Drum Nou, octombrie 1958 (Anul 15, nr. 4286-4312)
1958-10-01 / nr. 4286
Pa*. * DRUM NOT) £*» uzinei® $fS(neef|u£ Si©ssiéé pregalirile penltru iarna svait ramase in urma Zilele reci ale toamnei bat la uşă, amintind că nu peste mult timp soseşte îngheţul si viscolul. Omul gospodar de pe acum s-a pregătit cu cele necesare pentru a petrece iarna cit mai liniştit. Pregătirile de iarnă sunt la ordinea zilei şi pentru conducătorii de întreprinderi, cărora partidul şi guvernul le-a încredinţat munca de răspundere de la gospodării şi conduce cit mai bine fabricile, uzinele, şantierele.Să vedem cum s-a preocupat gospodarii uzinelor de a asigura în timpul iernii condiţii cit mai bune de lucru muncitorilor şi tehnicienilor. La uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, conducerea turnătoriei de fontă s-a îngrijit să execute o serie de lucrări, prin folosirea resurselor interne. La atelierul de curăţătorie şi formare, în anul trecut cînd se făcea transportul pieselor şi aprovizionarea cu materie primă, uşa principală stătea mult timp deschisă şi producea curenţi de aer. In vara aceasta conducerea sectorului s-a preocupat să lichideze acest neajuns şi din fondul de protecţia muncii a început să construiască o instalaţie pentru o perdea de aer la intrarea in atelier. In acest fel pe lingă asigurarea unor condiţii mai bune de lucru in atelier, se măreşte si suprafaţa de producţie. De asemeni mecanicul de sector a revizuit şi reparat 16 aeroterme din cele 19 existente. Totuşi situaţia existentă la celelalte sectoare ne spune însă că pregătirile pentru iarnă la uzinele „Steagul Roşu“ au rămas mult în urmă. Conducătorii sectoarelor au tras puţine învăţăminte din lipsurile anilor trecuţi. Ei trebuie să ştie că dacă nu se iau din vreme măsuri, timpul nefavorabil din lunile de iarnă, gerul, viscolul şi zăpezile ■pot dăuna mult bunului mers al producţiei, pot duce chiar la Întreruperi temporare a procesului de producţie şi la neindeplinirea sarcinilor de plan. Pe bună dreptate spunea şeful atelierului de formare Andrei Mezei: — Atelierul nostru este planificat cu reparaţiile mari pentru octombrie. După cum se desfăşoară lucrările la celelalte secţii. Înseamnă că la noi nu vor începe în această lună. Iarna trecută din cauza reparaţiilor slabe făcute la acoperiş, apa pe alocuri a pătruns în atelier. Or, se cunoaşte că în turnătorie, unde temperatura este ridicată dacă ploaia pătrunde prin acoperiş, dăunează calităţii pieselor şi măreşte procentul de rebut.Tot aşa spunea şi şeful de echipă Varga Francisc : „Vedem că serviciul mecanic şef nu ţine seama de sezisările noastre din iarna trecută cind am lucrat în curent, geamurile au fost sparte, iar aspiratoarele uneori n-au funcţionat”. Conductei de apă nu sunt bine întreţinute. De pe acum muncitorii din schimbul doi, cind termină lucrul nu au apă caldă. „Cu greu am lucrat noi în iarna trecută — spune şi lăcătuşul Alexe Evdochimov. de la atelierul de întreţinere al sectorului bioc motor. In toamna trecută atelierul s-a instalat provizoriu într-un coridor între două secţii. Curenţii de la intrarea In cele două secţii se opresc tocmai în atelierul de Întreţinere, şi face imposibilă munca. S a montat o aerotarmă dar aceasta prea puţine îmbunătăţiri aduce. Muncitorii sunt nevoiţi ca din cauza frigului să-şi ia scufele şi să lucreze în alte colţuri ale secţiilor. S-au făcut propuneri mecanicului şef al serviciului de protecţia muncii, să monteze un acoperiş de carton gudronat, reflucîndu-se în felul acesta din înălţimea actualei săli, lucru ce ar duce la Înlăturarea curenţilor şi a frigului. Am intrat în cea de a doua lună a toamnei. După cum arată fantele la uzinele ,,Steagul Roşu” a devenit o tradiţie ca repararea acoperişurilor, înlocuirea geamurilor sparte să fie făcute abia în zilele cînd înec pe îngheţul. După situaţia to-* varăşul ori mecanic sef ing. Tiberiu Maior, din cele 28 poziţii de lucrări pentru rermiat acoperişuri s-au terminat abia 13. Fată de programul planificat au rămas in urmă 9 lucrări. In unele secţii ca bloc-motor, turnătoria de fontă si altele, plouă pe maşini. Reparaţiile la acoperiş le execută o echipă de cooperatori de la cooperativa „Chimica“ Oraşul Stalin, condusă de Filipi Herman. Datorită lipsei de control din partea serviciului mecanic şef, lucrările executate de această echină nu sunt de cea mai bună calitate. In luna iunie s-a reparat acoperişul la secţia 540 si tratament termic, care au si fost recepţionate. La primele picături ale ploilor de toamnă s-a constatat însă că lucrările sunt de proastă calitate şi că apa pătrundea din nou in secţii. A fost nevoie să fie din nou refăcute. Mult rămasă In urmă este şi repararea uşilor si înlocuirea geamurilor. Tov. ing. T. Maior, mecanicul sef, recunoaste că, o parte de vină pentru rămînerea in urmă a pregătirilor de iarnă revin serviciului condus de dînsul, deoarece nu a organizat un control exigent al lucrărilor, iar în lunile de vară nu s-au luat măsuri pentru pregătirile de iarnă, lăsând ca acum lucrările să se aglomereze. Pe de altă carte nu s-a asigurat aprovizionarea cu materialele necesare. Mecanicii și lăcătușii din sectoare şi de la serviciul mecanic sef duc lipsa a 250 bucăţi robinete pentru instalaţiilee apă, abur şi gaz metan. Lipsesc însemnate cantităţi de fitingărie şi tevărie, fără de care nu se pot termina reparaţiile de pregătire pentru iarnă. Timpul nu aşteaptă. Frigul iernii este un sever control şi nu iartă pe nimeni. Pe fiecare îl întreabă ce-a făcut. Deci pînă la venirea zilelor friguroase nu a mai rămas mult timp. Mecanicul şef va trebui să intensifice munca la reparaţiile de acoperiş şi conductele de apă. De asemeni serviciul de aprovizionare să aibă în vedere aprovizionarea cit mai urgentă a secţiilor cu materialele necesare. Multe din lucrări pot fi făcute din resurse interne ale fiecărui sector şi atelier fără prea multe cheltuieli. Comitetul de partid a avut iniţiativa bună de a trasa sarcini secretarilor organizaţiilor de bază de a se ocupa de pregătirile de iarnă in flecare atelier şi secţie. Insă de felul cum se îndeplinesc aceste sarcini nu s-a mai interesat. Nu s a analizat pină acum nici activitatea serviciului mecanic şef în această direcţie, pentru a vedea lipsurile şi greutăţile pe care le întîmpiină muncitorii în ateliere şi secţii Comitetul de partid are datoria să îndrume mai îndeaproape conducerea administrativă a uzinei şi s-o determine să acorde o atenţie şi mai mare faţă de pregătirea actuală a uzinei pentru iarnă. In aceste zile pină la sosirea frigului şi gerului se mai pot face multe. Pentru aceasta vor trebui mobllizate toate forţele astfel ca In timpul iernii procesul de producţie să se desfăşoare în mod ritmic şi muncitorilor să li se asigure condiţii din cele mai bune de muncă. Uzinele „Steagul Roşu” au forţe suficiente să lich'' deze rămînerea în urmă a pregătirilor pentru Iarnă. TH. MTCLEA Nr. «. . fierjuluia- Mtoexcut-Peste 5000 hectare însămînţate cu grîu şi orz la gospodăriile agricole de stat din regiune la toate cele 39 gospodării agricole de stat din regiunea noastră se munceşte cu avînt sporit în campania agricolă de toamnă. Mecanizatorii şi în general toţi lucrătorii de aci, în frunte cu membrii de partid, luptă o însufleţire să traducă în viaţă hotărîrile Consfătuirii de la Constanţa, să dea statului cît mai mari cantităţi de produse agricole. Paralel cu recoltarea şi însilozarea porumbului furajer, cu recoltarea cartofilor şi a celorlalte culturi tîrzii, brigăzi de mecanizatori lucrează în fiecare gospodărie la însămîntările de toamnă. Ei ştiu că semănatul la timp şi în cele mai bune condiţiuni agrotehnice aduce sporuri mari de producţie şi tocmai pentru aceasta se silesc să termine cit mai devreme însămînţările de grîu şi orz. Elanul şi dragostea de muncă a lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se poate vedea şi din următorul fapt: Dacă la 19 septembrie, pe întregul trust gotat realizările la însămînţări reprezentau 14 la sută din sarcinile de plan, la 25 septembrie, adică după o o săptămînă de muncă, însămînţările reprezentau 41 la sută din plan. Gospodăria agricolă de stat Şercaia-Făgăraş însămânţase pînă la 25 septembrie Z£5 ha., dintre care 115 ha. cu grîu de toamnă, gospodăria agricolă de stat Hărman 244 hectare, din care 70 ha. cu grâul pînă în prezent, gospodăriile agricole de stat din regiune au*u însămînţat peste 5000 hectare cu grîu şî orz de toamnă. Lucrările la însămînţări continuă cu avînt sporit. Impulsionarea însirozărîlor, sarcină imediată Pentru că regiunea noastră are condiţii optime de dezvoltare a şeptelului, în urma Consfătuirii de la Constanţa unităţilor socialist-cooperatiste le-au revenit sarcini de mare importanţă, menite să întărească economia regiunii noastre. Şi-ntr-adevăr, în creşterea numărului de animale s-au înregistrat pînă acum o seamă de succese. Astfel, acum la suta de hectare revin 12,4 taurine, 18,3 porcine, 84 ovine. Şeptelului regiunii noastre, care este în continuă creştere îi trebuie asigurată în mod firesc baza furajeră. Pe lingă nutreţuri fibroase, sunt necesare nutreţurile suculente. Asupra nutreţurilor suculente care au influenţă deosebită asupra creşterii producţiei trebuie îndreptată in special atenţia unităţilor socialist - cooperatiste. Cu toate că, încă de la începutul anului s-au întocmit planuri pentru cantităţile de furaje ce trebuie însilozate, totuşi munca de însilozare care a început de mai multă vreme nu este de loc satisfăcătoare. Astfel, în raionul Făgăraş, s-au însilozat pînă acum cîteva zile 977 tone, în Mediaş 1906 tone, Tîrnăveni 1205 tone, Rupea 1641 tone. Mai bine, faţă de raioanele, amintite, stau raionul Codlea cu 9339 tone, Sibiu 4559 tone, Sighişoara 3067 tone şi Agnita cu 2625 tone. ACESTE CANTITĂŢI, RAPORTATE LA NUMĂRUL DE ANIMALE EXISTENTE IN REGIUNEA NOASTRĂ, SUNT CU TOTUL NE- SATISFĂCĂTOARE. Ştiut este faptul că pentru a asigura reuşita însilozării nutreţurilor şi pentru a obţine nutreţuri murate de bună calitate este necesar să se ţină seama de asigurarea fermentaţiei lactice, de recoltarea plantelor la timpul optim pentru a obţine o cantitate maximă de substanţe nutritive. Cum însă suntem în pragul lunii octombrie şi cum cu fiecare zi plantele îşi pierd din proprietăţile nutritive, acţiunea de însilozare trebuie impulsionată imediat. Oare organele de resort, ca şi conducerile unităţilor socialist-cooperatiste din regiune sunt pe deplin mulţumite de mersul însilozărîlor şi consideră că în această direcţie s-a făcut totul ? Comitetele raionale de partid, sfaturile populare, raionale au sarcina de a accelera ritmul însilozării porumbului furajer în special pentru că faza lui de lapte-pîrgă se apropie de sfirșit, de a impulsiona însilozarea frunzelor, a coletelor de sfeclă de zahăr etc. CU CIT VOM FACE INSILOZARI MAI MARI CU ATIT VOM ASIGURA OAMENILOR MUNCII CANTITATÎ MAI MARI DE CARNE, LAPTE, UNT ETC. (Urmare din pag. la tul de partid şi participarea acestora la cursuri, ci şi modul în care cursanţii aplică nu practică cele stadiate. Invăţămintul de partid trebuie să contribuie la creşterea producţiei şi productivităţii muncii în toate sectoarele de activitate, la întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist în agricultură, la consolidarea proprietăţii socialiste de stat şi cooperatiste etc. La întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş, de pildă, în urma bunei activităţi a cercurilor învăţămintului de partid cursanţii au înţeles necesitatea muncii continue pentru ridicarea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Numărul inovaţiilor şi raţionalizărilor propuse de membrii şi candidaţii de partid a crescut simţitor în acest an, atenţia lor extinzîndu-se şi asupra celor mai neînsemnate lucruri, care în ansamblu au contribuit la depăşirea zilnică a planului de producţie şi la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor. Ca urmare a reducerii preţului de cost şi a îmbunătăţirii procesului de producţie salariul mediu al muncitorilor de la această întreprindere a crescut de la 825 de lei în ianuarie 1958, la 884 lei în august. Succesele obţinute de gospodăria agricolă colectivă din comuna Retiş, raionul Agnita, au la bază — printre altele — şi faptul că comuniştii de aici au acordat şi acordă o atenţie deosebită bunei desfăşurări a învăţămîntului de partid. Toţi membrii şi candidaţii de partid precum şi numeroşi colectivişti din activul fără de partid, sunt încadraţi an de an în învăţămintul de partid. Ei studiază temeinic lecţiile predate şi aplică în practică cele învăţate. Iată de ce majoritatea celor ce au urmat anul trecut Invăţămintul de partid au devenit fruntaşi in muncă, in vara aceasta, lată de că mica organizaţie de bază de aici îşi întăreşte necontenit rîndurile prin primirea de noi candidaţi de partid dintre cei mai buni cursanţi. Din analiza învăţămintului de partid desfăşurat în anul trecut, a reieşit însă că nu toate organizaţiile de partid s-au preocupat în măsură destul de mare de rezultatele obţinute de cursanţi în producţie. Or, practica a arătat că acolo unde cursanţii au neglijat studiul individual, nu s-au pregătit pentru seminarii, au absentat în repetate rinduri de la cursuri, nici in producţie nu s-au obţinut rezultatele dorite. Aşa s-a întîmplat de pildă la întreprinderea economică raională Sighişoara, unde in urma slabei desfăşurări a învăţămintului de partid membrii organizaţiei de bază, slab înarmaţi cu învăţătura marxist-leninistă, au tolerat mai multă vreme atitudinile străine de linia partidului a unor membri de partid ca fostul director, sau fostul responsabil de cadre, care au încercat să gituie sistematic criticile venite de jos şi nu au respectat disciplina de partid şi de producţie. Deficienţe serioase în ceea ce priveşte participarea cursanţilor la seminarii s-au constatat în anul trecut şi la sate. Acestea se datoresc în bună parte slabului control desfăşurat de organizaţiile de partid şi îndrumării insuficiente din partea cabinetelor raionale de partid. Este necesar ca organizaţiile de partid din mediul rural să se preocupe mai îndeaproape de mobilizarea membrilor şi a candidaţilor de partid la cursurile de invăţămînt, să controleze sistematic şi să analizeze cum se achită atit cursanţii cit şi propagandiştii de sarcinile lor. O mare atenţie trebuie acordată educării candidaţilor de partid primiţi in rindul partidului în cursul anului, care trebuie încadraţi intr-o formă de invăţămînt. Să nu uităm că invăţămintul de partid reprezintă pentru candidaţii de partid un mijloc principal de educaţie marxist-leninistă, de cunoaştere a politicii partidului. In anul trecut multe organizaţii de partid s-au preocupat ca fiecare candidat de partid primit în cursul anului să , se înscrie într-o formă de invăţămînt. Totodată este necesar ca un număr mare de muncitori şi ţărani muncitori fruntaşi în muncă, cuprinşi în activul fără de partid, să fie îndrumaţi să se înscrie într-o formă de invăţămînt de partid. Acolo unde s-a procedat în acest fel, mulţi dintre aceştia au făcut cereri de a fi primiţi în rîndurile candidaţilor de partid. O altă sarcină de seamă este cuprinderea unui număr cit mai mare de tineri în formele învăţămintului de partid, în vederea educării lor patriotice, a ridicării nivelului lor de cunoştinţe politice şi ideologice. Este demn de relevat faptul că organizaţia de partid a Uzinelor de tractoare, pentru a contribui la educaţia partinică a tinerilor, a recrutat în acest an peste 1000 de tineri muncitori in diferitele cercuri ale învăţămîntuluî de partid. Atragerea intelectualilor în formele de invăţămînt este o sarcină importantă a organizaţiilor de bază. In această direcţie organizaţiile de partid trebuie să se preocupe îndeaproape de încadrarea în formele de invăţămînt, corespunzătoare pregătirii lor, a inginerilor, tehnicienilor, medicilor şi cadrelor didactice. O grijă deosebită a manifestat pentru educarea marxist-leninistă a cadrelor didactice cabinetul de partid din Sibiu, care a organizat pe lingă şcoala serală de marxism-leninism o secţie pentru cursanţii din rindul învăţătorilor şî profesorilor, aceasta situîndu-se printre cercurile fruntaşe ale şcolii serale. Buna desfăşurare a învăţămintului de partid, ridicarea acestuia la un nivel superior anilor trecuţi, depinde în foarte mare măsură de activitatea cabinetelor de partid. Acestea trebuie să asigure pregătirea temeinică şi permanentă a propagandiştilor, făcînd un control sistematic asupra conţinutului expunerilor şi al seminariilor, veghind asupra purităţii învăţăturii marxist-leniniste şi educînd propagandiştii în spiritul unei combativităţi şi vigilante crescînde faţă de orice manifestare a ideologiei burgheze. Faptele arată că organizarea unor schimburi de experienţă între propagandişti are un rol foarte important in îmbunătăţirea muncii acestora. Tocmai de aceea este bine ca în acest an cabinetele de partid, cu sprijinul cabinetului regional de partid, să organizeze schimburi de experienţă unde propagandiştii să ia cunoştinţă de cele mai bune şi înaintate metode de predare şi seminarizare, să-şi însuşească stilul de muncă al propagandiştilor fruntaşi şi modul lor de pregătire. întărirea de către organele şi organizaţiile de partid a muncii de îndrumare şi control, constituie factorul hotărîtor care asigură buna desfăşurare a învăţămintului de partid. Analiza periodică a învăţămintului de partid, a muncii depuse de cabinetele de partid, îndrumarea permanentă a acestora şi controlul sistematic asupra activităţii lor, sunt factorii care conduc spre obţinerea unor rezultate bune în toate formele învăţămintului de partid. Aceste probleme trebuie să fie în centrul activităţii cercurilor învăţămintului de partid, să stea la baza pregătirii fiecărui cursant în noul an de invăţămînt de partid, nu în pragul deschiderii |j§ j§ învăţămintului de partid gj