Drum Nou, iulie 1960 (Anul 17, nr. 4825-4851)
1960-07-01 / nr. 4825
M PROLETARII)IN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! um nou organ al comitetului regional p.m.r. stann ” ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4825 ★ VINERI, 1 IULIE, 1960 * 4 PAGINI, 20 BANI Asigurarea bazei furajere — sarcină de mare însemnătate economică In Raportul C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea partidului în perioada dintre Congresul al ll-lea şi Congresul al II-lea al partidului, cu privire la planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960-1965 şi la schiţa planului economic de perspectivă pe 15 ani, prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej se arată că pentru a asigura o cantitate mai mare de furaje se vor extinde culturile duble şi intercalate, precum şi suprafeţele cultivate cu plante bogate în proteine, ca: lucerna, trifoi, mazăre şi soia furajeră. Prin lucrările de ameliorare, îngrăşare şi întreţinere producţia păşunilor şi fîneţelor naturale trebuie să crească în anii următori la cel puţin 10.000 kg. masă verde la hectar. Fînul cultivat şi cel natural alături de nutreţul însilozat reprezintă un bogat izvor de vitamine pentru hrana animalelor în perioada de stabulaţie. Calitatea fînului depinde de compoziţia sa floristică, de locul unde este cultivat, epoca recoltării, precum şi de modul în care este depozitat. Fînul provenit din ierburi recoltate la înspicare — spun colectiviştii din comuna Ilălchiu — raionul Godlea, are o cantitate dublă de proteine faţă de fînul obţinut din ierburi recoltate după înflorire. De aceea, după experienţa anilor trecuţi, recoltatul îl facem la timp, dind mare atenţie cositului, uscării, depozitării şi păstrării finului. In aceste zile, paralel cu întreţinerea culturilor în gospodăriile agricole de stat, gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole din regiunea noastră au început lucrările de recoltare pentru asigurarea unei abundente baze furajere. De asigurarea unei puternice baze furajere depinde în mare măsură sporirea numărului de animale şi creşterea producţiei de carne, lapte, lînă, ouă şi alte produse animaliere. In acest an, organizaţiile de bază din unităţile agricole socialist-cooperatiste acordă o atenţie deosebită recoltării şi depozitării fulurilor cultivate şi naturale, evitînd degradarea acestora din cauza ploilor. In fiecare G..A.S. şi G.A.C. au fost luate măsuri ca lucrările de cosire, uscare şi depozitare să se termine pînă la începerea secerişului. Organizaţiile de bază şi consiliile G.A.S. au datoria să dea cea mai mare atenţie recoltării furajelor care pe trust ocupă o suprafaţă de mii de ha. Cu mijloacele mecanice de care dispun G.A.S-urile şi printr-o bună organizare a muncii, recoltatul fîneţelor cultivate şi naturale trebuie să se termine pînă la 10 iulie a. c. Ca urmare a muncii politice şi organizatorice desfăşurate de organizaţiile de bază şi consiliile din G.A.S., s-au recoltat pînă acum 7.725 ha. cu fînuri naturale şi cultivate iar 3.331 tone furaje au fost însilozate. Cele mai mari cantităţi de furaje au fost recoltate de muncitorii din gospodăriile agricole de stat Agnita, Bazna, Homorod, Jidvei, Laslea, Harman, Saschiz și altele. Recoltatul şi îndeosebi însilozarea furajelor sînt rămase în urmă la gospodăriile agricole de stat din Rîşnov, Rupea, Cristian-Sibiu, Noul, Giricul, Slimnic, Tigmandru. Pentru buna conservare a furajelor, uscarea în acest scop a fînurilor cultivate va trebui făcută în fiecare G.A.S. şi G.A.C. pe pari, garduri, piramide şi colibe. O grijă deosebită la uscarea fînurilor trebuie acordată păstrării frunzelor, obţinînd astfel un fîn de calitate superioară. In scopul asigurării fibroaselor necesare furajării animalelor, gospodăriile agricole de stat au datoria să recolteze ierburile de pe toate suprafeţele de fineţe, şanţurile drumurilor, livezile tinere şi terenurile ierbate. Depozitarea furajelor în G.A.S. şi G.A.C. să se facă în apropierea locului de consum, pentru toate speciile de animale, dîndu-se toată atenţia clădirii stogurilor şi vîrfurilor acestora. Gospodăriile agricole colective din raioanele Tîrnăveni, Agnita, Mediaş etc. au recoltat pînă acum linurile cultivate şi cele naturale de pe 7.941 ha., iar colectiviştii din raioanele Mediaş, Sibiu şi Făgăraş, paralel cu lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare, au însilozat în ultimele zile 1.584 tone furaje. Ca urmare a îndrumărilor date de organele de partid şi de stat, pe regiune urmează să se însilozeze cantitatea de 379.077 tone siloz, asigurîndu-se cel puţin 10 tone furaje însilozate pe cap de animal. In asigurarea bazei furajere necesară sectorului zootehnic al regiunii noastre, un loc important îl ocupă porumbul pentru siloz. Muncitorii din G.A.S. şi colectiviştii, însufleţiţi de sarcinile izvorîte din documentele celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R., luptă pentru o producţie sporită de cel puţin 40.000 kg. porumb-siloz masă verde la hectar. Pînă acum au fost prăşite 8.350 ha. semănate cu porumb-siloz. însilozarea acestei culturi trebuie să se facă în faza de coacere lapte-ceară, atunci cînd porumbul-siloz posedă cele mai multe unităţi nutritive. Pentru ca tocatul să se poată termina intr-un timp scurt, pe lingă tocătoriile existente, este necesar ca și S.M.T.-urile să ia măsuri, încă de pe acum, ca batozele vechi şi reformate, să se transformate în tocători de nutreţ. Organizaţiile de bază din G.A.C. să îndrume consiliile de conducere, ca din fondurile gospodăriilor să fie procurat prin U R.C.O utilajul mecanic necesar pentru tocatul porumbului-siloz. Pentru a se asigura în fiecare G.A.S. şi G.A.C. o cantitate mai mare de furaje, organizaţiile de bază au sarcina ca printr-o muncă politică susţinută să determine extinderea culturilor duble şi intercalate. In vederea asigurării furajării efectivelor de animale din toate sectoarele, comitetele raionale de partid şi sfaturile populare raionale au luat măsuri ca în acest an, după seceriş, în G.A.S. şi G.A.C. să se însămînţeze în mirişte 3.000 ha. cu plante furajere, în special porumb. Organizaţiile de bază au sarcina să mobilizeze muncitorii şi colectiviştii, să îndrume consiliile acestor unităţi, ca după recoltarea păioaselor să însămînţeze în mirişti suprafeţe cît mai mari cu porumb furajer. Oraşul nostru va deveni şi mai frumos Am citit cu atenţie şi deosebită bucurie Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al III-lea al P.M.R. program grandios de înflorire a patriei noastre. M-am oprit îndeosebi asupra capitolului privind sarcinile organelor locale ale puterii de stat, care reprezintă un îndrumar preţios în activitatea noastră viitoare şi în care se arată că sfaturile populare au obţinut rezultate remarcabile, dînd dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc, de grijă pentru utilizarea cu chibzuinţă a mijloacelor sporite de care dispun, de pricepere în a mobiliza prin forme multiple masele largi de oameni ai muncii la conducerea treburilor obşteşti, în oraşul Codlea perioada dintre cele două Congrese ale partidului nostru a fost perioada unor mari transformări social-economice. S-au născut cartiere noi, cum sunt cartierele înfrăţirea, Colorom, Centrul mecanic unde s-au construit peste 350 blocuri, case individuale şi construcţii social-culturale. S-au făcut paşi însemnaţi şi în domeniul edilitarogospodăresc. Numai în acest an pe linia gospodăririi oraşului s-au executat lucrări însemnate cum sunt macadamizarea a peste 6.000 m.p. străzi. în faţa fabricii „Colorom" s-a astupat cu plăci din beton canalul de scurgere a rezidurilor. Suprafeţele zonelor verzi a crescut cu încă 1.000 m.p. Au fost plantaţi sute de pomi pe marginea străzilor, s-au reparat numeroase poduri, garduri, porţi, etc. Luate în ansamblu toate acestea au contribuit la schimbarea aspectului oraşului, creînd condiţii mai bune de viaţă şi odihnă cetăţenilor. Trebuie scos în evidenţă că succesele obţinute au fost posibile datorită aportului adus de cetăţenii oraşului, mobilizaţi de deputaţi, de comitetele de cetăţeni şi de comisiile de femei pe circumscripţii, valoarea acţiunilor patriotice efectuate cifrîndu-se la peste 100.000 lei, în vederea dezvoltării şi înfrumuseţării în continuare a oraşelor. Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congres prevede pentru gospodăria comunală investiţii de aproape 5 miliarde lei, destinate realizării unor importante lucrări tehnico-edilitare de alimentare cu apă, salubritate şi altele. în lumina acestor sarcini Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Codlea va lua măsuri pentru executarea în viitor a unui volum de lucrări cuprinzînd : asfaltarea a 30.000 m.p. de străzi, macadamizarea a 60.000 m.p. de străzi, precum şi îmbrăcarea cu pavele a unei suprafeţe de 10.000 m.p. de străzi. De asemenea ne-am prevăzut să lărgim zonele verzi cu încă 5.000 m.p., să introducem canalizarea pe o lungime de 5.000 m.l. prelungirea conductei de apă potabilă cu încă 2.000 m.l. şi extinderea reţelei de curent electric cu 10.000 m.l. Combătînd neglijenţa şi risipa, antrenînd masele de cetăţeni la acţiuni patriotice, vom munci cu elan pentru îmbunătăţirea continuă a deservirii populaţiei. GHEORGHE SPÎNU preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular orăşenesc Codlea tott. ! I eft YU !' Şedinţă festivă cu prilejul Zilei învăţătorului J1 Ieri dimineaţă în sala Teatrului 1 ,1 de stat a avut loc o şedinţă festivă 1 i1 cu prilejul Zilei învăţătorului, la I1 care au participat cadrele didactice 1 i1 din Oraşul Stalin. I1 Cu acest prilej a vorbit despre 1 i1 însemnatele realizări obţinute în 1 I1 acest domeniu, cît şi despre pers- | i1 pectivele ce se deschid în faţa în- 1 i1 văţămîntului după cel de-al 111-lea 1 I1 Congres al P.M.R., tov. loan Bră- | i1 tue, secretar al Comitetului orăşei1 nesc de partid. Au mai luat cuvîn- I1 tul tov. Ana Teodorescu, vicei1 preşedintă a Comitetului executiv i1 al Sfatului popular orăşenesc şi tov. i[ Vasi le lonescu, şeful secţiei de în- I văţămînt şi cultură a Sfatului popu- ^ I. Iar orăşenesc. 1. Festivitatea s-a încheiat cu un ^ frumos program artistic prezentat I, de formaţiile artistice ale sindicatu- Iului muncitorilor din învăţămînt şi de un colectiv al teatrului muzical „Gh. Dima". Se extinde cromarea matriţelor . La uzinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin s-a introdus nu de mult metoda cromării suprafeţelor active ale matriţelor. Prin aceasta durabilitatea matriţelor se dublează, obţinîndu-se importante economii. Pînă în prezent s-au cromat matriţele necesare la forjarea a 70 de repere mici şi mijlocii. Tot pentru perfecţionarea tehnologiei de cromare s-a realizat un dispozitiv care duce la o depunere uniformă a cromului, uşurînd condiţiile de lucru. Excursie şcolară ! Elevii claselor a IV-a şi a Vll-a ale Şcolii de 7 ani nr. 4 din Oraşul S Stalin, au întreprins în zilele de 28 şi 29 iunie o frumoasă excursie-i cei 74 de participanţi la excursie. i i au vizitat Expoziția sovietică de lai IN ÎNTRECERE împărţiţi pe echipe, membrii întovărăşirii agricole din comuna Bobohalma, raionul Tîrnăveni, au început praşila II-a, din cele 340 hectare cultivate cu porumb, 20 ha. fiind prăşite a doua oară chiar din primele zile, în grădina de legume şi zarzavaturi, avînd 24 ha., a început şi praşila NTa la unele culturi. Echipele conduse de tov. Vasile Gurghean, Ioan Danciu și Ioan Dobrin se situează în fruntea întrecerii. D. DANCIU agent zooveterinar íBi HOTARIRILE CONGRESULUI PARTIDULUI - PUTERNIC ÎNDEMN SPRE NOI ÎNFĂPTUIRI îmbunătăţesc calitatea cărămizilor refractare 1 Hotărîţi să contribuie la traduce- rea în viaţă a sarcinilor trasate de Congresul al III-iea, harnicii mun- citori ai fabricii „Răsăritul“ din Oraşul Stalin raportează zilnic reali- I zări noi şi însemnate. Echipele frun- I taşe în întrecere ca aceiea conduse de comuniştii loan Cîrcel, din secţia I măcinare, Vasile Mita, din secţia a- 1 mestec şi pregătire, Vasile Gherman, de la cuptor, Iosif Virag, din secţia auxiliară, au totalizat pînă în prezent pe întreaga fabrică top tone cărămidă refractară peste plan, obţinîndu-se economii în valoare de 127.000 lei. Paralel cu aceste obiective, întrecerea se desfăşoară şi pentru realizarea unor produse de bună calitate. Introducerea procedeului semiuscat a permis realizarea unui produs superior calitativ, produs necesar oalelor de turnare a oţelului în marile uzine. Acest produs special are o rezistenţă mai mare, puţind fi folosit la mai multe turnări. La 24 de turnări, vechiul produs trebuia schimbat de cel puţin patru ori, în timp ce produsul realizat prin procedeul semi-uscat necesită numai trei schimbări. Pregătiţi pentru începerea recoltărilor Harnicii mecanizatori de la Staţiunea de maşini şi tractoare din Rupea, însufleţiţi de documentele celui de-al III-lea Congres al partidului, muncesc cu avînt pentru a întîmpina lucrările de recoltare bine pregătiţi. Ei au reparat 19 motoare stabile, 61 batoze cereale, 20 secerători, 15 motoare electrice, 2 combine Ci, 5 tocători de nutreţ şi altele. Lucrările au fost recepţionate de o comisie regională care a constatat că reparaţiile sînt de bună calitate. în munca de reparaţii s-au evidenţiat tovarăşii Nicolae Dogaru, şef de brigadă, Martin Gooscu, mecanic, loan Ugrai, tinichigiu, Vasile Ciobanu, lăcătuş mecanic, Martin Binder, mecanic, Andrei Forra, strungar, IONESCU N., coresp. Din neglijenţa preşedintelui Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Voila, raionul Făgăraş, Sasu Vasile, nu s-a făcut nici azi reparaţia căminului cultural din satul Gincşor din care cauză în interiorul clădirii pătrunde ploaia. wmmmmmmmmmmmmmmmmmmmn Brigada condusă de forjorul comunist Ion Hăprean, este brigadă fruntaşă în cadrul uzinelor „Independenţa" Sibiu. Membrii brigăzii depăşesc în medie cu 15 la sută sarcinile lor de plan şi dau produse de cea mai bună calitate. In cinstea celui de-al III-lea Congres al P.M.R. brigada a realizat economii de metal în valoare de 28.000 lei. IN CLISEU, brigada condusă de Ion Hăprean. Pastel mai ieftin Echipa din care fac parte muncitoarele Zenovia Bolovan şi Elena Bocîrnea s-a situat pe un loc de frunte în întrecerea însufleţită ce se desfăşoară la secţia de panel din Prej trier a întreprinderii industriale raionale Codlea. Răspunzînd cu fapte sarcinii trasate de partid de a lupta pentru reducerea continuă a preţului de cost, muncitorii din această secţie, folosind raţional materialul lemnos, au reuşit să reducă cu peste 300 lei preţul de cost pe metru cub de panel. Şi muncitorii din atelierul de binare şi-au realizat sarcinile de reducere a preţului de cost. Ei au făcut de la începutul anului economii peste plan în valoare de 212.000 Iei. Aici s-au evidenţiat comunistul Gheorghe Ciobanu şi tînărul Ioan Guga. IOAN MAICAN, coresp. la Bucureşti apoi s-au îndreptat înspre r Giurgiu, unde au făcut o plimbare cu vaporul pe Dunăre. Ridicînd nivelul de mecanizare sporim producţia agricolă în anul trecut, S.M.T.-urile din regiunea noastră, folosind 698 tractoare convenţionale, au executat diferite lucrări mecanizate în volum de 246.067 hantri. Peste 77 la sută din lucrări s-au efectuat în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. Productivitatea muncii pe mecanizator a crescut cu 96 la sută faţă de 1955, iar cîştigul mediu lunar al tractoriştilor înregistrează o creştere de 92 la sută. Rezultatele cele mai bune au fost obţinute în S.M.T.-urile Hărman, Sighişoara şi Făgăraş. Folosindu-se mai raţional maşinile, gospodăriile agricole colective au primit în acest an din partea S.M.T.urilor un ajutor tehnic mai larg şi mai calificat. Suprafaţa însămînţată mecanic în primăvară cu porumb şi sfeclă de zahăr, depăşeşte 12.000 ha. Folosind exemplul şi experienţa G.A.S., mecanizatorii din S.M.T.uri au sprijinit gospodăriile colective cu lucrări mecanizate noi ca: tăvălugitul a peste 6.200 ha, însămînţate cu culturi de toamnă, întreţinerea culturilor de porumb cu sapa rotativă, combaterea buruienilor şi a dăunătorilor pe cale chimică pe 4.500 hectare, împrăştiatul îngrăşămintelor chimice mecanic pe 3.500 ha. în fruntea acţiunilor pentru o recoltă bogată la toate culturile sunt membrii şi candidaţii de partid, tractorişti fruntaşi în S.M.T.-urile Hărman, Agnita, Făgăraş şi Rupea. Nivelul de viaţă şi condiţiile de muncă ale mecanizatorilor s-au îmbunătăţit în fiecare staţiune, datorită măsurilor luate de comitetele raionale de partid, precum şi a investiţiilor făcute de statul nostru democrat-popular şi care se ridică în perioada de la cel de-al II-lea Congres al P.M.R. şi pînă azi la 29.707.000 lei. Ca urmare a acestor măsuri, mecanizatorii de la S.M.T. Agnita, Făgăraş, Proştea Mare şi Rupea se bucură de cele mai bune condiţii de viaţă şi de lucru, dispunind de ateliere moderne, remize, cantine, cluburi şi locuinţe confortabile. Aşa cum se arată în raportul C.C. al P.M.R. cu privire la activitatea partidului în perioada dintre Congresul al II-lea şi Congresul al III- lea al partidului, cu privire la planul de dezvoltare a economiei naţionale pe anii 1960-1965 şi la schiţa planului economic de perspectivă pe 15 ani, in anuil 1965 vor reveni de un ''tractor fizic 100 ha. teren arabil, faţă de 270 hectare în 1959. Legat de dezvoltarea bazei tehnice din S.M.T.-uri, gradul de mecanizare complexă a lucrărilor din gospodăriile colective din regiunea noastră va crește la arături de la 35 la sută în 1960, la cca. 60 la sută în 1965 din totalul terenului arabil și la 94 la sută din totalul terenului arabil mecanizabil; semănatul mecanic al păioaselor va spori de la 27 la sută in acest an, la 60 la sută în 1965; semănatul mecanic al porumbului şi al sfeclei de Zahăr va spori la 65 la sută ; prăşitul Ing. GAVRIL ŢEPEŞ, şeful serviciului regional S.M.T. (Continuare în pag. 3-a) Creşte patrimoniul viticol In vederea extinderii viticulturii în regiunea noastră, s-au plantat cu viţă port-altoi 18,30 ha. şi s-au altoit pentru pepinierele de viţă un număr de 3.544.828 bucăţi coarde. Numai gospodăriile colective au plantat cu port-altoi 14 ha., adică 35.125 viţe şi au plantat cu viţă nobilă suprafaţa de 68,75 completând în acelaşi timp golurile cu n.2 d6 bucăţi viţe. — ŞI CE-A ZIS PREŞEDINTELE? — «ĂPA DE PLOAIE" Desen C. CAZACU FIECARE TONĂ DE FONTĂ LA UN PREŢ DE COST TOT MAI REDUS Măsuri elunite uimrărm Reducerea preţului de cost al produselor, constituie una din sarcinile cele mai importante. Această sarcină a fost şi este subliniată în mod deosebit de raportul G.G. al P.M.R., prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej la cel de-al III-lea congres al partidului. Numai executîrid produse mai ieftine şi mai bune se va putea realiza o creştere substanţială a nivelului de trai al oamenilor muncii. Muncitorii, tehnicienii, inginerii, din secţia noastră, respectiv secţia metalurgică a uzinelor „Independenţa"-Sibiu, conştienţi de importanţa acestei sarcini au avut o preocupare permanentă în vederea reducerii preţului de cost. In această direcţie, de un real folos ne-a fost studiul elementelor componente ale preţului de cost şi acţionarea asupra acelora a căror preponderenţă e mai mare. Fonta şi oţelul sunt materialele de bază pentru turnătorii. Preţul de cost al pieselor turnate, respectiv al maşinilor şi utilajelor ce se execută din ele este determinat în mare măsură de costul metalului lichid. Tocmai de aceea, direcţia principală în care am acţionat a fost reducerea preţului de cost al fontei lichide. In componenţa preţului de cost al fontei lichide intră o serie de elemente ca: încărcătura metalică, combustibil, materiale refractare, manopera şi altele. incărctura metalică pentru retopire în vederea turnării pieselor, are cea mai mare pondere în costul fontei şi ea se compune în general din fontă nouă de furnal, fontă veche şi feroaliaje. Rezultă de aici că, cu cît procentul de fontă veche va fi mai mare în compunerea şarjelor pentru retopire şi cu cit cantitatea de feroaliaje ce se utilizează este mai mică, cu atît costul fontei lichide ce se va obţine, va fi mai scăzut. Pornind de la aceste considerente, am acordat o deosebită atenţie acţiunii de a forma şarje în componenţa cărora să intre cantităţi cît mai mari de fontă veche, care în combinare cu fonte noi de compoziţii chimice corespunzătoare, să asigure calitatea pieselor, fără a fi necesar în acelaşi timp folosirea adaosurilor de feroaliaje, care sînt mai scumpe. Un element asupra căruia am acţionat în scopul reducerii preţului de cost al fontei lichide, e combustibilul care se utilizează pentru retopire. Combustibilul cu cea mai mare răspîndire în turnătorii este cocsul. Metodele care le-am folosit în scopul reducerii consumului de cocs sînt multiple. Pe lingă gospodărirea cu grijă și evitarea manipulărilor mecanice ne-am preocupat şi de modernizarea cuptoarelor. In acest scop, folosind experienţa dintr-o serie de turnătorii din ţară şi din străinătate, am adus, în ultimii ani, o serie de îmbunătăţiri cubilourilor. ’ Astfel, în vederea îmbunătăţirii arderii în procesul de topire, au fost reconstruite două crubilouri cu diametrul de 900 mm, prevăzute cu trei rînduri de guri de vînt. Atît la zidirea cubilourilor cît și la reparațiile curente, cărămida refractară a fost î~'— :*s cu pămînt refractar mult mai ie de mult au fost executate pe bilourile cu diametrul de 5 două preîncălzitoare de aer, . losesc la încălzirea aerului ce’se In acest an se va introduce din cubiipuriie cu diametrul mm. injectoare cu gaz metal derea reducerii consumului de Paralel cu lupta pentru r consumurilor specifice, o atermanentă s-a acordat creşterii vităţii muncii, uşurării muncitorilor. In această direcţii amintită mecanizarea operaţie cărcare la două cubilouri cu . de 900 mm. şi înzestrarea sub cîntar automat. Aceste măsuri, precum şi- ai dus la scăderea ,preţului de fontei lichide şi la reducerea lui de cocs. Numai îrn acesta de consum la cocs a fost 8 kg./tona de piese bune, faţă planificat, iar preţul de cost lichide pe perioada de la anului şi pînă îrn prezenta cu 43 lei/tonă. Colectivul secţiei noastre, de măreţele perspective des hotărîrile celui de-al III-lea şi-a majorat angajamentul 260.000 lei. Folosind experienţa acumul, în prezent, vom desfăşura o mai susţinută de ridicare a profesionale a muncitorilor, lor, inginerilor, de introducernicii înaintate pentru amanţă sarcinilor ce ne revin din cele elaborate de cel de-al III greş al P.M.R. Ing. ŢIGHINDELEANU , şeful secţiei metaluzinele „Independenţi După cuvenitele vorbe de laudă, urmează obişnuitul „cu toate acestea". Cei care sînt însă dornici să afle cite ceva despre preocuparea textilistelor medieşene de a face cît mai puţină risipă de materie primă - dacă sînt obişnuiţi să iscodească şi fapte justificîndu-l pe „cu toate acestea“ - să-şi grăbească vizita la uzinele „Vasia Vasilescu , deoarece. .. De fapt e greu să cuprinzi intr-o singură frază cauzele care l-au silit să-şi restrîngă activitatea deschizîndu-i perspective sigure de dispariţie. Filatoarele se privesc mirate: - Cine mai face risipă de materie primă ? Cîteva încearcă să-şi aducă aminte numele unei muncitoare care a fost criticată cîndva, pe la începutul anului, într-o consfătuire de producţie. - Parcă Elena Căluţ ! - Nu! Nu putea să fie Elena ! Numele ei poate sta alături de acela al Sofiei Kontz-Unde se află numele Sofiei Kontz ? Bineînţeles, la panoul fruntaşilor. A economisit materie primă in valoare de peste o mie lei. - Parcă Ana Lupei încercă cineva. - Cum ? Ana ? Dar nici nu avem în sector un aşa aprig, duşmăn al risipei de bumbac! - Te-ai uitat pe grafic ? Aproape o mie două sute lei! Asta-i economie, nu glumă ! - Parcă. Nu! Nici Viţa Văcar, nici Berta Schuster, nici Viţa Opriş, nici... - Cînd ai fost criticată ultima dată pentru risipă ? Viţa Opriş, se uită mirată la cei care i-aupus întrebarea. Apoi zîmbeşte ca la o glumă bună. Cînd vede însă că întrebarea a fost serioasă, răspunde simplu : - Niciodată! Bătălia pentru gospodărirea chibzuită a materiei prime, a început mai demult. In zilele acestea de întrecere care au înscris realizări nemaiîntîlnite în istoria fabricii, au fost făcuţi paşi însemnaţi şi în capitolul realizării de cît mai multe produse din aceeaşi cantitate de materie primă printr-o luptă continuă cu ceea ce altădată conveniseră prin tradiţie să se numească „mici pierderi neglijabile". Mici pierderi la baraj, mici pierderi la carde, mici pierderi la ringuri... Laolaltă, pierderi mari şi de loc neglijabile. Străduindu-se să dovedească prin fapte mereu mai de seamă că sarcinile încredinţate de partid textiliştilor de a ajunge în 1965 de la 287 milioane de metri pătraţi de ţesături la 540-550 milioane, muncitorii din uzinele „Vasil Vasilescu" au făcut cu 6 zile mai devreme bilanţul primului semestru, realizînd o economie la preţul de cost de peste 500.000 lei. Cele mai multe economii s-au făcut prin eliminarea continuă a „micilor pierderi" de materie primă, ajungîndu-se acolo incit - de pildă - în sectorul filatură obişnuitul „cu toate acestea a fost silit să-şi recunoască inutilitatea renunţînd să-şi mai reclame drepturile de parte mereu prezentă la bilanţurile de activitate. Atitudinii gospodăreşti, pline de grijă pentru fiecare gram de materie primă i s-au adăugat propunerile de îmbunătăţire a procesului tehnologic. Aşa s-a născut ideea prescurtării fluxului tehnologic la prelucrarea celofibrei în secţia batăr, de a iutri sistem de grătare şi de c, viteza valţului rupător la cite altele. Iată şi bilanţul tuturor acestor fapte din materia primă economisită pe întreaga fabrică pot fi realzate ţesăturile necesare la confecţionarea a peste 15.500 rochii. Aşa se explică de ce pentru vizitatorii dornici să afle cite ceva despre realizările textilistelor medieşene dacă au intenţia să caute şi fapte justificîndu-l pe tradiţionalul „cu toate acestea trebuie făcută recomandarea să se grăbească. Foarte curînd şi în alte capitole ale vieţii uzinei va fi dovedită inutilitatea acelei părţi de bilanţ care urmează după cuvenitele laude. însufleţiţi de Documentele cehii de al 111-lea Congres, muncitorii din această uzină discută un nou angajament. Despre semnificaţia sa vorbeşte un grafic afişat la clubul uzinei, în camera de documentare a agitatorilor : „Să reducem preţul de cost al ţesăturilor realizate în uzina noastră cu 1 la sută". Aceasta înseamnă pînă la sfîrşitul anului economii echivalente unor ţesături necesare confecţionării a peste 18.000 rochii. Şi pentru că aceasta cifră este viu discutată de Sofia , Kontz, Viţa Văcar, Berta Schuster, Ana Lupei, Viţa Opriş şi de toate muncitoarele acelea harnice care au învins în lupta cu risipa de materie primă, cu siguranţă că nu peste multă vreme şi pentru reducerea preţului de cost cu 1 la sută, obişnuitul „cu toate acestea va fi silit să bată în retragere. D. CRISTEA feu locale cacesteea care admit zilnic • 1 @ ® ® kg- bunul puneri lor dovedit a