Drum Nou, decembrie 1957 (Anul 14, nr. 4030-4055)

1957-12-01 / nr. 4030

­ 520 de ani de la marea răscoală a țăranilor de la Bobîlna o împlinesc 520 de ani de la marea răscoală a iobagilor din Transilvania din anul 1437. Răscoala de la Bobîlna con­stituie o mărturie vie a luptei pe care masele asuprite din Transil­vania au dus-o pentru eliberarea lor socială. Ea este un document im­portant care demonstrează lupta co­mună a exploataţilor, asupriţilor, indiferent că au fost români sau ma­ghiari, împotriva aceluiaşi duşman comun, feudalismul. O analiză mai adîncă a acestei răscoale, demască istoriografia bur­gheză naţionalistă — fie ea română sau maghiară — care a căutat să falsifice faptele, să le dea o inter­pretare corespunzătoare intereselor ei de clasă şi îfi felul acesta să ne­ge lupta comună a ţăranilor romîni şi maghiari, să opună aceste popoa­re unul altuia. La sfârşitul veacului al XIV-lea şi începutul celui de al XV-lea, re­laţiile feudale în Transilvania erau pe deplin închegate. După răscoala ţăranilor din anii 1437—1438, aceste relaţii se dezvoltă mai rapid şi mai intensiv. In această perioadă proce­sul de descompunere a egalităţii iniţiale şi accentuarea diferenţierii sociale este evident atît în rîndurile populaţiei romîneşti, secuieşti sau săseşti. O parte a populaţiei romî­neşti trăia în acea vreme organizată în obştii săteşti. Din rîndurile ei­­s-a desprins o aristocraţie formată din cnezi şi voevozi. In prima jumătate a secolului al XV-lea, tot mai mulţi din aceşti cnezi capătă diplome de nobleţe, ceea ce însemna acordarea de anu­mite privilegii şi încep să se conto­pească cu clasa feudală manii­ară. Această nobilime se desparte de ţă­ranii romîni nu numai din punct de vedere social, ci trădează poporul şi se contopeşte cu nobilimea maghia­ră. Aceasta explică, în parte, de ce la romînii din Transilvania, nu a apărut o clasă feudală etnică deo­sebită, proprie. Tot aşa se explică şi faptul că la închegarea Uniunii celor trei clase (ungară, secuiască şi germană) feudalii romîni nu au fost reprezentaţi deosebit. Feudalii romîni şi maghiari ex­ploatau deopotrivă pe ţăranii iobagi romîni şi maghiari. Biserica cato­lică maghiară prin diferite mijloace făcea presiuni asupra rominilor, pen­tru a-i determina să treacă de la religia ortodoxă la cea catolică. Un mijloc în această d’rei'de ori per­ceperea unei zeciuieli din ce în ce mai mare de la romîn­i care ocupau pe pământiul bisericii şi a feudalilor laici. In 1398, regele Sigismund dă un decret în acest sens, iar în 1428 el confirma un decret al lui Ludovic de Anjou, prin care se stabilea că toţi necatolicii nu pot avea dreptul de proprietate asupra pământului, că ei trebuie să fie rebotezaţi, iar cle­rul ortodox era persecutat. Aşadar la începutul veacului al XV-lea ma°e1e ţărăneşti din Tran­silvana, erau supuse unei exploa­tări din ce in ce mai mari din par­tea nobilim­i române care se forma­se­ din partea feudalilor maghiari şi mai ales din partea bisericii şi a oraşelor săseşti. Ca urmare a procesului de feuda­­lizare în sînul populaţiei din Tran­silvania, a situaţiei grele a ţărani­lor în genere, înrăutărirea bruscă a situaţiei ţărăni­ mii române, precum şi (Prprp­it^rpq in eîm­p iHa­ cuieşti, s-a creat o stare de spirit revoluţionară în rîndurile ţărănimii, care s-a concretizat tntr-o serie în­treabă de răscow'e răz’e'e, înainte de marea răscoală din anul 1437— 1438. Toate mişcările şi răscoale'e ţă­­rani’or din’diririctul „Bihor, regiunea Timişoara şi cea a Făgăraşului din­tre anii 1339—1434 demonstrează că­ răscoala de la Bobîlna nu a fost un fenomen întâmplător, aşa cum încearcă să-i pre­zinte în unele cazuri istoriografia burgheză. Ea a fost urmarea directă a luptei poporului în procesul dez­voltării feudalismului în Transilva­­nia, o continuare şi generalizare pe o treaptă nouă a mişcărilor ţărăneşti de la sfârşitul secolului al XIV lea şi începutul celui de al XV-lea. Miş­carea ţărănească din 1437—1438, a contopit mişcările ţărăneşti de pînă atunci într-un război comun dus de ţăranii romîni şi unguri împotriva duşmanului de clasă comun, feuda­lismul. Amploarea mare pe care a luat-o răscoala ţăranilor din Transilvania în anii 1437—1438, trebuie explicată şi prin lupta ideologică, care s-a dus înainte de răscoală, prin pregă­tirea ideologică a acesteia. Husitismul ducea o luptă ‘înverşu­nată în acea perioadă împotriva bi­sericii şi aşa după cum arată En­gels, el ,,a însemnat în Transilvania şi Moldova precum şi în toată Eu­ropa feudală, generalizarea şi sanc­ţiunea cea mai înaltă a orînduirii feudale existente”. Husitismul în Transilvania a căpătat forma ereziei ţărăneşti care s-a unit cu răscoala. Problema fundamentală a mişcării husitiste în Transilvania nu era pro­blema religioasă, ci problema socia­lă pentru că mişcarea husitistă che­ma masele la luptă împotriva jugu­lui feudal care împreună cu biseri­ca îi asuprea pe ţărani. Nenumărate izvoare istorice ne a­­rată că doctrina husistă în Transil­vania şi Moldova nu mai recunoş­tea nici un fel de ierarhie şi nici bi­serica catolică în general. Ideile egalităţii generale, pro­pagate de husitişti ca şi ne­garea oricăror obligaţii în folosul bisericii arată că mişcarea husistă din Transilvania şi Moldova a fost o largă mişcare populară, ţără­nească, care a făcut pregătirea ideologică a răscoalei de la Bobîlna. Ea a jucat un rol însemnat în dez­voltarea luptei maselor. Deci, cauzele răscoalei ţărăneşti din Transilvania din anii 1437—1438, se găsesc în însăşi procesul de dezvol­tare a relaţiilor feudale în Transil­vania. F. Engels arată în lucrarea sa: ,,Războiul ţărănesc în Germania” că o trăsătură caracteristică a răscoa­lelor ţărăneşti în Evul Mediu este fărâmiţarea lor. Şi din acest punct de vedere răscoala de la Bobâlna nu constituie o excepţie. Ea a cuprins trei regiuni mai importante care a­­veau legături slabe între ele, iar în unele momente acestea au lipsit to­tal. Totodată acţiunile în diferitele regiuni nu au început simultan. Răscoala a fost începută prima da­tă de ţăranii din regiunea sudică a Transilvaniei, de pe lîngă Deva şi pe urmă s-a întins în comitatul Alba inferioară. In această luptă ţăranii au fost conduşi de János Kardos şi au atacat încă din martie 1437 oraşele săseşti. Tot în primăvară răscoala a înce­put în regiunea de apus, la n­ord-vest de oraşul Oradea Conducătorul răs­culaţilor în această regiune a fost un oarecare Marton, însă şi detaşa­mentul lui ca şi cel al lui Kardos, a fost împrăştiat de nobili, care reprimau cu cruzime pe ţărani. Centrul răscoalei l-au constituit însă regiunile nordice şi centrale ale Transilvaniei şi îndeosebi re­giunea Solnoc Dobîca. Aici răscoala a luat un avînt foarte mare şi s-a întins pe teritoriul comitatelor Cluj, Satmar şi mai departe de-a lungul rîurilor Someş şi Mureş. Răs­culaţii s-au strîns pe muntele Bobîl­na în apropiere de satul Alparét. Ţăranii adunaţi pe muntele Bobîl­na au ales pe împuterniciţii lor şi i-au trimis la voevodul Transilva­niei, însă László Csáky, a executat pe delegaţi. Ţăranii în această si­tuaţie s-au pregătit să opună rezis­tenţă. Feudalii au început ofensiva însă ei au fost respinşi suferind o înfrângere serioasă. Lupta a avut loc pe muntele Bobîlna la începutul lu­nii iunie. Ţăranii răsculaţî unguri şi romîni, luptând cot la cot, au re­purtat o mare victorie asupra feu­dal­il­or. In urma acestei victorii, ţăranii încep să ducă tratative cu nobilii, care urmăreau să câştige timp şi să descompună pe răsculaţi. Feudalii unguri încheie cu nobilii secui şi saşi alianţa cuonscută în istorie sub denum­rea de „Uniunea celor trei naţiuni”. După înţelegere, nobilii şi-au re­grupat forţele şi a doua ciocnire de­vine inevitabilă la sfîrşitul lunii sep­tembrie, lîngă Apati. Dar nici de data aceasta nobilii feudali nu au putut să înfrîngă forţele ţărănimii şi a­u fost nevoiţi să consimtă şi a doua oară la înţelegere. Analiza celor două înţelegeri din­tre ţăranii răsculaţi şi nobilii feu­dali, ne arată că în prima înţelegere ţăranii a­i impus multe din revendi­cările lor dintre care cea mai im­portantă era „adunarea generală a­­nuală a ţăranilor, formată din cîte doi reprezentanţi din fiecare sat”. A doua înţelegere oglindeşte însă în mod clar, micşorarea forţelor ţără­nimii, în ea îşi impune voinţa cla­sa feudală. După încheierea celei de a doua înţelegeri detaşamentele ţărăneşti conduse de conducătorii lor — Bu­dai Nagy Antal, Ioan din Cluj (meşter) magistru, Vajdaházi Nagy Pál, Valahul Mihail şi alţii, s-au îndreptat cu detaşamentele lor spre oraşul Cluj, capitala Transilvaniei. Nobilii au început să atace detaşa­mentele răzleţe şi aceasta a dus ine­vitabil la o nouă luptă care s-a dat la începutul lunii decembrie 1437 pe teritoriul m­înăstirii Cluj-Mînăs­­turaş. Ţăranii au fost înfrânţi şi în­săşi Budai Nagy Antal a căzut în această luptă. Unul din detaşamen­tele ţărăneşti a fost distrus la 15 decembrie 1437 în timpul retragerii sale spre oraşul Aiud. O parte din răsculaţii rămaşi au ocupat oraşul Cluj. Oraşul Cluj a fost înconjurat de trupele nobililor şi abia spre sfîrşitul lunii ianuarie 1438, cu aju­torul patriciatului din oraşele săseşti au putut fi înfrânte forţele ţăranilor şi oraşul Cluj ocupat. Căderea ora­şului Cluj a însemnat ultima etapă a răscoalei de la Bobîllna. Măreaţa încercare a ţărănimii române şi un­gare de a obţine libertatea, s-a sfîr­­şit cu o înfrângere. Care este cauza înfrângerii? Răs­punsul la această întrebare îl găsim în indicaţia lui Engels atunci cînd face analiza războiului ţă­rănesc din Germania. El a scris: ... „această fărîmiţare locală şi provincială, precum şi spiritul sec­tar local şi provincial care a decurs ca o necesitate din ea, a dus la prăbu­şirea întregii mişcări.. .”. In Transilvania ţăranii răsculaţi nu s-au putut ridica deasupra inte­reselor locale, provinciale. Acţiunea izolată, lipsa unei conduceri unice, lipsa unui program clar etc., toate acestea nu puteau să nu se resfrîngă asupra rezultatului răscoalei. De a­­semenea dezvoltarea economico-so­­cială a Transilvaniei, nu atinsese nivelul în clt clasa asuprită să poa­tă să învingă şi să se menţină la putere. Istoria a dovedit că răscoala ţă­rănească nu poate învinge decît în condiţiile apariţiei şi dezvoltării proletariatului. Visul de veacuri pentru care a luptat şi a sângerat ţărănimea din ţara noastră, a putut fi îndeplinit numai cu ajutorul şi sub conduce­rea clasei muncitoare. El a devenit în zilele noastre realitate şi sub con­ducerea clasei muncitoare în frunte cu Partidul Muncitoresc Romín, ţărănimea muncitoare îşi aduce a­­portul său substanţial la opera de construire a noii societăţi, societa­tea socialistă. Partidul Muncitoresc Romín şi guvernul Republicii Populare Romí­ne acordă o înaltă preţuire luptelor de veacuri ale poporului nostru mun­citor. In semn de recunoştinţă faţă de luptele ţăranilor răsculaţi cu 520 de ani în urmă, pentru pământ, liber­tate şi o viaţă mai omenească, a fost dezvelit ieri în regiunea Cluj un monument istoric. I. TOMESCU lector, Institutul politehnic Oraşul Stalin Alături de Mi iubitorii de pace In seara zilei de 25 noiembrie, in suila „Mihail Eminescu” din Sighi­şoara, Comitetul orăşenesc de luptă pentru pace a organizat un miting la care au participat un mare număr de cetăţeni din localitate, români, maghiari şi germani. Tov. Gonfian­tin Tuşinschi jurist, membru in co­mitetul de luptă pentru pace, a vor­bit despre pericolul pregătirii unui nou război de către puterile imperia­liste şi pericolul experienţelor cu bomba atomică şi cu hidrogen. Au luat apoi cuvîntul mulţi dintre par­ticipanţi la adunare, demascind sco­purile criminale ale cercurilor mono­poliste din Occident, care desfăşoară cursa înarmărilor şi cerând încetarea experienţelor cu bomba atomică şi cu hidrogen. A fost adoptată o mo­ţiune, care a fost trimisă Comitetu­lui Naţion­al pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Mitingul s-a încheiat cu un bo­gat program artistic. ION CIOBOTARU, coresp. Forjarea în serie a supapelor prin metoda electro-pneumatică La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann” din Oraşul Stalin, la sectorul de forje, s-a introdus de cu­­rînd forjarea în serie a supapelor prin metoda electro-pneumatica. Prin această metodă supapele se confec­ţionează di­itr-un material de 12 ii­limetri grosime în loc de 14—15 mi­limetri. Din cantitatea de material cu diametrul de 14 mm., necesară pentru confecţionarea a 4000 de supape, se pot produce acum 5.000 de bucăţi supape. IONEL GIOANCÄ, coresp. Fruntaşi în munca de propagandă Propagandistul Ştefan Simon, es­te cunoscut in toată uzina „Strun­gul". Este propagandist de 10 ani. In prezent, conduce cercul de stu­diere a Istoriei P.M.R., in limba ma­ghiară. Apu­cind experienţa acumu­lată in această muncă, muncind cu mult simţ de răspundere şi cu ini­ţiativă, cercul pe care-l conduce este fruntaş pe uzină. Lecţiile şi convor­birile în cadrul cercului sunt intere­sante şi au un nivel ridicat. ★ La colţul roşu al T.A.P. „Carpaţi" s-au adunat un număr de 30 tovarăşi pentru o convorbire în cadrul cercu­lui de studiere a Istoriei P.M.R. Pro­pagandistul Constantin Gradea con­duce cu pricepere discuţiile. Lecţiile la acest cerc sunt predate la un nivel înalt. Propagandistul pregăteşte cu grijă lecţiile, studiind bibliografia indicată de cabinetul de partid. Activitatea cercului aduce o con­tribuţie importantă la educarea ideo­logică şi politică a membrilor şi candidaţilor de partid din această unitate. Actualtăţi C. E. C. O SUCURSALA FRUNTAŞA Pentru succesele frumoase obţinu­te de colectivul sucursalei raionale C.E.C. Rupea pe trimestrul III a.c., a fost distins cu drapelul de colec­tiv fruntaş pe regiune. In „Săptămâna economiei”, colec­tivul sucursalei raionale C.E.C. Ru­pea a reuşit să sporească numărul de depunători din rîndul colectiviş­tilor, al ţăranilor muncitori, precum şi al elevilor. De asemenea, sucursa­la raională C.E.C. Rupea şi-a reali­zat sarcinile planului anual, în pro­porţie de 108 la sută. CONCURS DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI In cadrul „Săptămânii economiei”, la secţia rulmenţi a uzinelor „Stea­gul Roşu” a avut loc un concurs de Întrebări şi răspunsuri organizat de colectivul colţului roşu. Concursul a fost susţinut de o interesantă confe­rinţă privind depunerile la C.E.C. şi de un program artistic. Din iniţiativa tov. Romulus Rai­­ca, mandatarul C.E.C. al secţiei rulmenţi, premiile au fost depuse pe libretele C.E.C. ale câştigătorilor concursului CREŞTE NUMĂRUL DEPUNĂTORILOR La agenţia C.E.C. a oraşului Cod­­lea, în cadrul „Săptămînii econo­miei“, au fost înscrişi peste 140 de noi depunători pe librete de econo­mii C.E.C. Majoritatea sunt depuneri cu regularitate, pe bază de consim­ţământ scris. Simţitor a crescut nu­mărul depunătorilor la întreprinde­rea „Măgura Codlei”, spitalul „I. C. Frimu” şi Şcoala medie nr. 1, din Codlea. PREDEALUL VA AVEA O AGENŢIE C.E.C. In prezent, în oraşul Predeal, de depunerile pe librete de economii C.E.C., se ocupă oficiul poştal. Pen­tru lărgirea acţiunii de depunere­­pe librete în această importantă staţiu­ne de odihnă, cît şi pentru operaţi-’ vitatea depunerilor, Casa de Econo­mii şi Consemna­­uni, C.E.C., a re­giunii noastre, a luat iniţiativa ca în cursul acestei luni, să deschidă în oraşul Predeal o agenţie C.E.C. D RUSU, I. STOIA şi N. SECELEANU, coresp. / AGRICULTORI DIN RAIONUL CODLEA­­ Cooperativele de consum din comunele raionului Codlea pun la dis­poziţia dvs., prin magazinele de desfacere, mărfuri de calitate bună pen­tru sezonul de iarnă ca: diferite confecţii, tricotaje de lună pentru femei, bărbaţi şi copii. De asemeni, vă pute­ţi aproviziona cu articole de porţelan, faianţă, vase emailate, sticlărie şi toate articolele de uz casnic necesare gospodăriei dvs. Vizitaţi cu încredere magazinele cooperativelor de consum ! ŢARANI MUNCITORI DIN RAIONUL ME­DIAŞ ! Magazinele coo­perativelor de consum din raion, pun la dis­poziţia dvs. încălţămin­te pentru copii, femei şi bărbaţi ca: pantofi, ghe­te, bocanci şi cizme cu talpă de piele precum şi galoşi, şoşoni şi ciş­­muliţe de cauciuc.’ S-A DESCHIS IN SIBIU BERĂRIA $1 PLA­­CINTAREA „BUCEGI” (a T.A.P.L. Sibiu, str. I. V. Stalin nr. 43, unde se găsesc în p­rma-a nenţă- PLĂCINTĂ CU CARNE ŞI BRINZA PATEURI CU CARNE ŞI BRINZA ŞI DIFE­RITE PRODUSE DE PATISERIE. Bere la pahar şi sticlă. — Vinuri alese. — Lichioruri. — Vermut. — Şampanie. — Sirop. ■A COOPERATIVA DE INVALIZI „TIMPURI NOI” SIBIU execută prompt orice COMENZI PARTICULARE cu materialul propriu sau al clientului în atelierele - CROITORIE BARBATI ŞI FEMEI, str. Faurului 20; - CROITORIE BARBATI ŞI FEMEI, str. I. V. STALIN 37; - MAROCHINARIE, str. Karl Marx 15; - TAPITERIE, piața 6 Martie 22; - PICTURA DE FIRME, str. I. V. Stailin 36. * FABRICA „BRIGA­DIERUL” din Tărlun­geni livrează fără re­partiţie întreprinderilor şi instituţiilor de stat, cărămizi presate p­entru zidărie. ut­atat.

Next