Drum Nou, aprilie 1959 (Anul 16, nr. 4439-4464)
1959-04-01 / nr. 4439
Past. EROI AI CLASEI MUNCITOARE ventenoghi S-a născut la 17 septembrie 1900, în comuna Marghita din regiunea Oradea. Copilăria lui se leagă de visul de a deveni constructor. După ce termină şcoala primară, urmează liceul la Oradea, apoi pleacă la Budapesta, în facultate nu a reuşit să intre. Evenimentele politice care aveau loc sub influenţa victoriei Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie au dat alt curs vieţii lui Fonaghi. Zilele eroice ale luptei pentru apărarea tinerei Republici Sovietice Maghiare transformă pe adolescentul entuziast într-un luptător încercat şi-l înarmează cu o bogată experienţă de luptă revoluţionară. Curînd se întoarce în ţară şi lucrează ca zidar la Oradea şi Satu-Mare. în anul 1922 devine membru în Uniunea zidarilor din oraşul Satu-Mare. în această vreme el ia legătura cu Partidul Comunist din Romînia şi în 1923 este primit în rîndurile sale. Agitator şi propagandist înflăcărat, Fonaghi duce o intensă activitate. Organizează pentru muncitori o serie de conferinţe cu caracter ştiinţific şi activează mai ales pe tărîm sindical, punînd în acelaşi timp un accent deosebit pe studierea operelor clasicilor marxism-leninismului. Ion Fonaghi îşi dădea seama de marea importanţă a presei de partid pentru educarea ideologică şi politică a maselor de muncitori. Activitatea lui de ziarist îi dă posibilitatea să colinde ţara şi să cunoască viaţa muncitorilor, mai ales a celor din Ardeal şi Banat. Uteciştii l-au îndrăgit repede, văzînd în el pe conducătorul comunist de la care puteau să înveţe multe. îl iubeau, fiindcă în el vedeau pe adevăratul revoluţionar, care deşi mult mai experimentat decit ei, era un tovarăş modest şi apropiat tuturor. Fonaghi ştia, prin comportarea şi munca lui, să se facă nu numai respectat pentru felul cum conducea, dar şi iubit pentru felul tovărăşesc de a se apropia de tineri. în anul 1924, Fonaghi, prevăzînd ilegalizarea partidului şi a U.T.C., a muncit neobosit pentru a-i pregăti pe utecişti în vederea luptelor ilegale. In anul 1924 este arestat la Timişoara şi trimis la siguranţa generală din Bucureşti pentru „cercetări“. Reîntors, după o lungă deţinere, la Timişoara, în martie 1925, pleacă de aici la Braşov, ca să scape de urmărire, în această perioadă Fonaghi primeşte din partea partidului sarcina de a asigura difuzarea materialelor de propagandă in diferite centre ale tării. Prin Ion Fonaghi, conducerea partidului asigură apărarea şi ajutorarea comuniştilor implicaţi în procesul care urma să se judece în ianuarie 1926 la Turnu- Severin. Plecat şi din Braşov, pentru a nu fi arestat de siguranţă — care-l căuta cu înfrigurare — Fonaghi activează la Oradea unde redactează, editează şi difuzează diferite materiale ilegale de partid. După scurtă vreme primeşte din partea conducerii partidului sarcina de a organiza o tipografie ilegală la Tg. Mureş şi de a îndruma activitatea organizaţiei locale a partidului. Această tipografie este descoperită în martie 1926 şi Fonaghi atestat. După multe „cercetări“, în octombrie 1926 are loc procesul. Fonaghi este condamnat la 5 ani închisoare şi e încarcerat la Doftana, unde, alături de ceilalţi comunişti, a continuat să fie acelaşi minunat educator al tinerilor. Datorită tratamentului neomenos la care este supus în închisoare, boala i se agravează iar în ziua de 1 aprilie 1929, luptătorul comunist Ion Fonaghi moare la spital în vîrstă de 29 de ani Corpul lui neînsufleţit a fost depus la Căminul Muncitoresc din Timişoara. Mii de muncitori au venit să aducă ultimul omagiu dîrzului şi neînfricatului luptător comunist, care murise pentru realizarea celei mai scumpe dorinţe a proletariatului: victoria socialismului. Visul scump pentru care a luptat eroic Ion Fonaghi şi atîţia alţi fii devotaţi ai clasei muncitoare, se înfăptuieşte azi în patria noastră sub conducerea înţeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. DRUM NOU o ininţa încă din anul trecut organizaţia de bază U.T.M. din gospodăria agricolă colectivă ,,Pămint desţelenit“ din comuna Hoghilag, raionul Sighişoara, a luat iniţiativa de a organiza o echipă formată din 13 tineri. Cu ocazia adunării generate de dare de seamă pe anul 1938 consiliul de conducere al gospodăriei colective a adus cuvinte de mulţumire membrilor acestei echipe de tineret, care alături de cei vîrstnici au luptat cu tot elanul pentru realizarea unor producţii sporite la ha. Producţiile mari au răsplătit cu prisosinţă munca depusă de colectivişti, care au primit pentru fiecare zi muncă cite 10,650 kg. cereale, 6,200 kg. cartofi, 0,150 kg. zahăr, cite 9 lei şi altele, înainte de începerea campaniei agricole din primăvara acestui an, tineretul din gospodăria agricolă colectivă din Hoghilag, având experienţa anului trecut şi cu sprijinul organizaţiei de partid a format de data aceasta două echipe, cuprinzînd in total 24 de tineri. Ca responsabili ai acestor echipe au fost aleşi Rozina Benghel şi Marta Schmit, unii dintre cei mai buni şi mai harnici tineri colectivişti. Luînd cunoştinţă de sarcinile ce izvorăsc din expunerea făcută de tov. Gh. Gheorghiu-Bej, la Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut, tinerii din gospodăria colectivă din Hoghilag, raionul Sighişoara şi-au luat angajamentul ca să lucreze în anul acesta o suprafaţă de 4 ha. cu sfeclă de zahăr de pe care să obţină o producţie medie la ha. de 30.000 kg. faţă de 27.000 kg. sfeclă de zahăr cit au realizat anul trecut. De asemenea vor mai lucra însemnate suprafeţe de teren cultivate cu cartofi, porumb şi alte culturi care vor fi stabilite împreună cu consiliul de conducere al gospodăriei. Pentru obţinerea de recolte cit mai mari la ha. în acest an, cele două echipe de tineret au chemat la întrecere socialistă toate echipele din cadrul gospodăriei avînd ca obiect principal: executarea tuturo lucrărilor in perioade optime şi de cea mai bună calitate. STAN VÎRTAN, coresp. NY. «m gospodarii din comună învaţă Nimerind miercurea după amiază intr-o sală de clasă a şcolii din comuna Ţinţari, raionul Codlea, rămin pentru un moment nedumerit. în bănci, locul elevilor obişnuiţi e ocupat de oameni în toată firea — gospodari mai bătrîni şi mai tineri îmbrăcaţi ca de lucru, cu nelipsitul şorţ atîrnat de briu. Pe catedră, un aparat de proiecţie. Cineva explică o problemă. Se vorbeşte despre rujet şi pestă porcină, boli infectocontagioase. Atenţia celor prezenţi la lecţie e concentrată în jurul expunerii. E normal. Sunt doar cu toţii crescători de porcine şi de animale in general. Probabil — ar şopti bănuiala — aici se ţine cercul agrozootehnic. Chiar aşa e! — aveau să ne asigure un pic mai tirziu responsabilul cercului, învăţătorul Ştefan Grama şi conferenţiarul Norbert Iosif, tehnician veterinar. După expunerea verbală a acestuia din urmă despre apariţia, cauzele, tratarea şi prevenirea pestei porcine şi rujetului, despre posibilitatea izolării cazurilor depistate, în scopul eliminării pericolului de transmitere a epozotiei (bolii), aparatul de protecţie a intrat şi el in funcţiune. Pelicula diafilmului aduce noi imagini care le completa şi lămurea celor prezenţi o seamă de cunoştinţe preţioase la jurul aceleiaşi teme. Din ramura zootehniei au mai fost predate lecţii însoţite de diafilme privind creşterea viţeilor şi a mieilor, bruceloza, boală transmisibilă de la animal la om, tuberculoza vitelor cornute şi măsurile pentru preintîmpinarea răspîndirii ei şi altele. în cadrul cercului, multe din lecţii au popularizat ştiinţa agrotehnică. Binevenite şi asimilate cu tot interesul au fost de pildă cele ce relatau despre: folosirea îngrăşămintelor, importanţa semănatului în teorinic etc. îndrumat de organizaţia de bază din sat, cercul agro-zootehnic va obţine şi pe viitor succese noi in domeniile ce preocupă comuna. Dacă se observă o reducere simţitoare a cazurilor de mortalitate, sau îmbolnăvire a tineretului porcin şi a altor animate, aceasta e mărturia că cercul agro-zootehnic ajută. Dacă oamenii se prezintă un număr mare la sfat să ceară înscrierea pentru îngrăşăminte chimice, dacă ei punt în pămînt numai săminţă selecţionată şi tratată, consimţind totodată desfiinţarea tuturor haturilor, e semn bun, dovadă că gospodarii comunei învaţă. ŞTEFAN, NEAGU înfiinţarea unei subfiliale a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice la Agnita Cu mai mult timp în urmă, în raionul Agnita a luat fiinţă un comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea unei subfiliale a Societăţii de ştiinţe Istorice şi Filologice. Printr-o vie activitate comfiitetul a reuşit să înscrie un număr de 122 membri. In acest timp, membrii comitetului au prezentat trei comunicări ştiinţifice la sesiunile filialei Societăţii de ştiinţe Istorice şi Filologice din Sibiu a Academiei R.P.R. Cu acest prilej, au prezentat comunicări ştiinţifice Erhard Antoni din comuna Cincul, prof. Tiberiu Kaim din Agnita şi directorul muzeului raional Agnita, dr. Andrée Erhard. Duminică 22 martie, in Casa raională de cultură din Agnita în prezenţa membrilor, a fost înfiinţată sub filiala societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice. Cu acest prilej, tov-prof. Gh. Popovici din Sibiu, a prezentat comunicarea ştiinţifică despre „Ion Pop Reteganu, folclorist de seamă al veacului trecut“, în cadrul şedinţelor lunare se vor prezenta de către membrii subfilialei, comunicări ştiinţifice privind trecutul îndepărtat al raionului Agnita și subiecte de istorie, filologice, folclor și stenografie. L VULCAN, coresp. (Urmare din pagina I-a electrică, etc. de cel puţin 1.000 lei, totalul economiilor pe întreprindere ce le vor realiza muncitorii ridicîndu-se la suma de 1.550 000 lei. Inginerii şi tehnicienii prin perfecţionări şi îmbunătăţiri tehnice vor aduce şi ei economii în valoare de 400.000 lei. Urmărirea angajamentelor personale se face pe ateliere, secţii şi om pe bază de grafice, în care angajamentele sunt defalcate pe luni şi sume. Completarea graficelor cu economiile realizate se face lunar. La fabrica „Constantin David“ din Lunca Calnicului aşa cum a reieşit din referatul prezentat, comitetul de partid după îndrumările primite din partea comitetului raional de partid, a trecut la studierea şi dezbaterea hotărîrilor Conferinţei organizaţiei regionale de partid, pe grupe de membri şi candidaţi de partid. Conducerile sectoarelor au primit indicaţii precise asupra căror elemente trebuie să acţioneze pentru obţinerea de economii, antrenînd în felul acesta tehnicienii şi muncitorii la luarea de angajamente reale. Paralel cu aceasta s-a organizat o bună agitaţie vizuală, confecţionlndu- se 50 de lozinci mobilizatoare specifice locului de muncă ca: „Muncitori apretori, luptaţi entru traducerea în viaţă a otărîrii Conferinţei organizaţiei regionale de partid, pentru a realiza fiecare economii în valoare de 1.000 lei“; „Ţesători, luptaţi pentru reducerea deşeurilor şi îmbunătăţirea calităţii, traducînd astfel în viaţă hotărîrea Conferinţei organizaţiei regionale de partid“ şi altele. Arătîndu-se pe larg rezervele locurilor de muncă, precum şi ce îmbunătăţiri se pot aduce procesului de fabricaţie, muncitorii s-au angajat să realizeze economii în valoare de 403.000 lei, iar tehnicienii şi inginerii în valoare de 375.000 lei. Un factor hotărîtor pentru obţinerea de economii îl constituie creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Pentru atingerea acestui scop, colectivul de muncă al fabricii a hotărît să sporească indicii de utilizare în filatură cu 10,5 la sută şi la ţesătorie cu 11 la sută, prin folosirea intensivă a capacităţii de producţie a utilajelor. Această creştere va asigura sporirea producţiei cu 14 la sută. La discuţii pe marginea referatelor prezentate au luat cuvîntul un număr mare de vorbitori care au arătat din experienţa colectivelor din care fac parte, felul cum s-a organizat întrecerea socialistă, ţinerea evidenţei şi urmărirea realizării angajamentelor luate de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Cele mai bune rezultate privind economiile a obţinut fabrica „Electroprecizie“ — Săcele unde evidenţa economiilor se face prin grafice zilnice. Organizaţia de partid de aici după ce s-a stabilit angajamentul total pe întreprindere şi planul de măsuri tehnico-organizatorice, a urmărit îndeaproape aplicarea măsurilor. Un accent deosebit s-a pus pe terminarea lucrărilor de mecanizare în sectorul de motoare asincrone, prin instalarea rolgangurilor. O serie de utilaje, care din diverse motive nu puteau fi folosite, au fost puse în funcţiune, aducîndu-li-se uneie îmbunătăţiri. Astfel s-a transformat un scheping în maşină specială pentru frezarea uutului de pană. S-a modernizat un strung vechi, un strung semiautomat pentru operaţii specifice la piese auto. La realizarea in termen a angajamentelor privind economiile personale, un rol însemnat îl are asigurarea condiţiilor optime de lucru. La „Electroprecizie“ în fiecare lună serviciul plan stabileşte pînă la data de 15, lista produselor ce vor forma obiectul producţiei în luna următoare. Pe baza acestei liste, serviciul organizarea muncii lansează planul de pre normă, fond salarii şi număr mediu de muncitori pentru fiecare atelier în parte. Concomitent serviciul de producţie lansează fiecărui atelier lista reperelor de executat pe baza planului dat de serviciul planificare. în felul acesta maiştrii repartizează cu uşurinţă volumul de pre normă şi repere pentru fiecare muncitor din subordinea sa. Acest plan se aduce la cunoştinţa muncitorilor în consfătuirile de producţie pe grupe sindicale. Ştiind din timp ce au de făcut, muncitorii au adus însemnate îmbunătăţiri procesului de fabricaţie şi reducerii consumului specific de materie primă. Pină la data de 20 martie a. c. s-au obţinut economii în valoare de 205.099 lei din care 110.963 lei de către muncitori şi 94.136 lei de către ingineri şi tehnicieni. Comunistul Radu Gîndac şi-a adus contribuţia cu 393 lei economii, echipa de la vopsitorie condusă de Ion Barabaş a obţinut o economie de 28.897 lei. Dintre tehnicieni, tehnologul Pop Petru a realizat prin perfecţionări tehnice 11.000 lei economii şi tot 11.000 lei a realizat şi ing. Gheorghe Postelnicu, candidat de partid, în fabrică, la îndrumarea organizaţiei de bază, s-au studiat îndeaproape posibilităţile existente la locurile de muncă, spre a se economisi materii prime, combustibil, a reduce rebutul arătînd că in unele ateliere se pot realiza zilnic de către fiecare muncitor mai mult de 3,75 lei economii. Muncitorii din cadrul turnătoriei de aluminiu s-au angajat să realizeze zilnic fiecare o economie de 9 lei. Obţinerea succeselor se datoreşte în bună parte şi ţinerii unei evidenţe a întrecerii pe bază de grafice care se complectează la timp. Realizările sunt trecute în grafic, numai după ce s-au confruntat cu datele prinse in evidenţa contabilă, în concluziile trase pe marginea şedinţei, tov. Crişan Adalbert, secretar al comitetului raional de partid Codlea, a arătat că pînă acum s-au obţinut unele rezultate bune. Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri luptind pentru traducerea în viaţă a hotăririlor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie anul trecut şi a sarcinilor trasate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid au realizat în primele două luni ale anului 3.405 424 lei economii. Cu toate acestea, în întreprinderi nu se folosesc toate rezervele interne, deoarece nu toţi muncitorii, tehnicienii şi inginerii sunt angrenaţi în lupta pentru realizarea de cit mai multe economii. La fabrica „Constantin David“ indicii de plan nu se cunosc de către toţi maiştrii, ceea ce face ca muncitorii să nu fie antrenaţi în buna folosire a materiei prim©. Nu s-au găsit cele mai bune metode de a se urmări prin contabilitate aportul adus de fiecare muncitor în parte. Mişcarea de inovaţii şi raţionalizări cuprinde o masă tot mai mare de inovatori tehnicieni, ingineri şi tehnologi, care in dorinţa de a contribui la perfecţionarea proceselor tehnologice fac un număr tot mai mare de propuneri de inovaţii. Rezolvarea şi aplicarea propunerilor de inovaţii trebuie să se facă după urgenţă, ţinînduse seama de creşterea productivităţii muncii şi efectul economic ce-i aduce fiecare inovaţie în parte. Prin discuţiile purtate, cit şi prin îndrumările date, şedinţa a constituit un preţios schimb de experienţă, arătîndu-se cele mai bune metode de lucru şi felul cum trebuie ţinută evidenţa prin grafice a economiilor personale. Muncitorii şi tehnicienii şi-au luat angajamente însemnate. Sarcina organizaţiilor sindicale şi a conducerilor administrative este să asigure cele mai bune condiţii de lucru şi să traducă fără întârziere în practică măsurile tehnico-organizatorice făcute de muncitori. Totodată economiile ce se realizează de către muncitori şi tehnicieni trebuie ţinute în evidenţă prin grafice separate. De felul cum ne vom preocupa de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de ţinerea evidenţei angajamentelor, va depinde în bună măsură îndeplinirea sarcinilor trasate de partidul nostru privind realizarea de cit mai multe economii peste plan, ceea ce va duce la dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc. TH. MICLEA întreprinderile din raionul codlea AU REALIZAT APROAPE 3.500.000 LEI ECONOMII