Drum Nou, februarie 1959 (Anul 16, nr. 4389-4412)

1959-02-01 / nr. 4389

Pag. 2 L i DRUM NOU Deschiderea lucrărilor Conferinţei regionale de partid Stalin formare din pag. l­a­ Cerinţei. La propunerile făcute, Conferinţa re­gională de partid a ales în unanimitate un pre­zidiu pe următorii tovarăşi: PETRE BORILA, membru în Biroul Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniștri al R.P.R.; MAXIM BERGHIANU, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional de partid Stalin; NICOLAE MARCHIAN, secretar al Comite­tului regional de partid Stalin; AUREL LADESCU, ofiţer; VASILE MIHUŢ, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid Stalin; GHEORGHE ŞINCAN, învăţător emerit, ra­ionul Codlea; IOAN METIU, director general al uzinelor „Independenţa" din Sibiu; LADISLAU KISS, director tehnic, Mediaş; NICOLAE IVANUŞ, preşedintele gospodă­riei agricole colective din Şura Mică, raionul Sibiu; LAURENŢIU SCHOPP, preşedintele gospodă­riei agricole colective din Alţîna, raionul Agnita; FLORICA OANA, muncitoare la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin; NICOLAE VEREŞ, prim-secretar al Comite­tului raional de partid Târnăveni; IOAN GRIGORE, strungar la uzinele „Stea­gul Roşu" din Oraşul Stalin; CONSTANTIN NICULESCU, mecanic de lo­comotivă la Depoul C.F.R. Timiş-Triaj; NICOLAE IORGA, preşedintele Comitetului executiv al sfatului popular regional Stalin. Pentru a conduce prima parte a lucrărilor Conferinţei regionale de partid, prezidiul a ales pe tovarăşul Petre Borilă. Conferinţa a ales apoi comisia de validare, secretariatul şi comisia de redactare a proiec­tului de hotărîri. Conferinţa a adoptat următoarea ordine de­­zi : 1. — Darea de seamă a Comitetului regional de partid Stalin ; 2. — Raportul Comisiei de revizie; 3. — Alegerea Comitetului regional de partid și a Comisiei de revizie. A urmat apoi darea de seamă a Comitetului regional de partid prezentată de tovarășul Maxim Berghianu, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Stalin. In continuare, tovarăşul Traian Nemeş, a prezentat raportul Comisiei de revizie. La dis­cuţii s-au înscris un număr mare de delegaţi. In cursul dimineţii au început discuţiile pe marginea dării de seamă prezentate. Lucrările Conferinţei regionale de partid au continuat şi in după-amiaza zilei de sîmbătă cu discuţii pe marginea dării de seamă şi a raportului Comisiei de revizie. Participanţii la discuţii au supus unei ample analize rezultatele obţinute în muncă in lumi­na documentelor Congresului al II-lea al par­tidului, au criticat lipsurile existente încă în diferite sectoare de activitate. Ei şi-au mani­festat totodată hotărârea de a îmbunătăţi mun­ca politică în vederea mobilizării oamenilor muncii la aplicarea în viaţă a prevederilor Ple­narei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958. Lucrările I. Conferinţei regionale de partid continuă în cursul zilei de azi. Nr. 4389. (Continuare în pag. 3-a). Darea de seamă a Comitetului regional de partid Stalin, prezentată de tovarăşul Maxim Berghianu, prim-secretar al Comitetului regional de partid (Urmare din pag. l-a) tre marele capital a unui regim­­fas­cist în Franţa, războiul rece şi alte acţiuni agresive ale monopolurilor imperialiste, nu sunt o dovadă de forţă, ci de slăbiciune a imperialis­mului în faţa ofensivei forţelor popu­lare. In lume există în prezent forţe po­litice şi materiale uriaşe, în frunte cu sistemul socialist mondial, capabile să preîntîmpine dezlănţuirea de către imperialişti a unui nou război mon­dial. Mărturie concretă o constituie eşecul provocărilor agresive ale im­perialiştilor din ultimii ani. Politica externă de pace şi coexis­tenţă paşnică dusă de Uniunea So­vietică şi de celelalte state socialis­te, este însuşită şi sprijinită de toate popoarele iubitoare de pace. Propu­nerile şi străduinţele Uniunii Sovie­tice şi ale celorlalte state socialiste. După prezentarea situaţiei interna­ţionale, tovarăşul Maxim Berghianu s-a ocupat în continuare de activita­tea desfăşurată de Comitetul regio­nal de partid în perioada de la ul­tima conferinţă, pentru îndeplinirea sarcinilor puse de partid în domeniul dezvoltării economiei în regiunea Din cifrele de mai sus rezultă că atit în anul 1957 cît şi în anul 1958, s-a realizat o corelaţie justă între principalii indici de plan. Intre anii 1957—1958 nu numai că s-au realizat sarcinile de producţie, dar s-au dat şi însemnate cantităţi de produse peste plan ca de exemplu: 503 trac­toare, 171 autocamioane, 6.100 bicicle­te, 668 tone utilaj petrolifer şi minier, 66 000 rulmenţi, 10.000 tone îngrăşă­minte chimice, peste 220 tone piese pentru încetarea experienţelor cu ar­mele nucleare, pentru reducerea ar­mamentelor, reglementarea problemei Berlinului, proiectul Tratatului de pa­ce cu Germania propus recent de U­­niunea Sovietică şi alte nenumărate acţiuni, au ca obiectiv consolidarea păcii, asigurarea unui climat de co­existenţă paşnică între state cu orîn­­duiri sociale diferite. Ţara noastră, care face parte din marea familie a statelor socialiste, a arătat vorbitorul, îşi aduce contribuţia la lupta pentru menţinerea şi conso­lidarea păcii. Lupta entuziastă a po­porului nostru muncitor pentru în­deplinirea sarcinilor măreţe şi de mare răspundere puse de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, este o expresie vie a justeţei politicii parti­dului şi guvernului nostru, politică de ridicare continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, de con­struire a socialismului în condiţiile unei păci trainice. Stalin. Datorită străduinţelor en­tuziaste ale muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor, mobilizaţi de organizaţiile de partid, a arătat vorbitorul, întreprinderile industriale din regiunea Stalin şi-au îndeplinit şi depăşit planul de producţie pe anii 1957 şi 1958, după cum urmează: de schimb pentru agricultură şi alte produse de care economia naţională are nevoie. Aceasta ilustrează că muncitorii din regiunea noastră, mo­bilizaţi şi conduşi de organizaţiile de partid, dau viaţă hotărîrilor partidu­lui şi guvernului şi este garanţia si­gură că şi în viitor vor lupta cu toa­tă hotărîrea pentru traducerea în viaţă a directivelor Congresului al 11-lea al P.M.R. şi al plenarelor C.C. al PIA.R. Aplicarea hotărîrii C.C. al P.M.R. din decembrie 1956, privind îmbună­tăţirea sistemului de salarizare şi normare tehnică a muncii, a dus la creşterea avîntului muncitorilor, a stimulat iniţiativa creatoare a frun­taşilor, determinînd pe fiecare mun­citor să se ocupe şi mai mult de ridi­carea nivelului profesional și tehnic. In întreprinderile regiunii Stalin au fost făcute în perioada experimentării un număr de 2.673 propuneri de mă­suri tehnico-organizatorice, din care s-au aplicat un număr de 1.607, rezul­­tînd o economie de peste 13 milioane lei. Măsurile aplicate au dat posibi­litate conducerilor de întreprinderi să organizeze mai bine munca în producţie şi să renunţe la suplimen­tări din bugetul statului pentru fon­dul de salarii. Faptul că în anii 1957 şi 1958 în­treprinderile industriale din regiunea noastră au reuşit să îndeplinească şi să depăşească sarcinile de plan la toţi indicii, iar 8 dintre ele să deţină steagul roşu de producţie pe ramură şi 5 menţiuni, se datoreşte în primul rînd îmbunătăţirii conducerii de par­tid a economiei, creşterii consecven­ţei în rezolvarea problemelor de pro­ducţie de către Comitetul regional, comitetele orăşeneşti şi raionale de partid, organizaţiile de bază, precum şi folosirii din plin a dreptului de control asupra conducerilor admini­strative şi îmbinării strînse a mun­cii politice cu cea economică. Subliniind preocuparea Comitetului regional de partid pentru îndeplini­rea planului de investiţii, vorbitorul a arătat că în această direcţie s-au obţinut rezultate însemnate. In anul 1957 planul de investiţii a fost reali­zat în proporţie de 96,7 la sută, iar în anul 1958 în proporţie de 92,9 la sută. In această perioadă au fost date în funcţiune noi obiective in­dustriale ca: fabrica de acid sulfuric de la Copşa Mică, fabrica de poli­­clorură de vinil de la Combinatul chimic din Tîrnăveni, fabrica de faianţă din Sighişoara, secţia de betanaftol de la fabrica Colorom — Codlea de asemenea şi altele. Este necesar să arătăm însă, că fondurile de investiţii n-au fost peste tot întrebuinţate în aşa fel, încît o­­biectivele industriale să intre în folo­sinţă la termen. Aceasta din cauză că multe din şantiere sînt fărîmiţate, precum şi datorită controlului insu­pe baza sarcinilor puse de Congre­sul al ll-lea al partidului şi de Ple­nara C.C. al P.M.R. din noiem­brie 1958, a subliniat vorbi­torul. Comitetul regional de par­tid a luat măsuri ca sporirea volu­mului producţiei industriale să se realizeze în cea mai mare parte pe seama creşterii productivităţii muncii. In acest scop organizaţiile de partid au mobilizat muncitorii, tehnicienii şi inginerii pentru introducerea şi extin­derea tehnicii noi, mecanizarea mun­cilor grele, folosirea mai raţională a capacităţilor de producţie şi a fondu­lui de timp de lucru şi au luat mă­suri pentru ridicarea nivelului profe­sional al muncitorilor, extinderea ex­perienţei înaintate a fruntaşilor în producţie şi asigurarea succesului in­troducerii sistemului îmbunătăţit de salarizare şi normare a muncii. Faţă de anul 1956 productivitatea muncii a marcat în anul 1957 o creştere de 9,5 la sută, iar în anul 1958 de 5,3 la sută faţă de 1957. In lupta pentru creşterea producti­vităţii muncii, demnă de remarcat es­te iniţiativa comitetului de partid de la uzinele „Independenţa“ Sibiu, ca­re a organizat prin cercul A.S.I.T. o sesiune ştiinţifică la nivelul între­prinderii — prima pe ţară de acest gen — unde s-au dezbătut pe bază de referate o serie de probleme im­portante privind ridicarea tehnicită­ţii muncii şi a producţiei în sectoa­rele calde şi prelucrătoare. Studiile făcute şi prezentate în sesiune au fost aplicate în cea mai mare parte, iar rezultatele introducerii tehnicii noi au demonstrat importanţa acestor sesiuni tehnico-ştiinţifice. Astfel, prin­ extinderea forjării în matriţe la încă 9 repere, productivitatea muncii în sectorul forje a crescut cu aproape 60 la sută, iar producţia cu 30 la sută. Comitetul regional de partid a stu­diat şi a extins prin filiala regiona­lă A.S.I.T. această iniţiativă valo­roasă şi la uzinele „Steagul Roşu“, la Uzinele de tractoare, Combinatul chimic „Karl Marx“, Combinatele chimice nr. 1 şi „I. V. Stalin”, uzi­nele ,,Vasia Vasilescu", „Electro­­precizie“ Săcele etc. Deosebit de însemnate sunt rezul­tatele economice ale introducerii teh­nicii noi în întreprinderile regiunii. Maşinile-agregat realizate la uzinele „Steagul Roşu“ de un colectiv de ingineri specialişti execută simultan pînă la 40 de operaţii de prelucrare şi au o productivitate de 4 pînă la 8 ori mai mare decît maşinile-unelte universale. La Automotoare C.F.R. s-a trecut la mecanizarea complexă a procesului de producţie în turnă­torie, după modelul Uzinelor de tractoare, ceea ce a dus la creşterea producţiei de la 15.000 la 35.000 tone, productivitatea muncii cres­­cînd faţă de anul 1957 cu 232 la sută. Prin perfecţionări teh­nice aduse instalaţiei de fenol de la Combinatul chimic nr. 1 s-a mărit capacitatea producţiei, iar la combi­natul chimic „Karl Marx“ s-a mărit capacitatea de producţie la policlo­­rura de vinil. Sunt însă comitete orăşeneşti şi raionale de partid, ca cel de la ora­şul Mediaş, care în anul 1958 nu au analizat niciodată problema intro­ducerii tehnicii noi în întreprinderile din oraş, deşi în unele din ele, ca fabricile „Emailul Roşu“ şi „Vitro­­metan", volumul de muncă manuală la multe lucrări este înc­ă mare. Lipsă de preocupare pentru introducerea teh­nicii noi s-a manifestat şi în între­prinderile din industria uşoară, ali­mentară şi din construcţii. Succese însemnate s-au obţinut şi în direcţia îmbunătăţirii caracteris­ticilor tehnice ale maşinilor şi uti­a­­jelor, pe care le fabricăm în între­prinderile noastre constructoare de maşini. Cu toate acestea este n­ece­­sar ca organizaţiile de partid şi con­ducerile tehnice ale întreprinderilor să mobilizeze mai mult inginerii şi tehnicienii, pentru a-şi aduce apor­tul lor la îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, problemă scoasă în mod deosebit în evidenţă în expunerea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara din noiembrie 1958. Pentru perfecţionarea tehnicii pro­ducţiei în întreprinderi, o pîrghie importantă o constituie participarea largă a maselor la mişcarea de ino­vaţii şi raţionalizări în producţie. Numai în anul 1958, la cabinetele tehnice din întreaga regiune, au fost făcute peste 4000 propuneri de ino­vaţii şi raţionalizări, din care s-au aplicat un număr însemnat în pro­ducţie, lucru ce a adus economii în valoare de 18.000.000 lei. La Uzinele de tractoare inovaţia maistrului co­munist Constantin Vas, privind us­carea amestecurilor de formare şi a miezurilor cu ajutorul razelor infra­­roşii, a dus la îmbunătăţirea cait­ăţii amestecurilor şi la economii de 300.000 lei anual. Cu toate acestea se mai găsesc încă elemente îmbâcsite de rutină şi conservatorism, care desconsideră şi demobilizează pe inovatori şi raţio­­nalizatori, sau care caută să-şi în­suşească în mod necinstit sume de bani ca premii pentru inovaţii ce nu le aparţin. La fabrica ,,6 Martie" din Sighişoara, de cîţiva ani se tă­răgănează omologarea ca inovaţie a unui aparat care permite înregistra­rea şi determinarea automată a pro­ducţiei, a randamentului războaie­lor, a salariului muncitorului şi rea­lizarea planului pe o zi, pe principiul electromagnetic. Neluarea în consi­deraţie a propunerilor făcute de ino­vatori şi raţionalizatori, face ca în unele întreprinderi să se continue a lucra cu metode învechite. De exem­plu, la uzinele „Independenţa“ din Sibiu, asamblarea lanţului Gal se face prin metode meşteşugăreşti, ru­dimentare, iar dispozitivul conceput pentru această operaţie nu este pus în aplicaţie. Organele şi organizaţiile de partid trebuie să controleze sistematic mo­dul în care conducerile întreprinde­rilor, inginerii şi tehnicienii, precum şi comitetele sindicale, se preocupă de rezolvarea la timp a propunerilor juste de inovaţii şi raţionalizări fă­cute de oamenii muncii. întreprinderile din regiunea noa­stră dispun de un fond de cadre tehnico-inginereşti capabil să ridice nivelul tehnic al producţiei pe o treaptă superioară. Din păcate, în­să, în unele locuri s-a neglijat din­ importante succese obţinute de industria din regiune ficient exercitat de organele şi orga­nizaţiile de partid, de Banca de in­vestiţii şi de Sfatul popular regional. Neintrarea în funcţiune la termen a unor obiective industriale la fabrica de bere Dîrste, la fabrica de cărămizi şi ţigle nr. 1 din Făgăraş etc., a pri­vat economia naţională de însemnate bunuri materiale destinate consumu­lui populaţiei. Industria din regiunea noastră a fost înzestrată în anii din urmă cu un important parc de maşini de ma­re productivitate. Unele din acestea nu-şi aduc însă aportul la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, deoarece conducerile întreprinderilor le ţin în stare de conservare. Numai în Oraşul Stalin valoarea acestor uti­laje se ridică la peste 3 milioane lei. La fabrica „Ancora Romînă“ (director Florian Gridan) valoarea utilajelor de acest fel depăşeşte suma de 80.000 Iei. Cazuri asemănătoare întîlnim şi la alte întreprinderi din regiune. Constatind această situaţie Comite­tul regional de partid a luat mă­suri ca utilajele bune, care se pot folosi, să fie date la întreprinderi­­­din regiune, iar cele care au un grad mare de uzură să fie date la topit. Interesele dezvoltării economice a ţării cer nu numai ca noile fabrici şi uzine să fie date în funcţiune la termen, dar ca aceasta să se facă şi la un preţ de cost cît mai scăzut. Pe şantierele de construcţii lucrează cu elan mii de constructori şi montori, care au învăţat să gospodărească an de an mai bine şantierele, să lucreze mai spornic şi mai economic. Pe unele şantiere industriale mai există încă manifestări de proastă gospodărire, de risipă, care contribuie la umflarea preţului de cost. La întreprinderea de montaje conducte magistrale (director tov. Chiroiu Vasile), preţul de cost pe şantierul nr. 7 construcţii a fost depăşit cu 519.000 lei, iar la şantierul Trac­torul s-a constatat o depăşire a pre­ţului de cost la investiţiile în conti­nuare din anul 1957, de 265.000 lei, prin depăşirea consumurilor specifice, neutilizarea integrală a capacităţii utilajelor existente pe şantier, plăţi nelegale de manoperă şi lipsă de pre­ocupare din partea conducerii şantie­rului, pentru eliminarea construcţiilor manuale prin intermediul mecanizării. In anul 1959, ţinînd seamă de sar­cinile care reies din Expunerea tov. Gh. Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 organi­zaţiile de partid şi conducerile între­prinderilor de construcţii, fiecare muncitor şi inginer constructor, trebuie să lupte cu mai mult simţ de răspun­dere pentru gospodărirea mai chib­zuită a fondurilor băneşti destinate construcţiilor. Avem rezerve mari pe care trebuie să le punem în valoare. Putem şi trebuie să realizăm în a­­cest an o reducere a preţului de cost cu 10 la sută la investiţiile indus­triale, adică cu 5 la sută mai mult decit prevede planul de stat pe 1959, ceea ce înseamnă a realiza o econo­mie anuală de peste 47 milioane Iei. Să intensificăm eforturile pentru sporirea productivităţii muncii Producţia globală Producția marfă Fond salarii Productivitatea muncii Salariu mediu muncitori 1957 1958 107,5% 105,7% 106,6% 105,4% 106,7% 103,4% 105,6% 101,9% 104,1% 99,2%

Next