Drum Nou, aprilie 1960 (Anul 17, nr. 4748-4773)
1960-04-01 / nr. 4748
^ 1 3 Ft* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA 1 .Iv (frum nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. STANN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL xvn, Nr. 4748 ★ VINERI, 1 APRILIE 1960 + 4 PAGINI, 20 BANI Fiecare tona de oţel lichid la un preţ de cost cît mai redus! Oţelarrii ridică tot mai sus steagul întrecerii Şi in acest an întrecerea între colectivele de oţelari de la cele trei mari uzine din Oraşul Stalin, care are ca obiectiv principal „FIECARE TONA DE OŢEL LICHID LA UN PREŢ DE COST CIT MAI REDUS“ se desfăşoară cu rezultate mereu mai bune. Documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959, care au prevăzut sarcini sporite pentru anul 1960 în toate domeniile de activitate, i-a însufleţit pe oţelari la o muncă şi mai asiduă pentru îndeplinirea planului de producţie înainte de termen, creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi îmbunătăţirea calităţii oţelului. Prin măsurile luate in scopul folosirii mai depline a capacităţii cuptoarelor, în toate oţelăriile s-a obţinut de pe aceeaşi suprafaţă productivă o cantitate de oţel mai mare. In fiecare uzină mişcarea de inovaţii a luat un nou avîrit, pentru continua perfecţionare a procesului tehnologic, care a contribuit într-o măsură sporită la descoperirea şi valorificarea rezervelor interne. Discuţiile şi propunerile care s-au făcut de către muncitori şi tehnicieni în cadrul consfătuirilor de producţie, au condus la luarea de măsuri tehnico-organizatorice pentru o mai bună organizare a procesului tehnologic, reducerea consumurilor specifice şi introducerea de procedee tehnologice noi. Aşa după cum se vede din tabel, oţelarii de la uzinele ,,Steagul Roşu“ se situează în fruntea întrecerii, obţinînd cele mai de seamă realizări în reducerea preţului de cost pe tona de oţel lichid, urmaţi apoi de oţelarii de la uzinele de tractoare „Ernst Thälmann". Nu acelaşi lucru se poate spune despre oţelarii de la uzinele „Strungul , care şi In anul trecut s-au prezentat în mai multe luni cu sarcina de reducere a preţului de cost neîndeplinită, reuşind doar la sfîrşitul anului să se Încadreze In costurile planificate. In acest an preţul de cost nu a fost realizat, din cauza depăşirii consumului specific de electrozi, ceea ce a scumpit preţul de cost. Este adevărat că uzinele „Strungul“ au anumite condiţii specifice, deoarece uzina toarnă mai multe feluri de oţel destul de pretenţioase şi nici nu dispune de utilajul ce-l au celelalte două uzine. Totuşi dacă ar exista mai multă preocupare LA UZINELE „STEAGUL ROŞU“, din iniţiativa organizaţiei de partid s-au dat sarcini concrete fiecărui muncitor pentru supravegherea injectoarelor astfel ca să se poată asigura TEMPERATURA PRESCRISA elaborării unui oţel de calitate, conform STAS-ului. De asemeni o mare atenţie se acordă REDUCERII CONSUMURILOR specifice, aşezării MATERIALULUI IN CUPTOR, astfel ca durata topirii să fie cît mai scurtă, iar prin laboratorul de analize rapide se urmăreşte ca FAZA DE AFIŞARE să aibă toţi componenţii, fapt ce 1 înlătură elaborarea şarjelor reci. ŞI OŢELARI1 DE LA UZINELE DE TRACTOARE au acumulat o experienţă bună în privinţa elaborării unui oţel de calitate şi la un preţ de cost redus. Aici, organizarea ÎNTRECERII PE ECHIPE şi ţinerea unei evidenţe stricte a rebuturilor, de care se ocupă direct şeful atelierului topire tov. ing. V. Covacevici, a dus la cointeresarea oţetarilor să muncească cu rezultate tot mai bune. Astfel, în luna februarie, faţă de procentul admis de rebut de 5,7 la sută, pe oţelărie s-a realizat un rebut de numai 5,62 la sută. Cifrele cuprinse în tabelul de mai jos, oglindesc felul cum au luptat oţelarii, în frunte cu comuniştii, pentru reducerea preţului de cost pe tona de oţel lichid, dintre partea conducerii secţiei, pentru Birnoului, introducerea tehnici noi şi a procedeelor avansate de muncă, mai multă exigenţă faţă de calitatea formelor, a oţelului şi a procesului de topire, costurile planificate nu s-ar depăşi lună de lună, cum s-a întimplat în primele două luni din acest an. Plenara C.C. al P.M.R. din decembrie anul trecut şi Conferinţa organizaţiei regionale, de partid prin planul de măsuri adoptat, cer organizaţiilor de partid, comuniştilor, colectivelor de oţelari să-şi perfecţioneze continuu metodele de muncă, să lupte pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, îmbunătăţirea indicilor de utilizare a cuptoarelor, reducerea consumurilor specifice astfel ca IN FIECARE LUNA OŢELĂRIILE SA DEA O CANTITATE DE OŢEL SPORITA, DE BUNA CALITATE SI CU MINIMUM DE CHELTUIELI. D. POPA Uzinei* Preţul de cost (provizoriu) pe „Steagul Roşu“ la cuptorul Siemens Martin — la cuptorul electric „Ernst ’ Thälmann“ ..Struncnil“ realizat faţă de plan zona de oţel lichid luna ianuarie luna februarie — 647 Iei — mier — 185 lei + 54 lei — 777 lei — 1.044 lei -- 121 lei 444 lei f Citi UVU Planul trimestrial depăşit Colectivul de muncitori şi tehnicieni de la fabrica „Dezrobirea“ din Oraşul Stalin raportează că la data de 29 martie a.c. planul de producţie pe primul trimestru al acestui an a fost îndeplinit în proporţie de 100,5 la sută. Pînâ la finele lunii martie fabrica a dat peste prevederile planului 37 tone produse zaharoase. Cerc de balet Una din preocupările artistice mult îndrăgite de copii este şi baletul. Pentru bucuria lor, pe lingă clubul Combinatului chimic din Făgăraş a luat fiinţă de curînd un cerc de balet. Cei 50 de copii înscrişi frecventează cu regularitate cursurile acestui cerc. (R. STOICUI), coresp.) Concurs „Cine ştie cîştigă“ La căminul cultural din comuna Bran, raionul Codlea a avut loc un concurs „Cine ştie, cîştigă“ pe tema filmului sovietic „Soarta unui om“ după povestirea cu acelaşi nume a lui Mihail Şolohov. Au concurat elevii Şcolii de 7 ani din comună, elevi ai şcolilor medii veniţi în vacanţă ca şi locuitorii din comună. Premiul întîi a fost cîştigat de tov. I. Ionescu premiul doi de eleva Aurica Milă din clasa Vll-a, iar premiul III a fost cîştigat de elevul Cîntea Corneliu din clasa X-a a Şcolii medii din Rîşnov. 250 de spectatori, ţărani muncitori din comună, au urmărit cu viu intecmicurg.:ruS Primele trufandale Brigada legumicolă de la G.A.S. Agnita a luat din timp măsuri pentru ca în acest an producţia de legume şi zarzavaturi să fie superioară anilor precedenţi. Pînă acum, din suprafaţa totală s-au însămînţat primele hectare cu pătrunjel, morcovi şi arpagic. De asemenea gospodăria agricolă de stat Agnita a livrat din sere pentru consumul populaţiei 300 bucăţi gulioare, 900 bucăţi cupăţîni salată, 5.000 bucăţi ardei iuţi, iar peste cîteva zile vor fi livrate încă 3.000 căpăţîni salată şi o mare cantitate de castraveţi. L STREZA, coresp. Soarele a îmbrăcat împrejurimile într-o poleială de argint. In freamătul dimineţii de primăvară răbufnirile surde ale ciocanelor grele de forjă te intimpină de departe, trec pe lingă tine fi alergînd besmetic peste întinderile cîmpiei sibiene. In atelier loviturile devin fi mai surde fi acoperind sutele de zgomote specifice oricărui atelier de forjă silesc bucăţile masive de oţel semiincandescent să prindă formele cele mai variate. La ciocanul de 300 kilograme lucrează comunistul Pascu Aurel. Tiânăr, brunet, cu minecile sumese, reliefind două braţe puternice cu vine proeminente, el prinde cu îndemânare cu ajutorul eleviilor bucăţile de oţel, le aranjează pe nicovală şi apăsind cu piciorul pedala de pornire, prăvale ciocanul uriaş peste bucata de metal ce scuipă scintei, geme şi în citeva secunde prinde forma unei prisme dreptunghiulare. Ciocanul se opreşte o clipă. Ajutorul lui, tînărul Lazăr Nicolae, fixează la centrul prismei domnul de perforare. Pedala se apasă cu un anumit tîlc, ciocanul izbeşte din nou şi in mijlocul prismei apare o gaură. încă citeva lovituri şi prisma căpătă forma unui ciocan de pietrar, care ifi ocupă imediat locul lingă alte zeci. Le priveşti şi tiu-ţi vine a crede, imposibil oare ca din forjare liberă să respecţi toate cotele ? Nu înşeală oare ochiul ? Tovarăşul Pascu ne priveşte şiret şi înţelegîndu-ne parcă îndoielile, scoase şublerul şi desenul. - Măsuraţi! Măsurăm. Toate cotele eraţi sub toleranţele prevăzute indesen. - Ei, v-aţi convins, continuă el nu fără oarecare umbră de mândrie in glas. Şi ceea ce e mai esenţial ci nici un gram de metal nu se pierde. Pină şi debitarea o facem prin forfecare la cald... E adevărat că pentru asta trebuie un pic de îndeminare însă cu timpul se capătă. - Lucraţi de mult in fabrică ? - De aproape zece ani. Aş putea spune că aici am învăţat meseria. Mai înainte lucrasem intr-o fierărie de ţară, la unul Fiorea din Amnaş. Vă închipuiţi ce meserie se putea învăţa. Păţeam la baros pînă mi se făcea negru în faţa ochilor. Cînd am venit aici şi am văzut ciocanele mecanice, m-au pornit sudorile. Mi-am zis „acum îi acum Pascale“. Insă cu timpul m-am dedat. Şi pentru asta trebuie să-i mulţumesc tovarăşului Toţu. El m-a ajutat foarte mult. Şi nu numai pe mine, aproape, nu exista forjor în secție, care să nu fi 1. FLESCHIN (Continuare în pag. 2-a) de la „talastie“ Faza raională a Festivalului bienal de teatru I. L. Cara“ la Şaroş Duminică 27 martie în centrul Şaroş a continuat faza raională a Festivalului bienal de teatru „I. L. Caragiale“ la care au luat parte echipele de teatru din Aţei, Dupuş, Biertan, precum şi echipa căminului cultural gazdă. Evenimentul cultural deosebit a făcut ca înainte de ora anunţată pentru Începerea concursului sala căminului cultural să devină neîncăpătoare. Imbunătăţindu-şi nivelul de interpretare echipa din Dupuş în frunte cu colectivista Bleahu Lucreţia a reuşit să prezinte un spectacol de bună calitate, convingător. Autiştii amatori W© şi Biertan au prezentat piesele „Der Bär“ şi „Ja, gibis denn so etwas Prin cunoaşterea şi adîncirea rolurilor, printr-un joc degajat s-au evidenţiat artiştii amatori Paul Hans şi Zilmann Hildegard. Şaroşenii, care au îndrăgit foarte mult teatrul, au prezentat piesa „Partea leului“ (versiune prescurtată) care de asemenea s a bucurat de un succes deosebit. Prin trăirea intensă a rolului, Bolborea Marin, interpretind rolul lui Pompilian și Mosberger Helmuth, interpretind rolul inginerului Varlam, s-au evidențiat In mod deosebit. Mrriomiu. com IN CUPRINSUL ZIARULUI: — Munca politică bine organizată — rezultate bune în transformarea socialistă a agriculturii. (pag. 2-a) — Reportaj într-o „seră" (pag. 2-a) — O după-amiază la Lunca Catolicului (pag. 2-a) — OAMENII DE STIINTA IN SPRIJINUL AGRICULTURII : Plantarea vitelor altoite la locul definitiv (pag. 3-a) VIZITA LUI N. S. HRUŞCIOV IN FRANŢA: — Unindu-şi eforturile, Lițiunea Sovietică şi Franţa pot face multe pentru întărirea păcii — Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la recepţia de la primăria oraşului Lille: Pentru dezvoltarea prieteniei sovieto-franceze — Cuvîntarea rostită de N. S. Hrușciov la dineul oficial de la Rouen Manifestări închinate celei de-a 90-a aniversări a naşterii lui V. I. Lenin La clubul uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" din Oraşul Stalin a avut loc marţi o seară literară pentru tineret cu tema: „Tineretul trebuie să înveţe de la Lenin". Tot în cadrul clubului a fost organizată o expoziţie de cărţi cu tema „V. I. Lenin - marele dascăl al proletariatului, întemeietorul P.C.U.S.", la care au participat un mare număr de tineri. Cu citeva zile în urmă, la Şcoala medie cu limba de predare romînă „Iacob Mureşianu“ din oraşul Blaj a avut loc o seară literară închinată celei de a 90-a aniversări a naşterii lui Vladimir Ilici Lenin. Mai mulţi elevi din clasa a X-a A au vorbit colegilor lor despre figura luminoasă a genialului conducător al proletariatului mondial, evocînd viaţa şi neobosita lui activitate revoluţionară. La seara literară, organizată cu sprijinul cadrelor didactice, elevii aceleiaşi clase au recitat versuri închinate lui V. I. Lenin. G. MUNTEÁNU, coresp. Pentru a da cinstirea cuvenită sărbătoririi celei de a 90-a aniversări de la naşterea marelui geniu al omenirii, Vladimir Ilici Lenin, colectivul Bibliotecii raionale Sighişoara a luat mai multe măsuri organizatorice. In aceste zile premergătoare evenimentului, se vor prezenta în emisiunile locale ale centrului de radioficare din oraş două expuneri despre viaţa lui Lenin. In centrul oraşului s-au început pregătirile pentru amenajarea unei vitrine, unde vor fi expuse cele mai de seamă lucrări ale lui Lenin. La sediul bibliotecii se pregăteşte o expoziţie care va oglindi viaţa şi opera nemuritoare a lui V. I. Lenin. Asemenea expoziţii vor fi organizate la toate bibliotecile comunale şi şcolare din raionul Sighişoara. MERCURIE PETCU, bibliotecar şef Şcolarii contribuie la înfrumuseţarea oraşului Elevii claselor XI-a de la şcoala medic „Iacob Mureşianu“ din Blaj au răsvite ca entuziasm chemării Comitetului orăşenesc U.T.M., de a participa la acţiunea de înfrumuseţare a oraşului. Ei au curăţat şi au săpat parcurile oraşului şi au plantat flori. S-au evidenţiat în mod deosebit in aceste munci elevii Mondoc Miron, Georgescu Mircea, Moraru Gheorghe, Şoţa Vasile, Grădinaru Dorel şi alţii. Convorbiri pe teme de producţie Biroul organizaţiei de bază din secţia modelărie şi sculărie a uzinelor de autocamioane „Steagul Roşu“ pune un accent deosebit pe instruirea agitatorilor. Pentru pregătirea temeinică a acestora, în ultimele luni s-au ţinut 6 adunări de instructaj pe teme legate de producţie şi evenimentele internaţionale. La rîndul lor agitatorii din această secţie, în majoritatea lor membri şi candidaţi de partid, organizează la locurile de muncă convorbiri cu muncitorii privind problemele producţiei. Agitatorul Milea N. Gheorghe, lăcătuş, a ţinut o asemenea convorbire cu tovarăşii săi de muncă, vorbindu-le despre necesitatea economisirii metalului şi indicînd totodată căile care duc la realizarea acestui obiectiv. La fel şi în atelierul de modele în lemn, agitatorul M. Soos a vorbit despre importanţa executării la timp a modelelor şi despre folosirea raţională a sculelor şi a merialului lemnos. Agitatorii I. Bălătescu şi N. Moise de la atelierul de matriţe, au ţinut de asemeni convorbiri la locul de muncă. In felul acesta biroul organizaţiei de bază din această secţie îndrumă activitatea colectivului, pentru ca acesta să obţină tot mai multe succese în muncă. I. STELEA, modelor FĂRĂ CUVINTE. Desen : C. CAZACU Din zi în zi se înalţă tot mai multe blocuri de locuinţe pentru muncitori. IN CLIŞEU , noul bloc cu 34 apartamente dat în folosinţă muncitorilor de la Rafinăria nr. 9 Oraşul Stalin. Ufemistul Erdey Gheorghe, strungar la secţia 439 de la fabrica „Rulmentul“ din Oraşul Stalin a depăşit norma pe luna februarie cu 30 la sută şi a realizat pînă în prezent economii în valoare de 500 lei. Dezvoltarea sectorului zootehnic în atenţia noastră • De la 22 ha. însămînţate cu porumb siloz în 1959, la 50 ha. în 1960. • Pentru 50.000 kg. porumb siloz la ha. $ 2.600 litri lapte pe cap de vacă furajată. In cei zece ani care s-au scurs de la înfiinţarea gospodăriei noastre colective, noi am pus un accent deosebit pe dezvoltarea sectorului zootehnic, pentru care avem toate condiţiile şi care ne aduce an de an venituri tot mai mari. Dacă acum zece ani, cînd a luat fiinţă gospodăria noastră colectivă, aveam 1 vaci cu lapte şi 14 boi de muncă, în prezent ferma noastră posedă 382 taurine din care 162 vaci cu lapte, ceea ce îfiseanstă 31,6 taurine la suta de hectare. Pentru dezvoltarea sectorului zooi-'hui' nap. d ouă grajduri cu o capacitate „o i ^ '.. .'iecare, prevăzute cu instalaţii de adăpare automate, iar mulsul se execută electric. In anul trecut noi am obţinut o producţie medie pe cap de vacă furajată de 2.312 litri lapte. Experienţa anului trecut ne-a convins însă că această producţie este nesatisfăcătoare faţă de posibilităţile noastre şi că, începînd cu acest an, putem obţine mult mai mult. Mulgătorul Ion Mitan, de pildă, a obţinut de la cele 10 vaci pe care le îngrijeşte o producţie medie de 4.500 litri lapte pe cap de vacă furajată, iar de la vaca cu numele „Kati“ o producţie de 6.000 litri lapte. Pentru munca Pentru traducerea în viaţă a planului de măsuri adoptat de Conferinţa organizaţiei regionale de partid din anul trecut, colectivistul I. Mitan a primit produse şi bani însumînd 25.000 lei. Cum a obţinut tov. I. Mitan de la vacile îngrijite de el o asemenea producţie în perioada de stabulaţie, mulgătorul nostru fruntaş întocmeşte raţii pentru vaci care cuprind 75 kg. porumb siloz pe zi. Hrana animalelor şi mulsul se face după un program precis. Vara păşunatul se face pe terenurile cele mai apropiate de grajduri. In plus, vacile în perioada de vară primesc raţii de trifoi pălit masă verde şi concentrate. Datorită unei îngrijiri deosebite a animalelor şi folosirii accentuate a porumbului siloz în hrana animalelor şi în special în raţiile vacilor cu lapte, sectorul zootehnic a adus anul trecut gospodăriei un venit de 742.542 lei. Experienţa de pînă acum ne-a convins că putem obţine producţii de lapte şi mai mari. Ca urmare a sarcinilor ce se desprind din documentele plenarei C.C. al P.M.R. din 3—5 decembrie 1959 şi din măsurile elaborate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid, noi am hotărît să mărim în acest an suprafaţa însămînţată cu porumb siloz de la 22 la 50 hectare. Prin aplicarea aceloraşi reguli agrotehnice ca şi porumbului cultivat pentru boabe LUPTAM PENTRU O PRODUCŢIE MEDIE DE 50.000 KG. LA HA. faţă de 38.800 kg. la ha. cit am obţinut în anul trecut. Organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei au luat măsuri ca experienţa bună a îngrijitorului-mulgător I. Mitan în ce priveşte hrănirea raţională a vacilor şi îngrijirea lor să fie aplicată de toţi îngrijitorii-mulgători din gospodăria noastră colectivă. Ne străduim ca sarcinile cuprinse in documentele plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie anul trecut şi măsurile elaborate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid să le îndeplinim şi să le depăşim. Efectivul de taurine creşte în acest an cu încă 100 vaci cu lapte , în afara celor din prăsilă proprie. Din acest efectiv 82 de vaci au şi fost cumpărate de gospodărie cu credite de la stat şi fondurile proprii. PENTRU MĂRIREA veniturilor gospodăriei S-AU ÎNCHEIAT CONTRACTE CU I.C.I.L. ORAȘUL STALIN PENTRU LIVRAREA UNEI CANTITATI DE 215.225 LITRI LAPTE DE VACA. Pentru anul acesta, aplicind experienţa mulgătorului L Mitan ne-am prevăzut să realizăm, de la întregul efectiv de vaci, o producţie medie de lapte pe cap de vacă furajată de 2.600 litri, cu 350 litri lapte mai mult pe cap de vacă furajată decit prevăd măsurile elaborate de Conferinţa organizaţiei regionale de partid. Avem asigurate toate condiţiile şi sîntem siguri că cu ajutorul comuniştilor vom realiza şi depăşi toate producţiile planificate la producţia vegetală şi animalieră. ION GIRCEAG preşedintele gospodăriei agricole colective „T. Vladimirescu" comuna Harman, raionul Codlea ALA Nici o zi, nici o oră pierdută iii iaaigaaia anfitofofie opupăMara! Muncesc cu sîrguință Timpul prielnic pentru executarea muncilor agricole din actuala campanie agricolă, de primăvară, a fost folosit din plin și de membrii gospodăriei agricole colective „Bobîlna“ din comuna Valchid, raionul Sighişoara. Dornici de a asigura o producţie sporită, colectiviştii muncesc cu sîrguinţă, iar rodul muncii lor se concretizează prin cele 10 ha. însămînţate cu ovăz, 20 ha. cu sfeclă de zahăr, 2 ha. cu floarea-soarelui şi 4 ha. cu sfeclă furajeră. în executarea la timp a acestor munci, colectiviştii au primit un sprijin valoros din partea S.M.T. Sighişoara. S-au evidenţiat în mod deosebit în efectuarea lucrărilor agricole colectiviştii Vasile Coldea, Gheorghe Plat, Gustav Landea, Ioan Titan ş. a. "GHEORGHE 'ALDEA, colectivist La timp şi în bune condiţii agrotehnice Pentru succesul deplin al campaniei agricole de primăvară, membrii gospodăriei agricole colective „Ecaterina Varga“ din comuna Hălmeag, raionul Făgăraş s-au pregătit cu toată minuţiozitatea. Astfel, au transportat la cîmp cantitatea de 1785 tone gunoi de grajd, asigurind totodată şi îngrăşămintele chimice necesare — 2 vagoane superfosfat şi un vagon şi jumătate azotat de amoniu. De curlnd, brigada de tractoare de sub conducerea tov. Francisc Kordács a început arăturile, lucrare care se apropie de sfîrşit. De asemeni s-au însămînţat 22 hectare cu ovăz şi 12 hectare cu orz. Peste citeva zile se va începe din plin semănatul sfeclei de zahăr, cartofilor, precum şi altor culturi. al în sprijinul concursului „Iubiţi cartea“ Biblioteca raională „Maxim Gorki“, în colaborare cu biblioteca orăşenească din Sighişoara, au iniţiat emisiunea „Să cunoaştem scriitorii patriei noastre“, ce are loc in fiecare miercuri în cadrul orei locale a staţiei de radiorn cele două emisiuni ce au avut loc pînă acum au fost prezentaţi scriitorii: I. L. Caragiale, D. Th. Neculuţă, Mihail Sadoveanu şi poetul Mihail Beniuc, I .OH3PIU. com