Drum Nou, aprilie 1959 (Anul 16, nr. 4439-4464)

1959-04-01 / nr. 4439

Pas­­t. EROI AI CLASEI MUNCITOARE ven­tenoghi S-a născut la 17 septembrie 1900, în comuna Marghita din regiunea Oradea. Copilăria lui se leagă de visul de a deveni constructor. După ce termină şcoala primară, urmează liceul la Oradea, apoi pleacă la Bu­dapesta, în facultate nu a reu­şit să intre. Evenimentele po­litice care aveau loc sub in­fluenţa victoriei Marii Revolu­ţii Socialiste din Octombrie au dat alt curs vieţii lui Fonaghi. Zilele eroice ale luptei pen­tru apărarea tinerei Republici Sovietice Maghiare transformă pe adolescentul entuziast în­­tr-un luptător încercat şi-l în­armează cu o bogată experien­ţă de luptă revoluţionară. Curînd se întoarce în ţară şi lucrează ca zidar la Oradea şi Satu-Mare. în anul 1922 devine membru în Uniunea zidarilor din oraşul Satu-Mare. în a­­ceastă vreme el ia legătura cu Partidul Comunist din Romînia şi în 1923 este primit în rîndu­­rile sale. Agitator şi propagan­dist înflăcărat, Fonaghi duce o intensă activitate. Organi­zează pentru muncitori o serie de conferinţe cu caracter ştiin­ţific şi activează mai ales pe tărîm sindical, punînd în ace­laşi timp un accent deosebit pe studierea operelor clasicilor marxism-leninismului. Ion Fonaghi îşi dădea seama de marea importanţă a presei de partid pentru educarea ideo­logică şi politică a maselor de muncitori. Activitatea lui de ziarist îi dă posibilitatea să co­linde ţara şi să cunoască viaţa muncitorilor, mai ales a celor din Ardeal şi Banat. Uteciştii l-au îndrăgit repede, văzînd în el pe conducătorul comunist de la care puteau să înveţe multe. îl iubeau, fiindcă în el vedeau pe adevăratul re­voluţionar, care deşi mult mai experimentat decit ei, era un tovarăş modest şi apropiat tu­turor. Fonaghi ştia, prin com­portarea şi munca lui, să se facă nu numai respectat pentru felul cum conducea, dar şi iu­bit pentru felul tovărăşesc de a se apropia de tineri. în anul 1924, Fonaghi, pre­­văzînd ilegalizarea partidului şi a U.T.C., a muncit neobosit pen­tru a-i pregăti pe utecişti în vederea luptelor ilegale. In anul 1924 este arestat la Timişoara şi trimis la siguranţa generală din Bucureşti pentru „cerce­tări“. Reîntors, după o lungă deţinere, la Timişoara, în mar­tie 1925, pleacă de aici la Bra­şov, ca să scape de urmărire, în această perioadă Fonaghi primeşte din partea partidului sarcina de a asigura difuzarea materialelor de propagandă in diferite centre ale tării. Prin Ion Fonaghi, conducerea par­tidului asigură apărarea şi aju­torarea comuniştilor implicaţi în procesul care urma să se judece în ianuarie 1926 la Tur­­nu- Severin. Plecat şi din Braşov, pentru a nu fi arestat de siguranţă — care-l căuta cu înfrigurare — Fonaghi activează la Oradea unde redactează, editează şi di­fuzează diferite materiale ile­gale de partid. După scurtă vreme primeşte din partea con­ducerii partidului sarcina de a organiza o tipografie ilegală la Tg. Mureş şi de a îndruma ac­tivitatea organizaţiei locale a partidului. Această tipografie este des­coperită în martie 1926 şi Fo­naghi atestat. După multe „cer­cetări“, în octombrie 1926 are loc procesul. Fonaghi este con­damnat la 5 ani închisoare şi e încarcerat la Doftana, unde, a­­lături de ceilalţi comunişti, a continuat să fie acelaşi minu­nat educator al tinerilor. Dato­rită tratamentului neomenos la care este supus în închisoare, boala i se agravează iar în ziua de 1 aprilie 1929, luptătorul co­munist Ion Fonaghi moare la spital în vîrstă de 29 de ani Corpul lui neînsufleţit a fost de­pus la Căminul Muncitoresc din Timişoara. Mii de muncitori au venit să aducă ultimul omagiu dîrzului şi neînfricatului luptă­tor comunist, care murise pen­tru realizarea celei mai scumpe dorinţe a proletariatului: vic­toria socialismului. Visul scump pentru care a luptat eroic Ion Fonaghi şi a­­tîţia alţi fii devotaţi ai clasei muncitoare, se înfăptuieşte azi în patria noastră sub condu­cerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. DRUM NOU o in­­in­­ţa încă din anul trecut organi­zaţia de bază U.T.M. din gos­podăria agricolă colectivă ,,Pă­­mint desţelenit“ din comuna Hoghilag, raionul Sighişoara, a luat iniţiativa de a organiza o echipă formată din 13 tineri. Cu ocazia adunării generate de dare de seamă pe anul 1938 consiliul de conducere al gospo­dăriei colective a adus cuvinte de mulţumire membrilor acestei echipe de tineret, care alătu­ri de cei vîrstnici au luptat cu tot elanul pentru realizarea u­­nor producţii sporite la ha. Producţiile mari au răsplătit cu prisosinţă munca depusă de colectivişti, care au primit pentru fiecare zi­ muncă cite 10,650 kg. cereale, 6,200 kg. cartofi, 0,150 kg. zahăr, cite 9 lei şi altele, înainte de începe­rea campaniei agricole din pri­măvara acestui an, tineretul din gospodăria agricolă colec­tivă din Hoghilag, având expe­rienţa anului trecut şi cu spri­jinul organizaţiei de partid a format de data aceasta două e­chipe, cuprinzînd in total 24 de tineri. Ca responsabili ai acestor e­­chipe au fost aleşi Rozina Ben­­ghel şi Marta Schmit, unii din­tre cei mai buni şi mai har­nici tineri colectivişti. Luînd cunoştinţă de sarcinile ce izvo­răsc din expunerea făcută de tov. Gh. Gheorghiu-Bej, la Plenara C.C. al P.M.R. din no­iembrie anul trecut, tinerii din gospodăria colectivă din Ho­ghilag, raionul Sighişoara şi-au luat angajamentul ca să lucre­ze în anul acesta o suprafaţă de 4 ha. cu sfeclă de zahăr de pe care să obţină o producţie medie la ha. de 30.000 kg. faţă de 27.000 kg. sfeclă de zahăr cit au realizat anul trecut. De asemenea vor mai lucra însemnate suprafeţe de teren cultivate cu cartofi, porumb şi alte culturi care vor fi stabilite împreună cu consiliul de con­ducere al gospodăriei. Pentru obţinerea de recolte cit mai mari la ha. în acest an, cele două echipe de­ tineret au chemat la întrecere socialistă toate echipele din cadrul gos­podăriei avînd ca obiect­­ prin­cipal: executarea tuturo lucră­rilor in perioade optime şi de cea mai bună calitate. STAN VÎRTAN, coresp. NY. «m gospodarii din comună învaţă Nimerind miercurea după a­­miază intr-o sală de clasă a şcolii din comuna Ţinţari, ra­ionul Codlea, rămin pentru un moment nedumerit. în bănci, locul elevilor obişnuiţi e ocupat de oameni în toa­tă firea — gospodari mai bă­­trîni şi mai tineri îmbrăcaţi ca de lucru, cu nelipsitul şorţ atîrnat de briu. Pe catedră, un aparat de pro­iecţie. Cineva explică o pro­blemă. Se vorbeşte despre rujet şi pestă porcină, boli infecto­contagioase. Atenţia celor prezenţi la lec­ţie e concentrată în jurul expu­nerii. E normal. Sunt doar cu to­ţii crescători de porcine şi de animale in general. Probabil — ar şopti bănuia­la — aici se ţine cercul agro­zootehnic. Chiar aşa e! — a­­veau să ne asigure un pic mai tirziu responsabilul cercului, învăţătorul Ştefan Grama şi conferenţiarul Norbert Iosif, tehnician veterinar. După expunerea verbală a a­­cestuia din urmă despre apari­ţia, cauzele, tratarea şi preve­nirea pestei porcine şi rujetu­­lui, despre posibilitatea izolă­rii cazurilor depistate, în scopul eliminării pericolului de trans­mitere a epozotiei (bolii), apa­ratul de protecţie a intrat şi el in funcţiune. Pelicula diafilmului aduce noi imagini care le completa şi lămurea celor prezenţi o sea­mă de cunoştinţe preţioase la jurul aceleiaşi teme. Din ramura zootehniei au mai fost predate lecţii însoţite de diafilme privind creşterea vi­ţeilor şi a mieilor, bruceloza, boală transmisibilă de la ani­mal la om, tuberculoza vitelor cornute şi măsurile pentru pre­­intîmpinarea răspîndirii ei şi altele. în cadrul cercului, multe din lecţii au popularizat ştiinţa agrotehnică. Binevenite şi asi­milate cu tot interesul au fost de pildă cele ce relatau des­pre: folosirea îngrăşămintelor, importanţa semănatului în teor­inic etc. îndrumat de organizaţia de bază din sat, cercul agro-zoo­­tehnic va obţine şi pe viitor succese noi in domeniile ce preocupă comuna. Dacă se ob­servă o reducere simţitoare a cazurilor de mortalitate, sau îm­bolnăvire a tineretului porcin şi a altor animate, aceasta e mărturia că cercul agro-zoo­tehnic ajută. Dacă oamenii se prezintă un număr mare la sfat să ceară înscrierea pentru în­grăşăminte chimice, dacă ei punt în pămînt num­ai sămin­­ţă selecţionată şi tratată, con­simţind totodată desfiinţarea tuturor haturilor, e semn bun, dovadă că gospodarii comunei învaţă. ŞTEFAN, NEAGU înfiinţarea unei subfiliale a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice la Agnita Cu mai mult timp în ur­mă, în raionul Agnita a luat fiinţă un comitet de iniţia­tivă pentru înfiinţarea u­­nei subfiliale a Societăţii de ştiinţe Istorice şi Filologice. Printr-o vie activitate comfiite­­tul a reuşit să înscrie un număr de 122 membri. In acest timp, membrii comitetului au pre­zentat trei comunicări ştiinţifi­ce la sesiunile filialei Societăţii de ştiinţe Istorice şi Filologice din­ Sibiu a Academiei R.P.R. Cu acest prilej, au prezentat comunicări ştiinţifice Erhard Antoni din comuna Cincul, prof. Tiberiu Kaim din Agnita şi di­rectorul muzeului raional Agni­ta, dr. Andrée Erhard. Duminică 22 martie, in Casa raională de cultură din Agnita în prezenţa membrilor, a fost înfiinţată sub filiala societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologi­ce. Cu acest prilej, tov-prof. Gh. Popovici din Sibiu, a pre­zentat comunicarea ştiinţifică despre „Ion Pop Reteganu, folclorist de seamă al veacului trecut“, în cadrul şedinţelor lunare se vor prezenta de către membrii subfilialei, comuni­cări ştiinţifice privind trecutul îndepărtat al raionului Ag­nita și subiecte de istorie, fi­lologice, folclor și stenografie. L VULCAN, coresp. (Urmare din pagina I-a­ electrică, etc. de cel puţin 1.000 lei, totalul economiilor pe în­treprindere ce le­ vor realiza muncitorii ridicîndu-se la suma de 1.550 000 lei. Inginerii şi tehnicienii prin perfecţionări şi îmbunătăţiri tehnice vor a­­duce şi ei economii în valoare de 400.000 lei. Urmărirea an­gajamentelor personale se face pe ateliere, secţii şi om pe bază de grafice, în care angajamen­tele sunt defalcate pe luni şi sume. Completarea graficelor cu economiile realizate se face lunar. La fabrica „Constantin Da­vid“ din Lunca Calnicului aşa cum a reieşit din referatul pre­zentat, comitetul de partid du­pă îndrumările primite din partea comitetului raional de partid, a trecut la studierea şi dezbaterea hotărîrilor Confe­rinţei organizaţiei regionale de partid, pe grupe de membri şi candidaţi de partid. Conduce­rile sectoarelor au primit indicaţii precise asupra că­ror elemente trebuie să ac­ţioneze pentru obţinerea de economii, antrenînd în fe­lul acesta tehnicienii şi muncitorii la luarea de angaja­mente reale. Paralel cu a­­ceasta s-a organizat o bună agitaţie vizuală, confecţionlndu- se 50 de lozinci mobilizatoare specifice locului de muncă ca: „Muncitori apretori, luptaţi entru traducerea în viaţă a otărîrii Conferinţei organiza­ţiei regionale de partid, pen­tru a realiza fiecare economii în valoare de 1.000 lei“; „Ţe­sători, luptaţi pentru reducerea deşeurilor şi îmbunătăţirea ca­lităţii, traducînd astfel în viaţă hotărîrea Conferinţei organiza­ţiei regionale de partid“ şi al­­­tele. Arătîndu-se pe larg rezervele locurilor de muncă, precum şi ce îmbunătăţiri se pot aduce procesului de fabricaţie, mun­citorii s-au angajat să realizeze economii în valoare de 403.000 lei, iar tehnicienii şi inginerii în valoare de 375.000 lei. Un factor hotărîtor pentru obţine­rea de economii îl constituie creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Pentru atingerea acestui scop, colectivul de muncă al fabricii a hotărît să sporească indicii de utilizare în filatură cu 10,5 la sută şi la ţesătorie cu 11 la sută, prin folosirea intensivă a capacităţii de producţie a uti­lajelor. Această creştere va a­­­sigura sporirea producţiei cu 14 la sută. La discuţii pe marginea re­feratelor prezentate au luat cuvîntul un număr mare de vorbitori care au ară­tat din experienţa colecti­velor din care fac parte, felul cum s-a organizat întrecerea socialistă, ţinerea evidenţei şi urmărirea realizării angajamen­telor luate de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni. Cele mai bu­ne rezultate privind economiile a obţinut fabrica „Electropre­­cizie“ — Săcele unde evidenţa economiilor se face prin grafice zilnice. Organizaţia de partid de aici după ce s-a stabilit an­gajamentul total pe întreprin­dere şi planul de măsuri teh­­nico-organizatorice, a urmărit îndeaproape aplicarea măsuri­lor. Un accent deosebit s-a pus pe terminarea lucrărilor de me­­canizare în sectorul de motoare asincrone, prin instalarea rol­­gangurilor. O serie de utilaje, care din diverse motive nu pu­teau fi folosite, au fost puse în funcţiune, aducîndu-li-se u­­neie îmbunătăţiri. Astfel s-a transformat un scheping în maşină specială pentru freza­rea uutului de pană. S-a mo­dernizat un strung vechi, un strung semiautomat pentru o­­peraţii specifice la piese auto. La realizarea in termen a an­gajamentelor privind econo­miile personale, un rol însem­nat îl are asigurarea condiţii­lor optime de lucru. La „Elec­­troprecizie“ în fiecare lună ser­viciul plan stabileşte pînă la data de 15, lista produselor ce vor forma obiectul producţiei în luna următoare. Pe baza acestei liste, serviciul organi­zarea muncii lansează planul de pre normă, fond salarii şi număr mediu de muncitori pen­tru fiecare atelier în parte. Concomitent serviciul de pro­ducţie lansează fiecărui atelier lista reperelor de executat pe baza planului dat de serviciul planificare. în felul acesta maiştrii repartizează cu uşu­rinţă volumul de pre normă şi repere pentru fiecare muncitor din subordinea sa. Acest plan se aduce la cunoştinţa munci­torilor în consfătuirile de pro­ducţie pe grupe sindicale. Ştiind din timp ce au de fă­cut, muncitorii au adus însem­nate îmbunătăţiri procesului de fabricaţie şi reducerii consu­mului specific de materie pri­mă. Pină la data de 20 martie a. c. s-au obţinut economii în valoare de 205.099 lei din care 110.963 lei de către muncitori şi 94.136 lei de către ingineri şi tehnicieni. Comunistul Radu Gîndac şi-a adus contribuţia cu 393 lei economii, echipa de la vopsitorie condusă de Ion Barabaş a obţinut o economie de 28.897 lei. Dintre tehnicieni, tehnologul Pop Petru a realizat prin perfecţionări tehnice 11.000 lei economii şi tot 11.000 lei a realizat şi ing. Gheorghe Pos­telnicu­, candidat de partid, în fabrică, la îndrumarea organi­zaţiei de bază, s-au studiat în­deaproape posibilităţile existen­te la locurile de muncă, spre a se economisi materii prime, combustibil, a reduce rebutul arătînd că in unele ateliere se pot realiza zilnic de către fie­care muncitor mai mult de 3,75 lei economii. Muncitorii din cadrul turnătoriei de alumi­niu s-au angajat să realizeze zilnic fiecare o economie de 9 lei. Obţinerea succeselor se da­­toreşte în bună parte şi ţinerii unei evidenţe a întrecerii pe bază de grafice care se com­­plectează la timp. Realizările sunt trecute în grafic, numai după ce s-au confruntat cu datele prinse in evidenţa con­tabilă, în concluziile trase pe mar­ginea şedinţei, tov. Crişan A­­dalbert, secretar al comitetului raional de partid Codlea, a ară­tat că pînă acum s-au obţinut unele rezultate bune. Colecti­vele de muncitori, tehnicieni şi ingineri luptind pentru tradu­cerea în viaţă a hotăririlor Plenarei C.C. al P.M.R. din no­iembrie anul trecut şi a sar­cinilor trasate de Conferinţa organizaţiei regionale de par­tid au realizat în primele două luni ale anului 3.405 424 lei e­­conomii. Cu toate acestea, în întreprinderi nu se folosesc toate rezervele interne, deoa­rece nu toţi muncitorii, tehni­cienii şi inginerii sunt angre­naţi în lupta pentru realizarea de cit mai multe economii. La fabrica „Constantin David“ indicii de plan nu se cu­nosc de către toţi maiştrii, ceea ce face ca muncitorii să nu fie antrenaţi în buna folo­sire a materiei prim©. Nu s-au găsit cele mai bune metode de a se urmări prin contabilitate aportul adus de fiecare munci­tor în parte. Mişcarea de inovaţii şi ra­ţionalizări cuprinde o masă tot mai mare de inovatori tehni­cieni, ingineri şi tehnologi, ca­re in dorinţa de a contribui la perfecţionarea proceselor teh­nologice fac un număr tot mai mare de propuneri de inovaţii. Rezolvarea şi aplicarea pro­punerilor de inovaţii trebuie să se facă după urgenţă, ţinîndu­­se seama de creşterea producti­vităţii muncii şi efectul econo­mic ce-i aduce fiecare inovaţie în parte. Prin discuţiile purtate, cit şi prin îndrumările date, şedinţa a constituit un preţios schimb de experienţă, arătîndu-se cele mai bune metode de lucru şi felul cum trebuie ţinută evi­denţa prin grafice a economii­lor personale. Muncitorii şi teh­nicienii şi-au luat angajamente însemnate. Sarcina organiza­ţiilor sindicale şi a conduceri­lor administrative este să asi­gure cele mai bune condiţii de lucru şi să traducă fără întâr­­ziere în practică măsurile teh­­nico-organizatorice făcute de muncitori. Totodată economiile ce se realizează de către mun­citori şi tehnicieni trebuie ţi­nute în evidenţă prin grafice separate. De felul cum ne vom preocupa de îmbunătăţirea con­diţiilor de muncă, de ţinerea evidenţei angajamentelor, va depinde în bună măsură înde­plinirea sarcinilor trasate de partidul nostru privind reali­zarea de cit mai multe econo­mii peste plan, ceea ce va duce la dezvoltarea economiei na­ţionale şi creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. TH. MICLEA întreprinderile din raionul codlea AU REALIZAT APROAPE 3.500.000 LEI ECONOMII

Next