Drum Nou, ianuarie 1960 (Anul 17, nr. 4672-4696)

1960-01-03 / nr. 4672

. PROLETARI DIN TOATE 1 ORGIUNI AL COMITETULUI REGIG SI AL SFATULUI POPULAR 3 LA'­ ANUL XVII, Nr. 4672 ★ DUMINICA, 3 IANUARIE 1960 * 4 F 1 K _____————— niMFMii MUNCII AU SĂRBĂTORIT TOASTrE PENTRU NOI VIC IN CONSTRUIREA SOCIALIS­te la locul de munca cu­ noaptea revelionului, cînd oa­menii muncii au ciocnit paharele bucuroşi de succesele obţinute şi urîndu-şi un an nou fericit şi plin de realizări, la unele locuri de mun­că activitatea nu a încetat nici în 15 tone Ora 24 a găsit­­ cuptoarele de clincher şi si­mp-30 tone fire de ciment ciment de la fabrica peste plan „Temelia” in plină funcţiune. Tovarăşii Mol­dovan Aurel, Gheorghe Batteş şi Gheorghe Bodi de la cup­toarele de clincher, tovarăşul Iosif Hanăra de la morile de ciment, Iuliu Aranyosi de la morile brute, dispecerul de serviciu Sigismund Antal şi şefa de tură de la laborator, Vilma Gáspár, au petrecut re­velionul la locurile de muncă, veghind ca totul să funcţioneze în condiţiuni optime, producţia să nu sufere cu nimic. Fiind la datorie, la ora 24. In loc de a ciocni un pahar ei şi-au strîns frăţeşte mîinile cu tovarăşii lor de muncă pentru noi izbînzi, pentru noi succese in muncă. Şi pentru a dovedi hotărirea lor de a munci In noul an mai bine şi mai cu spor, ei au dat în noaptea revelionului peste plan 15 tone clincher şi 30 tone ci­ment. ........——----- Noaptea anu­lui nou, în ma- Chimistii­joritatea halelor la flatirip de la Combi­na matorie natul chimic rar_ ___________ 1 din Făgăraş domneşte liniştea. Utilajele uzinei chimice se odihnesc şi ele după un an rodnic, în care sub mînuirea pricepută a omu­lui au dat mii de tone de pro­duse. La secţiile 1, 2, 6, 7 şi 14, munca se desfăşoară însă cu spor şi în această noapte, re­velionul­ aici se petrece prin muncă. Maistrul comunist Gheorghe Priboi, candidatul de partid Ion Porzea, precum şi Maria Constantin, de la secţia 1, Gavrilă Burtea şi Gheorghe Metea de la secţia 2, Ion Roş­ea, Paulina Brînzea şi Maxim Roşea, de la secţia 6 şi alţii sunt la datorie, urmărind cu atenţie desfăşurarea muncii şi funcţionarea agregatelor. Mun­ca lor plină de elan a făcut ca şi in această noapte, în secţiile respective, planul de producţie să fie realizat cu cinste, în cins­tea noului an, in care au păşit hotărîţi să obţină noi succese în dezvoltarea producţiei chi­mice, înflorirea vieţii noastre libere şi pline de bucurii. Pe mesele lor in noaptea de rev­elion nu au­­ . .. .. stat nici bucate de felicitare bogate şi la băuturile prefe­rate, ci aparatele obişnuite de serviciu, care nu au avut nici un pic de răgaz în acea noapte. Deşi nu au fost în anturajul intim care sărbătorea noul an, ei au fost cei care au transmis cu multă căldură şi cele mai multe urări de bine şi felicitări de noul an. Cine sînt aceşti oameni ? sunt tovarăşii care au lucrat cu dragoste în noaptea de revelion la serviciul de tele­grame şi telegraf din cadrul P.T..T.R. oraşul­ Mioara această noapte. Cei care au sărbă­torit sosirea noului an mînuind unel­tele de muncă au înregistrat rezul­tate frumoase, întîm­pinînd „noul venit“ aşa cum se cuvine: Beşchea, Ştefania Dinu, Stela Dascălu, Iorgu Bulboc şi Ma­neta Triţoiu. Cele 10.000 de te­legrame de felicitare transmi­se în noaptea de revelion şi în ziua de 1 ianuarie, dovedesc cu prisosinţă faptul că noaptea de revel­. a curs printr-o mv 4. U dă. ■---------------- Şi aici nu s-a oprit. munca La Palatul nici pentru o telefoanelor clipă­ cum să se oprească, a­­__________ tunci cină oa­menii voiau să transmită fe­ricirea lor şi urările de bine cunoscuţilor şi prietenilor prin intermediul firelor de te­lefoane. Tocmai pentru acea­sta, telefonistele de la Pala­tul telefoanelor din Oraşul Stalin, care au fost de servi­ciu in noaptea de revelion, dornice de a contribui la bu­curia generală, au căutat să satisfacă în condiţiile optime cerinţele. Tinca Antohi, Ga­briela Chirilă, Ana Danciu, Rozalia Bejthe, Doina Pu­­lugor, Fănica Grigore şi Elena Constantin şi-au făcut pe de­plin datoria, sărbătorind re­velionul prin muncă conştiin­cioasă. Primul succes în vreme ce tovarăşii lor de muncă închinau paharele cin­stind anul care abia începuse schimbul condus de maistrul de fabricaţie Emil Olteanu de la Fabrica de geamuri din Tîr­­năveni, veghea cum din ceas în ceas flăcările cuptoarelor îşi înteţeau frămîntarea, în dorinţa de a întîmpina noul an cu succese noi, în do­rinţa de a răspunde cu însufle­ţire sarcinilor trasate de hotă­­rîrea Plenarei C.C. al U.M.R. din 3—5 decembrie 1959, schimbul maistrului Emil Ol­teanu şi-a realizat planul de producţie în proporţie de 113 la sută. Acest succes este che­zăşia faptului că şi în acest an harnicii sticlari vor fi la Înălţimea sarcinilor trasate de partid. S. BOICHIŞ, coresp. in seara as­n___, ta, întunericul U6­0 VI rStă n-a coborit tă­cu noul an cwt i­esire ara?­­Trotuarele era pline, pe străzi maşinile treceau nein­trerupt, iar ferestre fără lu­mină erau tare puţine în O­­raşul Stalin. E noaptea revelionului. Cu toate împlinirile şi victoriile anului 1959, cu toate noutăţi­le aduse de el, anul, a îmbă­­trînit, s-a girbovit şi în seara aceasta a pornit şi el la cale să întîmpine Anul Nou. Iată însă că nu peste tot s-au ciocnit pahare şi nu pes­te tot oamenii petreceau. A­­lături de muncitorii de la sectoarele calde, alături de ceferişti, telefonişti şi încă Î continuare în pag. 2*1 Ull Pe s puri de i toah sute acea „Ste velit, festi re, i se p lion ii a ci îndaiu. oi vwiil- sit jie ail./ci, vti.u aici şi-a dat întîlnire în noaptea revelionului însăşi tinereţea ora­şului. Este ora 21. în sală aproape toate locurile s-au ocupat. Se aprind luminile tradiţionalului pom de iarnă reflectînd din glo­buri zeci de culori. Cortina sce­nei se dă în lături, începe pro­gramul artistic deosebit de bo­gat, la care îşi dau concursul in­strumentişti de la filarmonica de stat „Gheorghe Dima“, artişti de la Teatrul de operetă, brigada artistică de agitaţie de la uzinele „Metrom“ şi alte formaţii de ar­tişti amatori. Cu cit­acele ceasornicului se apropie de hotarul anilor, voia bună ia proporţii nebănuite. Ti­nerii se întreţin discutînd pro­bleme de muncă, învăţătură, via­ţa de toate zilele, împărtăşind unii altora succesele şi gîndurile de viitor. La una din mese, ti­­nărul Victor Şerbănescu, strun­gar la secţia automate a Uzine­lor de tractoare, spune cite une­le despre munca lui. A vorbit despre succesele obţinute de co­lectivul uzinei in îndeplinirea sarcinilor de plan pe anul 1959, despre ceea ce va face ca în anul 1960 să muncească mai bine, a­­ducindu-şi astfel din plin con­tribuţia la realizarea sarcinilor sporite de plan. A vorbit şi de alte lucruri din viaţa lui. Are locuinţă bună, mobilă nouă, ra­dio, cu alte cuvinte tot ce este necesar intr-o gospodărie, iar pentru anul 1960, îşi va cumpă­ra o motocicletă şi televizor. 11 ascultau tinerii şi fiecare din ei îşi făurea astfel de gînduri. A vorbit apoi Nicoară Teodor des­pre autocamioane, Elena Popa, despre munca ei de filatoare, Viorel Cenţiu despre rulmenţi. Toţi au vorbit şi despre viaţa fericită pe care o trăiesc oame­nii muncii în patria noastră li­beră. Acele ceasornicului se apropie de ora 24. Mai sunt treizeci de secunde, cinsprezece, cinci, ... două ... şi iată că a sosit Anul Nou. Pentru un moment se sting luminile. Tinerii ridică paharele, se felicită cu căldură şi închină pentru noi succese în 1960, pen­tru tinereţea fericită, pentru pace, pentru înfăptuirea visuri­lor lor tinereşti. Şi sînt hotărîţi să le îndeplinească. Tinerii petrec, ciută, dansea­ză, barometrul veseliei înregis­­trină cel mai înalt grad. Acordu­rile muzica şi glasurile vesele ale tinerilor au răsunat pînă di­mineaţa. A fost o noapte minu­nată, o noapte pe care nu o vor uita participanţii la revelionul tineretului. în zori, tinerii s-au despărţit urîndu-şi reciproc un an plin de succese şi realizări în opera de construire a socialismului in scumpa noastră patrie. C. FOCIUC 10.000 telegrame fii* fflf PftJÎf misii i &S­UMy m Moscova, Kremlin, 31 decembrie 1959. în noaptea de revelion mun­citorul fruntaș Handva Iosif de la fabrica „Te­melia“ din Ora­șul Stalin era prezent la locul de muncă. niMIA Hivuauov KLIMENT VOROȘILOV Mulţi cetăţeni au­ petrecut reve­lionul în tren. iată pe mecani­cul Păcuraru Ion şi impiegatul de mişcare Bucur Ştefan înainte d© plecarea trenului Nr. 2002 cu direcţia Teiuş—Bucureşti. „Sărbătoarea majoratului“ la Ortiteni. Zilele trecute, în sala căminu­lui cultural „Petőfi Sándor“ din comuna Ormenii, raionul Ru­pea, a avut loc festivitatea săr­bătorii majoratului. Plini de emoţie, cei 42 de ti­neri şi tinere care împliniseră vîrsta de 18 ani şi alături de ei părinţii lor, nu mai puţin emo­ţionaţi, au ascultat expunerea in care s-au urmat marile drep­turi şi libertăţi de care se bucură tineretul patrie noastre, indife­rent de naţionalitate, viaţa fe­ricită, perspecivele luminoase de viitor ce le-a creat partidul. Exprimîndu-i dragostea faţă de Partidul Muncitoresc Român şi faţă de sempa noastră pa­trie — Repubica Populară Ro­­mână — tineri Halmagyi Maria şi Szabó Árpid, s-au angajat, în numele d­or sărbătoriţi, de a fi luptător sîrji ai construc­ţiei socialise, apărători de frunte ai statului democrat­­popular, fii lemni ai patriei so­cialiste. în încheierea­­sărbătoririi ma­joratului, tierii au primit din partea Sfahlui popular comu­nal cadouri constină în diferite obiecte şi arţi. DAN FOLEA, coresp. IUR­UHKUKUHI­­MAU Kialt preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine Îuvintarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Cu prilejul Anului Nou, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Populare Române, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1959 la pos­turile noastre de radio şi televiziune, următoarea cuvîntare: Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române ! Ne aflăm la sfîrşitul unui an de mun­ca 'rOcălîvî, Cet'teancuri 'u, dezvoltarea economică şi social-cultu­­rală a patriei noastre. In acest an, pe întinsul ţării au intrat în funcţiune noi întreprinderi, s-au deschis noi şantiere, au fost construite noi clădiri de locuit. A sporit avuţia naţională, prin creşte­rea însemnată a producţiei industriale şi agricole. Noi creaţii îmbogăţesc pa­trimoniul culturii noastre socialiste. Po­porul muncitor a trecut în revistă cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a eli­berării patriei bogatele sale înfăptuiri, exprimate în avîntul economiei şi cul­turii, în mersul ascendent al ţării noas­tre pe calea socialismului. Ca urmare a măsurilor luate de partid şi guvern a crescut nivelul de trai al populaţiei. Toate acestea sînt rezultatul muncii, entuziaste şi pline de eroism desfăşu­rate de clasa muncitoare, de ţărănimea muncitoare şi intelectualitate, rodul po­liticii promovate de Partidul Muncito­­resc Român. Poporul nostru are toate temeiurile să se mîndrească cu realizările sale, să păşească în noul an cu încredere în forţele sale creatoare, cu hotărirea de a dezvolta succesele obţinute. Perspec­tivele anului 1960 însufleţesc la noi în­făptuiri. Prin hărnicia şi iniţiativa crea­toare a maselor muncitoare se vor rea­liza noi progrese pe tărîm economic, social şi cultural. Oamenii muncii trec pragul noului an strîns uniţi în jurul forţei lor conducătoare, încercatul nos­­tr.­: Psrud AtlavsVorenc-Tratk­in, necontenit alianţa muncitorească-ţără­­nească şi frăţia între poporul român şi minorităţile naţionale. Anul de care ne despărţim a fost bo­gat în victorii însemnate ale sistemu­lui socialist mondial. Tot mai puternică a devenit unitatea lagărului socialist, s-a dezvoltat colaborarea frăţească şi într-ajutorarea tovărăşească între po­poarele ţărilor socialiste. Uniunea So­vietică, păşind în etapa construcţiei desfăşurate a comunismului, înfăptu­ieşte în ritm rapid măreţul plan septe­­nal de dezvoltare a ţării. Succesele is­torice ale Uniunii Sovietice şi ale ce­lorlalte ţări socialiste pun şi mai mult în evidenţă superioritatea socialismu­lui faţă de capitalism. In front unit, ţările socialiste păşesc înainte spre noi victorii, în folosul popoarelor lor şi al progresului mondial. In 1959, ideile păcii şi colaborării în­tre popoare s-au impus tot mai mult pe arena internaţională. In relaţiile inter­naţionale se observă nu încep destindere­a încordării. Propu­ vernului sovietic, de a se înf­ormarea generală şi totală, adeziunea largă a popoarelor de înalt va avea loc un eve mare însemnătate — întîlnir cătorilor Uniunii Sovietice, S­uite ale Americii, Angliei , de la care popoarele aşteap sultate pozitive în dezvoltar ţării internaţionale şi consoli Exprimăm speranţa că prin tudirul forţelor iubitoare ac­cesul destinderii va conţine unele internaţionale litigioase la o rezolvare paşnică, năzuinţele de pace ale omenirii vor fi îndeplinite Alături de celelalte ţări socialiste, Re­publica Populară Romînă va milita­­ în viitor pentru triumful păcii şi cola­borării între toate ţările lumii, indife­rent de orînduirea lor socială. In numele Comitetului Central a Partidului Muncitoresc Român, al gu­vernului Republicii Populare Romîne al Prezidiului Marii Adunări Naţionale felicit călduros muncitorii, ţăranii mun­citori, intelectualii, femeile şi tinereţii ţării noastre, pe toţi cei ce muncesc, s le urez noi succese în construirea socia­lismului, fericire şi sănătate în familie spor la muncă în toate domeniile de activitate, spre înflorirea scumpe noastre patrii La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! La uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ cod­ul Il&LL — C- PLLll­M!fiud­ l tM-Ohp! Anul cel hau nu mai este un prund juvenil, nici un fecioraș novice; pentru constructorii de tractoare el este un flăcău în toată firea. A pășit în uzină cu 54 de zie mai devreme, încă în ajunul lui 7 Noiembrie. Dar pentru că rotaţia planetelor nu s-a accelerat conform entuziasmului nostru, rămi­­nînd după cum se vede ceva mai în urmă, anul cel nou a fost serbat la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“ din Oraşul Stalin. Incă odată. Sărbătoa­rea din noaptea revelionului i-a găsit pe muncitorii uzinei plini de veselie, adunaţi împreună cu familiile lor în sălile cantinei, împodobite bogat şi res­­pirînd satisfacţia succeselor obţinute. Bilanţul lui 1959 s-a încheiat cu rea­lizări de seamă. Planul anual realizat în numai zece luni şi şase zile, 22 de milioane lei economii, salarii mărite, preţuri reduse, şase noi blocuri mun­citoreşti şi multe altele. 1960 se anunţă cu noi şi măreţe iz­­binzi. Pentru ele şi pentru partidul care ne conduce, au ridicat construc­torii de tractoare primul pahar cu vin la cumpăna dintre an. După ce au as­cultat şi aplaudat din inimă cuvintele rostite prin radio de tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale, anul cel nou a fost întîmpiniat cu urale. Tovarăşul­ Va­sile Mitai, prim-secre­­tar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Stalin şi tovarăşul Emil Oniga, direc­torul general al uzinei, au felicitat pe constructorii de tractoare, urîndu-le noi succese. Ca la un semn, din sute de piepturi au izbucnit urări de dra­goste şi recunoştinţă pentru partid nostru drag. Entuziasm izvorît­d bucuria vieţii noastre noi! Optimis întemeiat pe temeinicia marilor noa­stre înfăptuiri! Veselia s-a dezlănţuit de la un­a la altul, de la o masă la alta. Apoi horă şi un ceardaş, un vals şi o învi­­ită! Deodată se aud glasurile urătorile începe tradiţionalul pluguşor. Este­­ pluguşor al constructorilor de tract­ori alcătuit de membrii cercului literar d uzină. Purtat de un tractor U.T.O.S 27 el colindă sectoarele uzinei făcît urări de Anul Nou. La forjă, la tu­nătorie, la oțelărie sau la uzinaj-m­­or, la sculărie sau la uzinaj-șasiu.­­ (Continuare in pag. 2-a) în sala festivă a grupului şcolar „Stogul Roşu“ din Oraşul Stalin anul nou a fost întimpinat cu mult optimism şi veselie, în primul clişeu. Tinerii: Cen­ţi111 Viorel, Popa Elena, Şerbănescu Vitor şi alţii închină un pahar în cinstea noului an care le va aduce noi şi noi succese. Printre muncitorii de la uzinele de tractoare „Ernst Thalmann“ din Orşul Stalin care şi-au petrecut revelionul în sala Clubului uzinei se aflau şi familiile maiştrilor strungari Ion Vizitiu şi Vasile Dumitru (al doilea clişeu).

Next