Drum Nou, februarie 1960 (Anul 17, nr. 4697-4720)

1960-02-02 / nr. 4697

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R.STALIN SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4697 ★ MARŢI, 2 FEBRUARIE 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Pentru o mai eficientă folosire a fondurilor destinate investiţiilor în expunerea fă­cu­t în cadrul plena­rei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, prezentînd în mod sintetic politica dusă de partid în domeniul acumulărilor şi investiţiilor şi importanţa ei pentru ri­dicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a arătat: „Pentru a asigura un ritm­ sus­ţinut al industrializării socialiste a ţării trebuie mobilizate toate e­­forturile, rezervele materiale şi financiare pentru sporirea rapi­dă a acumulărilor. Partidul şi guvernul duc o politică perseve­rentă de realizare a acumulărilor necesare investiţiilor pentru in­dustrializare, ceea ce constituie chezăşia avântului întregii econo­mii naţionale, a creşterii neînce­tate a venitului naţional şi, ca urmare, a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii. Aceas­ta este singura cale de dezvolta­re rapidă a forţelor de producţie, de creare a bazei tehnico-mate­­riale a socialismului“. Sub îndrumarea partidului, oamenii muncii din regiunea Stalin au adus în anul 1959 o contribuţie însemnată la creşterea acumulărilor socialiste, folo­sind cu chibzuinţă resursele materiale şi băneşti, şi îndeplinind sarcinile de producţie cu un volum de cheltuieli mai mic decît cel planificat. Eforturile depuse, concretizate în re­ducerea preţului de cost şi realizarea în consecinţă a unor acumulări peste plan, dau posibilitatea înfăptuirii cu succes, într-un ritm accelerat, a politi­cii de industrializare socialistă a ţării şi de transformare socialistă a agricul­turii. Dezvoltarea şi avîntul luat de între­prinderile industriale din cuprinsul re­giunii noastre — în care sunt reprezen­tate aproape toate ramurile economiei noastre naţionale — demonstrează grăi­tor rezultatele ce se pot obţine prin jus­ta aplicare a directivelor partidului şi guvernului. An de an s-au alocat fonduri de in­vestiţii tot mai mari în scopul dezvoltă­rii , uzinelor şi fabricilor din regiunea noastră, cu precădere a celor din indus­tria grea, ceea ce a permis o substan­ţială creştere a producţiei industriale globale, atît în ramura producătoare de mijloace de producţie cît şi în ramura bunurilor de consum. A fost astfel po­sibilă introducerea tehnicii înaintate, eliminarea locurilor înguste şi crearea condiţiilor optime de muncă, înlocuin­­du-se vechile ateliere şi fabrici moşte­nite de la regimul burghezo-moşieresc ca uzine şi fabrici moderne care dau astăzi regiunii Stalin caracterul unui puternic centru industrial al ţării. Dezvoltarea şi reprofilarea uzinelor „Ernst Thälmann“ şi „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin au permis regiunii noastre să producă în anul trecut un mare număr de tractoare şi autocamioa­ne, produse care se bucură de o bună apreciere. Fondurile de investiţii alocate indus­triei chimice au dat posibilitatea trans­formării unor fabrici din regiune în mari combinate chimice, aşa cum este cazul combinatelor de la Făgăraş, Ora­şul Victoria, Tîrnăveni, Zărneşti etc. Printre noile construcţii şi instalaţii industriale deosebit de importante din regiunea noastră, amintim Hidrocentra­la Sadu 5 cu o capacitate de 15.000 k­wh şi o serie de reţele electrice de înaltă tensiune, Fabrica de acid sulfuric (în cadrul uzinelor „21 Decembrie“ Copşa Mică), Uzinele chimice Rîşnov, fabrica de hîrtie cretată „7 Noiembrie“ din Ghimbav, Combinatul de faianţă şi sticlărie din Sighişoara, Fabrica de malţ din Dîrste, precum şi numeroase alte fabrici din ramura industriei bunu­rilor de consum. Nu există unitate industrială din cu­prinsul regiunii — de interes republi­can sau local — căreia să nu-i fi fost alocate în anii puterii populare impor­tante fonduri de in­vestiţii pentru înlo­cuirea sau sporirea utilajelor în scopul ridicării capacităţii de producţie, moder­nizării proceselor tehnologice, ridicării productivităţii, a calităţii producţiei şi reducerii preţului de cost. Creşterea necontenită a producţiei şi în mod corespunzător a acumulărilor socialiste, a permis investirea de fonduri importante şi pentru dezvoltarea bazei acţiunilor social-culturale. Noile cons­trucţii de blocuri au sporit considerabil spaţiul locativ; numai în anul 1959 s-au alocat fonduri pentru construirea în cuprinsul regiunii noastre a unui nu­măr de 1.400 apartamente. S-au cons­truit şi dezvoltat spitale, creşe, cămine de zi, cantine, restaurante. Cerinţele educative şi culturale mereu crescînde ale populaţiei, sunt satisfăcute în prezent prin numeroase şcoli, că­mine culturale construite în mediul ru­ral, case de cultură ca cele din oraşele Tîrnăveni, Cisnădie, teatre ca Opereta şi Teatrul de stat din Oraşul Stalin etc. In acest mod dezvoltarea industrială a regiunii noastre, conducînd la creşte­rea producţiei globale şi în acelaşi timp la creşterea acumulărilor socialiste per­mite lărgirea necontenită a reproducţiei şi concomitent ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. La aceste înfăptuiri, o însemnată con­tribuţie a adus-o sectorul construcţiilor, reprezentat astăzi în regiunea noastră printr-un număr de 16 organizaţii cu profile variate : construcţii industriale şi social-culturale, montaje energetice, montaje de conducte magistrale, cons­trucţii feroviare etc. In acest sector activitatea s-a îmbu­nătăţit an de an, trecîndu-se de la me­todele vechi, meşteşugăreşti, la metode de construcţii semi-industriale şi chiar industriale care asigură o productivi­tate superioară, scurtarea duratei de e­­xecuţie şi reducerea preţului de cost al lucrărilor. In preocuparea de a găsi soluţii cît mai economice şi raţionale, aşa după cum se subliniază în expunerea tovară­şului Gheorghe Gheorghiu-Dej Kct­tă la plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, unele din organiza­ţiile de construcţii din regiune au reuşit să scurteze mult durata de execuţie a lucrărilor, reducînd costul construcţiilor şi înlesnind intrarea ra­pidă în funcţiune a noilor mijloace fixe. Astfel, Trustul 5 Construcţii din Oraşul Stalin, propunînd cîteva varian­te de soluţii pentru modificarea proiec­tului întocmit de I.P.R.O.C.I.L. Bucu­reşti, a determinat reducerea cu 50 la sută a valorii devizelor pentru hala de fabricaţie din cadrul proiectului de dez­ (Continuare în pag. 2-a) IOAN TEŞA directorul Băncii de investiţii sucursala regională Stalin e­nea Au fost livrate peste 800 tractoare Însufleţit de sarcinile reieşite din plenara C.C. al P.M.R. din 3—5 de­cembrie 1959, harnicul colectiv al constructorilor de tractoare a pornit încă din primele zile ale anului la traducerea lor în fapte. Aşa de pildă, pînâ acum, construc­torii de tractoare au livrat peste 800 tractoare. Dintre acestea 100 de trac­toare au fost repartizate staţiunilor de maşini şi tractoare din regiunea noastră. Vor construi un magazin Acum cîteva seri, sala căminului cultural din Şercăiţa raionul Făgă-­­ raş era neîncăpătoare. Veniţi din , toate unghiurile satului, ţâranii­ mun­­citori, după ce au discutat darea de seamă a consiliului cooperativei, au hotărît ca şi în satul lor să se cons­truiască un nou magazin în vederea unei cît mai bune deserviri. Membrii cooperatori din Şercăiţa au hotărît ca pe lîngă ajutorul ce-l vor primi din partea statului, să participe fiecare la construirea aces­tui magazin cu 150 lei. Ei s-au an­­gajat de asemenea, să participe prin muncă voluntară la toate lucrările la care vor fi solicitaţi. I. SERBANITÄ, coresp. Cu 15 zile mai curînd Col­ctivul secţiei furnal al uzine­lor chimice „Nicolae Teclu“ din Cop­şa Mică, în frunte cu comuniştii Ioan Tudor, Al. Kovács, L. Chirilă, au a­­nalizat şi au pus de curînd în prac­tică schimbarea cărămizilor de şa­­mot de la cuptoarele furnal de negru de fum, cu cărămidă silica. Acest lu­cru, a făcut ca timpul de reparaţii să fie redus la jumătate — de la 30 de zile cum se făcea pînă nu de mult, această reparaţie s-a redus acum la 15 zile. In acelaşi timp, această îm­bunătăţire asigură depăşirea planului anual cu 2 la sută. D. CIRTINA, coresp. Pentru culturalizarea maselor de curînd şi în oraşul Tîrnăveni a luat fiinţă o subfilială S.R.S.C., in cadrul căreia au fost organizate 12 brigăzi ştiinţifice. Pînă acum, brigă­zile repartizate pe comune s-au de­plasat în Adămuş, Corneşti, Abuş, Idrifaia etc., unde expunerile făcute s-au bucurat de un interes vădit din partea ţăranilor muncitori. Brigăzile ştiinţifice din raionul Tîr­­l­ăveni vor contribui în bună măsură la îmbogăţirea cunoştinţelor oame­nilor muncii din raion, la continua ri­dicare a nivelului lor cultural. C. ABUŞAN, coresp. Brigada de calitate condusă de utemista Stanciu Virginia din secţia de bob­isaj mic a fabricii „Electroprecizie“ din Săcele este una din brigăzile fruntaşe pe fabrică. Brigada a dat peste plan in perioada de 1—20 ianuarie a.c. 100 de bucăţi rotoare şi 200 bucăţi statoare bobinate pentru tractorul U.T.O.S. 26. Prin reducerea consumurilor specifice membrele brigăzii au reușit să realizeze și o economie de peste 1.000 lei. BIBLIOTECA CEi.TRÁLá G! Bl U Tov, Wilhelm Gadelmaier, îngrijitor-mulgător la gospodăria de stat din Sibiu se numără printre fruntaşii gospodăriei. în anul trecut, el a obţinut în medie de la fiecare vacă furajată cîte 3321 litri lapte. în anul acesta, s-a angajat să obţină cel puţin 4000 litri lapte pe cap de vacă furajată. întrecere pentru titlul de brigadă a muncii socialiste“ Comitetul sindical din secţia 520 a uzinelor „Steagul Roşu“ din Oraşul Stalin urmărind forme noi şi cît mai variate în întrecerea socialistă, după un temeinic studiu, sub conducerea or­ganizaţiei de partid, a iniţiat întrecerea pentru titlul de „brigadă a muncii so­cialiste“ cu următoarele obi­ective : — realizarea sarcinilor de producţie la toţi indicii; — educarea politică, culturală şi ce­tăţenească şi ridicarea nivelului tehnic şi­ profesional al membrilor brigăzii. Pentru realizarea acestor obiective cele trei brigăzi de producţie ce s-au organizat în secţia 520, vor activa pe baza unui plan de activitate, axat pe obiectivele de mai sus, sub lozincile: „Nici un om sub normă“ şi „Nici un om care nu învaţă". Această nouă iniţiativă în întrecerea socialistă inspirată din experienţa sin­dicatelor din Uniunea Sovietică ce se desfăşoară începînd de la 1 februarie a.c. urmăreşte ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a muncitorilor, pregătirea lor tot mai tem­inica din punct de vedere tehnic şi profesional. Strung pentru rectificat butuci de ştanţă Pînă acum, la fabrica „8 Mai“ din Mediaş rectificarea butuci­.,­lor pentru ştanţă se făcea pe un strung improvizat care prezen­ta mai multe neajunsuri. Se pier­dea mult timp cu centrarea şi uneori butucii săreau din man­­drin. Aceste deficienţe au fost re­zolvate de tov. Ioan Beleanu, ca­re a conceput un strung cu ca­racteristici superioare şi astfel se obţine o productivitate mai mare şi o calitate mai bună. Din punct de vedere al protecţiei muncii, strungul corespunde în­tocmai. Să ridicăm cu 10 la sută indicii de utilizare extensivă a maşinilor şi utilajelor Ţinind seama de măreţele sarcini trasate de plenara C.C. al PM.R. din 3-5 decembrie 1959 privind mai buna folosire a maşinilor şi a su­prafeţelor de producţie, în ziua de 1 februarie a.c., Comitetul orăşenesc P.M.R. Sibiu, a organizat o consfă­tuire unde s-a prelucrat iniţiativa in­ginerului Mircea Florian, maistru şef în atelierul de abataj al uzinelor „Independenţa"1-Sibiu publicată în ziarul „Drum nou“, privind ridicarea cu 10 la sută a indicilor de utilizare extensivă a maşinilor şi utilajelor. La consfătuire au participat cadrele de conducere din principalele întreprin­deri ale oraşului. Pe marginea acestei iniţiative s-au purtat însufleţite discuţii, vorbi­torii arătînd că în fiecare fabrică Consfătuirea organizată de Comitetul orăşenesc de partid Sibiu există însemnate rezerve, care valo­rificate vor duce la creşterea indici­lor de utilizare a maşinilor. Această iniţiativă se poate aplica în toate fabricile - a arătat tov. Pokor A­­lexandru, directorul fabricii „Balan­ţa“ - mai ales la acele locuri de muncă, unde există strangulări. De asemeni, inginerul şef Marin Con­stantin, de la fabrica „Elastic ‘, Boacă Nicolae, directorul fabricii ,Metalurgica", au subliniat că prin buna aprovizionare cu materiale a locurilor de muncă, efectuarea de reparaţii de bună calitate, cît şi prin întreţinerea maşinilor în mai bune condiţiuni indicii de utilizare a ma­şinilor pot creşte cu mult. In concluzie, tov. Itu Victor, se­cretar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Sibiu, a arătat că prin apli­carea acestei iniţiative la specificul fiecărei întreprinderi se va putea da un spor mai mare de producţie, cu aceleaşi maşini, fără a mai face alte investiţii. Organizaţiile de bază au datoria să studieze amănunţit rezer­vele locurilor de muncă pe ateliere şi unităţi de producţie. In această acţiune un rol deosebit revine maiş­trilor, care răspund direct de buna funcţionare a maşinilor şi de înde­plinirea planului. Pentru aceasta ei vor trebui să fie îndeaproape îndru­maţi şi sprijiniţi de organizaţiile de partid şi de către conducerile între­prinderilor. Prii­ valorificarea rezervelor inter­ne, folosirea mai bună a capacităţi­lor de producţie, organizarea mai justă a procesului de producţie, în fiecare întreprindere sunt condiţii să se realizeze o producţie sporită şi la un preţ de cost cit mai redus. I iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiiiiiiiii Hiiiiiiiiiiiiiii Hiiiiii Hi Productivitatea­­ muncii Creşte de două ori , în scopul folosirii cît mai 3 n raţional a spaţiului indus- s I trial, la uzinele „Emailul ş H Roşu“ din Mediaş, s-au §j 1 luat o serie de măsuri teh- § s nico-organizatorice. una jf % din acestea se referă la n I confecţionarea unui used- I 1 tor vertical de mare pro- = 1 ductivitate. După experi- = £ montările care s-au făcut 1 = in hala de email, prin pu- = 1 nerea In funcţiune a usca § = torului, pe aceeaşi supra- £ £ faţă de producţie produc E­­ tivitatea muncii va creşte i = cu 200 la sută. în acest fel 1 I se vor elimina Şi locurile g £ înguste din secția email. lllHIIIIIUllllllillllllllllllllilUIIUIIIilllllilllllUIUIimul intîlnirea tineretului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice Duminică dimineaţa, la casa de cultură a studenţilor „Grigore Preo­teasa“ din Bucureşti au continuat lu­crările întîlnirii tineretului şi studen­ţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Alexandru­ Kalidopoulos, deputat al Partidului Uniunea Democrată din Grecia, care a prezidat şedinţa, a dat citire telegramei adresate de N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., participanţi­lor la intîlnirea de la Bucureşti, pri­mită cu îndelungi aplauze. Au continuat apoi discuţiile pe marginea raportului general. In şe­dinţa de dimineaţă au luat cuvîntul: Mihalis Olimbios, secretar al Uniunii Tineretului Democrat Unit (E.D.O.N.) din Cipru, Podi Lubon­­ja, prim-secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncii din Albania, Ilias Kiriakos, deputat al Partidului Noua Mişcare Agrară din Grecia, Gianni Mareno, din partea Federa­ţiei Tineretului Corcinist Italian, şi Elsa Hadjiaeghiri, preşedinta Ligii „Prietenii Partidului Liberal*1 din Grecia. „ In cadrul şedinţei au fost citite mesajele adresate întîlnirii de Comi­tetul Central al Ligii Tineretului De­mocrat Coreean, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Cehoslovac, Comitetul Britanic al Tineretului pentru festival, Consiliul Naţional al tineretului ungar şi Comitetul Central al Uniunii Comuniste a Ti­neretului Ungar. Tot în cursul dimineţii au avut loc întîlniri între delegaţiile tineretului şi studenţilor din diferite ţări. La casa de cultură a studenţilor „Gri­gore Preoteasa*­ s-au întilnit tinerii din R.P.F. Iugoslavia cu tinerii ro­­mîni. Delegaţia albaneză s-a întîlnit cu cea italiană la Palatul pionierilor, iar delegaţiile din R. P. Bulgaria şi Grecia s-au întilnit la Casa de cul­tură a tineretului din raionul Stalin. ★ Duminică după-amiază, la casa de cultură a studenţilor „Grigore Preo­teasa"­ a avut loc deschiderea expo­ziţiei internaţionale de fotografii or­ganizată cu prilejul întîlnirii tinere­tului şi studenţilor din ţările regiunii Balcanilor şi Mării Adriatice. Au luat parte numeroşi tineri de­legaţi la întâlnire. Duminică după-amiază, numeroşi delegaţi la întîlnire au asistat, îm­preună cu tineri din Capitală, la re­citaluri internaţionale muzicale. Seara, la Casa de cultură a tine­­retului din raionul Tudor Vladimi­­rescu a avut loc o serată dansantă la care tineri din ţările regiunii bal­­cano-adriatice au petrecut împreună cu tineri din Capitală. Lucrările întîlnirii au continuat luni dimineaţa cu discuţii pe margi­nea raportului general. Şedinţa a fost prezidată de Luca Valdesa, reprezentant al Federaţiei Tineretului Comunist Italian. Au luat cuvîntul Christian Echard, secretar general al F.M.T.D., Atha­­nasios Kakoianis, preşedintele orga­nizaţiei de tineret a Parodului E.D.A., deputat în parlamentul grec, Vla­do Obradovici, membru al Pre­zidiului Tineretului Popular din Iu­­g­oslavia, Gianni Guiscard, din par­tea conducerii Mişcării Tineretului Socialist Italian,­ Sudbahdbn Chaud­­huri, secretar al U.I.S., Mihail Ghel­­megsartu, preşedintele Comitetului român pentru colaborare şi înţelegere reciprocă între popoarele din Bal­cani, A. Kalidopoulos, din partea organizaţiei de tineret a Partidului Uniunea Democratică din Grecia, deputat în parlamentul grec, Hans Dali, secretar al C.O.S.E.C. - secre­tariatul de coordonare al Uniunilor naţionale ale studenţilor. bc La amiază delegaţii la întîlnire au participat la simpozionul „Folosirea energiei atomice în scopuri paşnice *. La simpozion au luat cuvîntul prof. univ. Florin Ciorăscu, director ştiinţific adjunct al Institutului de fizică atomică al Academiei R. P. Române, care a vorbit despre „Aspec­te din perspectivele deschise de fo­losirea energiei atomice în scopuri paşnice“ şi Paul Drăghicescu, candi­dat în ştiinţe tehnice, care a vorbit despre „Rezultate obţinute în utili­zarea paşnică a energiei atomice în R. P. Romina *. ★ In cursul după-amiezii participan­ţii la intîlnirea de la Bucureşti au fă­cut o vizită la Institutul de fizică a­­tomică al Academiei R. P. Romíne. ★ In cinstea participanţilor la întîl­­nirea tineretului şi studenţilor din ţă­rile regiunilor Balcanilor şi Mării Adriatice, Teatrul de stat de operetă din Bucureşti a prezentat luni seara un spectacol cu opereta „Lăsaţi-mă să evit“. RĂSPUND INIŢIATIVEI G.A.S. SIBIU Prin creşterea producţiei de lapte spre rentabilitate , Plenara din 3—5 decembrie 1959 a C.C. al P.M.R. acordă o însemnătate deo­sebită creşterii animalelor, spo­ririi simţitoare a producţiei de carne şi lapte şi scăderii preţului de cost. Legat de această problemă, documente­le recentei plenare a C.C. al P.M.R. au arătat încă odată ma­rea importanţă a porumbului pentru siloz în creşterea rapidă a animalelor, a producţiei de carne, lapte şi lînă. De curînd, la Iniţiativa organi­zaţiei de bază, a fost convocată o consfătuire cu toţi brigadierii, îngrijitorii şi mulgătorii frun­taşi din gospodăria noastră. în această rodnică consfătuire lucrătorii din zootehnie de la secţiile gospodăriei ca Sără­­turi, Ruja, Veseud şi Coveş, au prelucrat iniţiativa îngrijitorilor şi mulgătorilor de la gospodăria agricolă de stat Sibiu, de a ob­ţine în acest an cîte 4.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată. Lucrătorii zootehnişti şi-au în­suşit cu multă bucurie această iniţiativă şi s-au angajat să lupte cu toată hotărirea pentru înfăptuirea sarcinilor reieşite din documentele plenarei din 3—5 decembrie 1959 a C.C. al P.M.R. In anul trecut, gospodăria a­­gricolă de stat Agnita, a reali­zat de la un efectiv de 325 vaci, o producţie de 969.900 litri lapte, revenind la 100 hectare teren a­gricol 22.043 litri lapte. Media pe cap de vacă furajată a ajuns la 2.985 litri. Consfătuirea îngri­jitorilor şi mulgătorilor de la G.A.S. Agnita a scos in eviden­ţă faptul că în ultimul timp calitatea efectivului de animale precum şi condiţiile de îngri­jire şi furajare sunt mult su­perioare anilor trecuţi. Colectivul de muncitori s-a angajat ca în acest an să obţi­nă în medie, de­ la un efectiv de 500 de vaci, cite 3.460 litri lapte pe cap de vacă furajată, cu 360 litri mai mult decît prevederile planului. Mulgă­torii fruntaşi Ioan Helmuth, Mihai Filp, Weber Damian şi alţii s-au angajat ca din tota-’ lul efectivului de animale, de la­ 100 de vaci să realizeze cite 4.000 litri lapte pe cap de vacă fura­jată. Candidatul de partid Gh. Sedler brigadier şi ştefan Bob maistru, s-au angajat ca de la efectivul lot de vaci să dea peste plan 58.500 litri lapte, cu un preţ de cost de 0,95 lei litrul. Gh. Schneider, (Continuare în pag. 2­ a) De la 9700 hl. lapte în anul trecut, la 17.300 Hl. lapte în 1960. 3460 litri lapte în medie pe cap de vacă furajată. De la 100 vaci o producție medie de 4000 litri lapte pe cap de vacă furajată 400.000 lei beneficii prin reducerea prețului de cost. Vor fi cultivate cu porumb-siloz 390 hectare. Un nou imbold în muncă Vineri seară, muncitorii schim­bului doi din cadrul sectorului de turnătorie al Atelierelor de automotoare C.F.R. din Oraşul Stalin au întrerupt pentru cîteva minute schimbul. Utemistul Gheorghe Alexa citea comuni­catul Direcţiei Centrale de Sta­tistică asupra îndeplinirii planu­lui de stat al Republicii Populare Române pe anul 1959. Succesele frumoase repurtate de oamenii muncii din patria noastră în cursul anului 1959, constituie un nou imbold în muncă şi pentru muncitorii a­­­cestui sector. După citirea comunicatului, comuniştii Grigore Iacob, Apos­tol Tiberiu, utemiştii Gh. Molo­dovan, Gh. Tone şi alţii care s-au înscris la cuvînt, după ce şi-au arătat mulţumirea pentru continua înflorire a economiei ţării noastre, s-au angajat ca In acest an să-şi realizeze sarcinile de plan in proporţie de 105 la sută. GH. ROMAN, coresp. Lansarea cu succes a unei noi rachete balistice sovietice de mare putere Rachetă a atins suprafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită MOSCOVA » (Agerpres). — TASS anunţă : In conformitate cu planul de realizare a unei rachete balistice mai puternice, cu mai multe trepte, în vederea lansării de sateliţi grei ai Pă­­mîntului şi în vederea efectuării de zboruri cos­mice spre planetele sistemului solar, la 31 ianua­rie a.c. a avut loc cea de-a doua lansare a unei astfel de rachete. Penultima treaptă a rachetei, împreună cu macheta ultimei trepte, a atins su­prafaţa Oceanului Pacific în regiunea stabilită la 31 ianuarie a.c. ora 19:58 (ora Moscovei). Macheta ultimei trepte a fost observată în timpul zborului în atmosferă şi a fost reperată la căderea în apă de către staţiile de radiolo­caţie şi de staţiile optice şi acustice instalate pe nave. Datele furnizate de măsurătorile efectuate au confirmat odată mai mult înala precizie a sis­temului de ghidare a rachetei. Prin lansarea efectuată la 31 ianuarie a.c. a fost încheiată cu succes etapa respectivă de realizare a rachetei. In legătură cu aceasta, agenţia TASS este împu­ternicită să declare că regiunea cuprinsă înt­e coordonatele indicate în comunicatul TASS din 8 ianuarie 1969 a fost eliberată pentru navigaţie şi comunicaţiile aeriene înainte de termen — la 1 februarie. . 1

Next