Drum Nou, august 1959 (Anul 16, nr. 4542-4566)
1959-08-01 / nr. 4542
Pag. 2 TRIBUNA ACTIVISTULUI CULTURAL Nici un tînăr din raion în afara concursului „IUBIŢI CARTEA“ Vorbind despre educarea tineretului în spiritul dragostei şi devotamentului faţă de patrie, de popor şi partid şi despre formarea în conştiinţa tineretului a înaltelor calităţi morale proprii omului înaintat, nu putem trece cu vederea rolul covîrşitor al cărţii. După instrucţiunile de reorganizare a concursului „Iubiţi cartea", apărute în anul 1958, munca cu cartea în rîndurile tineretului din raionul Agnita s-a îmbunătăţit treptat, iar rezultatele sînt din ce în ce mai bune. Pînă în prezent, în raionul nostru concursul se desfăşoară în 32 unităţi, iar numărul tinerilor înscrişi este de 1.422. Ducîndu-se o muncă susţinută Cu cartea, din totalul celor înscrişi 604 sínt tineri de naţionalitate germană, împărţiţi de profesii. 447 participanţi Sunt muncitori, 527 ţărani muncitori din sectorul socialist, iar restul elevi şi funcţionari. în urma discuţiilor finale ţinute în trimestrele I şi I — 1959, un număr de 453 tineri participanţi la concurs au devenit purtători ai insignei „Prieten al cărţii". Obţinerea acestor rezultate se datoresc în primul rind colaborării strînse dintre organizaţiile U.T.M. şi bibliotecile din raionul nostru. Bibliotecarii voluntari săteşti şi bibliotecarii comunali au fost îndrumaţi şi sprijiniţi, în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursului, de către comitetul raional U.T.M., atît cu ocazia seminariilor raionale cit şi la locul de muncă prin instructorii raionali. Pentru a veni în sprijinul participanţilor la concurs şi pentru o largă popularizare a cărţilor din listele obligatorii şi la alegere, biblioteca raională a organizat la staţia de radioficare recenzii şi prezentări ale unor cărţi ca „Pornesc oamenii" de Sütő András, „Moromeţii" şi „Desfăşurarea“ de M. Preda, „Cei trei muşchetari" de Dumas, „Desculţ“ de Z. Stancu, „Ciocoii vechi şi noi“ de N. Filimon şi altele, în sala de împrumut a bibliotecii s-a organizat un colţ al concursului „Iubiţi cartea", unde sunt expuse cărţi din bibliografia concursului. Ca urmare a acestor acţiuni şi a activităţii intense desfăşurate de comisia orăşenească, a crescut numărul tinerilor din întreprinderi şi instituţii înscrişi la concurs, precum şi numărul tinerilor care s-au pregătit şi se pregătesc cu seriozitate pentru a deveni purtători ai insignei. Ca exemplu amintim pe tov. Naicu Marin, Markei Walter, Stanciu Viorica de la întreprinderea de piele şi încălţăminte, Comăniţă Gheorghe de la întreprinderea „9 Mai“, Zedier Iuliu de la U.R.C.C., Kainer Lise, Terbea Dorina de la Sfatul popular raional, Bărbat Eleonora şi Vasiliu Mariana şi alţii. Pentru obţinerea unor rezultate şi mai bune, bibliotecile comunale — cum sunt cele din comunele Metiş, Bîrghiş, Cincul şi Marpod, au organizat recenzii şi prezentări de cărţi din bibliografia concursului, consfătuiri cu tinerii înscrişi la concurs, iar în localul bibliotecii au organizat colţul concursului „Iubiţi cartea“. Dintre bibliotecile săteşti care au obţinut rezultate mai bune sunt : Aiţina, Imetişor, Prostea, Iacobeni şi altele. Pe lingă realizările obţinute în organizarea şi desfăşurarea concursului „Iubiţi cartea“, avem şi lipsuri pe care ne vom strădui să le lichidăm de urgenţă. Astfel, în ultimul timp comisia raională a dus o activitate nesatisfăcătoare in ce priveşte organizarea şi desfăşurarea concursului. Nici comisia raională şi nici colectivul bibliotecii raionale nu s-au străduit suficient să organizeze concursul „Iubiţi cartea“ in toate satele şi comunele raionului nostru. Prin colaborarea strînsă între organizaţiile U.T.M. şi biblioteci, prin folosirea celor mai bune metode de popularizare a concursului şi a celor mai bune metode de muncă cu cartea, vom lupta să traducem in viaţă chemarea tinerilor utemişti din comuna Nocrich: „Nici un tînăr din raionul nostru în afara concursului „Iubiţi cartea“, în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, bibliotecarii comunali s-au şi angajat ca să înscrie la concurs noi tineri ţărani muncitori şi să organizeze discuţii finale pentru inminarea insignei „Prieten al cărții“. VICTORIA DRAGAN de la biblioteca raională Agnita. la moara cu trei motoare... Sunt cinci ani de zile de cind In comuna Daia, din raionul Sighişoara, a început construirea unei mori în locul celei vechi care înghiţea pe degeaba banii pentru reparaţii. Astăzi zidurile sunt ridicate şi puse sub acoperiş. Dar ce folos, pentru că lucrările au rămas baltă. Cei de la secţiunea de planificare a sfatului popular raional Sighişoara care răspund de întreprinderea industrială raională (I. Gira, şeful secţiunii şi E. Pandrea economist) parcă au uitat cu totul că în comuna Daia a fost începută construcţia unei mori ce trebuie pusă în funcţiune , că aici s-au investit zeci de mii de lei, care stau imobilizaţi între nişte ziduri. Gospodarii întreprinderii industriale la început au avut intenţii bune, gîndindu-se că moara va trebui şi utilată. Motorul Diesel (lăudat de toţi că are mulţi cai putere) a fost adus odată cu începerea lucrărilor de zidărie, dar acum stă aruncat în curtea morii, unde a ruginit, înfruntînd ploi, zăpezi şi noroiul ca şi zburdălnicia copiilor din sat care se joacă de-a motoarele. Intr-un timp oamenii s-au bucurat văzînd că motorul e luat din curte şi pus în faţa uşii de la moară, gîndind că acum va fi instalat, dar motorul a rămas să zacă şi aici, probabil nefiind bun de pus în funcţiune. In comună se auzise că întreprinderea industrială raională a adus un nou motor şi că desigur moara va fi terminată şi va începe să lucreze. Ce s-au mai bucurat colectiviştii şi întovărăşiţii din Daia şi satele vecine ca Vulcan, Sapartoc, Ţeline şi Movile care in aceste zile îşi treieră griul şi orzul, nu vă mai spun. Dar bucuria le-a fost şi de astădată de scurtă durată, căci şi acest motor n-a funcţionat. El a fost aşezat lingă celălalt. In curtea morii a apărut apoi şi un al treilea motor, care stă aşezat pe nişte roţi prăjindu-se la soare. La ora cinci Vă scriu aceste rînduri, moara are trei motoare, dar ce folos, că nici unul nu poate fi întrebuinţat. întreprinderea industrială raională în loc să achiziţioneze un motor bun, a colecţionat trei, dar fără puterea necesară de a pune în mişcare moara. Locuitorii satelor Daia, Vulcan, Şapartac, Ţeline şi Movile, ar dori să-şi macine cerealele la moara din Daia şi de aceea cer întreprinderii industriale raionale Sighişoara să pună odată capăt acestei neglijenţe şi să dea moara în funcţiune. VASILE TR. VLASIE, coresp. 1 DRUM NOU Rupea întinereşte RUPEA. — Cine a trecut cu 20 de ani în urmă prin Rupea îşi aminteşte că aici nu găsea decit o piaţă centrală plină de noroi, o stradă şi tîrgul săptăminal, focar de infecţii. Oraşul n-avea canalizare. In anii de democraţie populară aceste racile ale trecutului au rămas doar amintiri. Prin munca sfatului popular orăşenesc, a deputaţilor şi a cetăţenilor, astăzi in centrul oraşului s-a amenajat un frumos parc, alătur de care noile magazine işi deschid larg uşile, oferind oamenilor muncii noi produse industriale şi alimentare. In oraş au fost deschise 33 magazine de desfacere ale cooperaţiei de consum, bufete şi restaurante. In anii din urmă, cu împrumuturi acordate de stat mulţi muncitori forestieri au construit 54 locuinţe individuale. De asemenea, pentru muncitorii de la U I.L., gospodăria agricolă de stat precum şi pentru mecanizatorii de la S.M.T. — Rupea, au fost construite noi blocuri. In oraş există astăzi un cinematograf, o casă raională de cultură, un centru de radioficare. Spitalul este deservit de 52 medici şi cadre sanitare medii. T. TÎRNAVOI, organizator de partid la G.A.S. Lovnic Tineri entuziaşti TÎRNAVENI. — Patria noastră este un vast şantier de construcţie a vieţii noi. Pretutindeni, mina harnică a poporului muncitor ridică noi uzine, fabrici, şcoli, lăcaşuri de cultură, imblinzeşte toanele apelor.Tineretul entuziast, schimbul de mîine, prin contribuţia sa dovedeşte zi de zi maturitatea, felul lui de a munci, de a gîndi. In cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre, in oraşul Tîrnăveni din iniţiativa utemiştilor de la Combinatul chimic „Karl Marx“ s-a trecut la amenajarea unei baze sportive, a unui teren de fotbal pentru antrenament, in frunte s-au situat Junioriiotbalişti, elevi in clasele VIII-a şi a X-a ai şcolii profesionale de chimie şi ai şcolii medii de cultură generală, care sub îndrumarea instructorului sportiv voluntar Virgil Hanu, lăcătuş ajustor, muncesc cu drag pentru amenajarea terenului de antrenament. Printre fruntaşii la învăţătură şi la muncile voluntare sunt tinerii Grigore Săbău, Octavian Popa, Gheorghe Nemeş, Emil Popa şi alţii. Ei au prestat 350 ore muncă voluntară, transported pămînt şi nivelind terenul pe o suprafață de 90 m.p. Pe lingă fotbal el mai practică cu multă pasiune voleiul, tenisul de masă și atletismul, fiind toti posesori ai insignei Î’.G.M.A. IOAN HASASIU, economist combinatul chimic „Karl Marx“-Tirnăveni jyiepea noastra in anii puterii populare omx-ul&uß(demondea, '■' * - n Imß coifim o'Ltrena/ul' . * îl fi Hm n&lEI voluntare alUI Ulii IBUu Miniprea cicină a Mii -mijloc pentru sporirea productivităţii muncii Colectivul de inovatori Pînă mai anul trecut, fiecare lucra de unul singur. Treaba mergea mai greu. Cu multe inovaţii se ajungea numai pînă la un anumit stadiu. Aici interveneau anumite dificultăţi şi inovatorul n-o mai putea realiza. O lăsa baltă. Renunţa la inovaţie. Aşa i s-a întîmplat şi lui Enăşan. Lucra la o inovaţie, la diferenţial. Realizase aproape optzeci la sută din problemele puse. S-a încurcat la un dispozitiv. N-a mai putut s-o scoată la capăt. S-a adresat lui Zoltán, maistru în acelaşi sector al turnătoriei uzinelor „Steagul Roşu“. În doi, munca a mers şi inovaţia a fost realizată. Atunci s-a născut ideea să se formeze un colectiv de inovatori. — E mai bine să lucrăm în grup. Ce nu ştii tu, ştiu eu, ce nu ştim noi ştie altul — a spus atunci Bănăşan. Zoltan a fost de acord. Grupului i s-a mai alăturat şi Cota Ioan. De la formarea colectivului şi pînă în prezent, nu mai puţin de un an de zile, au propus şi aplicat opt inovaţii care au adus uzinei „Steagul Roşu“ o economie în valoare de 1 milion lei. Atunci cind întilnesc greutăţi, cer ajutor conducerii secţiei, organizaţiei de bază sau comitetului de partid pe uzină. Niciodată mi li s-a refuzat ajutorul. Colectivul celor trei inovatori se ocupă şi de antrenarea muncitorilor în acţiunea de inovaţii. Stau de vorbă cu muncitorii şi le sugerează ideea unei inovaţii. In felul acesta le-a sugerat o inovaţie la piesele de beton pentru industria petroliferă muncitorilor V. Snek şi Gh. Haller. Aplicîndu-se inovaţia celor doi, se face o economie de 150 kg. oţel la piesă. Ceea ce echivalează cu o economie de 130.000 lei anual. Era într-o joi dimineaţa. Cei trei au venit la serviciu mai devreme ca de obicei. Zîmbetul de pe buze și lumina feţelor le trăda bucuria ce o ascundea fiecare. — Am ascultat aseară la... — Parcă numai tu ai ascultat — i-a luat vorba din gură Cotta lui Enăşan. Şi eu am ascultat și uite ziarul cu Hotărîrea partidului. — La grija părintească arătată din partea partidului, să răspundem şi noi cum se cuvine. Şi cei trei s-au apucat de lucru. Ca răspuns la măsurile luate de partid pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii, colectivul de inovatori Enăşan, Cotta şi Zoltan, de la secţia turnătorie de oţel a uzinelor „Steagul Roşu“, va realiza şi aplica două inovaţii. Prima se referă la butucul roţii din faţă a camionului şi constă în schimbarea sistemului de alimentare şi turnare. Prin aplicarea acestei inovaţii se va face economie de 24 kg. oţel lichid pe fiecare piesă. Anual se va economisi oţel lichid, ce echivalează cu 710.000 lei. A doua inovaţie e la carterul redactor şi constă în schimbarea sistemului tehnologic. Se vor reduce 10 kg. oţel la piesă şi va fi micşorat procentul de rebuturi la minim. Anual se vor face economii în valoare de 300.000 Iei. B. EMIL Şantier fruntaş pe întreprindere SIBIU. Intr-o consfătuire de producţie a întreprinderii 505 Construcţii Mediaş, a fost inminat şantierului de construcţii Tălmaciu din raionul Sibiu pentru realizările obţinute în munca pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie şi bătălia pentru economii, drapelul de şantier fruntaş pe întreprindere. Colectivul de muncitori al şantierului, a predat cu mult înainte de termen 5 seduri (acoperişiuri). A contribuit cu entuziasm şi abnegaţie echipa condusă de fierarul betonist Iacob Mărgineanu şi Günther Meitzer. S-au remarcat de asemenea echipele de zidari şi dulgheri conduse de maiştrii Ioan Rüber, Iosif Ekenreiter, Alexandru Acs şi Nicolae Bodea. La lucrările de izolaţie termică s-a evidenţiat comunistul A. Dănilă. A. DUMITRU, muncitor Şantierul 6 Construcţii — Tălmaciu Nr. 4M2 Mişcarea de inovaţii la „BALANŢA“ - Sibiu La „Balanţa“ din Sibiu, mişcarea de inovaţii a crescut în amploare de la an la an. Numai cîteva date sunt edificatoare în această privinţă. Astfel, în anul 1957 la Cabinetul tehnic au fost înregistrate 81 de propuneri, dintre care 30 au fost aplicate, aducînd economii postcalculate în valoare de 21.569 lei, în 1958 au fost înregistrate 163 propuneri şi aplicate 68 cu o eficacitate economică postcalculată de 81.919 lei, în timp ce numai in primul semestru al anului 1959 au fost înregistrate 282 propuneri, aplicate 57 şi economisiţi 92.103 lei. Această simplă enumerare, dovedeşte grăitor că mişcarea de inovaţii creşte de la an la an, cuprînzînd mase tot mai largi. Urmărind cu hotărîre Îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, inovatorii şi raţionalizatorii de la fabrica „Balanţa“, in frunte cu membrii şi candidaţii de partid, aduc în permanenţă îmbunătăţiri procesului tehnologic, îmbunătăţiri care conduc la o producţie sporită, din ce în ce mai bună, şi la un preţ de cost cit mai redus. A Înşira numele tuturor inovatorilor, fie si numai al celor din 1959, este imposibil intr-un articol de ziar. Aşa că ne limităm la autorii şi inovaţiile lor cele mai reprezentative. în acest sens, la loc de frunte stă comunistul Ion Mărunţelu care a propus ştanţarea crenelelor la periniţele de la ţidurile bascule vehicule rutiere. Această inovaţie va aduce întreprinderii economii anuale de 7935 lei. De asemeni propunerea comunistului Lazăr Moldovan, care prin înlocuirea fontei cu O.L. 38 la contragreutăţile pentru pirghia de comunicare a produselor semiautomate de 100 kg, aduce economii anuale de 8.939 lei. De pe sumara listă nu putem omite nici pe tîmplarii Ion Sureanu şi Corman Mihai, care prin îmbunătăţirile substanţiale aduse fabricării cutiilor de ambalaj, vor economisi pînă la sfirşitul anului frumoasa sumă de 13.954 lei, şi nici pe matriţerul Ion Moraru, care confecţionind cutiile de cementare din resturi de la tuburile de oxigen, realizează o economie antecalculată în valoare de 10.705 lei. ... Dar lista inovatorilor nu se opreşte aici. Ea continuă mai departe cuprinzînd multe nume de sculeri, frezori, strungari, lăcătuşi, decenatori, proiectanţi, tehnologi, ingineri etc. etc. Acestora li se vor adăuga cu siguranţă alţii şi alţii, căci avîntul inovatorilor de pînă acum, a căpătat un imbold de nepreţuit prin hotărîrea recentei plenare a C.C. al P.M.R., care încredinţează sarcini de mare răspundere, tuturor oamenilor muncii din patria noastră. MIȘU VIRLAN, coresp.