Drum Nou, ianuarie 1955 (Anul 14, nr. 3748-3771)

1955-01-03 / nr. 3748

Activitatea artistică din întreprinderi poate fi şi trebuie să fie întărită Zilele trecute. Comitetul orăşenesc de partid din o orasul Stalin, luînd o iniţiativă deosebit de binevenită, a analizat felul cum se desfăşoară munca educativ-culurată în întreprinderile şi instituţiile din oraş. In îndrumările ce ni s-au dat cu acest prilej, s-a recomandat printre altele intensificarea muncii artistice, care în utima perioadă s-a manifestat mai slab. S-a prevăzut îmbogăţirea repertoriului, angrenarea tinerilor şi vîrstnicilor în activitatea culturală, schimburi de experienţă între diferitele formaţii artistice, prezentarea de spectacole artistice comune, ale formaţiilor din mai multe întreprinderi. Colectivul de conducere al clubului uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann” nu s-a mulţumit doar cu luarea în discuţie a acestor recomandări, ci a organizat împreună cu colectivul de conducere al clubului uzinelor „Steagul Roşu” un spectacol comun dedicat fruntaşilor în producţie, la care a fost invitat un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la ambele uzine. Prin acest spectacol comun, care constituia şi un schimb de experenţă între formaţiile noastre, s a urmărit stimularea fruntaşilor ce aplică tehnica înaintată şi metodele înaintate de lucru în ambele uzine, cit şi angrenarea unui număr cât mai mare de membri ai formaţiilor artistice, într-o activitate susţinută. Rezultatele au fost cit se poate de bune, între cele două ansambluri artistice s-a legat o prietenie strînsă, care pînă acum nu exista şi am hotărît să mai dăm spectacole în comun, cu un repertoriu înnoit, în întreprinderile noastre, în oraş şi chiar în alte părţi ale regiunii Neam propus de asemenea schimburi de experienţă cu formaţiile artistice ale uzinelor „Independenţa” Sibiu şi ,,23 August" Bucureşti. Insuşindu-ne iniţiativa Comitetului orăşenesc de partid, am întărit şi legătura dintre formaţia noastră corală şi cea a Direcţiei regionale C.F.R. Se ştie că aceste două formaţii erau mai mult pe poziţii de concurenţă, decât de colaborare. Făcînd această lăudabilă cotitură în muncă, cele două colective corale vor da in comun concerte, cu filarmonica ,,Gh. Dima” din localitate Analizînd mai bine munca din întreprindere, am constatat că activitatea artistică poate şi trebuie să fie întărită. Noi avem un cor din 86 persoane, baza activităţii artistice din uzină, în momentul de faţă. Membrii corului sunt stimulaţi în oarecare măsură, prin bilete la spectacole cinematografice şi la concerte, excursii etc. Nu popularizăm însă activiştii culturali fruntaşi la panoul de onoare al întreprinderii, îi popularizăm iar prin presă, nu întreţinem o rubrică permanentă a muncii culturale în ziarul de uzină „Tractorul”. Publicăm materiale satirice la suplimentele gazetelor de perete din secţii, avem în fiecare vineri o emisiune de satiră şi umor la microfonul staţiei de radioamplificare, dar am lăsat să se destrame brigăzile artistice de agitaţie. Abia acum, comitetul de partid al uzinei a luat măsura, împreună cu comitetul sindical, de a reorganiza brigada artistică de agitaţie centrală şi unele brigăzi din secţii. Tot în ultimul timp s-a reorganizat echipa de teatru, care sub îndrumarea tov. Marin Mihalache pune în scenă piesa „Dictatorul” de Al. Kiriţescu. Primul spectacol va fi dat în scurt timp. In planul nostru de colaborare am prevăzut o legătură mai strînsă cu formaţiile artistice ale întreprinderilor din raion şi cu unităţile socialiste din agricultură, pentru schimb de experienţă şi stimularea propriei lor activităţi culturale. Primul spectacol de acest fel l-am dat la S.M.T. Hărman. Vom da apoi unul la Prejmer, unde vor participa şi colectiviştii şi vom continua în felul acesta, în diferite alte comune. Activitatea culturală sindicală trebuie să constituie un exemplu şi pentru celelale formaţii educativ-culturale dinregiune şi noi ne vom strădui să contribuim acest lucru. AUREL CAE directorul clubului muncitoresc al uzinelor de tractoare „Ernst Thăznann” „%)cum nou“ ____ 3 ianuarie Pa2* 1957 AZI IN ORAŞUL STALIN CINEMATOGRAFE Maxim Gorki: ,,Voiniţa Popular: „Fiul”; înfrăţirea: „Cazul fruntaşului Kocetko”; Pacea: „S-a întîmplat pe stradă"; Tineretului: „Emirul din Buhara” şi „Surioara Alionuşca, frăţiorul Ivanuşca"; (matineu): „Pe baricadă". MINNE IN REGIUNE CINEMATOGRAFE 8 Mai, Agnita: „Ciocîrlia"; N. Bălcescu, Blaj: „Pe răspunderea mea”; Bazna-băi: „Stele pe aripi”; 1 Mai, Cernatu: „Ganga”; Popular, Cisnădie: „Accidentul”; Filimon Sîrbu, Codlea: „Emirul din Buhara”; „Surioara Alionuşca, frăţiorul Ivanuşca” (matineu), „Soarta toboşarului”. „7 Noiembrie, Dumbrăveni: „Prin Indornezia”„ „Moara minune” (matineu); „Belami”; Filimon Sîrbu, Făgăraş: „Bravul soldat Şveik” (matineu); „Prăpastia”; Lumina, Rişnov: „Stele pe aripi”; Mediaş. Maxim Gorki: „Cazul Rumeantev”; Vasile Roaită: „Echipa de pe strada noastră”; „Puşculiţa” (matineu); „Soarta toboşarului”; M. Sadoveanu, Rupea: „Pe răspunderea mea”; Flacăra, Sinpetru: „Giuseppe Verdi” Sibiu. Pacea: „Aida”; Victoria: „Prietene de noapte”; „Arta: „Cavalerul fără lege”; Tineretului: „Palatul ştiinţei”; „Ursuleţul cel tîfnos” (matineu); „Aida”; Puşkin, Sighişoara: „Furtuna echinocţiului”; 23 August, Tîrnăvere. Roşu şi negru”, seria II-a. înd aşteptăm... Se pregătea înserarea să salte din culme în culme şi spre marginea zării, abia se ghicea că apune soarele. Străzile începuseră să se golească. Eram într-un orăşel în care, nu ceasul te mînă spre casă ci — vremea. Şi cum iarna se întunecă de la cinci... Mi-am căutat de drum. Cîteva trepte, şi printr-un geam, o lume de culori mi-a furat ochii. Am rămas. Trei şcolari care pină atunci învăţaseră, dădeau buzna la un circ. Peste cîteva clipe, iată-i rătăcind într-o pădure şi, uşor, pe nesimţite, noaptea i a prin acolo. Au adormit şi au visat cum cărţile şi caietele răvăşite îi dojenesc şi... chiar mai mult. Se face dimineaţa şi rătăciţii sunt descoperiţi de colegii lor. Tot timpul, pretutindeni, a întovărăşit pe cei trei — muzica. Nu. Nu eram nici la operă, nici la teatru. Poznaşii şi toată lumea aceea de culori — erau copii care repetau un balet inspirat din viaţa lor. M-am desprins de geam şi am urcat cîteva trepte. Am deschis o uşă dar... nimeni — nici chiar acela pentru care venisem. M-am aşezat pe un scaun lingă măsuţa rotundă şi au rămas şi aici — de data asta aşteptînd. Era cald, plăcut, şi dincolo de fereastră — îngîna noaptea. Pe măsuţă, un caiet legat în roşu. L-am luat şi instinctiv am început să-l răsfoiesc. Pe prima pagină, un scris mare, neforioat încă şi nu în limba noastră. „Dragi prieteni români Astăzi noi cu mare plăcere am primit baletul „Cenuşăreasa” care ne-a plăcut foarte mult. Noi din tot sufletul, vă mulţumim pentru plăcerea ce ne-aţi făcut-o şi vă dorim spor la muncă. PIONIERII DIN TABARA SOVIETICA’’ Am trecut pe altă pagină. „Mulţumesc din suflet pionierilor din Sighişoara pentru bucuria ce mi-au făcut-o, reprezentînd atît de frumos baletul „Cenuşăreasa” unde se oglindeşte credinţa în dreptate a poporului nostru. Voi dragi copii aveţi posibilitatea să creşteţi şi să va bucuraţi de artă într-o lume în care nu mai sunt cenuşărese, unde oricine e destoinic şi bun capătă toate cele care i se cuvin, înainte dragi copii, spre noi bucurii, spre noi izbînzi pe cărarea spinoasă a luptei pentru desăvîrşire. M. NOVICOV scriitor şi profesor universitar" -ar fi mai departe... „Sighişoara este pentru mine cetatea amintirilor din trecutul istoric. Venirea voastră, dragi copii, la mare, cu „Cenuşăreasa" este o dovadă că în oraşul vostru, în vatra lui străveche, se găseşte oricînd şi cenuşăreasa artei şi mijesc florile talentului’’. 9.VII. 1956. M. BENIUC -„ Profesorul G .C. STERE însemna: „Torentul fără muncă n-are valoare. Numai munca pune în valoare talentul, ci-l ridică tot mai sus. Baletul „Cenuşăreasa” a dovedit şi talent dar şi muncă. Pe acest drum se ajunge pe culmile artei sau ale ştiinţei. Dar oriunde veţi ajunge, nu uitaţi niciodată pe cei care v-au învăţat. Vă doresc ca prin muncă să mergeţi din succes în succes". Şi... în josul altei pagini... ★ „MAMAIA — august 1956. Producţia de balet a Sighişoarei a fost o surpriză plăcută, dar mai cu seamă mi-a încălzit sufletul, fiindcă aţi adus cu voi acel suflu cald şi duios al meleagurilor copilăriei mele. Am fost mindru de voi şi de profesorii voştri. Eu vă doresc la toţi succes şi vă trimit cele mai frumoase gînduri. IOAN PULCA DACIAN Artist Emerit — Laureat al premiului de stat"„ Mai erau şi alte însemnări. Am înţeles că astă-vară copiii au fost în tabără la Constanţa şi acolo au dat spectacole. Pentru ce a fost atunci, s-au născut aceste însemnări. Am închis albumul. Focul ardea încă şi noaptea se oprise pe sticla ferestrei. Semn că totuşi... aşteptam de mult. Casa pionierilor Sighişoara. MARCELA IOAN K UN ANSAMBLU AL VOIOŞIEI ŞI SIMPLITĂŢII TINEREŞTI Marţi seara, specrtatorii din Oraşul Stalin au asistat cu emoţie la un spectacol dat de ansamblul artistic al tineretului din R.P. Bulgaria purtând numele lui V.V. Maiakovski. Ne-a impresionat faptul că tinerii bulgari şi-au ales ca efigie a ansamblului numele marelui poet care a fost rapsodul Revoluţiei din Octombrie şi al construcţiei sovietice. Ne-a impresionat voioşia firească şi simplitatea care stă atît de frumos tinereţii. Ne-a impresionat spectacolul de estradă, care prin cîntece şi jocuri, alese din tezaurul creaţiei populare, a siint ropote de aplauze la scenă deschisă şi rechemări. Prin sala Teatrului de stat a plutit, discret dar permanent timbrul cald al „finului Pepe- Iii”, care „de la lume a adunat şi iară la lume a dat” frumuseţile înţelepciunii poporului, Anton Pann, cel plecat din Slivenul bulgăresc şi aciuat o vreme în Bulgarvechiul braşovenesc. A fost o seară care a contribuit convingător la cimentarea prieteniei frăţeşti dintre poporul nostru şi poporul bulgar. Incepînd de la prima ridicare a cortinei, cînd ansamblul de tineri a prezentat dansurile „Kamenopolsko” şi „Konstenţko”, amintind prin ritm şi costumaţie jocurile noastre de ţară, iar prin supleţe zburdălnicia vîntului de primăvară, spectatorii şi au manifestat necontenit, pînă la ultima cădere a cortinei, bucuria. Deosebit de frumoase au fost și celelalte dansuri, între care „Grîncensko” unde fetele au completat atmosfera de vioiciune prin costumele de o rară frumuseţe, de un pitoresc gingaş; suita de focuri a sofilor — locuitori ai satelor din regiunea Sofiei — care în costume strălucitoare, bogat cusute în găitane, antrenaţi de ritmul ameţitor al muzicii, au desfăşurat un joc impetuos, „Kopaniţa”, în care flăcăi şi fete frămîntă pămîntul într-un joc îndrăcit. Formaţia de cîntece de estradă a cules de asemenea călduroase aplauze, pentru frumuseţea cântecelor populare pe care le-a executat. „M-a trimis mama” de Arsen Karastoianov, „Se va mărită și Stanca” de Paraschiv Bagiev, „Unde s-a mai văzut, unde s-a mai auzit”. „Fluierul cîntă” de I. Kavalgiev — în care vocile fetelor imită trilurile pline de dor ale fluierului tînărului ce-și caută aleasa inimii — „Rada” cîntec popular prelucrat de Kavalgiev şi multe altele, ne- au transmis bogăţia şi frumuseţea folclorului bulgar, ca şi umorul sănătos al poporului. Aplaudate călduros au fost şi cîntecele sovietice „Pe unde tot umbli băiat cu ochi negri” pe muzică de Şvarţ. „Cîntec de primăvară” de Mokrousov, ca şi dansul rusesc executat cu multă grafie. De asemenea au fost aplaudate cu entuziasm şi bisate cintecul romînesc „Moara” şi „Dansul căluşarilor”. După încheierea spectacolului, tov. Alexandru Kadar, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular orăşenesc, a mulţumit artiştilor oaspeţi pentru spectacolul de o înaltă valoare prezentat publicului nostru. Tov. Kiril Haralampiev, conducătorul artistic al ansamblului, a mulţumit pentru dragostea arătată de cetăţenii oraşului nostru, tinerilor artişti din R.P. Bulgaria, subliniind că prin schimburile culturale dintre ţările frăţeşti ele se cunosc mai bine şi prietenia lor se întăreşte. S. PL. Pe ecranele cinematografelor La cinematograful ,,înfrăţirea” din Oraşul Stalin este prezentată în această săncină producţia cinematografică sovietică „Cazul fruntaşului Kocetkov". IN CLIŞEU: O scenă din film. Regiunea noastră se numără printre cele cu o veche tradiţie culturală. Mai ales după 23 August 1944, activitatea culturală a luat aici un deosebit avînt. Formaţiile noastre de amatori de la sale au reuşit să cîştige la toate cele 4 concursuri pe ţară locuri de frunte. La cel de al IV-lea concurs, din cele 10 formaţii prezentate în faza finală, 8 au luat premii şi menţiuni. Numărul artiştilor se ridică la peste 15 mii, iara cele 1560 spectacole prezentate de formaţiile de amatori numărul participanţilor a fost de peste 696.000. In munca culturală de masă — propaganda prin conferinţe, munca cu cartea etc. — încă n-am obţinut rezultatele cele mai frumoase. Totuşi numărul cititorilor s-a ridicat în anul 1956 cu aproape 60.000 faţă de anul 1955 şi s-au ţinut 13.720 conferinţe, numărul auditorilor fiind de 1.994.845. Rezultatele acestea sunt insă sub posibilităţile regiunii noastre. Şi în anul încheiat activitatea culturală s-a desfăşurat în salturi, în special activitatea artistică de amatori. Aceasta se datoreşte în primul rînd faptului că o serie de comitete executive ale sfaturilor populate raionale, subapreciind importanţa muncii culturale, au utilizat activiştii culturali în alte domenii de activitate decit cel cultural Aşa de exemplu, în raionul Făgăraş activiştii secţiei culturale au fost angrenaţi în toate acţiunile comitetului executiv: însămînţări, colectări, recoltări etc., fiind uneori întrerupţi din activitatea lor timp de 3—4 săptămîni şi chiar luni de zile, cum a fost cazul tov. Ion Moraru, îndrumător, Nicolae Oand, fostul şef al secţiei culturale şi alţii. In raionul Tirnăveni, tot aparatul secţiei a fost trimis în campania de toamnă, neglijînd complet concursul al IV-lea al formaţiilor de amatori, ceea ce a dus la slaba participare a echipelor de teatru în concurs. (La faza intercomunală s-au prezentat abia 50 la sută din căminele culturale şi acestea la un nivel scăzut). In prezent ne găsim în cea mai optimă perioadă de desfăşurare a muncii culturaleducative de masă. Serile lungi de iarnă ne stau la dispoziţie pentru a desfăşura în rîndul maselor o susţinută activitate de culturalizare. Activitatea culturală, prin diversele ei forme: propaganda prin conferinţe, munca cu cartea, activitatea artistică de amatori etc., trebuie intensificată într-o măsură cit mai mare. Prin răspunsurile pe care le dă, la chemarea intelectualilor din raionul Sibiu, intelectualitatea din întreaga regiune s-a angajat să desfăşoare în proporţii de masa munca de culturalizare la sate. Revine acum ca o sarcină importantă activiştilor culturali să-i angreneze pe intelectualii de la sate în această muncă şi să-i ajute a-şi duce la îndeplinire angajamentele toate. Comitetelor executive ale sfaturilor populare le revine, sarcina de a asigura baza materială a căminelor culturale şi a bibliotecilor, sprijinind aprovizionarea lor suficientă cu lemne pentru foc, petrol pentru luminat, motorină pentru curăţenie etc. Fără a se asigura aceste lucruri, toată strădania noastră este zadarnici. In raioanele Agnita Rupea, Sighişoara, Tîrnăveni, se constată şi acum o slabă preocupare în această direcţie. De aceea la căminele culturale din Toarcla, Dala, Daneş, Saschiz, Dopca, Ungra, Crit, Silea, Herepea, nu se poate desfăşura nici un fel de activitate in această perioada. Mai sunt încă raioane care nu şi-au organizat colectivele de conferenţiari, cum e raionul Tirnăveni (şef de secţie tov. Dan Vasile), în care propaganda prin conferinţe sa desfăşoară la voia întîmplârii, fără o coordonare din partea raionului şi fără un sprijin calificat. Chiar biroul regional de conferenţiari dă dovadă de lipsă de iniţiativă şi preocupare în perioada actuală. In munca cu cartea nu există suficientă preocupare pentru înfiinţarea de cercuri de citit de circumscripţii la sate. Sunt raioane unde nici bibliotecile săteşti nu au astfel de cercuri în satele de reşedinţă, cum ar fi biblioteca din Cata, raionul Rupea, bibliotecile din Saschiz, raionul Sighişoara, Bahnea, raionul Tirnăveni. Activitatea artistică de amatori, după prima fază a celui de al 4-lea concurs a slabit, o bună parte din brigăzile artistice de agitaţie, formaţiile de cor, dans, şi-au încetat activitatea. In acest domeniu, o lipsă capitală o are Casa regională a creaţiei populare şi casele raionale de cultură, care nu s-au preocupat să găsească mijloace de a permanentiza activitatea acestor formaţii. Despre vizitele între căminele culturale vecine, despre programarea diverselor formaţii ale căminelor culturale spre a da spectacole la centrul de raiondeocamdată doar se vorbeşte, dar nu se porneşte la muncă Casa regională a creaţiei populare şi casele de cultură raionale trebuie de îndată să treacă din domeniul discuţiilor în domeniul realizărilor Activitatea cinematografului sătesc trebuie să fie sprijinită îndeaproape, pentru a-şi atinge scopul. Este profund dăunătoare practica unor comitete executive comunale, ca cele din Feldioara, Vulcan, Racoş, Orlat şi altele, care suspendă ele înşile, sau permit suspendarea reprezentaţiilor de film, înlocuindu-se cu şedinţe ce se pot ţine la ale ore, cu nunţi sau cu baluri, ce pot începe după spectacolul de film etc. Ne găsim în cea mai potrivită perioadă pentru desfăşurarea muncii culturaleducative de masă. Asigurînd baza materială a căminelor şi atrăgînd în această muncă întreaga intelectualitate din sat, să facem din căminul cultural un adevărat focar de răspîndire a culturii în mase, mijlocul de atragere a ţărănimii muncitoare pe calea transformării socialiste a agriculturii. I. CHIRILA şeful secției culturale a Sfatului popular regional Stalin 1.mntmități’teamaticii sate