Drum Nou, august 1960 (Anul 17, nr. 4852-4876)

1960-08-02 / nr. 4852

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R.STALINI* ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVII, Nr. 4852 ★ MARȚI, 2 AUGUST 1960 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să mobilizăm toate la seceriş, treieriş şi Datorită aşezării sale geografice, condiţiilor pedo-climatice pe care le are, raionul Sibiu, face parte din categoria acelor raioane unde, de obicei, lucrările agricole, indiferent de sezon, începe şi se termină cu mult mai devreme (circa o săptămină, două) decit in alte raioane ale regiunii. Pentru a vedea felul cum se desfăşoară lucrările de seceriş, tre­ieriş şi alături de vară, redacţia ziarului „Drum nou“ a întreprins un raid anchetă in acest raion. Iată o parte din constatările noastre: ____________________ Zi şi noapte la seceriş şi treieriş forfele arături! — Raid anchetă în raionul Sibiu — In mai puţin de 4 zile bune de lucru, cei doi combaineri ai gospo­dăriei de stat din Cisnădie, împreu­nă cu cosaşii şi secerătorii, au recol­tat toate cele 40 hectare de orz. Pe măsură ce combinele înaintau un lan, o echipă alcătuită din cei mai harnici lucrători ai gospodăriei, strîngea paiele în urma combinelor și le în­cărca în remorcă. Din capul celălalt al tarlalei, acolo unde miriștea rămăsese curată, trac­toarele arau. Nici după ce se-ntune­­ca de-a binelea, combainerii loan \Tli«: TyN« Rnei «11 c/»-«r!lTf*Cin Cil CO­Sl AVNI J-»*-»*,* »'•' ------------------­boare de pe tractoare. Cînd au înce­put secerişul la grîu, întrecerea s-a dovedit a fi şi mai îndîrjită. Se în­treceau de acum nu numai cei doi combaineri dar şi cei aproape 300 de cosaşi şi secerători care coseau şi secerau griul la lumina farurilor de la tractoare. Pe la o bucată din noapte, sece­­rătorii şi cosaşii au plecat răminînd în cîmp doar combainerii. Aşa se an­gajaseră ei, să nu părăsească tractoare­le şi combinele pînă nu vor treiera tot griul recoltat cu coasele şi sece­­rile. Şi s-au ţinut de cuvînt. A doua zi, brigadierii de cîmp au notat în caietele de evidenţă: 9 ha. de grîu recoltate manual şi tot atîtea treiera­te cu combinele. Daca punem la so­coteală şi cele 15 ha. de grîu secerate şi treierate cu combinele reiese că, intr-o zi şi o noapte, s-a secerat şi treierat griul de pe suprafaţa de 23 hectare. Este un merit al combainerilor, al lucrătorilor gospodăriei de stat de aici care nu şi-au precupeţit timpul şi efortul în întrecerea izvorîtă din dorinţa de a termina la timp şi fără pierderi recoltatul griului de pe cele 50 ha. firîijî trebuie secerat fără nici o întîrziere! Unii specialişti ai secţiei agricole (ne referim la inginerii agronomi­) cercetînd probabil prognoza timpu­lui, situaţiile operative şi unele note telefonice sau informative, şi-au format o părere personală despre stadiul de pîrguire a griului. „Deocamdată, secerişul la grîu nu poate începe". întrebaţi fiind din ce cauză, au răspuns scurt şi cuprinză­tor : „încă nu-i tîrguit". Un sîmbure de adevăr există ce-i drept şi în a­­ceastă afirmaţie. Griul, nu ajunsese peste tot în faza de pîrguire. Aceasta însă nu însemna că, se­cerişul griului nu putea, începe. Dim­potrivă, conform indicaţiilor date, re­coltatul trebuia să înceapă şi să se desfăşoare eşalonat, pe măsură ce postările de griu, deci nu întreaga tarla, sau întregul lan, ajung la maturitate deplină. Dacă se lucra astfel şi, dacă personalul tehnico-in­­gineresc de la secţie dădea îndru­mări precise asupra felului cum tre­buie executat secerişul, avînd în ve­dere timpul nestatornic care a fost, situaţia secerişului în raion era deşi- jţi­gur cu totul alta. ţţţ Practic s-a constatat că, cu mijloa­­cele existente - combine, seceri şi *ân coase - se puteau secera zilnic peste­ ţţţ citeva sute de ha. în realitate însă şi ţţţ acest lucru îl confirmă situaţiile o­­ţţ o­perative întocmite - în nici o zi nu­ s-a atins viteza medie stabilită pe raion. Cauze sunt mai multe şi ele îşi au explicaţia în modul defectuos de organizare a muncii. Din totalul de 16 combine existente în G.A.S. şi S.M.T. au fost folosite numai 30, dar nici acestea cu întreaga lor capacitate. Cît priveşte coasele şi secerile, acestea s-au întrebuinţat doar ici-co- ro, în mod cu totul izolat, iată de ce la ora actuală în raion mai sunt destule comune unde secerişul griului nici n-a început sau în cel mai fericit caz, se găseşte în faza începutului. Aşa stau lucrurile în comunele Topîrcea, Vur­­păr, Alămor, Armeni, Slimnic şi nu multe altele. Deci, nu-i de mirare că din şizg ha. grîu şi secară semănate în sectorul individual s-au recoltat d­oar 140g ha. In acelaşi ritm se des­făşoară secerişul griului şi în întovă­răşirile agricole unde din şi78 ha. nu s-au secerat decít 1117 ha. Ceva mai bine se prezintă situaţia secerişului la­ grîu în gospodăriile Colective. Aici s-a secerat peste 35 la sută din plan. Totuşi trebuie avut în vedere faptul că o serie de gospodării colective şi, din păcate nu puţine la număr, nu a- ­Duminică în ne.g.iune ORAŞUL STALIN Duminică, fabrica de bere „Auro­ra din Dîrste, în colaborare cu în­treprinderea „Ioan Fonaghi“ din O­­raşul Stalin, a organizat pentru sala­riaţii ambelor întreprinderi o reuni­une tovărăşească in frumosul parc al fabricii de bere. La această ser­bare au participat peste too de oa­meni ai muncii cu familiile lor, in faţa cărora brigada artistică a între­prinderii „Ioan Fonaghi" a prezentat un frumos program. FĂGĂRAŞ După ce simbătă după-amiază s-au întrecut la Agnita 16 brigăzi ar­tistice de agitaţie din raioanele Ag­nita, Sighişoara şi Sibiu, in cadrul fazei interraionale a concursului bri­găzilor artistice de agitaţie, in cursul zilei de duminică Făgăraşul a cunos­cut de asemenea entuziasmul între­cerii. Brigăzile artistice de agitaţie din raioanele Codlea, Rupea şi Fă­găraş, fruntaşe la faza raională şi-au disputat întiietatea în cadrul fazei interraionale, în prezenţa unui pu­blic ce a umplut pînă la refuz spa­ţioasa sală a clubului Combinatului chimic Făgăraş, s-au desfăşurat atît în cursul dimineţii cit şi după-amia­­ză programele prezentate de cele 12 brigăzi artistice de agitaţie, partici­pante la concurs. Buna pregătire de care au dat dovadă brigăzile artis­tice atît cele sindicale cit şi cele din aşezămintele culturale săteşti, tema­tica lor actuală şi plină de conţinut au dat posibilitatea participanţilor să asiste la o întrecere strins “, in faţa căreia juriul a fost pus cu adevărat in încurcătură. Nu e uşor să alegi pe cei mai buni din cei mai buni. Brigăzi artistice ca cele de la Com­binatul chimic nr. 1 Făgăraş. I.P.R.O.F.I.L. Codlea, căminele cul­turale din întorsura Buzăului şi Sîn­­petru, raionul Codlea, căminul cul­tural din Augustin, raionul Rupea şi altele, au prezentat programe pe cit de bune pe atît de actuale. AGNITA Casa raională de cultură din ora­şul Agnita, a găzduit duminică an­samblul de estradă al uzinelor „E- mailul Roşu" din Mediaş, care a pre­zentat spectacolul „Pe aripile melo­diei şi veseliei". Cu acest prilej cei aproape 400 de spectatori agniţeni au fost delectaţi cu cintece de muzi­că uşoară şi populară în limbile ro­­mână, germană şi maghiară. Cu apla­uze bine meritate au fost răsplătiţi soliştii vocali Silvia Ponciu, Lucreţia Puflea, Lucreţia Marian, Suzana Schunn, Alia Keresztely, Victoria Damian, Hermine Jukresch, Elisa­­beta Gali şi alţii. OCNA SIBIULUI Formaţiuni artistice ale Casei oră­şeneşti de cultură din Mediaş s-au deplasat la Ocna Sibiului unde au prezentat un program artistic în fa­ţa oamenilor muncii veniţi la odihnă in această staţiune. Cei peste 200 spectatori prezenţi in sala căminului cultural, au aplau­dat cu multă satisfacţie frumosul program dat de artiştii medieşeni , care a cuprins selecţiuni din diferite spectacole de operetă, operă şi balet. ■.« t.­­* ­­e­tvo-n.­­ m mmmmmmmmmmmm i $ ; a. Recenzii de cărţi : a i O muncă susţinută de culturaliza- • ;ţ; re a maselor se desfăşoară în aces- i IjJ tă perioadă la clubul întreprinderii ţ !ţţ „Măgura Codlei“ din Codlea. ţ ţț. De curînd au fost prezentate pen- t £ tru tineretul din cadrul întreprinderii I £ pe lîngă conferinţe, recenziile unor 1­0 cărţi cum situ­: „V. I. Lenin despre ţ­i 1 sarcinile Uniunii Tineretului Munci- ; ţ; tor", „Clocote“ de A. O. Vaida, „So- i ţi şeaua Nordului" de Eugen Barbu şi ; g altele. (S. NICOLAE, coresp.) ţ I Plăci emailate din tablă: I de aluminiu : ţi ♦ v . iţi După îndelungate studii şi cerce­ t @ ţări, un colectiv de tehnicieni de la­­ ţţ, laboratorul fabricii „Emailul Roşu"­­ din Atediaş a reuşit să emaileze plă- ♦ ,­­ cile din tablă de aluminiu care au o ţţ; largă întrebuinţare în construcţii. ţ­ iţi Plăcile sunt cu mult mai uşoare ca l­a­otelul şi se pot îndoi la 180 de grade, j iţi ’ i I Primele cantităţi de orz I predate statului f: g : ţţ In aceste zile colectiviştii, întovă- i; ;ţ răşiţii şi ţăranii muncitori din re- iţ ţţ giunea noastră lucrează cu mult a- ;i­­ vînt patriotic la strîngerea recoltei ţi ţţ de cereale. Paralel cu treierişul co- ;i *î lectiviştii au şi început să predea la î; ţţ bazele de recepţie cantităţile de ce- ţţ ţţ reale contractate d­l statu­l. Astfel ţi ►î colectiviştii din raionul Mediaş au ►; iţ predat la bazele de recepţie 11 to- iţ iţ ne de orz. 1. $ In următoarele zile la bazele de ţi iţ recepţie din regiunea noastră vor fi ţi ţi preluate şi primele cantităţi de grîu iţ ţi din recolta acestui an. :* ;; iţ Concursul anual :­ •ţ „Vasile Alecsandri“ ţi ii de piese de teatru ţ ;• •i ţi Cu aprobarea Ministerului învăţă­­ţţ ţţ mîntului şi Culturii, Casa Centrală ţ; ţţ a Creaţiei Populare a elaborat ro- ţi iţ gulamentul concursului anual „Va- ţi ţi sile Alecsandri", ediţia 1960, pentru ţ; ţi piese de teatru într-uin act şi piese i; ţ; într-un act pentru teatru de păpuşi. iţ La acest concurs, care se încheie ia ♦Jţ, la 1 decembrie 1960, pot participa :t­oţi scriitori profesionişti şi amatori, to­­ţi ţi mîni, maghiari şi germani. Concuran­ ţi ţ; ţii pot înainta comedii, farse, vode- *; ţţ viluri, drame, tragedii etc. i; •. Concursul este dotat cu premii va- id­iţ fiind între 10.000 şi 1.000 lei. i­ ţ* ţi ţi O iniţiativă preţioasă ii «ţ Din iniţiativa consiliului gospodă­ ţţ riei agricole de stat „Axente Sever" ţ­ iţ din raionul Mediaş, s-a trecut re­ ţi îţ cent, la uscarea griului cu ajutorul ji ţţ razelor infraroşii.­­ţ ţţ Griul recoltat cu combinele în zi­ ţţ ;î iele pioioase este uscat cu ajutorul ţ; ţţ a 12 lămpi de infraroşii primite de ţo­ţţ la întreprinderea de construcţii din ţ ţţ Mediaş. „ ’ ţi D­in 1 Ine n-a mai vizitat de cîtăva vreme Blajul, rămîne impre­sionat de schimbările pe ca­re le-a cunoscut geografia acestui oraş într-o perioadă atît de scurtă. Vizitatorul va găsi în centrul ora­şului, pe locul unde în toamna tre­cută era o livadă de pruni, minuna­te blocuri de locuinţe, iar pe Cîmpia Libertăţii, unde în adierea vîntului foşnea porumbiştea, două impună­toare hale de beton înconjurate de un complex de clădiri. Nu s-a împlinit încă anul de cînd in cotidianul vechiului oraş şi-au fă­cut loc lucruri neobişnuite. Anul tre­cut, cind in pădurea Cărbunarilor în­cepuse dansul tomnatic al frunzelor, iar pe dealurile dinspre Tîrnave ne­­sfîrşitele vii răsunau de cîntecele cu­legătorilor, la Blaj şi-au făcut apari­ţia vestitorii şantierelor - topome­trii. Locuitorii îi iscodeau cu priviri­le pe oamenii care citeva zile în şir măsurau în lung şi-n lat istorica Cîm­­pie a Libertăţii, notîndu-şi în caiete sumedenie de cifre. Apoi au plecat. Se părea că din nou s-a aşternut li­niştea peste bătrînul oraş. Nu pentru mult timp însă, în mai puţin de o lună ea a fost din nou tulburată. Toamna tirzie îşi împrăştia sufla­rea rece pe valea dintre cele două Tîrnave. La Blaj soseau în şiruri au­tocamioane, macarale, buldozere, er­­cavatoare şi alte maşini pe care blă­jenii le priveau cu mirare. Au în­ceput lucrările de organizare a şan­tierului, s-au construit drumuri trai­nice şi calea ferată. Apoi s-a­ trecut la munca avîntată de ridicare a noi­lor construcţii ce vor compune mo­dernul combinat de industrializare a lemnului. Curios fapt, că în jurul lor nu au mai apărut barăcile, nelipsite din preajma construcţiilor. - Nu mai sînt la modă - spunea rizînd directorul şantierului, văzînd nedumerirea vizitatorilor. Construc­torii locuiesc împreună cu familiile lor în minunatele apartamente din blocurile construite în oraş. Odată cu atacarea primelor lucrări ale combi­natului, a început şi construcţia lor. După cîteva luni, şaizeci de con­structori împreună cu famiile lor s-au şi mutat în noile locuinţe. In­­tr-o singură zi, la toate ferestrele au apărut perdele, iar în balcoane flori. Nu ne mai luam ochii de la ele ... Şi tovarăşul Nicolae, directorul şan­tierului vorbea despre blocuri cu atî­­ta însufleţire, de parcă ar fi construit palate. Dar, de fapt, chiar palate sint. Palate ale socialismului, care se vor construi cu miile în sesenal. tir s-a petrecut însă în acest timp pe şantier ? Tiuite ! A­­­­tît de multe, încjj't cu greu le-ar putea reda cuvintele. In fiecare zi, freamătul şantierului biruie dis­tanţa de doi kilometri care il des­parte de oraş. Blăjenii îl aud. Unii urcă pe hulă, de unde şantierul se vede ca-n palmă. Un asemenea pei­saj e rar. Buldozerele atacă năpraz­­nic terenul, nnvelindu-l, excavatoarele muşcă cu lăcomie pămîntul, coloane de autobasculante îl transportă într-o vale din cîmpie, mai multe maşini sapă şanţuri pentru conducte. Aici pînă şi săpăturile sunt mecanizate. Odată cu primăvara, în acest an au izbucnit spre cerul Blajului halele arcuite din beton precomprimat. Cu fiecare tur de macara, ce urca piesa precomprimată pe stâlpii de beton armat, hala creştea cu cinci metri. Creştea hala,­ creştea şantierul, creş­teau oamenii. Mulţi care pînă la ve­nirea pe şantier nu se întîlniseră cu noţiunea de „prefabricate“ montau, halele din beton precomprimat, aco­­perindu-le cu plăci autoclavizate. Ei şi alţii ca ei sunt stăpînii tehnicii noi în construcţii. Priviţi cum arată şantierul după nouă luni de la debarcarea primilor constructori pe Cîmpia Libertăţii. S-au înălţat în acest timp două din fabricile marelui complex - cea de mobilă şi cea de placare. Celei de-a treia, de plăci fibrolemnoase,­­ se termină turnarea fundaţiilor. In afa- C. FOCIUC (Continuare în pag. 2-a) LAJ 1960 (Continuare în pag. 2-a)D­e­s Colectivul sectorului de industrializare a lemnului din Oraşul Sialict, folosind metode avansate de lucru, reuşeşte ca din aceeaşi cantitate de buşteni să producă mai multă cherestea. IN CLIŞEU: Gateriştii Kicsid Andrei, Pleşa Valentin şi Bălan Nicolae, care prin reducerea bracului tehnic şi folosind raţional şabloane distanţiere, în luna trecută au economisit 12 m.c. buşteni de fag. Totodată ei şi-au depăşit norma cu 17 la sută. Urmînd iniţiativa constructorilor de la Trustul 5 Vom preda locuinţele cu aproape 2 luni mai devreme Constructorii de la întreprinderea n­r. 1 din Mediaş, vor construi în acest an peste 80 de apartamente pentru oame­nii muncii. Documentele Congresului al 111-lea pun în faţa constructorilor sarcini deosebit de importante privind scurtarea duratei de execuţie a lucrări­lor de construcţii a locuinţei, astfel ca în patru, cinci luni de zile un bloc me­diu să fie terminat. Odată cu dezbaterea documentelor Congresului partidului muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii constructori au con­statat că pe şantiere există însemnate rezerve care valorificate vor duce la îmbunătăţirea calităţii construcţiilor şi scurtarea termenelor de dare în folo­sinţă. Pînă în anul acesta în cadrul întreprinderii noastre la construcţia lo­cuinţelor prea puţin se foloseau metode industriale şi mecanizarea. Se întîmpla ca un bloc de locuinţe să-l ridicăm în roşu în trei, patru luni. In consfătuiri de producţie muncito­rii fruntaşi, în frunte cu­ comuniştii, au arătat că în felul acesta nu mai putem lucra. Trebuie să introducem metode de lucru industriale. Macarale, betoniere, pompe de mortar, etc. sunt destule dar trebuie să le folosim întrea­ga capacitate de producţie. Pe baza propunerilor făcute s-a întocmit plănul de măsuri tehnico-organizatorice în care s-a pus accentul pe mecanizarea lucrărilor. Ţinând seama de propune­rile noastre la blocul din str. Karl Marx cu 24 de apartamente lucrările sunt în mare parte mecanizate. Pe şan­tier funcţionează două macarale, beto­niere şi altele, ceea ce ne-a dat posi­bilitatea să lucrăm mai repede şi mai binne. Acum am ajuns cu zidăria la ul­timul etaj. Aflînd din ziarul „Drum nou" despre iniţiativa constructorilor de la Trustul 5 care s-au angajat să ridice un etaj cu 12 apartamente din panouri mari pe săptămină care a fost urmată de constructorii de la întreprin­derea nr. 3 din Oraşul Stalin, noi am studiat posibilităţile de care dispunem pentru a reduce din timpul lucrărilor. In contract se prevede ca blocul la ca­re lucrăm să fie terminat la 30 Decem­brie. Urmînd exemplul constructorilor de la Orașul Stalin noi am hotărît ca in cinstea zilei de 7 Noiembrie să pre­dăm blocul la cheie — adică cu aproa­pe două luni mai devreme. La posibilităţile noastre într-o săp­­tămînă o echipă compusă din 0 zidari calificaţi s-a angajat să ridice 4 aparta­mente, lucru ce se făcea înainte în 8 zile.. Acest lucru este pe deplin posibil, dar pentru aceasta noi cerem conducerii întreprinderii să ne sprijine mai mult. Deoarece macaralele se de­fectează des, avem multe stagnări. Me­canicul şef nu a asigurat piesele de schimb necesare, în special lanţurile care ne dau multă bătaie de cap. Lucrările de zidărie în roşu se termi­nă în cîteva zile, de pe acum va tre­bui montată staţia de mortar cu toate instalaţiile, iar aprovizionarea cu nisip şi materiale să fie făcută din timp. Avînd toate cele necesare noi vom or­ganiza mai raţional lucrările de inte­rior astfel ca să nu pierdem nici o zi de lucru. Constructorii sînt hotărîţi ca sub în­­drumarea organizaţiei de bază să de­pună toate eforturile pentru a construi mai bine, mai repede şi de bună cali­tate, traducînd în viaţă sarcinile tra­sate de cel de-al IlI-Iea Congres al partidului. Dar în activitatea noastră întîmpinăm o serie de greutăţi. In pri­mul rînd vrem să arătăm că nici în anul acesta beneficiarii şi Direcţia de sistematizare, arhitectură şi proiectarea construţiilor — Oraşul Stalin nu a reu­­şit să predea documentaţia la timp, fapt ce a făcut ca lucrările să fie înce­pute cu mare întîrziere. După ce am primit documentaţia şi am început lu­crările ne-am lovit de altele. Din lipsa fîşiilor de prefabricate, care trebuie să ni le livreze întreprinderea de prefa­bricate din Oraşul Stalin, nu putem înainta cu lucrările. De cîteva zile ne-am oprit cu zidăria la primul etaj deoarece ne lipsesc fîşiile pentru ta­vane. Noi cerem tovarăşilor de la în­treprinderea de prefabricate ca să-şi sporească şi ei eforturile pentru a ne asigura fîşiile de prefabricate. Aplicînd metodele înaintate de mun­că şi folosind din plin timpul de lucru şi întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, colectivul nostru de zidari, fierari betonişti şi tehnicieni este hotă­­rît să-şi îndeplinească şi să-şi depă­şească angjamentul, dînd locuinţele în folosinţă cu mult înainte de termen. BABU AGHIM maistru, CRISTEA RISTEA, şef de echipă zidari Întreprinderea de construcţii nr. 1 Mediaş La unităţile „Alimentara" din oraşul Săcele, în afară de „Vâl­cele" alte ape minerale nu se găsesc. - NUMAI APA DE „VILGELE" ? - AVEM ȘI DE „SACELE", DAR NU-I MINERALA. Desen: G. GAZAGU succese «al© c« »Comb­inatului Je In oraşul Sighişoara, acolo unde fabrica de faianţă produce din plin, în curînd se va da în folosinţă în­tregul Combinat de faianţă şi sticlă, obiectiv industrial de importanţă re­publicană, construit în anii regimu­lui nostru democrat-popular. Lucrînd cu mult entuziasm, mun­citorii, inginerii şi tehnicienii de pe şantier au încheiat trimestrul II din acest an cu un bilanţ rodnic : planul de producţie a fost realizat în pro­porţie de 129,3 la sută iar producti­vitatea muncii a crescut cu 3,3 la sută. La aceste frumoase rezultate dobîndite de constructori, se mai a­­daugă recuperarea printr-o gospodă­rire chibzuită a 58,87 m.c. de cheres­tea, 13.456 kg. fier beton, 41.449 kg. ciment şi altele, aducind o economie de 139.000 lei. De bună seamă că, la obţinerea a­­cestor succese a contribuit întregul colectiv. Totuşi, pentru străduinţa depusă, brigăzile complexe conduse de tovarăşii Ion Tab­ler, lăcătuş, Gheorghe Roşu, manipulant, Gheor­­ghe Barth, dulgher, Ion Armancu, montor, Frideric Leprich, fierar-be­­tonist, împreună cu utemiştii de pe şantier care în timpul lor liber au colectat peste 9.000 kg. fier vechi; merită toată lauda. N. BĂRBAT, STAN VÎRTAN, coresp. nstruck­ ffcaacanf«* «•al©*» sa In Poiana Stalin, în a­­erul ozonat al munţilor, a fost creat un lac şi o plajă, care primeşte mii de vizitatori dornici să petreacă aici o zi de o­­dihnă, în clişeele noastre . Aspecte din cursul zilei de duminică. Plimbări cu barca pe lac, jocuri cu mingea, jocuri dis­tractive, împlinesc orele plăcute de odihnă ale tinerilor și vîrstnicilor. 1 V.

Next