Drum Nou, august 1959 (Anul 16, nr. 4542-4566)

1959-08-01 / nr. 4542

Pag. 2 TRIBUNA ACTIVISTULUI CULTURAL Nici un tînăr din raion în afara concursului „IUBIŢI CARTEA“ Vorbind despre educarea ti­neretului în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de pa­trie, de popor şi partid şi despre formarea în conştiinţa tineretului a înaltelor calităţi morale proprii omului înaintat, nu putem trece cu vederea ro­lul covîrşitor al cărţii. După instrucţiunile de reor­ganizare a concursului „Iubiţi cartea", apărute în anul 1958, munca cu cartea în rîndurile tineretului din raionul Agnita s-a îmbunătăţit treptat, iar re­zultatele sînt din ce în ce mai bune. Pînă în prezent, în ra­ionul nostru concursul se des­făşoară în 32 unităţi, iar nu­mărul tinerilor înscrişi este de 1.422. Ducîndu-se o muncă susţinută Cu cartea, din tota­lul celor înscrişi 604 sínt tineri de naţionalitate germană, îm­părţiţi de profesii. 447 parti­cipanţi Sunt muncitori, 527 ţă­rani muncitori din sectorul so­cialist, iar restul elevi şi func­ţionari. în urma discuţiilor finale ţinute în trimestrele I şi I — 1959, un număr de 453 tineri participanţi la concurs au de­venit purtători ai insignei „Prieten al cărţii". Obţinerea acestor rezultate se datoresc în primul rind colaborării strînse dintre organizaţiile U.T.M. şi bibliotecile din raio­nul nostru. Bibliotecarii volun­tari săteşti şi bibliotecarii co­munali au fost îndrumaţi şi sprijiniţi, în ce priveşte orga­nizarea şi desfăşurarea con­cursului, de către comitetul raional U.T.M., atît cu ocazia seminariilor raionale cit şi la locul de muncă prin instruc­torii raionali. Pentru a veni în sprijinul participanţilor la concurs şi pentru o largă popularizare a cărţilor din listele obligatorii şi la alegere, biblioteca raio­nală a organizat la staţia de radioficare recenzii şi prezen­tări ale unor cărţi ca „Pornesc oamenii" de Sütő András, „Mo­­romeţii" şi „Desfăşurarea“ de M. Preda, „Cei trei muşche­tari" de Dumas, „Desculţ“ de Z. Stancu, „Ciocoii vechi şi noi“ de N. Filimon şi altele, în sala de împrumut a biblio­tecii s-a organizat un colţ al concursului „Iubiţi cartea", unde sunt expuse cărţi din bib­liografia concursului. Ca ur­mare a acestor acţiuni şi a ac­tivităţii intense desfăşurate de comisia orăşenească, a crescut numărul tinerilor din între­prinderi şi instituţii înscrişi la concurs, precum şi numărul tinerilor care s-au pregătit şi se pregătesc cu seriozitate pen­tru a deveni purtători ai insig­nei. Ca exemplu amintim pe tov. Naicu Marin, Marke­i Wal­ter, Stanciu Viorica de la între­prinderea de piele şi încălţă­minte, Comăniţă Gheorghe de la întreprinderea „9 Mai“, Zed­ier Iuliu de la U.R.C.C., Kainer Lise, Terbea Dorina de la Sfatul popular raional, Băr­bat Eleonora şi Vasiliu Mariana şi alţii. Pentru obţinerea unor rezul­tate şi mai bune, bibliotecile comunale — cum sunt cele din comunele Metiş, Bîrghiş, Cin­­cul şi Marpod, au organizat­ recenzii şi prezentări de cărţi din bibliografia concursului, consfătuiri cu tinerii înscrişi la concurs, iar în localul biblio­tecii au organizat colţul con­cursului „Iubiţi cartea“. Dintre bibliotecile săteşti care au obţinut rezultate mai bune sunt : Aiţina, Imetişor, Prostea, Iacobeni şi altele. Pe lingă realizările obţinute în organizarea şi desfăşurarea concursului „Iubiţi cartea“, a­­vem şi lipsuri pe care ne vom strădui să le lichidăm de ur­genţă. Astfel, în ultimul timp comisia raională a dus o ac­tivitate nesatisfăcătoare in ce priveşte organizarea şi desfă­şurarea concursului. Nici co­misia raională şi nici colecti­vul bibliotecii raionale nu s-au străduit suficient să organize­ze concursul „Iubiţi cartea“ in toate satele şi comunele raionului nostru. Prin colabo­rarea strînsă între organizaţii­le U.T.M. şi biblioteci, prin fo­losirea ce­lor mai bune metode de popularizare a concursului şi a celor mai bune metode de muncă cu cartea, vom lup­ta să traducem in viaţă che­marea tinerilor utemişti din comuna Nocrich: „Nici un tî­năr din raionul nostru în afara concursului „Iubiţi cartea“, în cinstea celei de a 15-a a­­niversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, bibliotecarii comunali s-au şi angajat ca să înscrie la con­curs noi tineri ţărani munci­tori şi să organizeze discuţii finale pentru inminarea insig­nei „Prieten al cărții“. VICTORIA DRAGAN de la biblioteca raională Agnita. la moara cu trei motoare... Sunt cinci ani de zile de cind In comuna Daia, din raionul Sighişoara, a început construi­rea unei mori în locul celei vechi care înghiţea pe degeaba banii pentru reparaţii. Astăzi zidurile sunt ridicate şi puse sub acoperiş. Dar ce folos, pentru că lucrările au rămas baltă. Cei de la secţiu­nea de planificare a sfatului popular raional Sighişoara care răspund de întreprinderea in­dustrială raională (I. Gira, şe­ful secţiunii şi E. Pandrea eco­nomist) parcă au uitat cu to­tul că în comuna Daia a fost începută construcţia unei mori ce trebuie pusă în funcţiune , că aici s-au investit zeci de mii de lei, care stau imobili­zaţi între nişte ziduri. Gospodarii întreprinderii in­dustriale la început au avut intenţii bune, g­îndindu-se că moara va trebui şi utilată. Motorul Diesel (lăudat de toţi că are mulţi cai putere) a fost adus odată cu începerea lu­crărilor de zidărie, dar acum stă aruncat în curtea morii, unde a ruginit, înfruntînd ploi, zăpezi şi noroiul ca şi zburdăl­nicia copiilor din sat care se joacă de-a motoarele. Intr-un timp oamenii s-au bucurat văzînd că motorul e luat din curte şi pus în faţa uşii de la moară, gîndind că acum va fi instalat, dar moto­rul a rămas să zacă şi aici, probabil nefiind bun de pus în funcţiune. In comună se auzi­se că întreprinderea industria­lă raională a adus un nou mo­tor şi că desigur moara va fi terminată şi va începe să lu­creze. Ce s-au mai bucurat colectiviştii şi întovărăşiţii din Daia şi satele vecine ca Vul­can, Sapartoc, Ţeline şi Movile care in aceste zile îşi treieră griul şi orzul, nu vă mai spun. Dar bucuria le-a fost şi de astă­­dată de scurtă durată, căci şi acest motor n-a funcţionat. El a fost aşezat lingă celă­lalt. In curtea morii a apărut apoi şi un al treilea motor, care stă aşezat pe nişte roţi prăjindu-se la soare. La ora cinci Vă scriu aceste rînduri, moara are trei motoare, dar ce folos, că nici unul nu poate fi întrebuinţat. întreprinderea industrială raională în loc să achiziţioneze un motor bun, a colecţionat trei, dar fără pu­terea necesară de a pune în mişcare moara. Locuitorii satelor Daia, Vul­can, Şapartac, Ţeline şi Movile, ar dori să-şi macine cerealele la moara din Daia şi de aceea cer întreprinderii industriale raionale Sighişoara să pună o­­dată capăt acestei neglijenţe şi să dea moara în funcţiune. VASILE TR. VLASIE, coresp. 1 DRUM NOU Rupea întinereşte RUPEA. — Cine a trecut cu 20 de ani în urmă prin Rupea îşi aminteşte că aici nu găsea decit o piaţă centrală plină de noroi, o stradă şi tîrgul săptă­­minal, focar de infecţii. Oraşul n-avea canalizare. In anii de democraţie popu­lară aceste racile ale trecutu­lui au rămas doar amintiri. Prin munca sfatului popular orăşenesc, a deputaţilor şi a cetăţenilor, astăzi in centrul oraşului s-a amenajat un fru­mos parc, alătur de care noile magazine işi deschid larg uşi­le, oferind oamenilor muncii noi produse industriale şi ali­mentare. In oraş au fost des­chise 33 magazine de desfacere ale cooperaţiei de consum, bu­fete şi restaurante. In anii din urmă, cu împru­muturi acordate de stat mulţi muncitori forestieri au construit 54 locuinţe individuale. De ase­menea, pentru muncitorii de la U I.L., gospodăria agricolă de stat precum şi pentru mecani­zatorii de la S.M.T. — Rupea, au fost construite noi blocuri. In oraş există astăzi un cine­matograf, o casă raională de cultură, un centru de radiofi­care. Spitalul este deservit de 52 medici şi cadre sanitare me­dii. T. TÎRNAVOI, organizator de partid la G.A.S. Lovnic Tineri entuziaşti TÎRNAVENI. — Patria noas­tră este un vast­ şantier de construcţie a vieţii noi. Pretu­tindeni, mina harnică a poporu­lui muncitor ridică noi uzine, fabrici, şcoli, lăcaşuri de cul­tură, imblinzeşte toanele ape­lor.Tineretul entuziast, schimbul de mîine, prin contribuţia sa dovedeşte zi de zi maturitatea, felul lui de a munci, de a gîn­­di. In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, in oraşul Tîrnăveni din iniţiativa utemiştilor de la Combinatul chimic „Karl Marx“ s-a trecut la amenajarea unei baze sportive, a unui teren de fotbal pentru antrenament, in frunte s-au situat Juniorii­ot­­balişti, elevi in clasele VIII-a şi a X-a ai şcolii profesionale de chimie şi ai şcolii medii de cultură generală, care sub în­drumarea instructorului sportiv voluntar Virgil Hanu, lăcătuş ajustor, muncesc cu drag pen­tru amenajarea terenului de antrenament. Printre fruntaşii la învăţă­tură şi la muncile voluntare sunt tinerii Grigore Săbău, Oc­­tavian Popa, Gheorghe Nemeş, Emil Popa şi alţii. Ei au pres­tat 350 ore muncă voluntară, transported pămînt şi nivelind terenul pe o suprafață de 90 m.p. Pe lingă fotbal el mai practică cu multă pasiune voleiul, tenisul de masă și at­letismul, fiind toti posesori ai insignei Î’.G.M.A. IOAN HASASIU, economist combinatul chimic „Karl Marx“-Tirnăveni jyiepea noastra in anii puterii populare omx-ul&uß(d­emondea, '■' * - n Imß coifim o­'Ltrena/ul' . * îl fi Hm n&lEI voluntare alUI Ulii IBUu Miniprea c­icină a Mii -mijloc pentru sporirea productivităţii muncii Colectivul de inovatori Pînă mai anul trecut, fiecare lucra de unul singur. Treaba mer­gea mai greu. Cu multe inovaţii se ajungea numai pînă la un anumit stadiu. Aici interveneau anumite di­ficultăţi şi inovatorul n-o mai pu­tea realiza. O lăsa baltă. Renunţa la inovaţie. Aşa i s-a întîmplat şi lui Enăşan. Lucra la o inovaţie, la diferenţial. Realizase aproape optzeci la sută din problemele puse. S-a încurcat la un dispozitiv. N-a mai putut s-o scoată la capăt. S-a adresat lui Zoltán, maistru în acelaşi sector al turnătoriei uzinelor „Steagul Ro­şu“. În doi, munca a mers şi ino­vaţia a fost realizată. Atunci s-a născut ideea să se formeze un co­lectiv de inovatori. — E mai bine să lucrăm în grup. Ce nu ştii tu, ştiu eu, ce nu ştim noi ştie altul — a spus atunci Bă­năşan. Zoltan a fost de acord. Gru­pului i s-a mai alăturat şi Cot­­a Ioan. De la formarea colectivului şi pînă în prezent, nu mai puţin de un an de zile, au propus şi aplicat opt inovaţii care au adus uzinei „Stea­gul Roşu“ o economie în valoare de 1 milion lei. Atunci cind întilnesc greutăţi, cer ajutor conducerii secţiei, orga­nizaţiei de bază sau comitetului de partid pe uzină. Niciodată mi li s-a refuzat ajutorul. Colectivul celor trei inovatori se ocupă şi de an­trenarea muncitorilor în acţiunea de inovaţii. Stau de vorbă cu mun­citorii şi le sugerează ideea unei inovaţii. In felul acesta le-a su­gerat o inovaţie la piesele de beton pentru industria petroliferă munci­torilor V. Snek şi Gh. Haller. Aplicîn­­du-se inovaţia celor doi, se face o economie de 150 kg. oţel la piesă. Ceea ce echivalează cu o economie de 130.000 lei anual. Era într-o joi dimineaţa. Cei trei au venit la serviciu mai devreme ca de obicei. Zîmbetul de pe buze și lumina feţelor le trăda bucuria ce o ascundea fiecare. — Am ascultat aseară la... — Parcă numai tu ai ascultat —­ i-a luat vorba din gură Cotta lui Enăşan. Şi eu am ascultat și uite ziarul cu Hotărîrea partidului. — La grija părintească arătată din partea partidului, să răspun­dem şi noi cum se cuvine. Şi cei trei s-au apucat de lucru. Ca răspuns la măsurile luate de partid pentru îmbunătăţirea nivelu­lui de trai al oamenilor muncii, co­lectivul de inovatori Enăşan, Cotta şi Zoltan, de la secţia turnătorie de oţel a uzinelor „Steagul Roşu“, va realiza şi aplica două inovaţii. Pri­ma se referă la butucul roţii din faţă a camionului şi constă în schimbarea sistemului de alimen­tare şi turnare. Prin aplicarea a­­cestei inovaţii se va face economie de 24 kg. oţel lichid pe fiecare pie­să. Anual se va economisi oţel lichid, ce echivalează cu 710.000 lei. A doua inovaţie e la carterul re­dactor şi constă în schimbarea sis­temului tehnologic. Se vor reduce 10 kg. oţel la piesă şi va fi micşo­rat procentul de rebuturi la minim. Anual se vor face economii în va­loare de 300.000 Iei. B. EMIL Şantier fruntaş pe întreprindere SIBIU.­­ Intr-o consfătuire de producţie a întreprinderii 505 Construcţii Mediaş, a fost inminat şantierului de cons­trucţii Tălmaciu din raionul Sibiu pentru realizările obţi­nute în munca pentru îndepli­nirea sarcinilor de producţie şi bătălia pentru economii, drapelul de şantier fruntaş pe întreprindere. Colectivul de muncitori al şantierului, a predat cu mult înainte de termen 5 seduri (a­­coperişiuri). A contribuit cu en­tuziasm şi abnegaţie echipa condusă de fierarul betonist Iacob Mărgineanu şi Günther Meitzer. S-au remarcat de ase­menea echipele de zidari şi dulgheri conduse de maiştrii Ioan Rüber, Iosif Ekenreiter, Alexandru Acs şi Nicolae Bo­­dea. La lucrările de izolaţie termică s-a evidenţiat comunis­tul A. Dănilă. A. DUMITRU, muncitor Şantierul 6 Construcţii — Tălmaciu Nr. 4M2 Mişcarea de inovaţii la „BALANŢA“ - Sibiu La „Balanţa“ din Sibiu, miş­carea de inovaţii a crescut în amploare de la an la an. Nu­mai cîteva date sunt edifica­toare în această privinţă. Ast­fel, în anul 1957 la Cabinetul tehnic au fost înregistrate 81 de propuneri, dintre care 30 au fost aplicate, aducînd econo­mii postcalculate în valoare de 21.569 lei, în 1958 au fost în­registrate 163 propuneri şi a­­plicate 68 cu o eficacitate eco­nomică postcalculată de 81.919 lei, în timp ce numai in pri­­mul semestru al anului 1959 au fost înregistrate 282 propu­neri, aplicate 57 şi economisiţi 92.103 lei. Această simplă enu­merare, dovedeşte grăitor că mişcarea de inovaţii creşte de la an la an, cuprînzînd mase tot mai largi. Urmărind cu hotărîre Înde­plinirea sarcinilor încredinţate de partid, inovatorii şi raţio­nalizatorii de la fabrica „Ba­lanţa“, in frunte cu membrii şi candidaţii de partid, aduc în permanenţă îmbunătăţiri procesului tehnologic, îmbună­tăţiri care conduc la o produc­ţie sporită, din ce în ce mai bună, şi la un preţ de cost cit mai redus. A Înşira numele tuturor ino­vatorilor, fie si numai al celor din 1959, este imposibil in­tr-un articol de ziar. Aşa că ne limităm la autorii şi inovaţiile lor cele mai reprezentative. în acest sens, la loc de frunte stă comunistul Ion Mărunţelu care a propus ştanţarea crene­­lelor la periniţele de la ţi­­durile bascule vehicule rutie­re. Această inovaţie va aduce întreprinderii economii anua­le de 7935 lei. De asemeni pro­punerea comunistului Lazăr Moldovan, care prin înlocuirea fontei cu O.L. 38 la contra­greutăţile pentru pirghia de comunicare a produselor semi­automate de 100 kg, aduce e­­conomii anuale de 8.939 lei. De pe sumara listă nu putem omite nici pe tîmplarii Ion Sureanu şi Corman Mihai, care prin îmbunătăţirile substan­ţiale aduse fabricării cutiilor de ambalaj, vor economisi pî­nă la sfirşitul anului frumoasa sumă de 13.954 lei, şi nici pe matriţerul Ion Moraru, care confecţionind cutiile de cemen­­tare din resturi de la tuburile de oxigen, realizează o econo­mie antecalculată în valoare de 10.705 lei. ... Dar lista inovatorilor nu se opreşte aici. Ea continuă mai departe cuprinzînd multe nume de sculeri, frezori, strun­gari, lăcătuşi, decenatori, pro­iectanţi, tehnologi, ingineri etc. etc. Acestora li se vor adăuga cu siguranţă alţii şi alţii, căci avîntul inovatorilor de pînă acum, a căpătat un imbold de nepreţuit prin hotărîrea recen­tei plenare a C.C. al P.M.R., care încredinţează sarcini de mare răspundere, tuturor oa­menilor muncii din patria noa­stră. MIȘU VIRLAN, coresp.

Next