Drum Nou, octombrie 1958 (Anul 15, nr. 4286-4312)

1958-10-01 / nr. 4286

Pa*. * DRUM NOT) £*» uzinei® $fS(neef|u£ Si©ssiéé pregalirile penltru iarna svait ramase in urma Zilele reci a­le toamnei bat la uşă, amintind că nu peste mult timp soseşte îngheţul si visco­lul. Omul gospodar de pe acum s-a pregătit cu cele necesare pentru a petrece iarna cit mai liniştit. Pregătirile de iarnă sunt la ordinea zilei şi pentru condu­cătorii de întreprinderi, cărora partidul şi guvernul le-a încre­dinţat munca de răspundere de l­a gospodării şi conduce cit mai bine fabricile, uzinele, şantiere­le.Să vedem cum s-a preocupat gospodarii uzinelor de a asigura în timpul iernii condiţii cit mai bune de lucru muncitorilor şi tehnicienilor. La uzinele „Steagul Roşu” din Oraşul Stalin, conducerea tur­nătoriei de fontă s-a îngrijit să execute o serie de lucrări, prin folosirea resurselor inter­ne. La atelierul de curăţătorie şi formare, în anul trecut cînd se făcea transportul pieselor şi aprovizionarea cu materie pri­­­mă, uşa principală stătea mult timp deschisă şi producea cu­renţi de aer. In vara aceasta conducerea sectorului s-a pre­ocupat să lichideze acest ne­ajuns şi d­in fondul de protecţia muncii a început să construias­că o instalaţie pentru o perdea de aer la intrarea in atelier. In acest fel pe lingă asigurarea u­­nor condiţii mai bune de lucru in atelier, se măreşte si supra­faţa de producţie. De asemeni mecanicul de sector a revizuit şi reparat 16 aeroterme din cele 19 existente. Totuşi situaţia existentă la celelalte sectoare ne spune însă că pregătirile pentru iarnă la uzinele „Steagul Roşu“ au ră­mas mu­lt în urmă. Conducătorii sectoarelor au tras puţine învă­ţăminte din lipsurile anilor tre­cuţi. Ei trebuie să ştie că dacă nu se iau din vreme măsuri, timpul nefavorabil din lunile de iarnă, gerul, viscolul şi zăpezile ■pot dăuna mult bunului mers al producţiei, pot d­uce chiar la Întreruperi temporare a proce­s­ului de producţie şi la neinde­­plinirea sarcinilor de plan. Pe bună dreptate spunea şeful atelierului de formare Andrei Mezei: —­ Atelierul nostru este planificat cu reparaţiile mari pentru octombrie. După cum se desfăşoară lucrările la celelalte secţii. Înseamnă că la noi nu vor începe în această lună. Iar­na trecută din cauza reparaţii­lor slabe făcute la acoperiş, apa pe alocuri a pătruns în a­telier. Or, se cunoaşte că în turnătorie, unde temperatura este ridicată dacă ploaia pătrunde prin aco­periş, dăunează calităţii piese­lor şi măreşte procentul de re­but.Tot aşa spunea şi şeful de e­chipă Varga Francisc : „Vedem că serviciul mecanic şef nu ţine seama de sezisările noastre din iarna trecută cind am lucrat în curent, geamurile au fost spar­te, iar aspiratoarele uneori n-au funcţionat”. Conductei de apă nu sunt bine întreţinute. De pe acum muncitorii din schimbul doi, cind termină lucrul nu au apă caldă. „Cu greu am lucrat noi în iar­na trecută — spune şi lăcătuşul Alexe Ev­doch­im­ov. de la atelie­rul de întreţinere al sectorului bioc motor. In toamna trecută atelierul s-a insta­lat provizoriu într-un coridor între două sec­ţii. Curenţii de la intrarea In cele două secţii se opresc toc­mai în atelierul de Întreţinere, şi face imposibilă munca. S a montat o aerotarmă dar aceasta prea puţine îmbunătăţiri aduce. Muncitorii sunt nevoiţi ca din cauza frigului să-şi ia scufele şi să lucreze în alte colţuri ale secţiilor. S-au făcut propuneri mecanicului şef al serviciului de protecţia muncii, să monteze un acoperiş de carton gudronat, re­­flucîndu-se în felul acesta din înălţimea actualei săli, lucru ce ar duce la Înlăturarea curenţi­lor şi a frigului. Am intrat în cea de a doua lună a toamnei. După cum ara­tă fantele la uzinele ,,Steagul Roşu” a devenit o tradiţie ca repararea acoperişurilor, înlo­cuirea geamurilor sparte să fie făcute abia în zilele cînd înec pe îngheţul. După situaţia to-* varăşul ori mecanic sef ing. Ti­­beriu Maior, din cele 28 poziţii de lucrări pentru rermiat aco­perişuri s-au terminat abia 13. Fată de programul planificat au rămas in urmă 9 lucrări. In u­nele secţii ca bloc-motor, turnă­toria de fontă si altele, plouă pe maşini. Reparaţiile la acope­riş le execută o echipă de coope­ratori de la cooperativa „Chi­mica“ Oraşul Stalin, condusă de Filipi Herman. Datorită lipsei de control din partea ser­viciul­ui mecanic şef, lucrările executate de această echină nu sunt de cea mai bună calitate. In luna iunie s-a reparat acoperişul la secţia 540 si tratament termic, care au si fost recepţionate. La primele picături ale ploilor de toamnă s-a constatat însă că lucrările sunt de proastă calita­te şi că apa pătrundea din nou in secţii. A fost nevoie să fie din nou refăcute. Mult rămasă In urmă este şi repararea uşilor si înlocuirea geamurilor. Tov. ing. T. Maior, mecanicul sef, recu­­noaste că, o parte de vină pen­tru rămînerea in u­rmă a pregă­tirilor de iarnă revin serviciului condus de dînsul, deoarece nu a organizat un control exigent al lucrărilor, iar în lunile de vară nu s-au luat măsuri pentru pregătirile de iarnă, lăsând ca acum lucrările să se aglomereze. Pe de altă carte nu s-a asigu­rat aprovizionarea cu materia­lele necesare. Mecanicii și lăcă­tușii din sectoare şi de la ser­viciul mecanic sef duc lipsa a 250 bucăţi robinete pentru in­stalaţiile­­­e apă, abur şi gaz metan. Lipsesc însemnate canti­tăţi de fitingărie şi tevărie, fă­ră de care nu se pot termina reparaţiile de pregătire pentru iarnă. Timpul nu aşteaptă. Frigul iernii este un sever control şi nu iartă pe nimeni. Pe fiecare îl întreabă ce-a făcut. Deci pînă la venirea zilelor friguroase nu a mai rămas mult timp. Meca­nicul şef va trebui să intensifi­ce munca la reparaţiile de aco­periş şi conductele de apă. De asemeni serviciul de aprovizio­nare să aibă în vedere aprovi­zionarea cit mai urgentă a sec­ţiilor cu materialele necesare. Multe din lucrări pot fi făcute din resurse interne ale fiecărui sector şi atelier fără prea multe cheltuieli. Comitetul de partid a avut iniţiativa bună de a trasa sar­cini secretarilor organizaţiilor de bază de a se ocupa de pregă­tirile de iarnă in flecare atelier şi secţie. Insă de felul cum se îndeplinesc aceste sarcini nu s-a mai interesat. Nu s a anali­zat pină acum nici activ­itatea serviciului mecanic şef în a­­ceastă direcţie, pentru a vedea lipsurile şi greutăţile pe care le întîmpiină muncitorii în ateliere şi secţii Comitetul de partid are datoria să îndrume mai îndea­proape conducerea administra­tivă a uzinei şi s-o determine să acorde o atenţie şi mai mar­e fa­ţă de pregătirea actuală a u­­zinei pentru iarnă. In aceste zile pină la sosirea frigului şi geru­lui se mai pot face multe. Pen­tru aceasta vor trebui moblliza­­te toate forţele astfel ca In tim­pul iernii procesul de produc­­ţie să se desfăşoare în mod rit­mic şi muncitorilor să li se asi­gure condiţii din cele mai bune de muncă. Uzinele „Steagul Ro­şu” au forţe suficiente să lich'' deze rămînerea în urmă a pre­gătirilor pentru Iarnă. TH. MTCLEA Nr. «. . fierju­lu­­ia- Mt­oexcut-Peste 5000 hectare însămînţate cu grîu şi orz la gospodăriile agricole de stat din regiune la toate cele 39 gospodării agricole de stat din regiunea noastră se munceşte cu avînt sporit în campania agricolă de toamnă. Mecanizatorii şi în ge­neral toţi lucrătorii de aci, în frunte cu membrii de partid, luptă o însufleţire să traducă în viaţă hotărîrile Consfătuirii de la Constanţa, să dea statu­lui cît mai mari cantităţi de produse agricole. Paralel cu recoltarea şi însilozarea porum­bului furajer, cu recoltarea car­tofilor şi a celorlalte culturi tîrzii, brigăzi de mecanizatori lucrează în fiecare gospodărie la însămîntările de toamnă. Ei ştiu că semănatul la timp şi în cele mai bune condiţiuni agro­tehnice aduce sporuri mari de producţie şi tocmai pentru a­ceasta se silesc să termine cit mai devreme însămînţările de grîu şi orz. Elanul şi dragostea de muncă a lucrătorilor din gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră se poate ve­dea şi din următorul fapt: Da­că la 19 septembrie, pe între­gul trust go­tat realizările la însămînţări reprezentau 14 la sută din sarcinile de plan, la 25 septembrie, adică după o o săptămînă de muncă, însămîn­ţările reprezentau 41 la sută din plan. Gospodăria agricolă de stat Şercaia-Făgăraş însă­mânţase pînă la 25 septembrie Z£5 ha., dintre care 115 ha. cu grîu de toamnă, gospodăria a­­gricolă de stat Hărman 244 hec­tare, din care 70 ha. cu grâu­­l pînă în prezent, gospodăriile a­­gricole de stat din regiune au*u însămînţat peste 5000 hectare cu grîu şî orz de toamnă. Lu­crările la însămînţări continuă cu avînt sporit. Impulsionarea însirozărîlor, sarcină imediată Pentru că regiunea noastră are condiţii optime de dezvoltare a şep­­telului, în urma Consfătuirii de la Constanţa unităţilor socialist-coope­­ratiste le-au revenit sarcini de mare importanţă, menite să întărească e­­conomia regiunii noastre. Şi-ntr-adevăr, în creşterea numă­rului de animale s-au înregistrat pî­nă acum o seamă de succese. Astfel, acum la suta de hectare revin 12,4 taurine, 18,3 porcine, 84 ovine. Şep­­telului regiunii noastre, care este în continuă creştere îi trebuie asigurată în mod firesc baza furajeră. Pe lingă nutreţuri fibroase, sunt necesare nu­treţurile suculente. Asupra nutreţurilor suculente care au influenţă deosebită asupra creş­terii producţiei trebuie îndreptată in special atenţia unităţilor socialist - cooperatiste. Cu toate că, încă de la începutul anului s-au întocmit pla­nuri pentru cantităţile de furaje ce trebuie însilozate, totuşi munca de însilozare care a început de mai multă vreme nu este de loc satisfă­cătoare. Astfel, în raionul Făgăraş, s-au însilozat pînă acum cîteva zile 977 tone, în Mediaş 1906 tone, Tîrnăveni 1205 tone, Rupea 1641 tone. Mai bine, faţă de raioanele, amintite, stau raio­nul Codlea cu 9339 tone, Sibiu 4559 tone, Sighişoara 3067 tone şi Agnita cu 2625 tone. ACESTE CANTITĂŢI, RAPOR­TATE LA NUMĂRUL DE ANIMA­LE EXISTENTE IN REGIUNEA NOASTRĂ, SUNT CU TOTUL NE-­ SATISFĂCĂTOARE. Ştiut este faptul că pentru a asi­gura reuşita însilozării nutreţurilor şi pentru a obţine nutreţuri murate de bună calitate este necesar să se ţină seama de asigurarea fermen­taţiei lactice, de recoltarea plante­lor la timpul optim pentru a obţi­ne o cantitate maximă de substanţe nutritive. Cum însă suntem­ în pragul lunii octombrie şi cum cu fiecare zi plan­tele îşi pierd din proprietăţile nu­tritive, acţiunea de însilozare tre­buie impulsionată imediat. Oare organele de resort, ca şi conducerile unităţilor socialist-coo­­peratiste din regiune sunt pe deplin mulţumite de mersul însilozărîlor şi consideră că în această direcţie s-a făcut totul ? Comitetele raionale de partid, sfa­turile populare, raionale au sarcina de a accelera ritmul însilozării po­rumbului furajer în special pentru că faza lui de lapte-pîrgă se apropie de sfirșit, de a impulsiona însiloza­rea frunzelor, a coletelor de sfeclă de zahăr etc. CU CIT VOM FACE INSILO­­ZARI MAI MARI CU ATIT VOM ASIGURA OAMENILOR MUNCII CANTITATÎ MAI MARI DE CARNE, LAPTE, UNT ETC. (Urmare din pag. l­a­­ tul de partid şi participarea acestora la cursuri, ci şi modul în care cursanţii aplică nu practică cele sta­diate. Invăţămintul de partid trebuie să contribuie la creşterea producţiei şi productivităţii muncii în toate sec­toarele de activitate, la întărirea şi dezvoltarea sectorului socialist în agricultură, la consolidarea proprie­tăţii socialiste de stat şi coo­peratiste etc. La întreprinderea „Vitrometan“ Mediaş, de pildă, în urma bunei activităţi a cercurilor învăţămintului de partid cursanţii au înţeles necesitatea muncii continue pentru ridicarea productivităţii mun­cii şi reducerea preţului de cost. Nu­mărul inovaţiilor şi raţionalizărilor propuse de membrii şi candidaţii de partid a crescut simţitor în acest an, atenţia lor extinzîndu-se şi asupra celor mai neînsemnate lucruri, care în ansam­blu au contribuit la depăşi­­rea zilnică a planului de producţie şi la îmbunătăţirea simţitoare a calităţii produselor. Ca urmare a reducerii preţului de cost şi a îmbunătăţirii procesului de producţie salariul me­­diu al muncitorilor de la această în­­treprindere a crescut de la 825 de lei în ianuarie 1958, la 884 lei în august. Succesele obţinute de gospodăria agricolă colectivă din comuna Retiş, raionul Agnita, au la bază — printre altele — şi faptul că comuniştii de aici au acordat şi acordă o atenţie deosebită bunei desfăşurări a învă­­ţămîntului de partid. Toţi membrii şi candidaţii de partid precum şi nume­roşi colectivişti din activul fără de partid, sunt încadraţi an de an în în­­văţămintul de partid. Ei studiază te­meinic lecţiile predate şi aplică în practică cele învăţate. Iată de ce ma­joritatea celor ce au urmat anul tre­cut Invăţămintul de partid au devenit fruntaşi in muncă, in vara aceasta, lată de că mica organizaţie de ba­ză de aici îşi întăreşte necontenit rîndurile prin primirea de noi can­didaţi de partid dintre cei mai buni cursanţi. Din analiza învăţămintului de partid desfăşurat în anul trecut, a reie­şit însă că nu toate organizaţiile de partid s-au preocupat în măsură des­tul de mare de rezultatele obţinute de cursanţi în producţie. Or, practica a arătat că acolo unde cursanţii au ne­glijat studiul individual, nu s-au pregătit pentru seminarii, au absen­tat în repetate rinduri de la cursuri, nici in producţie nu s-au obţinut re­zultatele dorite. Aşa s-a întîmplat de pildă la întreprinderea economică raională Sighişoara, unde in urma slabei desfăşurări a învăţămintului de partid membrii organizaţiei de bază, slab înarmaţi cu învăţătura marxist-leninistă, au tolerat mai multă vreme atitudinile străine de linia partidului a unor membri de partid ca fostul director, sau fostul responsabil de cadre, care au încer­cat să gituie sistematic criticile ve­nite de jos şi nu au respectat disci­plina de partid şi de producţie. Deficienţe serioase în ceea ce pri­veşte participarea cursanţilor la se­minarii s-au constatat în anul trecut şi la sate. Acestea se datoresc în bu­nă parte slabului control desfăşurat de organizaţiile de partid şi îndru­mării insuficiente din partea cabi­netelor raionale de partid. Este ne­cesar ca organizaţiile de partid din mediul rural să se preocupe mai în­deaproape de mobilizarea membrilor şi a candidaţilor de partid la cursu­rile de invăţămînt, să controleze sis­tematic şi să analizeze cum se achită atit cursanţii cit şi propagandiştii de sarcinile lor. O mare atenţie trebuie acordată educării candidaţilor de partid pri­miţi in rindul partidului în cursul anului, care trebuie încadraţi intr-o formă de invăţămînt. Să nu uităm că invăţămintul de partid reprezintă pentru candidaţii de partid un mijloc principal de educaţie marxist-leninis­­tă, de cunoaştere a politicii partidu­lui. In anul trecut multe organizaţii de partid s-au preocupat ca fiecare candidat de partid primit în cursul anului să , se înscrie într-o formă de invăţămînt. Totodată este necesar ca un nu­măr mare de muncitori şi ţărani muncitori fruntaşi în muncă, cuprinşi în activul fără de partid, să fie în­drumaţi să se înscrie într-o formă de invăţămînt de partid. Acolo unde s-a procedat în acest fel, mulţi dintre a­­ceştia au făcut cereri de a fi primiţi în rîndurile candidaţilor de partid. O altă sarcină de seamă este cu­prinderea unui număr cit mai mare de tineri în formele învăţămintului de partid, în vederea educării lor pa­triotice, a ridicării nivelului lor de cunoştinţe politice şi ideologice. Este demn de relevat faptul că organiza­ţia de partid a Uzinelor de tractoa­re, pentru a contribui la educaţia partinică a tinerilor, a recrutat în acest an peste 1000 de tineri munci­tori in diferitele cercuri ale învăţă­­mîntuluî de partid. Atragerea intelectualilor în forme­le de invăţămînt este o sarcină im­portantă a organizaţiilor de bază. In această direcţie organizaţiile de partid trebuie să se preocupe înde­aproape de încadrarea în formele de invăţămînt, corespunzătoare pregăti­rii lor, a inginerilor, tehnicienilor, medicilor şi cadrelor didactice. O grijă deosebită a manifestat pentru educarea marxist-leninistă a cadrelor didactice cabinetul de partid din Si­biu, care a organizat pe lingă şcoala serală de marxism-leninism o secţie pentru cursanţii din rindul învăţăto­rilor şî profesorilor, aceasta situîn­­du-se printre cercurile fruntaşe ale şcolii serale. Buna desfăşurare a învăţămintului de partid, ridicarea acestuia la un nivel superior anilor trecuţi, depinde în foarte mare măsură de activitatea cabinetelor de partid. Acestea trebu­ie să asigure pregătirea temeinică şi permanentă a propagandiştilor, fă­­cînd un control sistematic asupra conţinutului expunerilor şi al se­minariilor, veghind asupra puri­tăţii învăţăturii marxist-leniniste şi educînd propagandiştii în spiritul u­­nei combativităţi şi vigilante cres­­cînde faţă de orice manifestare a ideologiei burgheze. Faptele arată că organizarea unor schimburi de experienţă între pro­pagandişti are un rol foarte impor­tant in îmbunătăţirea muncii aces­tora. Tocmai de aceea este bine ca în acest an cabinetele de partid, cu sprijinul cabinetului regional de partid, să organizeze schimburi de ex­perienţă unde propagandiştii să ia cunoştinţă de cele mai bune şi înain­tate metode de predare şi seminari­zare, să-şi însuşească stilul de mun­că al propagandiştilor fruntaşi şi modul lor de pregătire. întărirea de către organele şi or­ganizaţiile de partid a muncii de în­drumare şi control, constituie fac­torul hotărîtor care asigură buna desfăşurare a învăţămintului de partid. Analiza periodică a învăţămintului de partid, a muncii depuse de cabi­netele de partid, îndrumarea perma­nentă a acestora şi controlul siste­matic asupra activităţii lor, sunt fac­torii care conduc spre obţinerea u­­nor rezultate bune în toate formele învăţămintului de partid. Aceste probleme trebuie să fie în centrul activităţii cercurilor învăţămintului de partid, să stea la baza pregătirii fiecărui cursant în noul an de invăţămînt de partid, nu în pragul deschiderii |j§ j§ învăţămintului de partid gj

Next