Drum Nou, ianuarie 1960 (Anul 17, nr. 4672-4696)
1960-01-03 / nr. 4672
. PROLETARI DIN TOATE 1 ORGIUNI AL COMITETULUI REGIG SI AL SFATULUI POPULAR 3 LA' ANUL XVII, Nr. 4672 ★ DUMINICA, 3 IANUARIE 1960 * 4 F 1 K _____————— niMFMii MUNCII AU SĂRBĂTORIT TOASTrE PENTRU NOI VIC IN CONSTRUIREA SOCIALISte la locul de munca cu noaptea revelionului, cînd oamenii muncii au ciocnit paharele bucuroşi de succesele obţinute şi urîndu-şi un an nou fericit şi plin de realizări, la unele locuri de muncă activitatea nu a încetat nici în 15 tone Ora 24 a găsit cuptoarele de clincher şi simp-30 tone fire de ciment ciment de la fabrica peste plan „Temelia” in plină funcţiune. Tovarăşii Moldovan Aurel, Gheorghe Batteş şi Gheorghe Bodi de la cuptoarele de clincher, tovarăşul Iosif Hanăra de la morile de ciment, Iuliu Aranyosi de la morile brute, dispecerul de serviciu Sigismund Antal şi şefa de tură de la laborator, Vilma Gáspár, au petrecut revelionul la locurile de muncă, veghind ca totul să funcţioneze în condiţiuni optime, producţia să nu sufere cu nimic. Fiind la datorie, la ora 24. In loc de a ciocni un pahar ei şi-au strîns frăţeşte mîinile cu tovarăşii lor de muncă pentru noi izbînzi, pentru noi succese in muncă. Şi pentru a dovedi hotărirea lor de a munci In noul an mai bine şi mai cu spor, ei au dat în noaptea revelionului peste plan 15 tone clincher şi 30 tone ciment. ........——----- Noaptea anului nou, în ma- Chimistiijoritatea halelor la flatirip de la Combina matorie natul chimic rar_ ___________ 1 din Făgăraş domneşte liniştea. Utilajele uzinei chimice se odihnesc şi ele după un an rodnic, în care sub mînuirea pricepută a omului au dat mii de tone de produse. La secţiile 1, 2, 6, 7 şi 14, munca se desfăşoară însă cu spor şi în această noapte, revelionul aici se petrece prin muncă. Maistrul comunist Gheorghe Priboi, candidatul de partid Ion Porzea, precum şi Maria Constantin, de la secţia 1, Gavrilă Burtea şi Gheorghe Metea de la secţia 2, Ion Roşea, Paulina Brînzea şi Maxim Roşea, de la secţia 6 şi alţii sunt la datorie, urmărind cu atenţie desfăşurarea muncii şi funcţionarea agregatelor. Munca lor plină de elan a făcut ca şi in această noapte, în secţiile respective, planul de producţie să fie realizat cu cinste, în cinstea noului an, in care au păşit hotărîţi să obţină noi succese în dezvoltarea producţiei chimice, înflorirea vieţii noastre libere şi pline de bucurii. Pe mesele lor in noaptea de revelion nu au . .. .. stat nici bucate de felicitare bogate şi la băuturile preferate, ci aparatele obişnuite de serviciu, care nu au avut nici un pic de răgaz în acea noapte. Deşi nu au fost în anturajul intim care sărbătorea noul an, ei au fost cei care au transmis cu multă căldură şi cele mai multe urări de bine şi felicitări de noul an. Cine sînt aceşti oameni ? sunt tovarăşii care au lucrat cu dragoste în noaptea de revelion la serviciul de telegrame şi telegraf din cadrul P.T..T.R. oraşul Mioara această noapte. Cei care au sărbătorit sosirea noului an mînuind uneltele de muncă au înregistrat rezultate frumoase, întîmpinînd „noul venit“ aşa cum se cuvine: Beşchea, Ştefania Dinu, Stela Dascălu, Iorgu Bulboc şi Maneta Triţoiu. Cele 10.000 de telegrame de felicitare transmise în noaptea de revelion şi în ziua de 1 ianuarie, dovedesc cu prisosinţă faptul că noaptea de revel. a curs printr-o mv 4. U dă. ■---------------- Şi aici nu s-a oprit. munca La Palatul nici pentru o telefoanelor clipă cum să se oprească, a__________ tunci cină oamenii voiau să transmită fericirea lor şi urările de bine cunoscuţilor şi prietenilor prin intermediul firelor de telefoane. Tocmai pentru aceasta, telefonistele de la Palatul telefoanelor din Oraşul Stalin, care au fost de serviciu in noaptea de revelion, dornice de a contribui la bucuria generală, au căutat să satisfacă în condiţiile optime cerinţele. Tinca Antohi, Gabriela Chirilă, Ana Danciu, Rozalia Bejthe, Doina Pulugor, Fănica Grigore şi Elena Constantin şi-au făcut pe deplin datoria, sărbătorind revelionul prin muncă conştiincioasă. Primul succes în vreme ce tovarăşii lor de muncă închinau paharele cinstind anul care abia începuse schimbul condus de maistrul de fabricaţie Emil Olteanu de la Fabrica de geamuri din Tîrnăveni, veghea cum din ceas în ceas flăcările cuptoarelor îşi înteţeau frămîntarea, în dorinţa de a întîmpina noul an cu succese noi, în dorinţa de a răspunde cu însufleţire sarcinilor trasate de hotărîrea Plenarei C.C. al U.M.R. din 3—5 decembrie 1959, schimbul maistrului Emil Olteanu şi-a realizat planul de producţie în proporţie de 113 la sută. Acest succes este chezăşia faptului că şi în acest an harnicii sticlari vor fi la Înălţimea sarcinilor trasate de partid. S. BOICHIŞ, coresp. in seara asn___, ta, întunericul U60 VI rStă n-a coborit tăcu noul an cwt iesire ara?Trotuarele era pline, pe străzi maşinile treceau neintrerupt, iar ferestre fără lumină erau tare puţine în Oraşul Stalin. E noaptea revelionului. Cu toate împlinirile şi victoriile anului 1959, cu toate noutăţile aduse de el, anul, a îmbătrînit, s-a girbovit şi în seara aceasta a pornit şi el la cale să întîmpine Anul Nou. Iată însă că nu peste tot s-au ciocnit pahare şi nu peste tot oamenii petreceau. Alături de muncitorii de la sectoarele calde, alături de ceferişti, telefonişti şi încă Î continuare în pag. 2*1 Ull Pe s puri de i toah sute acea „Ste velit, festi re, i se p lion ii a ci îndaiu. oi vwiil- sit jie ail./ci, vti.u aici şi-a dat întîlnire în noaptea revelionului însăşi tinereţea oraşului. Este ora 21. în sală aproape toate locurile s-au ocupat. Se aprind luminile tradiţionalului pom de iarnă reflectînd din globuri zeci de culori. Cortina scenei se dă în lături, începe programul artistic deosebit de bogat, la care îşi dau concursul instrumentişti de la filarmonica de stat „Gheorghe Dima“, artişti de la Teatrul de operetă, brigada artistică de agitaţie de la uzinele „Metrom“ şi alte formaţii de artişti amatori. Cu citacele ceasornicului se apropie de hotarul anilor, voia bună ia proporţii nebănuite. Tinerii se întreţin discutînd probleme de muncă, învăţătură, viaţa de toate zilele, împărtăşind unii altora succesele şi gîndurile de viitor. La una din mese, tinărul Victor Şerbănescu, strungar la secţia automate a Uzinelor de tractoare, spune cite unele despre munca lui. A vorbit despre succesele obţinute de colectivul uzinei in îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1959, despre ceea ce va face ca în anul 1960 să muncească mai bine, aducindu-şi astfel din plin contribuţia la realizarea sarcinilor sporite de plan. A vorbit şi de alte lucruri din viaţa lui. Are locuinţă bună, mobilă nouă, radio, cu alte cuvinte tot ce este necesar intr-o gospodărie, iar pentru anul 1960, îşi va cumpăra o motocicletă şi televizor. 11 ascultau tinerii şi fiecare din ei îşi făurea astfel de gînduri. A vorbit apoi Nicoară Teodor despre autocamioane, Elena Popa, despre munca ei de filatoare, Viorel Cenţiu despre rulmenţi. Toţi au vorbit şi despre viaţa fericită pe care o trăiesc oamenii muncii în patria noastră liberă. Acele ceasornicului se apropie de ora 24. Mai sunt treizeci de secunde, cinsprezece, cinci, ... două ... şi iată că a sosit Anul Nou. Pentru un moment se sting luminile. Tinerii ridică paharele, se felicită cu căldură şi închină pentru noi succese în 1960, pentru tinereţea fericită, pentru pace, pentru înfăptuirea visurilor lor tinereşti. Şi sînt hotărîţi să le îndeplinească. Tinerii petrec, ciută, dansează, barometrul veseliei înregistrină cel mai înalt grad. Acordurile muzica şi glasurile vesele ale tinerilor au răsunat pînă dimineaţa. A fost o noapte minunată, o noapte pe care nu o vor uita participanţii la revelionul tineretului. în zori, tinerii s-au despărţit urîndu-şi reciproc un an plin de succese şi realizări în opera de construire a socialismului in scumpa noastră patrie. C. FOCIUC 10.000 telegrame fii* fflf PftJÎf misii i &SUMy m Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959. în noaptea de revelion muncitorul fruntaș Handva Iosif de la fabrica „Temelia“ din Orașul Stalin era prezent la locul de muncă. niMIA Hivuauov KLIMENT VOROȘILOV Mulţi cetăţeni au petrecut revelionul în tren. iată pe mecanicul Păcuraru Ion şi impiegatul de mişcare Bucur Ştefan înainte d© plecarea trenului Nr. 2002 cu direcţia Teiuş—Bucureşti. „Sărbătoarea majoratului“ la Ortiteni. Zilele trecute, în sala căminului cultural „Petőfi Sándor“ din comuna Ormenii, raionul Rupea, a avut loc festivitatea sărbătorii majoratului. Plini de emoţie, cei 42 de tineri şi tinere care împliniseră vîrsta de 18 ani şi alături de ei părinţii lor, nu mai puţin emoţionaţi, au ascultat expunerea in care s-au urmat marile drepturi şi libertăţi de care se bucură tineretul patrie noastre, indiferent de naţionalitate, viaţa fericită, perspecivele luminoase de viitor ce le-a creat partidul. Exprimîndu-i dragostea faţă de Partidul Muncitoresc Român şi faţă de sempa noastră patrie — Repubica Populară Română — tineri Halmagyi Maria şi Szabó Árpid, s-au angajat, în numele dor sărbătoriţi, de a fi luptător sîrji ai construcţiei socialise, apărători de frunte ai statului democratpopular, fii lemni ai patriei socialiste. în încheiereasărbătoririi majoratului, tierii au primit din partea Sfahlui popular comunal cadouri constină în diferite obiecte şi arţi. DAN FOLEA, coresp. IURUHKUKUHIMAU Kialt preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine Îuvintarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la posturile noastre de radio şi televiziune, următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Ne aflăm la sfîrşitul unui an de munca 'rOcălîvî, Cet'teancuri 'u, dezvoltarea economică şi social-culturală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul ţării au intrat în funcţiune noi întreprinderi, s-au deschis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşterea însemnată a producţiei industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc patrimoniul culturii noastre socialiste. Poporul muncitor a trecut în revistă cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei şi culturii, în mersul ascendent al ţării noastre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sînt rezultatul muncii, entuziaste şi pline de eroism desfăşurate de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare şi intelectualitate, rodul politicii promovate de Partidul Muncitoresc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească în noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărirea de a dezvolta succesele obţinute. Perspectivele anului 1960 însufleţesc la noi înfăptuiri. Prin hărnicia şi iniţiativa creatoare a maselor muncitoare se vor realiza noi progrese pe tărîm economic, social şi cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniţi în jurul forţei lor conducătoare, încercatul nostr.: Psrud AtlavsVorenc-Tratkin, necontenit alianţa muncitorească-ţărănească şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bogat în victorii însemnate ale sistemului socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frăţească şi într-ajutorarea tovărăşească între popoarele ţărilor socialiste. Uniunea Sovietică, păşind în etapa construcţiei desfăşurate a comunismului, înfăptuieşte în ritm rapid măreţul plan septenal de dezvoltare a ţării. Succesele istorice ale Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste pun şi mai mult în evidenţă superioritatea socialismului faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor şi al progresului mondial. In 1959, ideile păcii şi colaborării între popoare s-au impus tot mai mult pe arena internaţională. In relaţiile internaţionale se observă nu încep destinderea încordării. Propu vernului sovietic, de a se înformarea generală şi totală, adeziunea largă a popoarelor de înalt va avea loc un eve mare însemnătate — întîlnir cătorilor Uniunii Sovietice, Suite ale Americii, Angliei , de la care popoarele aşteap sultate pozitive în dezvoltar ţării internaţionale şi consoli Exprimăm speranţa că prin tudirul forţelor iubitoare accesul destinderii va conţine unele internaţionale litigioase la o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite Alături de celelalte ţări socialiste, Republica Populară Romînă va milita în viitor pentru triumful păcii şi colaborării între toate ţările lumii, indiferent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central a Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romîne al Prezidiului Marii Adunări Naţionale felicit călduros muncitorii, ţăranii muncitori, intelectualii, femeile şi tinereţii ţării noastre, pe toţi cei ce muncesc, s le urez noi succese în construirea socialismului, fericire şi sănătate în familie spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre înflorirea scumpe noastre patrii La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ codul Il&LL — C- PLLllM!fiud l tM-Ohp! Anul cel hau nu mai este un prund juvenil, nici un fecioraș novice; pentru constructorii de tractoare el este un flăcău în toată firea. A pășit în uzină cu 54 de zie mai devreme, încă în ajunul lui 7 Noiembrie. Dar pentru că rotaţia planetelor nu s-a accelerat conform entuziasmului nostru, răminînd după cum se vede ceva mai în urmă, anul cel nou a fost serbat la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Incă odată. Sărbătoarea din noaptea revelionului i-a găsit pe muncitorii uzinei plini de veselie, adunaţi împreună cu familiile lor în sălile cantinei, împodobite bogat şi respirînd satisfacţia succeselor obţinute. Bilanţul lui 1959 s-a încheiat cu realizări de seamă. Planul anual realizat în numai zece luni şi şase zile, 22 de milioane lei economii, salarii mărite, preţuri reduse, şase noi blocuri muncitoreşti şi multe altele. 1960 se anunţă cu noi şi măreţe izbinzi. Pentru ele şi pentru partidul care ne conduce, au ridicat constructorii de tractoare primul pahar cu vin la cumpăna dintre an. După ce au ascultat şi aplaudat din inimă cuvintele rostite prin radio de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, anul cel nou a fost întîmpiniat cu urale. Tovarăşul Vasile Mitai, prim-secretar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Stalin şi tovarăşul Emil Oniga, directorul general al uzinei, au felicitat pe constructorii de tractoare, urîndu-le noi succese. Ca la un semn, din sute de piepturi au izbucnit urări de dragoste şi recunoştinţă pentru partid nostru drag. Entuziasm izvorîtd bucuria vieţii noastre noi! Optimis întemeiat pe temeinicia marilor noastre înfăptuiri! Veselia s-a dezlănţuit de la una la altul, de la o masă la alta. Apoi horă şi un ceardaş, un vals şi o înviită! Deodată se aud glasurile urătorile începe tradiţionalul pluguşor. Este pluguşor al constructorilor de tractori alcătuit de membrii cercului literar d uzină. Purtat de un tractor U.T.O.S 27 el colindă sectoarele uzinei făcît urări de Anul Nou. La forjă, la tunătorie, la oțelărie sau la uzinaj-mor, la sculărie sau la uzinaj-șasiu. (Continuare in pag. 2-a) în sala festivă a grupului şcolar „Stogul Roşu“ din Oraşul Stalin anul nou a fost întimpinat cu mult optimism şi veselie, în primul clişeu. Tinerii: Cenţi111 Viorel, Popa Elena, Şerbănescu Vitor şi alţii închină un pahar în cinstea noului an care le va aduce noi şi noi succese. Printre muncitorii de la uzinele de tractoare „Ernst Thalmann“ din Orşul Stalin care şi-au petrecut revelionul în sala Clubului uzinei se aflau şi familiile maiştrilor strungari Ion Vizitiu şi Vasile Dumitru (al doilea clişeu).