Drum Nou, aprilie 1960 (Anul 17, nr. 4748-4773)

1960-04-01 / nr. 4748

^ 1 3 Ft* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI­TI-VA 1 .Iv (frum nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. STANN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4748 ★ VINERI, 1 APRILIE 1960 + 4 PAGINI, 20 BANI Fiecare tona de oţel lichid la un preţ de cost cît mai redus! Oţelar­­rii ridică tot mai sus steagul întrecerii Şi in acest an întrecerea între colec­tivele de oţelari de la cele trei mari uzine din Oraşul Stalin, care are ca obiectiv principal „FIECARE TONA DE OŢEL LICHID LA UN PREŢ DE C­OST CIT MAI REDUS“ se desfă­şoară cu rezultate mereu mai bune. Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, care au pre­văzut sarcini sporite pentru anul 1960 în toate domeniile de activitate, i-a însufleţit pe oţelari la o muncă şi mai asiduă pentru îndeplinirea planului de producţie înainte de termen, creşte­rea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea cali­tăţii oţelului. Prin măsurile luate in scopul folosi­rii mai depline a capacităţii cuptoare­lor, în toate oţelăriile s-a obţinut de pe aceeaşi suprafaţă productivă o cantitate de oţel mai mare. In fiecare uzină mişcarea de inovaţii a luat un nou avîrit, pentru continua perfecţio­nare a procesului tehnologic, care a contribuit într-o măsură sporită la descoperirea şi valorificarea rezerve­lor interne. Discuţiile şi propunerile care s-au făcut de către muncitori şi tehnicieni în cadrul consfătuirilor de producţie, au condus la luarea de mă­suri tehnico-organizatorice pentru o mai bună organizare a procesului teh­nologic, reducerea consumurilor spe­cifice şi introducerea de procedee teh­nologice noi. Aşa după cum se vede din tabel, oţelarii de la uzinele ,,Steagul Roşu“ se situează în fruntea întrecerii, obţi­­nînd cele mai de seamă realizări în reducerea preţului de cost pe tona de oţel lichid, urmaţi apoi de oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thäl­mann". Nu acelaşi lucru se poate spune de­spre oţelarii de la uzinele „Strungul , care şi In anul trecut s-au prezentat în mai multe luni cu sarcina de re­ducere a preţului de cost neîndeplinită, reuşind doar la sfîrşitul anului să se Încadreze In costurile planificate. In acest an preţul de cost nu a fost rea­lizat, din cauza depăşirii consumului specific de electrozi, ceea ce a scum­pit preţul de cost. Este adevărat că uzinele „Strungul“ au anumite condiţii specifice, deoarece uzina­­ toarnă mai multe feluri de oţel destul de preten­ţioase şi nici nu dispune de utilajul ce-l au celelalte două uzine. Totuşi dacă ar exista mai multă preocupare LA UZINELE „STEAGUL ROŞU“, din iniţiativa organizaţiei de partid s-au dat sarcini concrete fiecărui mun­citor pentru supravegherea injectoare­­lor astfel ca să se poată asigura TEMPERATURA PRESCRISA elabo­rării unui oţel de calitate, conform STAS-ului. De asemeni o mare aten­ţie se acordă REDUCERII CONSU­MURILOR specifice, aşezării MATERIALULUI IN CUPTOR, astfel ca durata topirii să fie cît mai scurtă, iar prin laboratorul de analize rapi­de se urmăreşte ca FAZA DE AFI­ŞA­RE să aibă toţi componenţii, fapt ce 1­ înlătură elaborarea şarjelor reci. ŞI OŢELARI1 DE LA UZINELE DE TRACTOARE au acumulat o ex­perienţă bună în privinţa elaborării unui oţel de calitate şi la un preţ de cost redus. Aici, organizarea ÎNTRE­CERII PE ECHIPE şi ţinerea unei evidenţe stricte a rebuturilor, de care se ocupă direct şeful atelierului topire tov. ing. V. Covacevici, a dus la co­interesarea oţetarilor să muncească cu rezultate tot mai bune. Astfel, în luna februarie, faţă de procentul admis de rebut de 5,7 la sută, pe oţelărie s-a realizat un rebut de numai 5,62 la sută. Cifrele cuprinse în tabelul de mai jos, oglindesc felul cum au luptat o­­ţelarii, în frunte cu comuniştii, pentru reducerea preţului de cost pe tona de oţel lichid, din­tre partea conducerii secţiei, pentru Bir­­­noului, introducerea teh­­ni­ci noi şi a procedeelor avansate de muncă, mai multă exigenţă faţă de calitatea formelor, a oţelului şi a pro­cesului de topire, costurile planificate nu s-ar depăşi lună de lună, cum s-a întimplat în primele două luni din a­­cest an. Plenara C.C. al P.M.R. din decem­brie anul trecut şi Conferinţa organi­­zaţiei regionale, de partid prin planul de măsuri adoptat, cer organizaţiilor de partid, comuniştilor, colectivelor de o­­ţelari să-şi perfecţioneze continuu me­todele de muncă, să lupte pentru des­coperirea şi valorificarea rezervelor interne, îmbunătăţirea indicilor de uti­lizare a cuptoarelor, reducerea consu­murilor specifice astfel ca IN FIECA­RE LUNA OŢELĂRIILE SA DEA O CANTITATE DE OŢEL SPORITA, DE BUNA CALITATE SI CU MINIMUM DE CHELTUIELI. D. POPA Uzinei* Preţul de cost (provizoriu) pe „Steagul Roşu“ la cuptorul Siemens Martin — la cuptorul electric „Ernst ’ Thälmann“ ..Struncnil“­­ realizat faţă de plan zona de oţel lichid luna ianuarie luna februarie — 647 Iei — m­ier — 185 lei + 54 lei — 777 lei — 1.044 lei -- 121 lei 4­­44 lei f Cit­i UVU Planul trimestrial depăşit Colectivul de muncitori şi tehni­cieni de la fabrica „Dezrobirea“ din Oraşul Stalin raportează că la data de 29 martie a.c. planul de producţie pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 100,5 la sută. Pînâ la finele lunii martie fabrica a dat peste prevederile pla­nului 37 tone produse zaharoase. Cerc de balet Una din preocupările artistice mult îndrăgite de copii este şi bale­tul. Pentru bucuria lor, pe lingă clu­bul Combinatului chimic din Făgăraş a luat fiinţă de curînd un cerc de balet. Cei 50 de copii înscrişi frec­ventează cu regularitate cursurile a­­cestui cerc. (R. STOICUI), coresp.) Concurs „Cine ştie cîştigă“ La căminul cultural din comuna Bran, raionul Codlea a avut loc un concurs „Cine ştie, cîştigă“ pe tema filmului sovietic „Soarta unui om“ după povestirea cu acelaşi nume a lui Mihail Şolohov. Au concurat elevii Şcolii de 7 ani din comună, elevi ai şcolilor medii veniţi în vacanţă ca şi locuitorii din comună. Premiul întîi a fost cîştigat de tov. I. Ionescu premiul doi de eleva Aurica Milă din clasa Vll-a, iar premiul III a fost cîştigat de elevul Cîntea Cor­­neliu din clasa X-a a Şcolii medii din Rîşnov. 250 de spectatori, ţărani muncitori din comună, au urmărit cu viu inte­cmicurg.:ruS Primele trufandale Brigada legumicolă de la G.A.S. Agnita a luat din timp măsuri pentru ca în acest an producţia de legume şi zarzavaturi să fie superioară ani­lor precedenţi. Pînă acum, din supra­faţa totală s-au însămînţat primele hectare cu pătrunjel, morcovi şi ar­pagic. De asemenea gospodăria agricolă de stat Agnita a livrat din sere pen­tru consumul populaţiei 300 bucăţi gulioare, 900 bucăţi cupăţîni salată, 5.000 bucăţi ardei iuţi, iar peste cîte­­va zile vor fi livrate încă 3.000 că­­păţîni salată şi o mare cantitate de castraveţi. L STREZA, coresp. Soarele a îmbrăcat împrejurimile într-o poleială de argint. In freamă­tul dimineţii de primăvară răbufni­rile surde ale ciocanelor grele de forjă te intimpină de departe, trec pe lingă tine fi alergînd besmetic peste întinderile cîmpiei sibiene. In atelier loviturile devin fi mai surde fi acoperind sutele de zgomote specifice oricărui atelier de forjă si­lesc bucăţile masive de oţel semiin­­candescent să prindă formele cele mai variate. La ciocanul de 300 kilograme lu­crează comunistul Pascu Aurel. Tiâ­năr, brunet, cu minecile sumese, re­­liefind două braţe puternice cu vine proeminente, el prinde cu îndemânare cu ajutorul ele­viilor bucăţile de oţel, le aranjează pe nicovală şi apăsind cu piciorul pedala de pornire, pră­­vale ciocanul uriaş peste bucata de metal ce scuipă scintei, geme şi în ci­teva secunde prin­de forma unei pris­me dreptunghiulare. Ciocanul se opreşte o clipă. Ajuto­rul lui, tînărul Lazăr Nicolae, fixea­ză la centrul prismei domnul de per­forare. Pedala se apasă cu un anumit tîlc, ciocanul izbeşte din nou şi in mijlocul prismei apare o gaură. încă citeva lovituri şi prisma căpătă forma unui ciocan de pietrar, care ifi ocupă imediat locul lingă alte zeci. Le priveşti şi tiu-ţi vine a crede, im­posibil oare ca din forjare liberă să respecţi toate cotele ? Nu înşeală oare ochiul ? Tovarăşul Pascu ne priveşte şiret şi înţelegîndu-ne parcă îndoielile, scoase şublerul şi desenul. - Măsuraţi! Măsurăm. Toate cotele eraţi sub toleranţele prevăzute in­­desen. - Ei, v-aţi convins,­­ continuă el nu fără oarecare umbră de mândrie in glas. Şi ceea ce e mai esenţial ci nici un gram de metal nu se pierde. Pină şi debitarea o facem prin forfe­care la cald... E adevărat că pentru asta trebuie un pic de îndeminare însă cu timpul se capătă. - Lucraţi de mult in fabrică ? - De aproape zece ani. Aş putea spune că aici am învăţat meseria. Mai înainte lucrasem intr-o fierărie de ţară, la unul Fior­ea din Amnaş. Vă închipuiţi ce meserie se putea în­văţa. Păţeam la baros pînă mi se făcea negru în faţa ochilor. Cînd am venit aici şi am văzut ciocanele me­canice, m-au pornit sudorile. Mi-am zis „acum îi acum Pascale“. Insă cu timpul m-am dedat. Şi pentru asta trebuie să-i mulţumesc tovarăşului Toţu. El m-a ajutat foarte mult. Şi nu numai pe mine, aproape, nu e­­xista forjor în secție, care să nu fi 1. FLESCHIN (Continuare în pag. 2-a) de la „talastie“ Faza raională a Festivalului bienal de teatru I. L. Cara“ la Şaroş Duminică 27 martie în centrul Şaroş a continuat faza raională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“ la care au luat parte echipele de teatru din Aţei, Dupuş, B­iertan, precum şi echipa căminului cultural gazdă. Evenimentul cultural deosebit a făcut ca înainte de ora anun­ţată pentru Începerea concursu­lui sala căminului cultural să de­vină ne­încăpătoare. Imbunătăţindu-şi nivelul de in­terpretare echipa din Dupuş în frunte cu colectivista Bleahu Lu­­creţia a reuşit să prezinte un spectacol de bună calitate, con­vingător. Autiştii amatori W© şi Biertan au prezentat piesele „Der Bär“ şi „Ja, gibis denn so et­was Prin cunoaşterea şi adîn­­cirea rolurilor, printr-un joc degajat s-au evidenţiat artiştii a­­matori Paul Hans şi Zilmann Hil­degard. Şaroşenii, care au îndrăgit foarte mult teatrul, au prezentat piesa „Partea leului“ (versiune prescurtată) care de asemenea s a bucurat de un succes deose­bit. Prin trăirea intensă a rolu­lui, Bolborea Marin, interpretind rolul lui Pompilian și Mosberger Helmuth, interpretind rolul ingi­nerului Varlam, s-au evidențiat In mod deosebit. Mr­r­iomiu. com IN CUPRINSUL ZIARULUI: — Munca politică bine organizată — rezultate bune în transforma­rea socialistă a agriculturii. (pag. 2-a) — Reportaj într-o „seră" (pag. 2-a) — O după-amiază la Lunca Catoli­cului (pag. 2-a) — OAMENII DE STIINTA IN SPRIJINUL AGRICULTURII : Plantarea vitelor altoite la locul definitiv (pag. 3-a) VIZITA LUI N. S. HRUŞCIOV IN FRANŢA: — Unindu-şi efortu­rile, Lițiunea Sovietică şi Franţa pot face multe pentru întărirea păcii — Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la recepţia de la pri­măria oraşului Lille: Pentru dezvoltarea prieteniei so­­vieto-franceze — Cuvîntarea ros­tită de N. S. Hrușciov la dineul oficial de la Rouen Manifestări închinate celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin La clubul uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Sta­lin a avut loc marţi o seară literară pentru tineret cu tema: „Tineretul trebuie să înveţe de la Lenin". Tot în cadrul clubului a fost organizată o expoziţie de cărţi cu tema „V. I. Lenin - marele dascăl al proletaria­tului, întemeietorul P.C.U.S.", la care au participat un mare număr de tineri. Cu citeva zile în urmă, la Şcoala medie cu limba de predare romînă „Iacob Mureşianu“ din oraşul Blaj a avut loc o seară literară închinată celei de a 90-a aniversări a naşterii lui Vladimir Ilici Lenin. Mai mulţi elevi din clasa a X-a A au vorbit colegilor lor despre figura luminoa­să a genialului conducător al prole­tariatului mondial, evocînd viaţa şi neobosita lui activitate revoluţionară. La seara literară, organizată cu sprijinul cadrelor didactice, elevii aceleiaşi clase au recitat versuri închi­nate lui V. I. L­­enin. G. MUNTEÁNU, coresp. Pentru a da cinstirea cuvenită săr­bătoririi celei de a 90-a aniversări de la naşterea marelui geniu al o­menirii, Vladimir Ilici Lenin, colec­tivul Bibliotecii raionale Sighişoara a luat mai multe măsuri organizato­rice. In aceste zile premergătoare evenimentului, se vor prezenta în e­­misiunile locale ale centrului de ra­­dioficare din oraş două expuneri despre viaţa lui Lenin. In centrul o­­raşului s-au început pregătirile pen­tru amenajarea unei vitrine, unde vor fi expuse cele mai de seamă lu­crări ale lui Lenin. La sediul bi­bliotecii se pregăteşte o expoziţie care va oglindi viaţa şi opera ne­muritoare a lui V. I. Lenin. Ase­menea expoziţii vor fi organizate la toate bibliotecile comunale şi şco­lare din raionul Sighişoara. MERCURIE PETCU, bibliotecar şef Şcolarii contribuie la înfrumuseţarea oraşului Elevii claselor XI-a de la şcoa­la medic „Iac­ob Mureşianu“ din Blaj au răsvite ca entuziasm chemării Comitetului orăşenesc U.T.M., de a participa la acţiunea de înfrumuseţare a oraşului. Ei au curăţat şi au săpat parcurile oraşului şi au plantat flori. S-au evidenţiat în mod deosebit in a­­ceste munci elevii Mondoc Mi­ron, Georgescu Mircea, Moraru Gheorghe, Şoţa Vasile, Grădinaru Dorel şi alţii. Convorbiri pe teme de producţie Biroul organizaţiei de bază din secţia modelărie şi sculărie a uzinelor de au­tocamioane „Steagul Roşu“ pune un accent deosebit pe instruirea agitatori­lor. Pentru pregătirea temeinică a aces­tora, în ultimele luni s-au ţinut 6 a­­dunări de instructaj pe teme legate de producţie şi evenimentele internaţionale. La rîndul lor agitatorii din această secţie, în majoritatea lor membri şi candidaţi de partid, organizează la locu­rile de muncă convorbiri cu muncitorii privind problemele producţiei. Agitato­rul Milea N. Gheorghe, lăcătuş, a ţinut o asemenea convorbire cu tovarăşii săi de muncă, vorbindu-le despre necesita­tea economisirii metalului şi indicînd totodată căile care duc la realizarea a­­cestui obiectiv. La fel şi în atelierul de modele în lemn, agitatorul M. Soos a vorbit despre importanţa executării la timp a modelelor şi despre folosirea ra­ţională a sculelor şi a m­­erialului lem­nos. Agitatorii I. Bălătescu şi N. Moise de la atelierul de matriţe, au ţinut de asemeni convorbiri la locul de muncă. In felul acesta biroul organizaţiei de bază din această secţie îndrumă acti­vitatea colectivului, pentru ca acesta să obţină tot mai multe succese în muncă. I. STELEA, modelor FĂRĂ CUVINTE. Desen : C. CAZACU Din zi în zi se înalţă tot mai multe blocuri de locuinţe pentru muncitori. IN CLIŞEU , noul bloc cu 34 apartamente dat în folosinţă muncitorilor de la Rafinăria nr. 9 Oraşul Stalin. Ufemistul Erdey Gheorgh­e, strungar la secţia 439 de la fabrica „Rul­mentul“ din Oraşul Stalin a depăşit norma pe luna februarie cu 30 la sută şi a realizat pînă în prezent economii în valoare de 500 lei. Dezvoltarea sectorului zootehnic în atenţia noastră • De la 22 ha. însămînţate cu porumb siloz în 1959, la 50 ha. în 1960. • Pentru 50.000 kg. porumb siloz la ha. $ 2.600 litri lapte pe cap de vacă furajată. In cei zece ani care s-au scurs de la înfiinţarea gospodăriei noastre colecti­ve, noi am pus un accent deosebit pe dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru care avem toate condiţiile şi care ne a­­duce an de an venituri tot mai mari. Dacă acum zece ani, cînd a luat fiinţă gospodăria noastră colectivă, aveam 1 vaci cu lapte şi 14 boi de muncă, în prezent ferma noastră posedă 382 tauri­ne din care 162 vaci cu lapte, ceea ce îfiseanstă 31,6 taurine la suta de hec­tare. Pentru dezvoltarea sectorului zoo­­i-'hui' nap. d ouă grajduri cu o capacitate „o i ^ '.. .'iecare, prevă­zute cu instalaţii de adăpare automate, iar mulsul se execută electric. In anul trecut noi am obţinut o pro­ducţie medie pe cap de vacă furajată de 2.312 litri lapte. Experienţa anului tre­cut ne-a convins însă că această pro­ducţie este nesatisfăcătoare faţă de po­sibilităţile noastre şi că, începînd cu acest an, putem obţine mult mai mult. Mulgătorul Ion Mitan, de pildă, a obţinut de la cele 10 vaci pe care le îngrijeşte o producţie medie de 4.500 litri lapte pe cap de vacă furajată, iar de la vaca cu numele „Kati“ o produc­ţie de 6.000 litri lapte. Pentru munca Pentru traducerea în viaţă a planului de măsuri adoptat de Conferinţa organizaţiei regionale de partid din anul trecut, colectivistul I. Mitan a primit produse şi bani însumînd 25.000 lei. Cum a obţinut tov. I. Mitan de la vacile îngrijite de el o asemenea pro­ducţie î­­n perioada de stabulaţie, mul­gătorul nostru fruntaş întocmeşte raţii pentru vaci care cuprind 75 kg. porumb siloz pe zi. Hrana animalelor şi mulsul se face după un program precis. Vara păşunatul se face pe terenurile cele mai apropiate de grajduri. In plus, vacile în perioada de vară primesc raţii de trifoi pălit masă verde şi concentrate. Dato­rită unei îngrijiri deosebite a animale­lor şi folosirii accentuate a porumbului siloz în hrana animalelor şi în special în raţiile vacilor cu lapte, sectorul zoo­tehnic a adus anul trecut gospodăriei un venit de 742.542 lei. Experienţa de pînă acum ne-a con­vins că putem obţine producţii de lapte şi mai mari. Ca urmare a sarcinilor ce se desprind din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 şi din măsurile elaborate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid, noi am hotărît să mărim în acest an suprafaţa însămînţată cu porumb siloz de la 22 la 50 hectare. Prin aplicarea aceloraşi re­guli agrotehnice ca şi porumbului cul­tivat pentru boabe LUPTAM PENTRU O PRODUCŢIE MEDIE DE 50.000 KG. LA HA. faţă de 38.800 kg. la ha. cit am obţinut în anul trecut. Organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei au luat măsuri ca experi­enţa bună a îngrijitorului-mulgător I. Mitan în ce priveşte hrănirea raţională a vacilor şi îngrijirea lor să fie apli­cată de toţi îngrijitori­i-mulgători din gospodăria noastră colectivă. Ne străduim ca sarcinile cuprinse in documentele plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie anul trecut şi măsurile ela­borate de Conferinţa organizaţiei regio­nale de partid să le îndeplinim şi să le depăşim. Efectivul de taurine creşte în acest an cu încă 100 vaci cu lapte , în afara celor din prăsilă proprie. Din acest efectiv 82 de vaci au şi fost cum­părate de gospodărie cu credite de la stat şi fondurile proprii. PENTRU MĂ­RIREA veniturilor gospodă­riei S-AU ÎNCHEIAT CONTRACTE CU I.C.I.L. ORAȘUL STALIN PEN­TRU LIVRAREA UNEI CANTITATI DE 215.225 LITRI LAPTE DE VACA. Pentru anul acesta, aplicind experien­ţa mulgătorului L Mitan ne-am prevă­zut să realizăm, de la întregul efectiv de vaci, o producţie medie de lapte pe cap de vacă furajată de 2.600 litri, cu 350 litri lapte mai mult pe cap de vacă furajată decit prevăd măsurile elaborate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid. Avem asigurate toate condiţiile şi sîntem siguri că cu ajutorul comuniş­tilor vom realiza şi depăşi toate produc­ţiile planificate la producţia vegetală şi animalieră. ION GIRCEAG preşedintele gospodăriei agricole colective „T. Vladimirescu" comuna Harman, raionul Codlea ALA Nici o zi, nici o oră pierdută iii iaaigaaia anfitofo­fie opu­păMara! Muncesc cu sîrguință Timpul prielnic pentru execu­tarea muncilor agricole din ac­tuala campanie agricolă, de pri­măvară, a fost folosit din plin și de membrii gospodăriei agricole colective „Bobîlna“ din comuna Valchid, raionul Sighişoara. Dor­­nici de a asigura o producţie sporită, colectiviştii muncesc cu sîrguinţă, iar rodul muncii lor se concretizează prin cele 10 ha. însămînţate cu ovăz, 20 ha. cu sfeclă de zahăr, 2 ha. cu floa­rea-soarelui şi 4 ha. cu sfeclă furajeră. în executarea la timp a acestor munci, colectiviştii au primit un sprijin valoros din par­tea S.M.T. Sighişoara. S-au e­­videnţiat în mod deosebit în e­­fectuarea lucrărilor agricole co­lectiviştii Vasile Coldea, Gheor­ghe Plat, Gustav Landea, Ioan Titan ş. a. "GHEORGHE 'ALDEA, colectivist La timp şi în bune condiţii agrotehnice Pentru succesul deplin al cam­paniei agricole de primăvară, membrii gospodăriei agricole co­lective „Ecaterina Varga“ din comuna Hălmeag, raionul Făgă­raş s-au pregătit cu toată mi­nuţiozitatea. Astfel, au transpor­tat la cîmp cantitatea de 1785 tone gunoi de grajd, asigurind totodată şi îngrăşămintele chi­mice necesare — 2 vagoane su­­perfosfat şi un vagon şi jumă­tate azotat de amoniu. De cu­­rlnd, brigada de tractoare de sub conducerea tov. Francisc Kor­dács a început arăturile, lu­crare care se apropie de sfîrşit. De asemeni s-au însămînţat 22 hectare cu ovăz şi 12 hectare cu orz. Peste citeva zile se va începe din plin semănatul sfeclei de zahăr, cartofilor, precum şi altor culturi. al în sprijinul concursului „Iubiţi cartea“ Biblioteca raională „Maxim Gorki“, în colaborare cu bibliote­ca orăşenească din Sighişoara, au iniţiat emisiunea „Să cunoaş­tem scriitorii patriei noastre“, ce are loc in fiecare miercuri în ca­drul orei locale a staţiei de radio­rn cele două emisiuni ce au avut loc pînă acum au fost pre­zentaţi scriitorii: I. L. Caragiale, D. Th. Neculuţă, Mihail Sado­­veanu şi poetul Mihail Beniuc, I .OH3PIU. co­m

Next