Drum Nou, august 1960 (Anul 17, nr. 4852-4876)
1960-08-02 / nr. 4852
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.STALINI* ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4852 ★ MARȚI, 2 AUGUST 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să mobilizăm toate la seceriş, treieriş şi Datorită aşezării sale geografice, condiţiilor pedo-climatice pe care le are, raionul Sibiu, face parte din categoria acelor raioane unde, de obicei, lucrările agricole, indiferent de sezon, începe şi se termină cu mult mai devreme (circa o săptămină, două) decit in alte raioane ale regiunii. Pentru a vedea felul cum se desfăşoară lucrările de seceriş, treieriş şi alături de vară, redacţia ziarului „Drum nou“ a întreprins un raid anchetă in acest raion. Iată o parte din constatările noastre: ____________________ Zi şi noapte la seceriş şi treieriş forfele arături! — Raid anchetă în raionul Sibiu — In mai puţin de 4 zile bune de lucru, cei doi combaineri ai gospodăriei de stat din Cisnădie, împreună cu cosaşii şi secerătorii, au recoltat toate cele 40 hectare de orz. Pe măsură ce combinele înaintau un lan, o echipă alcătuită din cei mai harnici lucrători ai gospodăriei, strîngea paiele în urma combinelor și le încărca în remorcă. Din capul celălalt al tarlalei, acolo unde miriștea rămăsese curată, tractoarele arau. Nici după ce se-ntuneca de-a binelea, combainerii loan \Tli«: TyN« Rnei «11 c/»-«r!lTf*Cin Cil COSl AVNI J-»*-»*,* »'•' ------------------boare de pe tractoare. Cînd au început secerişul la grîu, întrecerea s-a dovedit a fi şi mai îndîrjită. Se întreceau de acum nu numai cei doi combaineri dar şi cei aproape 300 de cosaşi şi secerători care coseau şi secerau griul la lumina farurilor de la tractoare. Pe la o bucată din noapte, secerătorii şi cosaşii au plecat răminînd în cîmp doar combainerii. Aşa se angajaseră ei, să nu părăsească tractoarele şi combinele pînă nu vor treiera tot griul recoltat cu coasele şi secerile. Şi s-au ţinut de cuvînt. A doua zi, brigadierii de cîmp au notat în caietele de evidenţă: 9 ha. de grîu recoltate manual şi tot atîtea treierate cu combinele. Daca punem la socoteală şi cele 15 ha. de grîu secerate şi treierate cu combinele reiese că, intr-o zi şi o noapte, s-a secerat şi treierat griul de pe suprafaţa de 23 hectare. Este un merit al combainerilor, al lucrătorilor gospodăriei de stat de aici care nu şi-au precupeţit timpul şi efortul în întrecerea izvorîtă din dorinţa de a termina la timp şi fără pierderi recoltatul griului de pe cele 50 ha. firîijî trebuie secerat fără nici o întîrziere! Unii specialişti ai secţiei agricole (ne referim la inginerii agronomi) cercetînd probabil prognoza timpului, situaţiile operative şi unele note telefonice sau informative, şi-au format o părere personală despre stadiul de pîrguire a griului. „Deocamdată, secerişul la grîu nu poate începe". întrebaţi fiind din ce cauză, au răspuns scurt şi cuprinzător : „încă nu-i tîrguit". Un sîmbure de adevăr există ce-i drept şi în această afirmaţie. Griul, nu ajunsese peste tot în faza de pîrguire. Aceasta însă nu însemna că, secerişul griului nu putea, începe. Dimpotrivă, conform indicaţiilor date, recoltatul trebuia să înceapă şi să se desfăşoare eşalonat, pe măsură ce postările de griu, deci nu întreaga tarla, sau întregul lan, ajung la maturitate deplină. Dacă se lucra astfel şi, dacă personalul tehnico-ingineresc de la secţie dădea îndrumări precise asupra felului cum trebuie executat secerişul, avînd în vedere timpul nestatornic care a fost, situaţia secerişului în raion era deşi- jţigur cu totul alta. ţţţ Practic s-a constatat că, cu mijloacele existente - combine, seceri şi *ân coase - se puteau secera zilnic peste ţţţ citeva sute de ha. în realitate însă şi ţţţ acest lucru îl confirmă situaţiile oţţ operative întocmite - în nici o zi nu s-a atins viteza medie stabilită pe raion. Cauze sunt mai multe şi ele îşi au explicaţia în modul defectuos de organizare a muncii. Din totalul de 16 combine existente în G.A.S. şi S.M.T. au fost folosite numai 30, dar nici acestea cu întreaga lor capacitate. Cît priveşte coasele şi secerile, acestea s-au întrebuinţat doar ici-co- ro, în mod cu totul izolat, iată de ce la ora actuală în raion mai sunt destule comune unde secerişul griului nici n-a început sau în cel mai fericit caz, se găseşte în faza începutului. Aşa stau lucrurile în comunele Topîrcea, Vurpăr, Alămor, Armeni, Slimnic şi nu multe altele. Deci, nu-i de mirare că din şizg ha. grîu şi secară semănate în sectorul individual s-au recoltat doar 140g ha. In acelaşi ritm se desfăşoară secerişul griului şi în întovărăşirile agricole unde din şi78 ha. nu s-au secerat decít 1117 ha. Ceva mai bine se prezintă situaţia secerişului la grîu în gospodăriile Colective. Aici s-a secerat peste 35 la sută din plan. Totuşi trebuie avut în vedere faptul că o serie de gospodării colective şi, din păcate nu puţine la număr, nu a- Duminică în ne.g.iune ORAŞUL STALIN Duminică, fabrica de bere „Aurora din Dîrste, în colaborare cu întreprinderea „Ioan Fonaghi“ din Oraşul Stalin, a organizat pentru salariaţii ambelor întreprinderi o reuniune tovărăşească in frumosul parc al fabricii de bere. La această serbare au participat peste too de oameni ai muncii cu familiile lor, in faţa cărora brigada artistică a întreprinderii „Ioan Fonaghi" a prezentat un frumos program. FĂGĂRAŞ După ce simbătă după-amiază s-au întrecut la Agnita 16 brigăzi artistice de agitaţie din raioanele Agnita, Sighişoara şi Sibiu, in cadrul fazei interraionale a concursului brigăzilor artistice de agitaţie, in cursul zilei de duminică Făgăraşul a cunoscut de asemenea entuziasmul întrecerii. Brigăzile artistice de agitaţie din raioanele Codlea, Rupea şi Făgăraş, fruntaşe la faza raională şi-au disputat întiietatea în cadrul fazei interraionale, în prezenţa unui public ce a umplut pînă la refuz spaţioasa sală a clubului Combinatului chimic Făgăraş, s-au desfăşurat atît în cursul dimineţii cit şi după-amiază programele prezentate de cele 12 brigăzi artistice de agitaţie, participante la concurs. Buna pregătire de care au dat dovadă brigăzile artistice atît cele sindicale cit şi cele din aşezămintele culturale săteşti, tematica lor actuală şi plină de conţinut au dat posibilitatea participanţilor să asiste la o întrecere strins “, in faţa căreia juriul a fost pus cu adevărat in încurcătură. Nu e uşor să alegi pe cei mai buni din cei mai buni. Brigăzi artistice ca cele de la Combinatul chimic nr. 1 Făgăraş. I.P.R.O.F.I.L. Codlea, căminele culturale din întorsura Buzăului şi Sînpetru, raionul Codlea, căminul cultural din Augustin, raionul Rupea şi altele, au prezentat programe pe cit de bune pe atît de actuale. AGNITA Casa raională de cultură din oraşul Agnita, a găzduit duminică ansamblul de estradă al uzinelor „E- mailul Roşu" din Mediaş, care a prezentat spectacolul „Pe aripile melodiei şi veseliei". Cu acest prilej cei aproape 400 de spectatori agniţeni au fost delectaţi cu cintece de muzică uşoară şi populară în limbile română, germană şi maghiară. Cu aplauze bine meritate au fost răsplătiţi soliştii vocali Silvia Ponciu, Lucreţia Puflea, Lucreţia Marian, Suzana Schunn, Alia Keresztely, Victoria Damian, Hermine Jukresch, Elisabeta Gali şi alţii. OCNA SIBIULUI Formaţiuni artistice ale Casei orăşeneşti de cultură din Mediaş s-au deplasat la Ocna Sibiului unde au prezentat un program artistic în faţa oamenilor muncii veniţi la odihnă in această staţiune. Cei peste 200 spectatori prezenţi in sala căminului cultural, au aplaudat cu multă satisfacţie frumosul program dat de artiştii medieşeni , care a cuprins selecţiuni din diferite spectacole de operetă, operă şi balet. ■.« t.* etvo-n. m mmmmmmmmmmmm i $ ; a. Recenzii de cărţi : a i O muncă susţinută de culturaliza- • ;ţ; re a maselor se desfăşoară în aces- i IjJ tă perioadă la clubul întreprinderii ţ !ţţ „Măgura Codlei“ din Codlea. ţ ţț. De curînd au fost prezentate pen- t £ tru tineretul din cadrul întreprinderii I £ pe lîngă conferinţe, recenziile unor 10 cărţi cum situ: „V. I. Lenin despre ţi 1 sarcinile Uniunii Tineretului Munci- ; ţ; tor", „Clocote“ de A. O. Vaida, „So- i ţi şeaua Nordului" de Eugen Barbu şi ; g altele. (S. NICOLAE, coresp.) ţ I Plăci emailate din tablă: I de aluminiu : ţi ♦ v . iţi După îndelungate studii şi cerce t @ ţări, un colectiv de tehnicieni de la ţţ, laboratorul fabricii „Emailul Roşu" din Atediaş a reuşit să emaileze plă- ♦ , cile din tablă de aluminiu care au o ţţ; largă întrebuinţare în construcţii. ţ iţi Plăcile sunt cu mult mai uşoare ca laotelul şi se pot îndoi la 180 de grade, j iţi ’ i I Primele cantităţi de orz I predate statului f: g : ţţ In aceste zile colectiviştii, întovă- i; ;ţ răşiţii şi ţăranii muncitori din re- iţ ţţ giunea noastră lucrează cu mult a- ;i vînt patriotic la strîngerea recoltei ţi ţţ de cereale. Paralel cu treierişul co- ;i *î lectiviştii au şi început să predea la î; ţţ bazele de recepţie cantităţile de ce- ţţ ţţ reale contractate dl statul. Astfel ţi ►î colectiviştii din raionul Mediaş au ►; iţ predat la bazele de recepţie 11 to- iţ iţ ne de orz. 1. $ In următoarele zile la bazele de ţi iţ recepţie din regiunea noastră vor fi ţi ţi preluate şi primele cantităţi de grîu iţ ţi din recolta acestui an. :* ;; iţ Concursul anual : •ţ „Vasile Alecsandri“ ţi ii de piese de teatru ţ ;• •i ţi Cu aprobarea Ministerului învăţăţţ ţţ mîntului şi Culturii, Casa Centrală ţ; ţţ a Creaţiei Populare a elaborat ro- ţi iţ gulamentul concursului anual „Va- ţi ţi sile Alecsandri", ediţia 1960, pentru ţ; ţi piese de teatru într-uin act şi piese i; ţ; într-un act pentru teatru de păpuşi. iţ La acest concurs, care se încheie ia ♦Jţ, la 1 decembrie 1960, pot participa :toţi scriitori profesionişti şi amatori, toţi ţi mîni, maghiari şi germani. Concuran ţi ţ; ţii pot înainta comedii, farse, vode- *; ţţ viluri, drame, tragedii etc. i; •. Concursul este dotat cu premii va- idiţ fiind între 10.000 şi 1.000 lei. i ţ* ţi ţi O iniţiativă preţioasă ii «ţ Din iniţiativa consiliului gospodă ţţ riei agricole de stat „Axente Sever" ţ iţ din raionul Mediaş, s-a trecut re ţi îţ cent, la uscarea griului cu ajutorul ji ţţ razelor infraroşii.ţ ţţ Griul recoltat cu combinele în zi ţţ ;î iele pioioase este uscat cu ajutorul ţ; ţţ a 12 lămpi de infraroşii primite de ţoţţ la întreprinderea de construcţii din ţ ţţ Mediaş. „ ’ ţi Din 1 Ine n-a mai vizitat de cîtăva vreme Blajul, rămîne impresionat de schimbările pe care le-a cunoscut geografia acestui oraş într-o perioadă atît de scurtă. Vizitatorul va găsi în centrul oraşului, pe locul unde în toamna trecută era o livadă de pruni, minunate blocuri de locuinţe, iar pe Cîmpia Libertăţii, unde în adierea vîntului foşnea porumbiştea, două impunătoare hale de beton înconjurate de un complex de clădiri. Nu s-a împlinit încă anul de cînd in cotidianul vechiului oraş şi-au făcut loc lucruri neobişnuite. Anul trecut, cind in pădurea Cărbunarilor începuse dansul tomnatic al frunzelor, iar pe dealurile dinspre Tîrnave nesfîrşitele vii răsunau de cîntecele culegătorilor, la Blaj şi-au făcut apariţia vestitorii şantierelor - topometrii. Locuitorii îi iscodeau cu privirile pe oamenii care citeva zile în şir măsurau în lung şi-n lat istorica Cîmpie a Libertăţii, notîndu-şi în caiete sumedenie de cifre. Apoi au plecat. Se părea că din nou s-a aşternut liniştea peste bătrînul oraş. Nu pentru mult timp însă, în mai puţin de o lună ea a fost din nou tulburată. Toamna tirzie îşi împrăştia suflarea rece pe valea dintre cele două Tîrnave. La Blaj soseau în şiruri autocamioane, macarale, buldozere, ercavatoare şi alte maşini pe care blăjenii le priveau cu mirare. Au început lucrările de organizare a şantierului, s-au construit drumuri trainice şi calea ferată. Apoi s-a trecut la munca avîntată de ridicare a noilor construcţii ce vor compune modernul combinat de industrializare a lemnului. Curios fapt, că în jurul lor nu au mai apărut barăcile, nelipsite din preajma construcţiilor. - Nu mai sînt la modă - spunea rizînd directorul şantierului, văzînd nedumerirea vizitatorilor. Constructorii locuiesc împreună cu familiile lor în minunatele apartamente din blocurile construite în oraş. Odată cu atacarea primelor lucrări ale combinatului, a început şi construcţia lor. După cîteva luni, şaizeci de constructori împreună cu famiile lor s-au şi mutat în noile locuinţe. Intr-o singură zi, la toate ferestrele au apărut perdele, iar în balcoane flori. Nu ne mai luam ochii de la ele ... Şi tovarăşul Nicolae, directorul şantierului vorbea despre blocuri cu atîta însufleţire, de parcă ar fi construit palate. Dar, de fapt, chiar palate sint. Palate ale socialismului, care se vor construi cu miile în sesenal. tir s-a petrecut însă în acest timp pe şantier ? Tiuite ! Atît de multe, încjj't cu greu le-ar putea reda cuvintele. In fiecare zi, freamătul şantierului biruie distanţa de doi kilometri care il desparte de oraş. Blăjenii îl aud. Unii urcă pe hulă, de unde şantierul se vede ca-n palmă. Un asemenea peisaj e rar. Buldozerele atacă năpraznic terenul, nnvelindu-l, excavatoarele muşcă cu lăcomie pămîntul, coloane de autobasculante îl transportă într-o vale din cîmpie, mai multe maşini sapă şanţuri pentru conducte. Aici pînă şi săpăturile sunt mecanizate. Odată cu primăvara, în acest an au izbucnit spre cerul Blajului halele arcuite din beton precomprimat. Cu fiecare tur de macara, ce urca piesa precomprimată pe stâlpii de beton armat, hala creştea cu cinci metri. Creştea hala, creştea şantierul, creşteau oamenii. Mulţi care pînă la venirea pe şantier nu se întîlniseră cu noţiunea de „prefabricate“ montau, halele din beton precomprimat, acoperindu-le cu plăci autoclavizate. Ei şi alţii ca ei sunt stăpînii tehnicii noi în construcţii. Priviţi cum arată şantierul după nouă luni de la debarcarea primilor constructori pe Cîmpia Libertăţii. S-au înălţat în acest timp două din fabricile marelui complex - cea de mobilă şi cea de placare. Celei de-a treia, de plăci fibrolemnoase, se termină turnarea fundaţiilor. In afa- C. FOCIUC (Continuare în pag. 2-a) LAJ 1960 (Continuare în pag. 2-a)Des Colectivul sectorului de industrializare a lemnului din Oraşul Sialict, folosind metode avansate de lucru, reuşeşte ca din aceeaşi cantitate de buşteni să producă mai multă cherestea. IN CLIŞEU: Gateriştii Kicsid Andrei, Pleşa Valentin şi Bălan Nicolae, care prin reducerea bracului tehnic şi folosind raţional şabloane distanţiere, în luna trecută au economisit 12 m.c. buşteni de fag. Totodată ei şi-au depăşit norma cu 17 la sută. Urmînd iniţiativa constructorilor de la Trustul 5 Vom preda locuinţele cu aproape 2 luni mai devreme Constructorii de la întreprinderea nr. 1 din Mediaş, vor construi în acest an peste 80 de apartamente pentru oamenii muncii. Documentele Congresului al 111-lea pun în faţa constructorilor sarcini deosebit de importante privind scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor de construcţii a locuinţei, astfel ca în patru, cinci luni de zile un bloc mediu să fie terminat. Odată cu dezbaterea documentelor Congresului partidului muncitorii, inginerii şi tehnicienii constructori au constatat că pe şantiere există însemnate rezerve care valorificate vor duce la îmbunătăţirea calităţii construcţiilor şi scurtarea termenelor de dare în folosinţă. Pînă în anul acesta în cadrul întreprinderii noastre la construcţia locuinţelor prea puţin se foloseau metode industriale şi mecanizarea. Se întîmpla ca un bloc de locuinţe să-l ridicăm în roşu în trei, patru luni. In consfătuiri de producţie muncitorii fruntaşi, în frunte cu comuniştii, au arătat că în felul acesta nu mai putem lucra. Trebuie să introducem metode de lucru industriale. Macarale, betoniere, pompe de mortar, etc. sunt destule dar trebuie să le folosim întreaga capacitate de producţie. Pe baza propunerilor făcute s-a întocmit plănul de măsuri tehnico-organizatorice în care s-a pus accentul pe mecanizarea lucrărilor. Ţinând seama de propunerile noastre la blocul din str. Karl Marx cu 24 de apartamente lucrările sunt în mare parte mecanizate. Pe şantier funcţionează două macarale, betoniere şi altele, ceea ce ne-a dat posibilitatea să lucrăm mai repede şi mai binne. Acum am ajuns cu zidăria la ultimul etaj. Aflînd din ziarul „Drum nou" despre iniţiativa constructorilor de la Trustul 5 care s-au angajat să ridice un etaj cu 12 apartamente din panouri mari pe săptămină care a fost urmată de constructorii de la întreprinderea nr. 3 din Oraşul Stalin, noi am studiat posibilităţile de care dispunem pentru a reduce din timpul lucrărilor. In contract se prevede ca blocul la care lucrăm să fie terminat la 30 Decembrie. Urmînd exemplul constructorilor de la Orașul Stalin noi am hotărît ca in cinstea zilei de 7 Noiembrie să predăm blocul la cheie — adică cu aproape două luni mai devreme. La posibilităţile noastre într-o săptămînă o echipă compusă din 0 zidari calificaţi s-a angajat să ridice 4 apartamente, lucru ce se făcea înainte în 8 zile.. Acest lucru este pe deplin posibil, dar pentru aceasta noi cerem conducerii întreprinderii să ne sprijine mai mult. Deoarece macaralele se defectează des, avem multe stagnări. Mecanicul şef nu a asigurat piesele de schimb necesare, în special lanţurile care ne dau multă bătaie de cap. Lucrările de zidărie în roşu se termină în cîteva zile, de pe acum va trebui montată staţia de mortar cu toate instalaţiile, iar aprovizionarea cu nisip şi materiale să fie făcută din timp. Avînd toate cele necesare noi vom organiza mai raţional lucrările de interior astfel ca să nu pierdem nici o zi de lucru. Constructorii sînt hotărîţi ca sub îndrumarea organizaţiei de bază să depună toate eforturile pentru a construi mai bine, mai repede şi de bună calitate, traducînd în viaţă sarcinile trasate de cel de-al IlI-Iea Congres al partidului. Dar în activitatea noastră întîmpinăm o serie de greutăţi. In primul rînd vrem să arătăm că nici în anul acesta beneficiarii şi Direcţia de sistematizare, arhitectură şi proiectarea construţiilor — Oraşul Stalin nu a reuşit să predea documentaţia la timp, fapt ce a făcut ca lucrările să fie începute cu mare întîrziere. După ce am primit documentaţia şi am început lucrările ne-am lovit de altele. Din lipsa fîşiilor de prefabricate, care trebuie să ni le livreze întreprinderea de prefabricate din Oraşul Stalin, nu putem înainta cu lucrările. De cîteva zile ne-am oprit cu zidăria la primul etaj deoarece ne lipsesc fîşiile pentru tavane. Noi cerem tovarăşilor de la întreprinderea de prefabricate ca să-şi sporească şi ei eforturile pentru a ne asigura fîşiile de prefabricate. Aplicînd metodele înaintate de muncă şi folosind din plin timpul de lucru şi întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, colectivul nostru de zidari, fierari betonişti şi tehnicieni este hotărît să-şi îndeplinească şi să-şi depăşească angjamentul, dînd locuinţele în folosinţă cu mult înainte de termen. BABU AGHIM maistru, CRISTEA RISTEA, şef de echipă zidari Întreprinderea de construcţii nr. 1 Mediaş La unităţile „Alimentara" din oraşul Săcele, în afară de „Vâlcele" alte ape minerale nu se găsesc. - NUMAI APA DE „VILGELE" ? - AVEM ȘI DE „SACELE", DAR NU-I MINERALA. Desen: G. GAZAGU succese «al© c« »Combinatului Je In oraşul Sighişoara, acolo unde fabrica de faianţă produce din plin, în curînd se va da în folosinţă întregul Combinat de faianţă şi sticlă, obiectiv industrial de importanţă republicană, construit în anii regimului nostru democrat-popular. Lucrînd cu mult entuziasm, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de pe şantier au încheiat trimestrul II din acest an cu un bilanţ rodnic : planul de producţie a fost realizat în proporţie de 129,3 la sută iar productivitatea muncii a crescut cu 3,3 la sută. La aceste frumoase rezultate dobîndite de constructori, se mai adaugă recuperarea printr-o gospodărire chibzuită a 58,87 m.c. de cherestea, 13.456 kg. fier beton, 41.449 kg. ciment şi altele, aducind o economie de 139.000 lei. De bună seamă că, la obţinerea acestor succese a contribuit întregul colectiv. Totuşi, pentru străduinţa depusă, brigăzile complexe conduse de tovarăşii Ion Tabler, lăcătuş, Gheorghe Roşu, manipulant, Gheorghe Barth, dulgher, Ion Armancu, montor, Frideric Leprich, fierar-betonist, împreună cu utemiştii de pe şantier care în timpul lor liber au colectat peste 9.000 kg. fier vechi; merită toată lauda. N. BĂRBAT, STAN VÎRTAN, coresp. nstruck ffcaacanf«* «•al©*» sa In Poiana Stalin, în aerul ozonat al munţilor, a fost creat un lac şi o plajă, care primeşte mii de vizitatori dornici să petreacă aici o zi de odihnă, în clişeele noastre . Aspecte din cursul zilei de duminică. Plimbări cu barca pe lac, jocuri cu mingea, jocuri distractive, împlinesc orele plăcute de odihnă ale tinerilor și vîrstnicilor. 1 V.