Drum Nou, decembrie 1957 (Anul 14, nr. 4030-4055)
1957-12-01 / nr. 4030
520 de ani de la marea răscoală a țăranilor de la Bobîlna o împlinesc 520 de ani de la marea răscoală a iobagilor din Transilvania din anul 1437. Răscoala de la Bobîlna constituie o mărturie vie a luptei pe care masele asuprite din Transilvania au dus-o pentru eliberarea lor socială. Ea este un document important care demonstrează lupta comună a exploataţilor, asupriţilor, indiferent că au fost români sau maghiari, împotriva aceluiaşi duşman comun, feudalismul. O analiză mai adîncă a acestei răscoale, demască istoriografia burgheză naţionalistă — fie ea română sau maghiară — care a căutat să falsifice faptele, să le dea o interpretare corespunzătoare intereselor ei de clasă şi îfi felul acesta să nege lupta comună a ţăranilor romîni şi maghiari, să opună aceste popoare unul altuia. La sfârşitul veacului al XIV-lea şi începutul celui de al XV-lea, relaţiile feudale în Transilvania erau pe deplin închegate. După răscoala ţăranilor din anii 1437—1438, aceste relaţii se dezvoltă mai rapid şi mai intensiv. In această perioadă procesul de descompunere a egalităţii iniţiale şi accentuarea diferenţierii sociale este evident atît în rîndurile populaţiei romîneşti, secuieşti sau săseşti. O parte a populaţiei romîneşti trăia în acea vreme organizată în obştii săteşti. Din rîndurile eis-a desprins o aristocraţie formată din cnezi şi voevozi. In prima jumătate a secolului al XV-lea, tot mai mulţi din aceşti cnezi capătă diplome de nobleţe, ceea ce însemna acordarea de anumite privilegii şi încep să se contopească cu clasa feudală maniiară. Această nobilime se desparte de ţăranii romîni nu numai din punct de vedere social, ci trădează poporul şi se contopeşte cu nobilimea maghiară. Aceasta explică, în parte, de ce la romînii din Transilvania, nu a apărut o clasă feudală etnică deosebită, proprie. Tot aşa se explică şi faptul că la închegarea Uniunii celor trei clase (ungară, secuiască şi germană) feudalii romîni nu au fost reprezentaţi deosebit. Feudalii romîni şi maghiari exploatau deopotrivă pe ţăranii iobagi romîni şi maghiari. Biserica catolică maghiară prin diferite mijloace făcea presiuni asupra rominilor, pentru a-i determina să treacă de la religia ortodoxă la cea catolică. Un mijloc în această d’rei'de ori perceperea unei zeciuieli din ce în ce mai mare de la romîni care ocupau pe pământiul bisericii şi a feudalilor laici. In 1398, regele Sigismund dă un decret în acest sens, iar în 1428 el confirma un decret al lui Ludovic de Anjou, prin care se stabilea că toţi necatolicii nu pot avea dreptul de proprietate asupra pământului, că ei trebuie să fie rebotezaţi, iar clerul ortodox era persecutat. Aşadar la începutul veacului al XV-lea ma°e1e ţărăneşti din Transilvana, erau supuse unei exploatări din ce in ce mai mari din partea nobilimi române care se formase din partea feudalilor maghiari şi mai ales din partea bisericii şi a oraşelor săseşti. Ca urmare a procesului de feudalizare în sînul populaţiei din Transilvania, a situaţiei grele a ţăranilor în genere, înrăutărirea bruscă a situaţiei ţărăni mii române, precum şi (Prprpit^rpq in eîmp iHa cuieşti, s-a creat o stare de spirit revoluţionară în rîndurile ţărănimii, care s-a concretizat tntr-o serie întreabă de răscow'e răz’e'e, înainte de marea răscoală din anul 1437— 1438. Toate mişcările şi răscoale'e ţărani’or din’diririctul „Bihor, regiunea Timişoara şi cea a Făgăraşului dintre anii 1339—1434 demonstrează că răscoala de la Bobîlna nu a fost un fenomen întâmplător, aşa cum încearcă să-i prezinte în unele cazuri istoriografia burgheză. Ea a fost urmarea directă a luptei poporului în procesul dezvoltării feudalismului în Transilvania, o continuare şi generalizare pe o treaptă nouă a mişcărilor ţărăneşti de la sfârşitul secolului al XIV lea şi începutul celui de al XV-lea. Mişcarea ţărănească din 1437—1438, a contopit mişcările ţărăneşti de pînă atunci într-un război comun dus de ţăranii romîni şi unguri împotriva duşmanului de clasă comun, feudalismul. Amploarea mare pe care a luat-o răscoala ţăranilor din Transilvania în anii 1437—1438, trebuie explicată şi prin lupta ideologică, care s-a dus înainte de răscoală, prin pregătirea ideologică a acesteia. Husitismul ducea o luptă ‘înverşunată în acea perioadă împotriva bisericii şi aşa după cum arată Engels, el ,,a însemnat în Transilvania şi Moldova precum şi în toată Europa feudală, generalizarea şi sancţiunea cea mai înaltă a orînduirii feudale existente”. Husitismul în Transilvania a căpătat forma ereziei ţărăneşti care s-a unit cu răscoala. Problema fundamentală a mişcării husitiste în Transilvania nu era problema religioasă, ci problema socială pentru că mişcarea husitistă chema masele la luptă împotriva jugului feudal care împreună cu biserica îi asuprea pe ţărani. Nenumărate izvoare istorice ne arată că doctrina husistă în Transilvania şi Moldova nu mai recunoştea nici un fel de ierarhie şi nici biserica catolică în general. Ideile egalităţii generale, propagate de husitişti ca şi negarea oricăror obligaţii în folosul bisericii arată că mişcarea husistă din Transilvania şi Moldova a fost o largă mişcare populară, ţărănească, care a făcut pregătirea ideologică a răscoalei de la Bobîlna. Ea a jucat un rol însemnat în dezvoltarea luptei maselor. Deci, cauzele răscoalei ţărăneşti din Transilvania din anii 1437—1438, se găsesc în însăşi procesul de dezvoltare a relaţiilor feudale în Transilvania. F. Engels arată în lucrarea sa: ,,Războiul ţărănesc în Germania” că o trăsătură caracteristică a răscoalelor ţărăneşti în Evul Mediu este fărâmiţarea lor. Şi din acest punct de vedere răscoala de la Bobâlna nu constituie o excepţie. Ea a cuprins trei regiuni mai importante care aveau legături slabe între ele, iar în unele momente acestea au lipsit total. Totodată acţiunile în diferitele regiuni nu au început simultan. Răscoala a fost începută prima dată de ţăranii din regiunea sudică a Transilvaniei, de pe lîngă Deva şi pe urmă s-a întins în comitatul Alba inferioară. In această luptă ţăranii au fost conduşi de János Kardos şi au atacat încă din martie 1437 oraşele săseşti. Tot în primăvară răscoala a început în regiunea de apus, la nord-vest de oraşul Oradea Conducătorul răsculaţilor în această regiune a fost un oarecare Marton, însă şi detaşamentul lui ca şi cel al lui Kardos, a fost împrăştiat de nobili, care reprimau cu cruzime pe ţărani. Centrul răscoalei l-au constituit însă regiunile nordice şi centrale ale Transilvaniei şi îndeosebi regiunea Solnoc Dobîca. Aici răscoala a luat un avînt foarte mare şi s-a întins pe teritoriul comitatelor Cluj, Satmar şi mai departe de-a lungul rîurilor Someş şi Mureş. Răsculaţii s-au strîns pe muntele Bobîlna în apropiere de satul Alparét. Ţăranii adunaţi pe muntele Bobîlna au ales pe împuterniciţii lor şi i-au trimis la voevodul Transilvaniei, însă László Csáky, a executat pe delegaţi. Ţăranii în această situaţie s-au pregătit să opună rezistenţă. Feudalii au început ofensiva însă ei au fost respinşi suferind o înfrângere serioasă. Lupta a avut loc pe muntele Bobîlna la începutul lunii iunie. Ţăranii răsculaţî unguri şi romîni, luptând cot la cot, au repurtat o mare victorie asupra feudalilor. In urma acestei victorii, ţăranii încep să ducă tratative cu nobilii, care urmăreau să câştige timp şi să descompună pe răsculaţi. Feudalii unguri încheie cu nobilii secui şi saşi alianţa cuonscută în istorie sub denumrea de „Uniunea celor trei naţiuni”. După înţelegere, nobilii şi-au regrupat forţele şi a doua ciocnire devine inevitabilă la sfîrşitul lunii septembrie, lîngă Apati. Dar nici de data aceasta nobilii feudali nu au putut să înfrîngă forţele ţărănimii şi au fost nevoiţi să consimtă şi a doua oară la înţelegere. Analiza celor două înţelegeri dintre ţăranii răsculaţi şi nobilii feudali, ne arată că în prima înţelegere ţăranii ai impus multe din revendicările lor dintre care cea mai importantă era „adunarea generală anuală a ţăranilor, formată din cîte doi reprezentanţi din fiecare sat”. A doua înţelegere oglindeşte însă în mod clar, micşorarea forţelor ţărănimii, în ea îşi impune voinţa clasa feudală. După încheierea celei de a doua înţelegeri detaşamentele ţărăneşti conduse de conducătorii lor — Budai Nagy Antal, Ioan din Cluj (meşter) magistru, Vajdaházi Nagy Pál, Valahul Mihail şi alţii, s-au îndreptat cu detaşamentele lor spre oraşul Cluj, capitala Transilvaniei. Nobilii au început să atace detaşamentele răzleţe şi aceasta a dus inevitabil la o nouă luptă care s-a dat la începutul lunii decembrie 1437 pe teritoriul mînăstirii Cluj-Mînăsturaş. Ţăranii au fost înfrânţi şi însăşi Budai Nagy Antal a căzut în această luptă. Unul din detaşamentele ţărăneşti a fost distrus la 15 decembrie 1437 în timpul retragerii sale spre oraşul Aiud. O parte din răsculaţii rămaşi au ocupat oraşul Cluj. Oraşul Cluj a fost înconjurat de trupele nobililor şi abia spre sfîrşitul lunii ianuarie 1438, cu ajutorul patriciatului din oraşele săseşti au putut fi înfrânte forţele ţăranilor şi oraşul Cluj ocupat. Căderea oraşului Cluj a însemnat ultima etapă a răscoalei de la Bobîllna. Măreaţa încercare a ţărănimii române şi ungare de a obţine libertatea, s-a sfîrşit cu o înfrângere. Care este cauza înfrângerii? Răspunsul la această întrebare îl găsim în indicaţia lui Engels atunci cînd face analiza războiului ţărănesc din Germania. El a scris: ... „această fărîmiţare locală şi provincială, precum şi spiritul sectar local şi provincial care a decurs ca o necesitate din ea, a dus la prăbuşirea întregii mişcări.. .”. In Transilvania ţăranii răsculaţi nu s-au putut ridica deasupra intereselor locale, provinciale. Acţiunea izolată, lipsa unei conduceri unice, lipsa unui program clar etc., toate acestea nu puteau să nu se resfrîngă asupra rezultatului răscoalei. De asemenea dezvoltarea economico-socială a Transilvaniei, nu atinsese nivelul în clt clasa asuprită să poată să învingă şi să se menţină la putere. Istoria a dovedit că răscoala ţărănească nu poate învinge decît în condiţiile apariţiei şi dezvoltării proletariatului. Visul de veacuri pentru care a luptat şi a sângerat ţărănimea din ţara noastră, a putut fi îndeplinit numai cu ajutorul şi sub conducerea clasei muncitoare. El a devenit în zilele noastre realitate şi sub conducerea clasei muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Romín, ţărănimea muncitoare îşi aduce aportul său substanţial la opera de construire a noii societăţi, societatea socialistă. Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romíne acordă o înaltă preţuire luptelor de veacuri ale poporului nostru muncitor. In semn de recunoştinţă faţă de luptele ţăranilor răsculaţi cu 520 de ani în urmă, pentru pământ, libertate şi o viaţă mai omenească, a fost dezvelit ieri în regiunea Cluj un monument istoric. I. TOMESCU lector, Institutul politehnic Oraşul Stalin Alături de Mi iubitorii de pace In seara zilei de 25 noiembrie, in suila „Mihail Eminescu” din Sighişoara, Comitetul orăşenesc de luptă pentru pace a organizat un miting la care au participat un mare număr de cetăţeni din localitate, români, maghiari şi germani. Tov. Gonfiantin Tuşinschi jurist, membru in comitetul de luptă pentru pace, a vorbit despre pericolul pregătirii unui nou război de către puterile imperialiste şi pericolul experienţelor cu bomba atomică şi cu hidrogen. Au luat apoi cuvîntul mulţi dintre participanţi la adunare, demascind scopurile criminale ale cercurilor monopoliste din Occident, care desfăşoară cursa înarmărilor şi cerând încetarea experienţelor cu bomba atomică şi cu hidrogen. A fost adoptată o moţiune, care a fost trimisă Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Mitingul s-a încheiat cu un bogat program artistic. ION CIOBOTARU, coresp. Forjarea în serie a supapelor prin metoda electro-pneumatică La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann” din Oraşul Stalin, la sectorul de forje, s-a introdus de curînd forjarea în serie a supapelor prin metoda electro-pneumatica. Prin această metodă supapele se confecţionează diitr-un material de 12 iilimetri grosime în loc de 14—15 milimetri. Din cantitatea de material cu diametrul de 14 mm., necesară pentru confecţionarea a 4000 de supape, se pot produce acum 5.000 de bucăţi supape. IONEL GIOANCÄ, coresp. Fruntaşi în munca de propagandă Propagandistul Ştefan Simon, este cunoscut in toată uzina „Strungul". Este propagandist de 10 ani. In prezent, conduce cercul de studiere a Istoriei P.M.R., in limba maghiară. Apucind experienţa acumulată in această muncă, muncind cu mult simţ de răspundere şi cu iniţiativă, cercul pe care-l conduce este fruntaş pe uzină. Lecţiile şi convorbirile în cadrul cercului sunt interesante şi au un nivel ridicat. ★ La colţul roşu al T.A.P. „Carpaţi" s-au adunat un număr de 30 tovarăşi pentru o convorbire în cadrul cercului de studiere a Istoriei P.M.R. Propagandistul Constantin Gradea conduce cu pricepere discuţiile. Lecţiile la acest cerc sunt predate la un nivel înalt. Propagandistul pregăteşte cu grijă lecţiile, studiind bibliografia indicată de cabinetul de partid. Activitatea cercului aduce o contribuţie importantă la educarea ideologică şi politică a membrilor şi candidaţilor de partid din această unitate. Actualtăţi C. E. C. O SUCURSALA FRUNTAŞA Pentru succesele frumoase obţinute de colectivul sucursalei raionale C.E.C. Rupea pe trimestrul III a.c., a fost distins cu drapelul de colectiv fruntaş pe regiune. In „Săptămâna economiei”, colectivul sucursalei raionale C.E.C. Rupea a reuşit să sporească numărul de depunători din rîndul colectiviştilor, al ţăranilor muncitori, precum şi al elevilor. De asemenea, sucursala raională C.E.C. Rupea şi-a realizat sarcinile planului anual, în proporţie de 108 la sută. CONCURS DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI In cadrul „Săptămânii economiei”, la secţia rulmenţi a uzinelor „Steagul Roşu” a avut loc un concurs de Întrebări şi răspunsuri organizat de colectivul colţului roşu. Concursul a fost susţinut de o interesantă conferinţă privind depunerile la C.E.C. şi de un program artistic. Din iniţiativa tov. Romulus Raica, mandatarul C.E.C. al secţiei rulmenţi, premiile au fost depuse pe libretele C.E.C. ale câştigătorilor concursului CREŞTE NUMĂRUL DEPUNĂTORILOR La agenţia C.E.C. a oraşului Codlea, în cadrul „Săptămînii economiei“, au fost înscrişi peste 140 de noi depunători pe librete de economii C.E.C. Majoritatea sunt depuneri cu regularitate, pe bază de consimţământ scris. Simţitor a crescut numărul depunătorilor la întreprinderea „Măgura Codlei”, spitalul „I. C. Frimu” şi Şcoala medie nr. 1, din Codlea. PREDEALUL VA AVEA O AGENŢIE C.E.C. In prezent, în oraşul Predeal, de depunerile pe librete de economii C.E.C., se ocupă oficiul poştal. Pentru lărgirea acţiunii de depunerepe librete în această importantă staţiune de odihnă, cît şi pentru operaţi-’ vitatea depunerilor, Casa de Economii şi Consemnauni, C.E.C., a regiunii noastre, a luat iniţiativa ca în cursul acestei luni, să deschidă în oraşul Predeal o agenţie C.E.C. D RUSU, I. STOIA şi N. SECELEANU, coresp. / AGRICULTORI DIN RAIONUL CODLEA Cooperativele de consum din comunele raionului Codlea pun la dispoziţia dvs., prin magazinele de desfacere, mărfuri de calitate bună pentru sezonul de iarnă ca: diferite confecţii, tricotaje de lună pentru femei, bărbaţi şi copii. De asemeni, vă puteţi aproviziona cu articole de porţelan, faianţă, vase emailate, sticlărie şi toate articolele de uz casnic necesare gospodăriei dvs. Vizitaţi cu încredere magazinele cooperativelor de consum ! ŢARANI MUNCITORI DIN RAIONUL MEDIAŞ ! Magazinele cooperativelor de consum din raion, pun la dispoziţia dvs. încălţăminte pentru copii, femei şi bărbaţi ca: pantofi, ghete, bocanci şi cizme cu talpă de piele precum şi galoşi, şoşoni şi cişmuliţe de cauciuc.’ S-A DESCHIS IN SIBIU BERĂRIA $1 PLACINTAREA „BUCEGI” (a T.A.P.L. Sibiu, str. I. V. Stalin nr. 43, unde se găsesc în prma-a nenţă- PLĂCINTĂ CU CARNE ŞI BRINZA PATEURI CU CARNE ŞI BRINZA ŞI DIFERITE PRODUSE DE PATISERIE. Bere la pahar şi sticlă. — Vinuri alese. — Lichioruri. — Vermut. — Şampanie. — Sirop. ■A COOPERATIVA DE INVALIZI „TIMPURI NOI” SIBIU execută prompt orice COMENZI PARTICULARE cu materialul propriu sau al clientului în atelierele - CROITORIE BARBATI ŞI FEMEI, str. Faurului 20; - CROITORIE BARBATI ŞI FEMEI, str. I. V. STALIN 37; - MAROCHINARIE, str. Karl Marx 15; - TAPITERIE, piața 6 Martie 22; - PICTURA DE FIRME, str. I. V. Stailin 36. * FABRICA „BRIGADIERUL” din Tărlungeni livrează fără repartiţie întreprinderilor şi instituţiilor de stat, cărămizi presate pentru zidărie. utatat.