Drum Nou, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4825-4851)

1960-07-01 / nr. 4825

M PROLETARI­I)IN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! um nou organ al comitet­ului regional p.m.r. stann ” ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4825 ★ VINERI, 1 IULIE, 1960 * 4 PAGINI, 20 BANI Asigurarea bazei furajere — sarcină de mare însemnătate economică In Raportul C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea partidului în perioada dintre Congresul al ll-lea şi Congresul al I­I-lea al partidului, cu privire la planul de dezvoltare a economiei naţio­nale pe anii 1960-1965 şi la schiţa pla­nului economic de perspectivă pe 15 ani, prezentat de tovarăşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej se arată că pentru a asigura o cantitate mai mare de furaje se vor extinde culturile duble şi intercalate, precum şi suprafeţele cultivate cu plan­te bogate în proteine, ca: lucerna, tri­foi, mazăre şi soia furajeră. Prin lu­crările de ameliorare, îngrăşare şi în­treţinere producţia păşunilor şi fîneţe­­lor naturale trebuie să crească în anii următori la cel puţin 10.000 kg. masă verde la hectar. Fînul cultivat şi cel natural alături de nutreţul însilozat reprezintă un bo­gat izvor de vitamine pentru hrana a­­nimalelor în perioada de stabulaţie. Calitatea fînului depinde de compozi­ţia sa floristică, de locul unde este cul­tivat, epoca recoltării, precum şi de modul în care este depozitat. Fînul pro­venit din ierburi recoltate la înspicare — spun colectiviştii din comuna Ilăl­­chiu — raionul Godlea, are o cantitate dublă de proteine faţă de fînul obţi­nut din ierburi recoltate după înflori­re. De aceea, după experienţa anilor trecuţi, recoltatul îl facem la timp, dind mare atenţie cositului, uscării, de­pozitării şi păstrării finului. In aceste zile, paralel cu întreţine­rea culturilor în gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective şi înto­vărăşirile agricole din regiunea noas­tră au început lucrările de recoltare pentru asigurarea unei abundente ba­ze furajere. De asigurarea unei puter­nice baze furajere depinde în mare mă­sură sporirea numărului de animale şi creşterea producţiei de carne, lapte, lî­­nă, ouă şi alte produse animaliere. In acest an, organizaţiile de bază din unităţile agricole socialist-coopera­­tiste acordă o atenţie deosebită recoltă­rii şi depozitării fulurilor cultivate şi naturale, evitînd degradarea acestora din cauza ploilor. In fiecare G..A.S. şi G.A.C. au fost luate măsuri ca lucră­rile de cosire, uscare şi depozitare să se termine pînă la începerea secerişu­lui. Organizaţiile de bază şi consiliile G.A.S. au datoria să dea cea mai mare atenţie recoltării furajelor care pe trust ocupă o suprafaţă de mii de ha. Cu mijloacele mecanice de care dispun G.A.S-urile şi printr-o bună or­ganizare a muncii, recoltatul fîneţelor cultivate şi naturale trebuie să se ter­mine pînă la 10 iulie a. c. Ca urmare a muncii politice şi organizatorice des­făşurate de organizaţiile de bază şi consiliile din G.A.S., s-au recoltat pînă acum 7.725 ha. cu fînuri naturale şi cultivate iar 3.331 tone furaje au fost însilozate. Cele mai mari cantităţi de furaje au fost recoltate de muncitorii din gospodăriile agricole de stat Ag­nita, Bazna, Homorod, Jidvei, Laslea, Harman, Saschiz și altele. Recoltatul şi îndeosebi însilozarea furajelor sînt rămase în urmă la gospodăriile agri­cole de stat din Rîşnov, Rupea, Cris­tian-Sibiu, Noul, Giricul, Slimnic, Tig­­mandru. Pentru buna conservare a furajelor, uscarea în acest scop a fînurilor cul­tivate va trebui făcută în fiecare G.A.S. şi G.A.C. pe pari, garduri, piramide şi colibe. O grijă deosebită la uscarea fînurilor trebuie acordată păstrării frun­zelor, obţinînd astfel un fîn de calitate superioară. In scopul asigurării fibroa­selor necesare furajării animalelor, gospodăriile agricole de stat au da­toria să recolteze ierburile de pe toa­te suprafeţele de fineţe, şanţurile dru­murilor, livezile tinere şi terenurile ier­­bate. Depozitarea furajelor în G.A.S. şi G.A.C. să se facă în apropierea lo­cului de consum, pentru toate speciile de animale, dîndu-se toată atenţia clă­dirii stogurilor şi vîrfurilor acestora. Gospodăriile agricole colective din raioanele Tîrnăveni, Agnita, Mediaş etc. au recoltat pînă acum linurile cultiva­te şi cele naturale de pe 7.941 ha., iar colectiviştii din raioanele Mediaş, Si­biu şi Făgăraş, paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare, au însilozat în ultimele zile 1.584 tone fu­raje. Ca urmare a îndrumărilor date de organele de partid şi de stat, pe regiune urmează să se însilozeze cantitatea de 379.077 tone siloz, asigu­­rîndu-se cel puţin 10 tone furaje în­silozate pe cap de animal. In asigurarea bazei furajere necesa­ră sectorului zootehnic al regiunii noas­tre, un loc important îl ocupă porum­bul pentru siloz. Muncitorii din G.A.S. şi colectiviştii, însufleţiţi de sarcinile izvorîte din documentele celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R., luptă pentru o producţie sporită de cel puţin 40.000 kg. porumb-siloz masă verde la hectar. Pînă acum au fost prăşite 8.350 ha. se­mănate cu porumb-siloz. însilozarea a­­cestei culturi trebuie să se facă în faza de coacere lapte-ceară, atunci cînd po­­rumbul-siloz posedă cele mai multe u­­nităţi nutritive. Pentru ca tocatul să se poată termina intr-un timp scurt, pe lingă tocătoriile existente, este necesar ca și S.M.T.-urile să ia măsuri, încă de pe acum, ca batozele vechi şi re­formate, să se transformate în tocă­tori de nutreţ. Organizaţiile de bază din G.A.C. să îndrume consiliile de conducere, ca din fondurile gospodă­riilor să fie procurat prin U R.C.O uti­lajul mecanic necesar pentru tocatul porumbului-siloz. Pentru a se asigura în fiecare G.A.S. şi G.A.C. o cantitate mai mare de fu­raje, organizaţiile de bază au sarcina ca printr-o muncă politică susţinută să determine extinderea culturilor duble şi intercalate. In vederea asigurării fura­jării efectivelor de animale din toate sectoarele, comitetele raionale de par­tid şi sfaturile populare raionale au luat măsuri ca în acest an, după sece­riş, în G.A.S. şi G.A.C. să se însămîn­­ţeze în mirişte 3.000 ha. cu plante fu­rajere, în special porumb. Organiza­ţiile de bază au sarcina să mobilize­ze muncitorii şi colectiviştii, să îndru­me consiliile acestor unităţi, ca după recoltarea păioaselor să însămînţeze în mirişti suprafeţe cît mai mari cu porumb furajer. Oraşul nostru va deveni şi mai frumos Am citit cu atenţie şi deosebită bucurie Raportul C.C. al P.M.R. pre­zentat de tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej la Congresul al III-lea al P.M.R. program grandios de înflori­re a patriei noastre. M-am oprit în­deosebi asupra capitolului privind sarcinile organelor locale ale pute­rii de stat, care reprezintă un îndru­mar preţios în activitatea noastră vi­itoare şi în care se arată că sfatu­rile populare au obţinut rezultate remarcabile, dînd dovadă de iniţia­tivă şi spirit gospodăresc, de grijă pentru utilizarea cu chibzuinţă a mijloacelor sporite de care dispun, de pricepere în a mobiliza prin for­me multiple masele largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor obşteşti, în oraşul Codlea perioada dintre cele două Congrese ale partidului nostru a fost perioada unor mari transformări social-economice. S-au născut cartiere noi, cum sunt cartie­rele înfrăţirea, Colorom, Centrul me­canic unde s-au construit peste 350 blocuri, case individuale şi construc­ţii social-culturale. S-au făcut paşi însemnaţi şi în domeniul edilitaro­­gospodăresc. Numai în acest an pe linia gospodăririi oraşului s-au exe­cutat lucrări însemnate cum sunt macadamizarea a peste 6.000 m.p. străzi. în faţa fabricii „Colorom" s-a astupat cu plăci din beton cana­lul de scurgere a rezidurilor. Supra­feţele zonelor verzi a crescut cu încă 1.000 m.p. Au fost plantaţi sute de pomi pe marginea străzilor, s-au reparat numeroase poduri, garduri, porţi, etc. Luate în ansamblu toate acestea au contribuit la schimbarea aspectului oraşului, creînd condiţii mai bune de viaţă şi odihnă cetă­ţenilor. Trebuie scos în evidenţă că suc­cesele obţinute au fost posibile da­torită aportului adus de cetăţenii o­­raşului, mobilizaţi de deputaţi, de comitetele de cetăţeni şi de comisii­le de femei pe circumscripţii, va­loarea acţiunilor patriotice efectuate cifrîndu-se la peste 100.000 lei, în vederea dezvoltării şi înfrumu­seţării în continuare a oraşelor. Ra­portul prezentat de tovarăşul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej la Congres pre­vede pentru gospodăria comunală investiţii de aproape 5 miliarde lei, destinate realizării unor importante lucrări tehnico-edilitare de alimen­tare cu apă, salubritate şi altele. în lumina acestor sarcini Comitetul exe­cutiv al Sfatului popular al oraşului Codlea va lua măsuri pentru execu­tarea în viitor a unui volum de lu­crări cuprinzînd : asfaltarea a 30.000 m.p. de străzi, macadamizarea a 60.000 m.p. de străzi, precum şi îm­­brăcarea cu pavele a unei suprafeţe de 10.000 m.p. de străzi. De aseme­nea ne-am prevăzut să lărgim zonele verzi cu încă 5.000 m.p., să introdu­cem canalizarea pe o lungime de 5.000 m.l. prelungirea conductei de apă potabilă cu încă 2.000 m.l. şi extinderea reţelei de curent electric cu 10.000 m.l. Combătînd neglijenţa şi risipa, antrenînd masele de cetăţeni la ac­ţiuni patriotice, vom munci cu elan pentru îmbunătăţirea continuă a de­servirii populaţiei. GHEORGHE SPÎNU preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Codlea tot­t. ! I e­ft YU !' Şedinţă festivă cu prilejul­­ Zilei învăţătorului J1 Ieri dimineaţă în sala Teatrului 1 ,1 de stat a avut loc o şedinţă festivă 1 i1 cu prilejul Zilei învăţătorului, la­­ I1 care au participat cadrele didactice 1 i1 din Oraşul Stalin. I1 Cu acest prilej a vorbit despre 1 i1 însemnatele realizări obţinute în 1 I1 acest domeniu, cît şi despre pers- | i1 pectivele ce se deschid în faţa în- 1 i1 văţămîntului după cel de-al 111-lea 1 I1 Congres al P.M.R., tov. loan Bră- | i1 tue, secretar al Comitetului orăşe­­i1 nesc de partid. Au mai luat cuvîn- I1 tul tov. Ana Teodorescu, vice­­i1 preşedintă a Comitetului executiv i1 al Sfatului popular orăşenesc şi tov. i[ Vasi le lonescu, şeful secţiei de în- I văţămînt şi cultură a Sfatului popu- ^ I. Iar orăşenesc. 1. Festivitatea s-a încheiat cu un ^ frumos program artistic prezentat I, de formaţiile artistice ale sindicatu- Iu­lui muncitorilor din învăţămînt şi de un colectiv al teatrului muzical „Gh. Dima". Se extinde cromarea matriţelor . La uzinele „Steagul Roşu" din O­­­raşul Stalin s-a introdus nu de mult metoda cromării suprafeţelor active ale matriţelor. Prin aceasta durabili­tatea matriţelor se dublează, obţinîn­­du-se importante economii. Pînă în prezent s-au cromat matri­ţele necesare la forjarea a 70 de re­pere mici şi mijlocii. Tot pentru per­fecţionarea tehnologiei de cromare s-a realizat un dispozitiv care duce la o depunere uniformă a cromului,­­ uşurînd condiţiile de lucru. Excursie şcolară ! Elevii claselor a IV-a şi a Vll-a ale­­ Şcolii de 7 ani nr. 4 din Oraşul S Stalin, au întreprins în zilele de 28 şi 29 iunie o frumoasă excursie-­i cei 74 de participanţi la excursie. i i au vizitat Expoziția sovietică de la­i IN ÎNTRECERE împărţiţi pe echipe, membrii înto­vărăşirii agricole din comuna Bobo­­halma, raionul Tîrnăveni, au început praşila II-a, din cele 340 hectare cul­tivate cu porumb, 20 ha. fiind pră­şite a doua oară chiar din primele zile, în grădina de legume şi zarzava­turi, avînd 24 ha., a început şi pra­şila N­Ta la unele culturi. Echipele conduse de tov. Vasile Gurghean, Ioan Danciu și Ioan Do­­brin se situează în fruntea întrecerii. D. DANCIU agent zooveterinar íBi HOTARIRILE CONGRESULUI PARTIDULUI - PUTERNIC ÎNDEMN SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI îmbunătăţesc calitatea cărămizilor refractare 1 Hotărîţi să contribuie la traduce-­­ rea în viaţă a sarcinilor trasate de­­ Congresul al III-iea, harnicii mun-­­ citori ai fabricii „Răsăritul“ din O­­­­raşul Stalin raportează zilnic reali- I zări noi şi însemnate. Echipele frun- I taşe în întrecere ca acei­ea conduse de­­ comuniştii loan Cîrcel, din secţia I măcinare, Vasile Mita, din secţia a- 1 mestec şi pregătire, Vasile Gherman,­­ de la cuptor, Iosif Virag, din secţia auxiliară, au totalizat pînă în pre­zent pe întreaga fabrică top tone că­rămidă refractară peste plan, obţi­­nîndu-se economii în valoare de 127.000 lei. Paralel cu aceste obiective, între­cerea se desfăşoară şi pentru reali­zarea unor produse de bună calita­te. Introducerea procedeului semi­­uscat a permis realizarea unui produs superior calitativ, produs necesar oa­lelor de turnare a oţelului în marile uzine. Acest produs special are o re­zistenţă mai mare, puţind fi folosit la mai multe turnări. La 24 de tur­nări, vechiul produs trebuia schim­bat de cel puţin patru ori, în timp ce produsul realizat prin procedeul semi-uscat necesită numai trei schim­bări. Pregătiţi pentru începerea recoltărilor Harnicii mecanizatori de la Staţiu­nea de maşini şi tractoare din Ru­pea, însufleţiţi de documentele celui de-al III-lea Congres al partidului, muncesc cu avînt pentru a întîmpina lucrările de recoltare bine pregătiţi. Ei au reparat 19 motoare stabile, 61 batoze cereale, 20 secerători, 15 mo­toare electrice, 2 combine C­i, 5 to­cători de nutreţ şi altele. Lucrările au fost recepţionate de o comisie regională care a constatat­ că reparaţiile sînt de bună calitate. în munca de reparaţii s-au eviden­ţiat tovarăşii Nicolae Dogaru, şef de brigadă, Martin Gooscu, mecanic, loan Ugrai, tinichigiu, Vasile Cioba­nu, lăcătuş mecanic, Martin Binder, mecanic, Andrei Forra, strungar, IONESCU N., coresp. Din neglijenţa preşedintelui Comi­tetului executiv al Sfatului popular al comunei Voila, raionul Făgăraş, Sasu Vasile, nu s-a făcut nici azi reparaţia căminului cultural din satul Gincşor din care cauză în interiorul clădirii pătrunde ploaia. wmmmmmmmmmmmmmmmmmmmn Brigada condusă de forjorul comunist Ion Hăprean, este brigadă fruntaşă în cadrul uzinelor „Independenţa" Sibiu. Membrii brigăzii depăşesc în medie cu 15 la sută sarcinile lor de plan şi dau produse de cea mai bună calitate. In cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. brigada a realizat economii de metal în valoare de 28.000 lei. IN CLISEU, brigada condusă de Ion Hăprean. Pastel mai ieftin Echipa din care fac parte munci­toarele Zenovia Bolovan şi Elena Bocîrnea s-a situat pe un loc de frunte în întrecerea însufleţită ce se desfăşoară la secţia de panel din Prej trier a întreprinderii industriale raionale Codlea. Răspunzînd cu fap­te sarcinii trasate de partid de a lupta pentru reducerea continuă a preţului de cost, muncitorii din a­­ceastă secţie, folosind raţional ma­terialul lemnos, au reuşit să reducă cu peste 300 lei preţul de cost pe metru cub de panel. Şi muncitorii din atelierul de bi­nare şi-au realizat sarcinile de redu­cere a preţului de cost. Ei au făcut de la începutul anului economii pes­te plan în valoare de 212.000 Iei. Aici s-au evidenţiat comunistul Gheorghe Ciobanu şi tînărul Ioan Guga. IOAN MAICAN, coresp. l­a Bucureşti apoi s-au îndreptat înspre­­ r Giurgiu, unde au făcut o plimbare­­ cu vaporul pe Dunăre.­­ Ridicînd nivelul de mecanizare sporim producţia agricolă în anul trecut, S.M.T.-urile din regiunea noastră, folosind 698 trac­toare convenţionale, au executat di­ferite lucrări mecanizate în volum de 246.067 hantri. Peste 77 la sută din lucrări s-au efectuat în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Productivitatea muncii pe mecaniza­tor a crescut cu 96 la sută faţă de 1955, iar cîştigul mediu lunar al trac­toriştilor înregistrează o creştere de 92 la sută. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute în S.M.T.-urile Hăr­­man, Sighişoara şi Făgăraş. Folosindu-se mai raţional maşinile, gospodăriile agricole colective au primit în acest an din partea S.M.T.­­urilor un ajutor tehnic mai larg şi mai calificat. Suprafaţa însămînţată mecanic în primăvară cu porumb şi sfeclă de zahăr, depăşeşte 12.000 ha. Folosind exemplul şi experienţa G.A.S., mecanizatorii din S.M.T.­­uri au sprijinit gospodăriile colective cu lucrări mecanizate noi ca: tăvă­­lugitul a peste 6.200 ha, însămînţate cu culturi de toamnă, întreţinerea culturilor de porumb cu sapa rota­tivă, combaterea buruienilor şi a dăunătorilor pe cale chimică pe 4.500 hectare, împrăştiatul îngrăşămintelor chimice mecanic pe 3.500 ha. în frun­tea acţiunilor pentru o recoltă bogată la toate culturile sunt membrii şi candidaţii de partid, tractorişti frun­taşi în S.M.T.-urile Hărman, Agnita, Făgăraş şi Rupea. Nivelul de viaţă şi condiţiile de muncă ale mecanizatorilor s-au îm­bunătăţit în fiecare staţiune, datorită măsurilor luate de comitetele raio­nale de partid, precum şi a investi­ţiilor făcute de statul nostru demo­crat-popular şi care se ridică în pe­rioada de la cel de-al II-lea Con­gres al P.M.R. şi pînă azi la 29.707.000 lei. Ca urmare a acestor măsuri, meca­nizatorii de la S.M.T. Agnita, Făgă­raş, Proştea Mare şi Rupea se bucură de cele mai bune condiţii de viaţă şi de lucru, dispunind de ateliere moderne, remize, cantine, cluburi şi locuinţe confortabile. Aşa cum se arată în raportul C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea partidului în perioada dintre Con­gresul al II-lea şi Congresul al III- lea al partidului, cu privire la pla­nul de dezvoltare a economiei na­ţionale pe anii 1960-1965 şi la schiţa planului economic de perspectivă pe 15 ani, in anuil 1965 vor reveni de un ''tractor fizic 100 ha. teren arabil, faţă de 270 hectare în 1959. Legat de dez­voltarea bazei tehnice din S.M.T.-uri, gradul de mecanizare complexă a lucrărilor din gospodăriile colective din regiunea noastră va crește la arături de la 35 la sută în 1960, la cca. 60 la sută în 1965 din totalul terenului arabil și la 94 la sută din totalul terenului arabil mecanizabil; semănatul mecanic al păioaselor va spori de la 27 la sută in acest an, la 60 la sută în 1965; semănatul meca­nic al porumbului şi al sfeclei de Zahăr va spori la 65 la sută ; prăşitul Ing. GAVRIL ŢEPEŞ, şeful serviciului regional S.M.T. (Continuare în pag. 3-a) Creşte patrimoniul viticol In vederea extinderii viticulturii în regiunea noastră, s-au plantat cu viţă port-altoi 18,30 ha. şi s-au altoit pentru pepinierele de viţă un nu­măr de 3.544.828 bucăţi coarde. Nu­mai gospodăriile colective au plan­tat cu port-altoi 14 ha., adică 35.125 viţe şi au plantat cu viţă nobilă suprafaţa de 68,75 completând în acelaşi timp golurile cu n.2 d6 bu­căţi viţe. — ŞI CE-A ZIS PREŞEDINTELE? — «ĂPA DE PLOAIE" Desen C. CAZACU FIECARE TONĂ DE FONTĂ LA UN PREŢ DE COST TOT MAI REDUS Măsuri elu­nite uimrărm Reducerea preţului de cost al pro­duselor, constituie una din sarcinile cele mai importante. Această sarcină a fost şi este subliniată în mod deo­sebit de raportul G.G. al P.M.R., pre­zentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la cel de-al III-lea congres al par­tidului. Numai executîrid produse mai ieftine şi mai bune se va putea realiza o creştere substanţială a nivelului de trai al oamenilor muncii. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, din secţia noastră, respectiv secţia meta­lurgică a uzinelor „Independenţa"-Si­­biu, conştienţi de importanţa acestei sarcini au avut o preocupare perma­nentă în vederea reducerii preţului de cost. In această direcţie, de un real folos ne-a fost studiul elementelor componente ale preţului de cost şi ac­ţionarea asupra acelora a căror pre­ponderenţă e mai mare. Fonta şi oţelul sunt materialele de bază pentru turnătorii. Preţul de cost al pieselor turnate, respectiv al maşini­lor şi utilajelor ce se execută din ele este determinat în mare măsură de costul metalului lichid. Tocmai de a­­ceea, direcţia principală în care am acţionat a fost reducerea preţului de cost al fontei lichide. In componenţa preţului de cost al fontei lichide intră o serie de elemente ca: încărcătura metalică, combustibil, materiale refractare, manopera şi al­tele. incărctura metalică pentru retopire în vederea turnării pieselor, are cea mai mare pondere în costul fontei şi ea se compune în general din fontă nouă de furnal, fontă veche şi fero­aliaje. Rezultă de aici că, cu cît pro­centul de fontă veche va fi mai mare în compunerea şarjelor pentru retopi­re şi cu cit cantitatea de feroaliaje ce se utilizează este mai mică, cu atît costul fontei lichide ce se va obţine, va fi mai scăzut. Pornind de la aceste considerente, am acordat o deosebită atenţie acţiunii de a forma şarje în componenţa cărora să intre cantităţi cît mai mari de fontă veche, care în combinare cu fonte noi de compoziţii chimice corespunzătoare, să asigure calitatea pieselor, fără a fi necesar în acelaşi timp folosirea adaosurilor de feroaliaje, care sînt mai scumpe. Un element asupra căruia am ac­ţionat în scopul reducerii preţului de cost al fontei lichide, e combustibilul care se utilizează pentru retopire. Combustibilul cu cea mai mare răspîn­­dire în turnătorii este cocsul. Metodele care le-am folosit în scopul reducerii consumului de cocs sînt mul­tiple. Pe lingă gospodărirea cu grijă și evitarea manipulărilor mecanice ne-am preocupat şi de modernizarea cuptoarelor. In acest scop, folosind ex­perienţa dintr-o serie de turnătorii din ţară şi din străinătate, am adus, în ul­timii ani, o serie de îmbunătăţiri cu­­bilourilor. ’ Astfel, în vederea îmbunătăţirii ar­derii în procesul de topire, au fost re­construite două crubilouri cu diametrul de 900 mm, prevăzute cu trei rînduri de guri de vînt. Atît la zidirea cubi­­lourilor cît și la reparațiile curente, cărămida refractară a fost î~'— :*s cu pămînt refractar mult mai ie de mult au fost executate pe­ bilourile cu diametrul de 5 două preîn­călzitoare de aer, . losesc la încălzirea aerului ce’se In acest an se va introduce din cubiipuriie cu diametrul mm. injectoare cu gaz metal derea reducerii consumului de Paralel cu lupta pentru r consumurilor specifice, o ater­manentă s-a acordat creşterii vităţii muncii, uşurării munci­torilor. In această direcţii amintită mecanizarea operaţie cărcare la două cubilouri cu­ . de 900 mm. şi înzestrarea s­ub­ cîntar automat. Aceste măsuri, precum şi- a­i dus la scăderea ,preţului de fontei lichide şi la reducerea lui de cocs. Numai îrn acest­a de consum la cocs a fost 8 kg./tona de piese bune, faţă planificat, iar preţul de cost lichide pe perioada de la anului şi pînă îrn prezent­a­­ cu 43 lei/tonă. Colectivul secţiei noastre, de măreţele perspective des hotărîrile­ celui de-al III-lea şi-a majorat angajamentul 260.000 lei. Folosind experienţa acumul, în prezent, vom desfăşura o mai susţinută de ridicare a profesionale a muncitorilor,­­ lor, inginerilor, de introducer­nicii înaintate pentru ama­n­ţă sarcinilor ce ne revin din cele elaborate de cel de-al III greş al P.M.R. Ing. ŢIGHINDELEANU , şeful secţiei metal­­uzinele „Independenţi După cuvenite­le vorbe de laudă, urmează obişnui­tul „cu toate aces­tea". Cei care sînt însă dornici să afle cite ceva despre preocuparea textilistelor medieşene de a face cît mai puţină risipă de materie primă - dacă sînt obişnuiţi să iscodească şi fapte justificîndu-l pe „cu toate acestea“ - să-şi grăbească vizita la uzinele „Vasia Vasilescu , deoare­ce. .. De fapt e greu să cuprinzi in­tr-o singură frază cauzele care l-au silit să-şi restrîngă activitatea des­­chizîndu-i perspective sigure de dis­pariţie. Filatoarele se privesc mirate: - Cine mai face risipă de materie primă ? Cîteva încearcă să-şi aducă amin­te numele unei muncitoare care a fost criticată cîndva, pe la începutul anului, într-o consfătuire de pro­ducţie. - Parcă Elena Căluţ ! - Nu! Nu putea să fie Elena ! Numele ei poate sta alături de acela al Sofiei Kontz-Unde se află numele Sofiei Kontz ? Bineînţeles, la panoul frun­taşilor. A economisit materie primă in valoare de peste o mie lei. - Parcă Ana Lupei­­ încercă ci­neva. - Cum ? Ana ? Dar nici nu a­­vem în sector un aşa aprig, du­şmăn al risipei de bumbac! - Te-ai uitat pe grafic ? Aproape o mie două sute lei! Asta-i econo­mie, nu glumă ! - Parcă.­­ Nu! Nici Viţa Văcar, nici Berta Schuster, nici Viţa Opriş, nici... - Cînd ai fost criticată ultima dată pentru risipă ? Viţa Opriş, se uită mirată la cei care i-au­­pus întrebarea. Apoi zîm­­­beşte ca la o glumă bună. Cînd vede însă că întrebarea a fost serioasă, răspunde simplu : - Niciodată! Bătălia pentru gospodărirea chib­zuită a materiei prime, a început mai demult. In zilele acestea de între­cere care au înscris realizări nemai­­întîlnite în istoria fabricii, au fost făcuţi paşi însemnaţi şi în capitolul realizării de cît mai multe produse din aceeaşi cantitate de materie pri­mă printr-o luptă continuă cu ceea ce altădată conveniseră prin tradiţie să se numească­­ „mici pierderi ne­glijabile". Mici pierderi la baraj, mici pierderi la car­de, mici pierderi la ringuri... Laolaltă,­­ pierderi mari şi de loc neglijabile. Străduindu-se să dovedească prin fapte mereu mai de seamă că sar­cinile încredinţate de partid textili­­ştilor de a ajunge în 1965 de la 287 milioane de metri pătraţi de ţesă­turi la 540-550 milioane, muncitorii din uzinele „Vasil Vasilescu" au făcut cu 6 zile mai devreme bilan­ţul primului semestru, realizînd o e­­conomie la preţul de cost de peste 500.000 lei. Cele mai multe econo­mii s-au făcut prin eliminarea con­tinuă a „micilor pierderi" de mate­rie primă, ajungîndu-se acolo incit - de pildă - în sectorul filatură o­­bişnuitul „cu toate acestea a fost silit să-şi recunoască inutilitatea re­­nunţînd să-şi mai reclame drepturi­le de parte mereu prezentă la bi­lanţurile de activitate. Atitudinii gospodăreşti, pline de grijă pentru fiecare gram de mate­rie primă i s-au adăugat propunerile de îmbunătăţire a procesului tehno­logic. Aşa s-a născut ideea pre­­scurtării fluxului tehnologic la pre­lucrarea celofibrei în secţia batăr, de a iutri sistem de grătare şi de c, viteza valţului rupător la cite altele. Iată şi bilanţul tuturor acestor fapte din materia primă economi­sită pe întreaga fabrică pot fi rea­lzate ţesăturile necesare la confec­ţionarea a peste 15.500 rochii. Aşa se explică de ce pentru vizi­tatorii dornici să afle cite ceva des­pre realizările textilistelor medieşe­ne­­ dacă au intenţia să caute şi fap­te justificîndu-l pe tradiţionalul „cu toate acestea­­ trebuie făcută re­comandarea să se grăbească. Foar­te curînd şi în alte capitole ale vieţii uzinei va fi dovedită inutilitatea a­­celei părţi de bilanţ care urmează după cuvenitele laude. însufleţiţi de Documentele cehii de al 111-lea Congres, muncitorii din această uzină discută un nou angaj­­ament. Despre semnificaţia sa vor­beşte un grafic afişat la clubul uzi­nei, în camera d­e documentare a agitatorilor : „Să reducem preţul de cost al ţesăturilor realizate în uzina noastră cu 1 la sută". Aceasta înseamnă pînă la sfîrşitul anului economii echivalente unor ţesături necesare confecţionării a peste 18.000 rochii. Şi pentru că a­­ceasta cifră este­­ viu discutată de Sofia , Kontz,­­ Viţa Văcar, Berta Schuster, Ana Lupei, Viţa Opriş­ şi de toate muncitoarele acelea harnice care au învins în lupta cu risipa de materie primă, cu siguranţă că nu peste multă vreme şi pentru reduce­rea preţului de cost cu 1 la sută, o­­bişnuitul „cu toate acestea va fi si­lit să bată în retragere. D. CRISTEA­ ­feu locale cacesteea care adm­­it zilnic • 1 @ ® ® kg- bunul puneri lor dovedit a

Next