Drum Nou, septembrie 1957 (Anul 14, nr. 3952-3976)

1957-09-01 / nr. 3952

Mediaşul a­ CLI şi II: Centrul oraşului Mediaş. Un loc plăcut de odihnă pentru medieşeni. A fost amenajat în anii regimului democrat-popular. De Ziua Aviaţiei R. P. R. Adunarea festivă din Oraşul Stalin La Casa Ofiţerilor ,din Oraşul Sta­lin, a avut loc ieri după-amiază, o adunare festivă închinată zilei A­­viaţiei R.P.R. La această manifes­tare, organizată de Comitetul regio­nal A.V.S.A.P., au luat parte nu­meroşi invitaţi­­ muncitori, intelec­tuali, oameni de artă şi ştiinţă, pre­cum şi alti cetateni. Conferinţa „A­­viaţia patriei noastre, scut al cuce­ririlor poporului“, ţinută de tovară­şul maior P. Haidaev, a fost ascul­tată cu mult interes. In încheierea festivităţii a urmat un frumos program artistic. Din Tîrnăveni Vid­eri 30 august, în sala clubu­lui muncitoresc „7 Noiembrie’’ a avut loc sărbătorirea Zilei Aviaţiei R.P.R. Cu acest prilej a conferen­ţiat tov. locotenent de rezervă La­­zăr Tişcă, care a vorbit de drumul parcurs de zburătorii romîni şi so­viet­ici, subliniind aportul adus de ei la distrugerea fascismului şi eli­berarea patriei noastre precum şi despre ajutorul ce-i dă aviaţia dez­voltării agriculturii. După miting s-a rulat filmul ro­mânesc ,,Alarmă în muraţi’’. it Concurs regional A.V.S.LP. de aeromodele Cu prilejul Zilei Aviaţiei R.P.R., comitetul organizatoric A.V.S.A.P. organizează astăzi, pe aeroportul din Oraşul Stalin, cu începere de la orele 9, concursul regional A.V.S.A.P. la aeromodele. Cu acest prilej, concurează constructori de aeromo­­dele din raioanele Codlea, Făgăraş, Sibiu şi din oraşele Stalin, Mediaş, Sibiu. Spectatorii vor putea urmări cu acest prilej evoluţia aeromode­­lelor planoare, a propulsoarelor, moto­modelelor, a aeromodelelor captive (Un control) etc. Cu acest , prilej vom vedea la start familia Pál şi pe Bucur Buta din Oraşul Stalin, pe soţii fise şi Carol Silex din­ Mediaş, Oct­avian Sorea din Sibiu, Loan Zsold din Făgăraş şi alţii. De vineri rugbiştii polonezi sînt oaspeţii Tîrnăveniului După cum ne relatează corespon­dentul nostru voluntar din Tîrnă­­veni, IOAN HASASIU, vineri la a­­miază a sosit în localitate, echipa poloneză de rugbi,, Poza anii a Start”, care a fost îmtimpliaată cu multă căldură de un mare număr de iubi­tori ai sportului din oraşul Tîrnă­veni, pionieri, activişti şi instruc­tori sportivi. La Tîrnăveni, sportivii polonezi se bucură de o atenţie deosebită, semn al prieteniei trainice dintre poporul nostru şi cel polonez. „3)wm nou"" Pag* 2­1 Sept. 1957 Deficiente în difuzarea presei Traian Neghirla, factorul poştal de la agenda P.T.T.R. Metis, raionul Agnita, un om cu multă vechime şi experienţă în muncă, îşi dă intere­sul pentru colectarea abonamentelor la toate ziarele şi are o grijă deose­bita pentru difuzarea în cel mai scurt tiuip a presei la domiciliul fiecărui abonat. Dar păcat că oameni ca dînsul nu sînt peste tot în raion. Așa se și explică de ce, luna trecută, în comuna Mihăileni, a scăzut nu­mărul abonamentelor. Cauza o cons­tituie faptul că ziarele stau la sfatul popular nedifuzate zile întregi. A­­ceasta se Întâmplă nu numai la Mihăileni, ci și la Ghijasa de Sus. Ar fi de dorit ca serviciul P.T.T.R. Agnita să supravegheze cu mai multă severitate difuzarea corectă, operativă, a presei în satele raionu­lui. N. ZGRIPCEA, coresp. —O— Carte poştală ilustrată Către­ POMPIERII VOLUNTARI DIN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII Dacă vreţi un exemplu despre felul cum nu trebuie amenajat un colţ de incendiu, priviţi fotografia de mai sus. La panou, pot fi vă­zute: o lopată fără coadă, o lopată de lemn pentru zăpadă, o furcă de ridicat cartofi, două butoaie dogi­te, două instinctoare neverificate şi un morman de lăzi, a căror unică menire este aceea de a încurca te­renul. Pentru o documentare mai amănunţită, deplasaţi-vă la bufetul nr. 3 din strada Vasile Lucaci, O­­raşul Stalin, unde cu toată păre­rea de rău, nu veţi găsi nici un pompier voluntar. V. ŢEPORDEI Spectacole AZI IN ORAŞUL STALIN CINEMATOGRAFE: Maxim Gorki: „Odată în viaţă”; înfrăţirea I „Dragoste de mamă”;­­Pacea: ,Don Juan”; Ti­nereturi: „Floarea de piatră”. MI VIE IN REGIUNE CINEMATOGRAFE: 1 Mai, Agnita: ,,Voi­­miţa”; N. Bălcescu, Blaj: „Fiul”; 1 Mai, Cernatu: „Urme pe zăpadă”; Popular, Cisnădie: „Co­rabia viselor”; Filimon Sîrbu, Codlea: „Muzică ■şi dragoste”; 7 Noiem­brie, Dumbrăveni: „Soar­ta toboşarului”; Filimon Sîrbu, Făgăraş: ..Cit­ade­­lii sfărîmată”; MEDIAŞ, Maxim Gorki: „Inima ,cîntă”; Vasile Roaită: „Odată în viaţă”; Mihail Sadoveanu, Rupea. ..Su­­­flete tari”; Flacăra, Sin­petru: „Matrozul Ciric”­, SIBIU, Victoria: „Cînd DIRECŢIA GENERALA FARMACEUTICA înfloresc lalelele”; Tine­retului: „Romanţa berli­­neză”; Arta: „Don Ju­an”; Informaţie Se aduce la cunoştinţa publicului, că începând cu data de 1 septembrie 1­957, tariful corespon­denţei externe simple, recomandate expres, su­prataxa avion s-a modi­ficat. Publicul este rugat ca înainte de a introduce corespondenţa simplă la cutiile de scrisori, să consulte tarifere respecti­ve care se găsesc la toa­te ghișetele poștale. Oferte de serviciu FILIALA SURDO­MUŢILOR, Oraşul Sta­­linii, Piaţa E­nescu nr. 13, telefon 21-13, are va­cant postul de instruc­tor­ sportiv. FABRICA DE ZAHAR BOD, angajează meca­nici de locomotive Diesel şi locomotivă cu abur, tineri sau pensionari, ca­­p­­ibili de muncă, în pe­rioada campaniei de pre­lucrare a sfeclei de za­­har, începând cu data de 15 septembrie 1957, pe o du­rată de aproximativ 4 luni. A­NUNŢ Şcoala profesională de ucenici de pe­­lingă combinatul chimic „I. V. Stalin” Oraşul Victo­ria, raionul Făgăraş, primeşte pentru înscriere elevi, bt. vederea pregătirii lor ca muncitori cali­ficaţi pentru meseria de operatori chimişti la sectorul chimic. Durata şcolarizării este de 3 ani. Pe tot timpul şcolarizării elevii primesc între­ţinere, echipament şi învăţămint gratuit din par­tea statului. De asemen­i, la timpul şcolarizării, elevii primesc şi o remuneraţie bănească, con­travaloarea muncii prestate de ei în producţie. Absolvenţii şcolii profesionale au loc de muncă asigurat după terminarea şcolii, ramorcând ca muncitori calificaţi în întreprinderile unde au făcut practică în timpul uceniciei. Absolvind a­­ceastă­ şcoală şi după un­ stagiu de 3 ani în producţie ca muncitori calificaţi, ei pot urma cursurile şcolilor tehnice de maiştri. In şcoală se primesc absolvenţi a 7 clase ele­mentare, la vîrstă de 14 ani împliniţi ptnă la 16 an­i, pe baza unui examen de admitere, care constă din: 1. Examen medical; 2. Examen la limba română şi matematică, probă scrisă şi orală; 3. Certificat de sănătate; 4. Dovadă de stare materială: înscrierile se fac la serviciul personal şi în­­vățămînt al Combinatului. DIRECŢIUNEA ŞCOLII Republicii Populare RomâneI­ n fiecare an, în prima duminică a lunii septembrie, poporul nos­tru sărbătoreşte Ziua Aviaţiei R P.R. Această zi a intrat în tradiţia oamenilor muncii din ţara noastră, constituind un prilej de cinstire a memoriei pionierilor aviaţiei, cît şi o trecere în revistă a succeselor în muncă dobîndite de zburătorii şi tehnicienii industriei noastre aero­nautice, încă de mult năzuiau oamenii să cucerească văzduhul. Mitologia greacă ne vorbeşte de Icar, cel că­ruia soarele î-a plătit îndrăzneala de a se sui spre el, topindu-i aripile de ceară şi prăbuşindu-l în mare. Leonardo da Vinci, întruchipare a setei omeneşti de adevăr şi lumină, se ocupa cu 400 de ani în urmă, pe lîngă pictură, matematică, fizică şi geografie şi de problemele zborului şi ne-a lăsat schiţe şi observaţii în domeniul aerodinamicii, ca şi în multe alte domenii. Progresînd continuu şi cunoscînd din ce în ce mai multe legi ale na­turii, numeroşi savanţi ruşi, printre care Lomonosov, Mendeleev, Mojais­­ki, Ciaplîghin, Jukovski şi Tiolkovski au pus bazele teoretice ale aviaţiei, iar un şir întreg de ingenioşi cons­tructori­­şi inventatori au valorificat observaţiile şi principiile formulate de înaintaşii lor. Zborul a început să capete forme concrete abia la sfîrşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. In 1890, în Franţa, Clement Ader reuşeşte să parcurgă cîţiva zeci de metri prin aer cu avionul său ac­ţionat de un motor de 20 C.P., în lin­ini­m acelaşi timp, Lilientahl făcea demon­straţii de zbor cu planorul. Ţ­ara noastră este moştenitoarea unei bogate tradiţii aviatice, si­­tuîndu-se din acest punct de vedere în rîndul primelor ţări care au dăruit lumii oameni curajoşi, dor­nici să cucerească oceanul aerian. Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi H. Coandă, animaţi de dorinţa fierbinte de a face cunoscute peste hotare ta­lentul şi spiritul inventiv al poporu­lui nostru, au construit aparate de zbor mai grele decit aerul şi au zbu­rat cu ele aducînd patriei un renume cu care ne mîndrim. Inginerul Traian Vuia, face în 1906 primele încercări de zbor cu avionul construit de el şi prevăzut cu un motor de 25­­C.P. şi cu un sistem de rulare pe roţi. La 28 mar­tie, la Montesson are loc primul lui zbor care a rămas pentru totdeauna, înscris în istoria aviaţiei mondiale. Meritul lui Traian Vuia în dezvolta­rea tehnicii este foarte mare, fiind primul om din lume care a pus ba­zele folosirii roţilor de cauciuc la trenul de aterizare. Alături de Vuia, în cartea de aur a aripilor romîneşti, stă scris şi nu­mele lui Aurel Vlaicu, fiu de ţăran din Binţinţi astăzi Aurel Vlaicu. De tînăr, el a început să studieze proble­ma zborului şi a construit cu multe greutăţi — avionul cu care a dobîn­­dit o strălucită victorie asupra ins­tructorului de zbor francez Molia şi a lui Bibescu. Şirul succeselor lui a continuat la Blaj, Sibiu şi Braşov. In 1912 la Aspern, lîngă Viena, el cucereşte o faimă mondială aducînd patriei răsunătoare victorii. Aurel Vlaicu, animat de un pro­fund simţ patriotic, refuză ofertele venite din străinătate şi îşi conti­nuă cu mari greutăţi, în ţară, per­fecţionarea aparatului cu care voia să execute zborul peste Carpaţi. El n-a ajuns să-şi realizeze însă visul, căci în ziua de 13 septembrie 1913 se prăbuşeşte în apropiere de satul Băneşti, la intrarea în munţi. A­ ­­ bia în anii regimului democrat­­popular, memoria lui Vlaicu a primit cinstirea cuvenită. Aca­demia R.P.R., în semn de omagiu, l-a ales pe Vlaicu membru de onoare post mortem. Un alt român, H. Coandă, constru­ieşte primul avion echipat cu motor reactiv şi-l prezintă în 1910 la Salo­nul Internaţional de aeronautică de la Paris. Caracteristica acestui avion era înlocuirea elicei cu o elice tur­bină. Faptele săvîrşite în anii primului războiului mondial de aviatori ca Mircea Zorileanu şi I. Muntenescu, au îmbogăţit tradiţia aviaţiei noas­tre. Imediat după 23 August, unităţile şi formaţiunile aviaţiei române, ală­turi de trupele terestre au partici­pat activ la acţiunile de nimicire a centrelor de rezistenţă, organizate de hitlerişti pe teritoriul Romîniei. Unităţile de aviaţie au adus o con­tribuţie hotăritoare în apărarea Bu­­cureştiului şi a regiunii petrolifere Ploeşti. In aceste lupte au căzut e­­roic sublocotenentul pilot Şeican, sergentul adjutant Bouru şi alţi avia­tori. In lupta împotriva fascismului, alături de Armata Sovietică, au luptat eroic 15 divizii romîneşti şi Corpul Aerian Romîn, care au con­tribuit efectiv alături de glorioasele trupe şi eroica aviaţie sovietică, la eliberarea Ardealului, Ungariei şi Cehoslovaciei de sub jugul fascist. Prin grija Partidului Muncitoresc Romîn, în anii puterii populare avia­ţia noastră ,civilă şi militară, a cu­noscut şi cunoaşte o puternică dez­voltare. Pe cerul patriei noastre zboară astăzi avioane din cele mai moder­ne, mînuite de piloţi cu o înaltă ca­lificare profesională. Piloţii şi tehni­cienii militari sînt o adevărată mîn­­drie a Forţelor Aeriene Militare şi afinităţilor în care muncesc. On mare dezvoltare a luat aviaţia de transport. S-au deschis nu­meroase linii aeriene interne şi internaţionale. Se extinde tot mai mult folosirea avioanelor pentru a­­provizionarea centrelor muncitoreşti cu produse industriale. Aviaţia desfăşoară o activitate în­cununată de succes şi în scopuri a­­gricole, silvicole şi sanitare. Ea transportă în mod rapid medica­mente şi medici specialişti în cele mai îndepărtate cătune ale ţării. In R P.R. a devenit o pasiune mai ales pentru tineret practicarea spor­tului aviatic, aeromodelismul, plano­rtemul, paraşutismul şi zborul cu m­otor. In şcolile de zbor cu motor AJIV.S.A.P., tinerii învaţă să piloteze avioane de şcoală şi antrenament, desvenind stăpînitorii aerului. Numeroşi pasionaţi ai sportului a­­viatic au stabilit recorduri republi­cane, la diferite categorii şi ne-au reprezentat cu cinste la concursurile internaţionale. I­n regiunea Stalin, avem piloţi, antrenori şi constructori de aeromodele a căror măiestrie a fost apreciată, şi unii dintre ei sînt decoraţi cu ordine şi medalii. Prin­tre aceştia se numără: Gheorghe Oucu de la Şcoala de planorism — deţinător al celei mai mari insigne de aviaţie pentru zbor fără motor şi decorat cu Medalia Muncii, Paul Manu de la Şcoala de pilotaj, a rea­lizat de curînd un record de 300 km­, Buta Bucur, familia Pal sînt cons­tructori de aeromodele prezentate cu succes la toate concursurile re­gionale, Carol Silex şi soţia, din Mediaş, au prezentat aeromodele cu motor mecanic, Octavian Sorea şi Aurel Vermoreanu şi mulţi alţii. Dezvoltarea sportului aviatic este strîns legată de dezvoltarea tehnicii aviaţiei şi a industriei aeronautice, care a luat un avînt din ce în ce mai mare în anii puterii noastre populare. Ca răspuns la grija părintească a partidului şi guvernului, piloţii, teh­nicienii, specialiştii şi toţi aviatorii militari nu precupeţesc nici un efort pentru a obţine noi succese in întări­rea capacităţii combative a uniaţi­lor de aviaţie din lagărul ţărilor so­cialiste. Contrar situaţiei din ţările socia­liste, cercurile imperialiste chel­n­esc sume uriaşe pentru dezvoltarea avia­ţiei pe care o folosesc unilateral în scopuri agresive îndreptate împotri­va popoarelor care luptă pentru in­dependenţa naţională şi scuturarea jugului colonialist. Ziua Aviaţiei R.P.R. stîrv­eşte în rîndul aviatorilor militari şi civili un nou şi puternic avînt în munca de îndeplinire a sarcinilor trasate de partid şi guvern, pentru a fi demni de înaltul titlu de aviator, apărător şi constructor al vieţii noi. Maior SILVIU RÂDULEŢ­ E

Next