Drum Nou, decembrie 1960 (Anul 17, nr. 4955-4981)

1960-12-01 / nr. 4955

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL RM.R. STALIN ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANNE XVII, Nr. 4955 ★ JOI, 1 DECEMBRIE 1960 * 4 PAGINI, 30 BANI In faţa cumpărătorilor suntem­ deopotrivă răspunzători­ îndrumaţi de organizaţia de partid, muncitorii, inginerii şi tehnicienii fabricii noastre luptă cu elan sporit pentru creşterea producţiei şi produc­tivităţii muncii şi obţinerea unor eco­nomii tot mai mari. Dovadă, sunt printre altele şi cele 60.000 bucăţi tri­cotaje date peste planul de produc­ţie al primelor 10 luni, obţinerea in aceeaşi perioadă, tot peste prevederile planului, a 542.000 lei economii la preţul de cost, 415.000 lei beneficii etc. Aceeaşi atenţie o acordăm şi cali­tăţii produselor, creșterea prestigiului mărcii fabricii fiind pentru noi o preocupare statornică. Ca urmare, calitatea tricotajelor este tot mai bună, fularele, puloverele, tricotajele fabricate de noi fiind tot mai căutate în magazinele de specialitate. Cu toate acestea, pe adresa fabricii mai sosesc sugestii şi reclamaţii justi­ficate care ne sezisează anumite defecte de confecţie sau vopsit. Pentru înlăturarea lipsurilor şi defecţiunilor care ne privesc, este angrenat între­gul colectiv al fabricii. Cele mai multe dintre defectele semnalate la produsele fabricii „Textila Roşie" din Oraşul Stalin, provin însă din afara întreprin­derii, respectiv de la fabricile colabora­toare, care ne furnizează materia primă, anumite piese de schimb, coloranţi şi altele. Astfel, în desfăşurarea procesului nostru de producţie multă bătaie de cap avem din cauza calităţii firelor primite de la ţesătoria din Buhuşi şi îndeosebi de la fabrica „Octombrie Roşu" Ghimbav. Firele în amestec, ce ne sosesc de aici, au amestecul neuni­form şi nu odată găsim în cadrul ace­luiaşi scut, amestec din diferite partizi, fapt care duce la o vopsire neuni­formă sau produse în... două culori (exemplu partizile numărul 323, 312, 311, 318 și altele* primite de la Ghim- Beneficiarii despre calitatea produselor livrate de furnizori bar). Deseori apar scuturi mai scurte decit prevede STAS-ul, loturi de fire în care s-au amestecat diferite calităţi de lină, scuturi care depăşesc greuta­tea normală, sau fire toarse ori răsu­cite inegal, cu multe noduri etc. Din această cauză vopsirea nu se poate face uniform, apărind în materialul trico­tat aşa—zisele zebrări, dese ruperi de fire la maşinile de tricotat tip Strick sau Rachel. Toate acestea nu conduc fireşte la nimic bun. O parte din produsele de calitatea I-a trebuie trecute la o altă categorie inferioară. Uneori suntem­ chiar nevoiţi să deşirăm unele trico­taje care prezintă flameuri şi zebrări. Vorbind despre calitatea necorespun­­zătoare a unor produse primite de la furnizori, trebuie amintit de asemenea faptul că şi coloranţii primiţi de la „Colorom" Codlea, acele pentru maşi­nile rectilinie de tricotat, produse la „Tehnica tricotajului" Bucureşti sau firele de lînă pură ce poartă marca fabricii „Alexandru Sahia" tot din Bucu­reşti nu sunt de cea mai bună calitate­Iată o serie de greutăţi generate de „micile defecte" din fabricile furni­zoare şi care se văd numai în produsul finit, lată o serie de explicaţii la unele sezisări ce vin pe adresa fabricii noas­tre şi de care suntem­ vinovaţi numai în parte. Or, printr-o muncă mai îngrijită, printr-o preocupare sporită faţă de calitate, voi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabricile furnizoare le puteţi uşor şi repede elimina. Răs­punderea pentru calitatea produsului finit o purtăm deopotrivă tovarăşi, iar în acest scop eforturile trebuie unite. Pentru îmbunătăţirea calităţii produ­selor noastre în 1961 cînd producţia globală va creşte cu 14 la sută aşteptăm de la voi, tovarăşi colabora­tori, un ajutor mai mare, pe măsura posibilităţilor existente în fabricile voastre. In felul acesta va cîştiga calitatea, iar cumpărătorii vor fi tot mai mulţumiţi de tricotajele livrate de noi. MARIA DATCU, directoarea fabricii ,,Textila Roşie", V. NICHITA, munci­toare, E. KADAR, tricoteză, E. STOICA, controloare, L. BUCUR, şefa serviciului C.T.C. Peste 30 de întreprinderi din regiunea noastră au Îndeplinit planul anual Muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile regiunii noastre, mo­bilizaţi de organizaţiile de bază mun­cesc cu însufleţire în întrecerea socia­listă pentru traducerea în viaţă a sar­cinilor trasate de Directivele celui de­al lil-lea Congres al P.M.R. Pină acum, peste 30 de în­treprinderi din regiunea noas­tră raportează cu mîndrie înde­plinirea planului anual înainte de termen. Printre colectivele între­prinderilor care au început să dea pro­duse în contul anului viitor se află între­prinderile „21 Decembrie“ Copşa Mică, „Libertatea" Sibiu, Fabrica de zahăr Bod, constructorii de la C.I.L. Blaj, „Vitrometan", întreprinderea industria­lă orăşenească Mediaş şi altele. Ia 10 luni Întreprinderile din regiune au dat peste plan pro­duse în valoare de 190 milioane Iei, printre care biciclete, îngrășăminte chimice, carbid, ciment și altele. „Vă invităm să vizitaţi gospodăria noastră colectivă!“ CĂTRE: Membrii întovărăşirii agricole „30 Decembrie1* din comuna Apata Dragi tovarăşi întovărăşiţi! Dorinţa voastră, exprimată printr-o scrisoare pe care ne-aţi adresa­t-o în coroanele ziarului, de a ne vizita gospodăria colectivă pentru a vă convinge la faţa locului de realizările noastre, de felul cum mun­cim, şi de modul nostru de viaţă, ne-a umplut inimile de bucurie. Vă primim vizita cu cea mai mare plăcere şi vă aşteptăm cît mai curînd la noi, pentru a vă arăta rezultatele obţinute în cei 10 ani de cînd muncim în cadrul gospodăriei agricole colective. Dorim ca această vizită să contribuie la întărirea convingerii voas­tre că munca în gospodăria colectivă este mai cu spor şi să păşiţi cu încredere pe calea belşugului şi fericirii, înfiinţînd şi în comuna Apaţa o gospodărie agricolă colectivă, la inaugurarea căreia să participe o delegaţie şi din partea noastră. Vă aşteptăm, dragi întovărăşiţi, cu multă plăcere! In numele membrilor gospodăriei agricole colective „Horia, Cloşca si Crişan" din comuna Bod . MIHAI BE­IAN preşedintele G.A.C. GHEORGHE SCURTU secretarul organizaţiei de bază P.Al.R.i BIBLIOTECA CEHTOV SIBIU CE E NOIIUl Peisaj nou la Cristian Din anul 1954 şi pină în prezent colectiviştii şi întovărăşiţii din comuna Cristian, raionul Sibiu şi-au construit 186 de case noi, cu camere luminoase şi toate dependinţele nece­sare. Printre colectiviştii care şi-au ridicat în ultimii ani case se numără Irimie Grigore, Nicolae Brădescu, Vasile Ghişoi şi alţii. In anul acesta au început să-şi construiască case noi alţi 30 de colectivişti Modele inedite La secţia de covoare orientale a cooperativei meşteşugăreşti „Textila" din oraşul Sibiu, creatorii de modele lucrează intens pentru îmbogăţirea sortimentelor. Recent, aci, ţesătoarele au început să lucreze 5 modele ine­dite de covoare persiene în diferite mărimi care alternează în toate nuanţele culorii albastre. Noile modele de covoare persiene cuprind frumoase motive florale. Cabinet stomatologic modern Recent, in comuna Bratei din raionul Mediaş, a fost amenajat din fondurile puse la dispoziţie de comi­tetul executiv al sfatului popular raional, un cabinet stomatologic, cel mai modern din raion, înzestrat în întregime cu aparatură nouă. Cabinetul stomatologic este deservit de un specialist dentar. Au plantat vie tînără Sectorul viticol deţine o pondere însemnată în­ producţia G.A.S. Mediaş, secţia l-a Bratei. Lucră­torii acestei unităţi s-au preocupat în anul acesta intens de sporirea suprafeţei viticole. Astfel, în peri­­metrul secției au fost plantate 50 hectare cu vie tânără portaltoi din soiul de struguri de masă „Koober“-5. Miting de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului algerian Miercuri seara a avut loc în sala de festivităţi a uzinelor de trac­toare „Ernst Thälmann” din Ora­şul Stalin un miting de solidaritate cu lupta dreaptă a poporului al­gerian pentru libertate şi indepen­denţă naţională la care au partici­pat reprezentanţi ai oamenilor mun­cii din Oraşul Stalin. Cu acest pri­lej tov. Milea Septimiu, preşedin­tele Consiliului local al sindicate­lor, a vorbit despre lupta eroică a poporului algerian pentru indepen­denţă naţională. Numeroşi vorbitori, printre care Roşioru Mihai, preşedintele Co­mitetului sindicatului de la Uzinele de tractoare, Marin Ioan, preşe­dintele Comitetului sindicatului de la uzinele „Steagul Roşu”, Boris Gavliţchi, actor la Teatrul de stat din Oraşul Stalin, Emil Sachetti, secretar al Consiliului local al sin­dicatelor şi alţii, au înfierat acţiu­nile mîrşave ale colonialiştilor fran­cezi şi ale statelor imperialiste, care participă la înăbuşirea luptei drepte pentru independenţă a poporului al­gerian. Participanţii la miting a­u hotă­­rît să trimită o moţiune de solida­ritate Uniunii generale a oameni­lor muncii din Algeria. icuadiarea termenelor «re lare în folosinţa a construcţiilor Analizînd activitatea de producţie pe 10 luni a Întreprinderii 3 construcţii Oraşul Stalin, organizaţia de partid a constatat că datorită muncii politice desfăşurate de comunişti, în vederea traducerii în viaţă a măreţelor sarcini puse în faţa constructorilor de către cel de al lil-lea Congres al partidului, planul de producţie pe această perioadă a fost îndeplinit în proporţie de 106,2 la sută. De remarcat este că în această perioadă întreprinderea a realizat şi o economie în valoare de 420.000 lei. Punînd în aplicare întregul complex de măsuri tehnico-organizatorice, ini­ţiativele valoroase privind scurtarea termenelor de dare în folosinţă a construcţiilor, s-a reuşit să se termine Şcoala din cartierul „Steagul Roşu" cu 16 clase, în 4, luni de zile (faţă de 11 lun, cita dul­ii construcţia unei şcoli similare în anul precedent). Blocurile 7-9 din cvartalul Primăverii, a cite 32 de apartamente fiecare, au fost date în folosinţă cu 23 de zile înainte de termen. Rezultate bune a obţinut şi grupul I construcţii de locuinţe, care şi-a realizat planul în proporţie de 113,9 la sută, iar grupul 111 instalaţii în proporţie de 104 la sută. Un aport deosebit la realizările obţinu­te au adus zidarii comunişti Ioan Wagner şi Alexandru Forişca, fierar betonistul Aurel Prejmereanu, instala­torii Andrei Fuzei, Gheorghe Ciortea, Dumitru Puţoi, Gheorghe Georgescu şi mulţi alţii. IULIAN IONAŞCU, economist. Printre atelierele fruntaşe ale fabricii „Rulmentul" din Oraşul Stalin se află şi atelierul de asamblare din cadrul secţiei montaj. Socotind după calitatea rulmenţilor e uşor să apreciezi calificarea temeinică a colectivului, expe­rienţa sa, preocuparea zilnică pentru realizarea angajamentelor luate. Un singur lucru e greu de stabilit în acest a­­telier: numele fruntașilor. Lista celor mai buni începe cu Irina Uzecheş şi continuînd cu Veronica Balo şi Clara Szász, trece pe la toate locurile de muncă din acest atelier. Cu toate forţele pentru terminarea grabnică a lucrărilor de arături adinci. Munca trebuie bine organizată în raioanele Mediaş şi Agnita,­ pe baza planului stabilit, s-a prevăzut executarea arăturilor adinei de toam­nă pentru însămînţările de primă­vară pe o suprafaţă de 13.789 ,1 res­­pectiv 14.454 ha., cu scopul de a pre­găti terenul pentru o recoltă cît mai bogată în anul viitor. Dacă urmărim ritmul cu care se lucrează pentru îndeplinirea acestui plan, constatăm că în raionul Mediaș pină la data de 30 noiembrie s-a exe­cutat arătură adîncă pe o suprafață de 5.620 ha., ceea ce reprezintă 40,7 la sută, iar în raionul Agnita 5.921 ha., echivalent cu 40,9 la sută din plan, procente care nu pot fi mulţu­mitoare nici faţă de timpul înaintat şi nici faţă de posibilităţile tehnice de care dispun ambele raioane. Timpul nu aşteaptă, iarna ba­te la uşă! Tocmai de aceea in raioanele amintite, munca tre­buie mai bine organizată, for­ţele folosite mai cu chibzuinţă. Din partea organelor agricole ale sfaturilor populare raionale se cere o activitate mult mai rodnică în pri­vinţa îndrumării şi ajutorării G.A.C. în organizarea muncii, datoria fiecărui inginer şi teh­nician agricol fiind ca să urmă­rească practic pe teren şi nu din birou felul şi ritmul in care se desfăşoară lucrările de arături. în acest sens sarcini importante re­vin şi S.M.T.-urilor şi fiecărui trac­torist în parte atit de la­ Proştea Mare cît şi de la Agnita, care nu trebuie să precupeţească nici un efort pentru terminarea cît mai grabnică a acestei lucrări, veghind ca nici un tractor să nu stea nefolosit nici măcar o oră. Sub îndrumarea comitetelor raio­nale de partid, organizaţiile de ba­ză trebuie să sprijine conducerile G.A.S., G.A.C. şi întovărăşirilor agricole în luarea de măsuri ca­re să ducă la accelerarea ritmu­lui de arături, trăgînd la răs­pundere cu seriozitate pe cei care dau dovadă de nepăsare sau lipsă de simţ de răspundere faţă de această importantă lu­crare agrotehnică, cum este ară­tura adîncă de toamnă. m étimá a /laimAtâtâ pfukÁMCfáti mcUe^Ua£e M Mjjßectäj 'ui SPORIREA VENITULUI NAȚIONAL ^ ~,rff CARE SE PREVEDE SA CREASCA ÎN 1961 CU APROXIMATIV SUTĂ FATA DE 1960. (Din expunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara 0.G. al P.M.R. din 31 octombrie—1 noiembrie 1960) mm km­­m r.d.±. | S31 V­ăpaia strălucitoare a aurului alb se naşte din puterea apelor năvalnice care, strunite de mina şi geniul omului, se aruncă din înălţimi în morişca ameţitoare a turbinelor. Cărbunele negru şi lu­cios trăieşte de asemeni, în vastele termocentrale, odată cu focul care îl mistuie, uimitoarea sa metamorfo­zare în aur alb. Unitatea de măsură întrebuinţată pentru evaluarea însu­şirilor sale nepreţuite nu este însă caratul ci... kolowatul! Călătorind nevăzut şi cu iuţeala fulgerului pe arterele sale metalice, aurul alb de înaltă tensiune, al hi­dro şi termocentralelor, face la răs­timpuri popasuri tăcute. Se odihneş­te, răsuflînd uşurat după lunga-i dru­meţie, de unde oamenii îl dirijează spre gama infinită a cerinţelor coti­diene. In complicatele staţii de tran­sformare ale întreprinderii de elec­tricitate din oraşul Sibiu, şi-au dat întîlnire aurul alb al Paroşenilor şi Fintinelelor. Alergînd pe sinuosul său drum­ sus­pendat pe braţele întinse ale stîlpilor, trecînd peste şesuri singuratice, peste versantele pădurilor şi povîrnişurile prăpăstioase, torentul invizibil al aurului alb, se revarsă neîncetat, zi­şi noapte, in păienjenişul de cupru al transformatorilor de proporţii impre­sionante. Acestea captează cu lăcomie uriaşa cantitate de energie electrică degajată de neobosiţii furnizori, re­­distribuind-o apoi, la o tensiune mai joasă, prin reţele de mii de kilo­metri, industriei, agriculturii, şcoli­lor, spitalelor, celor mai îndepărtate cătune, întreprinderea de electricitate din Sibiu, cu puzderia sa de staţii tran­sformatoare risipite prin mai multe raioane, dintre care unele şi în Re­giunea Autonomă Maghiară, poate fi uşor asemuită cu un magnet imens spre care gravitează irezistibil, flu­viul aurului alb. Desigur, substanti­vul „fluviu“ primeşte aci sensuri şi rezonanţe deosebite mai cu seamă cînd ştim că fosta uzină electrică, proprietatea unei societăţi pe acţiuni elveţiene, poseda în anul 1948, la naţionalizare, o putere maximă de 6.000 kilowaţi zilnic, cifră de-a dreptul ridicolă faţă de cei 100.000 kilo­waţi, potenţialul de energie vo­­nic al acestei moderne întreprinderi. CARNET DE REPORTER P­e şantierele electrificării Ar­dealului, oamenii de aci, au crescut pe măsura paşilor în­drăzneţi pe care porniseră să-i facă, la îndemnul şi chemarea partidului, în vreme ce ortacii lor, minerii din adîncurile pămintului, tăiau în aba­taje cărbunele, ei munceau „neîntre­rupt sub cerul nemărginit, în înăl­ţimi, trăgînd drum luminii... Din rîndurile acestor „mineri“ ai aurului alb, se conturează profilul precise de oameni. Trăind în acelaşi ritm cu impulsurile neîncetate ale e­­nergiei electrice, oamenii în frunte cu comuniştii s-au deprins cu zum­zetul ei ameninţător şi straniu, cu zvîcniturile sale de bucurie, cu tăcerile ei. Tăcerea nu place însă „mineri­lor" deoarece ea vesteşte că undeva pe reţea ceva nu este în ordine, că da­torită întreruperii curentului răniri poate fără lumină aşezări şi localităţi importante. Ei au dus luni de-a r­a­dul o luptă încleştată împotriva „tă­cerilor , care se iveau uneori în şu­voiul aurului alb. De inginerul comu­nist Gheorghe Deceanu, bunăoară, tin­d a răbdat inima să ştie că din pri­cina repetatelor „arcuri electrice“ ce surveneau pe reţeaua de 60 kilovolţi, se produc întreruperi, se distrug izo­latorii, se iroseşte aurul alb. „Tăce­­rile trebuiau curmate cit mai grab­nic. Şi „minerul“ acesta tăcut şi ener­gic, cu părul încărunţit la tîmple, a spus răspicat în faţa organizaţiei de bază că serviciul dispecerilor, al că­rui conducător este, va soluţiona fără doar şi poate această spinoasă pro­blemă. Azi, după luni de zile, pe col­ţul mapei care cuprinde calculele, studiile şi proiectele cazului „arcuri electrice" la reţeaua 60 kilovolţi, ci­neva a scris cu litere caligrafice: „Soluţionat“. Aici şi nimic mai mult. Gheorghe Deceanu şi dispecerii săi, s-au ţinut de cuvint. Dinspre Paro­­şeni şi Fintînele, dinspre Sadu 5, aurul alb se scurge acum, fără o­­priri, spre marele magnet al Sibiului. Numele comunistului Gheorghe De­ceanu şi al ortacilor lui din secţia dispeceri, este organic legat insa şi de cunoscuta, actuala preocupare a oamenilor muncii, respectiv „tehnica nouă“. Intr-o încăpere inundată din bel­şug de lumina zilei, înaintea unei mese de comandă cu sumedenie de butoane, stă foarte liniştit, un sin­gur om. Aci se află prima staţie de comandă de la distanţă a unei staţii transformatoare de 60.000 volţi a­­flată în împrejurimile Sibiului. Pe două fire, reţineţi, numai pe două fire un singur dispecer, execută la o simplă apăsare pe buton operaţii complexe, care se făceau înainte de... nouă oameni, care acum sunt folosiţi în alte munci. Aurul alb este astfel dirijat cu mijloacele cele mai mo­derne spre reţeaua largă care în­ghite, înghite tot ceea ce i se oferă... ireşte, numai cei naivi îşi pot imagina că tehnica nouă nu pătrunde decit în anumite fibre care alcătuiesc organismul vi­guros al acestei mari întreprinderi de electricitate. In orice împrejurare de pildă, cînd vreun muncitor va aduce vorba despre autoclava cons­truită recent intr-unui din ateliere, el va spune cu siguranţă cam aşa: „Este a doua din ţară. Numai la „E­lectroputere“-Craiova mai găseşti una ca asta“... Acest colos în care­ încape fără multă bătaie de cap o casă cu un etaj, este o expresie a tehnicii moderne. înainte de pildă, transformatoarele de mare putere care se defectau în sistemul energetic al Ardealului, erau expediate spre reparaţie, la Craiova. Drumul era lung, anevoios şi se cheltuiau bani şi timp mult. Acum transformatoarele care au suferit stricăciuni, sunt repa­rate şi lăsate apoi pentru uscare sub vid d­intre pereţii de oţel ai autoclavei complet automatizate. De fapt, mai bine ca oricare cunoaşte încheieturile acestei maşini, maistrul comunist Ion Cucută, care a dirijat un an şi ceva lucrările de construcţii. El deţine a­­mănunte­ precise despre felul cum „minerii“ lui au isprăvit această grea lucrare care le-a dat multă bătaie da cap. Dar lui nu-i place să se laude. Aşa că tot de la altcineva a tre­buit sa aflăm că maistrul comunist, I. Cucută, inginerul Gh. Deceanu şi alţi 16 „mineri“ ai aurului alb au fost decoraţi nu de mult cu „Ordi-­­ nul Muncii clasa 111-a pentru con­tribuţia adusă la electrificarea pa­triei. M­­­­inerii“ aurului alb din Sibiu şi-au primit răsplata, semn că munca lor care deschide drumul larg al luminii, este preţuiţi ca aurul adevărat... I. GAJ­DO "Minci" autului alb Schimb de experienţă între educatoare Cercurile pedagogice sunt un spri­jin preţios în îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului. Activitatea lor mai variată atrage întotdeauna participa­rea activă a cadrelor didactice la discuţii, la propuneri, la scoaterea în relief a metodelor bune, la înlă­turarea lipsurilor, în cadrul cercului pedagogic au loc şi schimburi de experienţă. Pe aceas­tă linie, secţia de învăţămint şi cul­tură a Sfatului popular al raionului Codlea a organizat un schimb de experienţă cu secţia de învăţămint şi cultură a Sfatului popular al oraşului Sibiu. Astfel în ziua de 26 noiembrie a.c. un număr de 1­5 educatoare din raionul Codlea s-au deplasat cu ma­şinile O.N.T. „Carpaţi“ la grădini­ţele din oraşul Sibiu, asistînd la des­făşurarea activităţilor obligatorii, îm­părtăşind din experienţa lor. Un moment plăcut după desfășu­rarea cercului pedagogic l-a consti­tuit vizitarea muzeului Brukenthal Sibiu. ELENA SAMOILÄ, inspector metodist Fier vechi pentru oţel nou Sub îndrumarea organizaţiilor U.T.M. şi de pionieri, elevii şcolilor de pe raza oraşului Mediaş partici­pă cu însufleţire la acţiunea de co­lectare a fierului vechi. Numai în perioada dintre 1 noiembrie şi 18 no­iembrie a.c. elevii au strins şi predat I.C.M.-ului peste 6.000 kg. fier vechi. In această acţiune patriotică s-au e­­videnţiat în mod deosebit elevii Şco­lii medii nr. 1, care au strins şi pre­dat 2.500 kg. fier vechi, precum şi ele­vii de la Şcoala elementară de 7 ani nr. 2, care au strins şi predat 900 kg. fier vechi. Acţiunea de colectare a fierului vechi continuă cu aceeași în­suflețire. Operă - concert Căutind să găsească forme cit mai accesibile publicului pe linia cultu­ralizării muzicale a maselor de oa­meni ai muncii, teatrul muzical „Gh. Dima“ din Oraşul Stalin a trecut la noi forme de răspîndire a culturii muzicale şi anume la opera­­concert. în acest sens s-a şi făcut în­ceputul la Tîrnăveni unde s-a pre­zentat opera-concert „Trubadurul" de Giuseppe Verdi. In urma succesului înregistrat s-a hotărit continuarea acestei activităţi. Astfel, duminică 4 decembrie a.c. opera-concert „Trubadurul“ se va prezenta ascultătorilor din oraşul Si­ghişoara, urmînd ca la date succesive să fie prezentată şi în alte oraşe ale regiunii noastre. Ca formă mai expeditivă şi accesibilă maselor, opera-concert reprezintă o frumoasă iniţiativă a conducerii tea­trului muzical „Gh. Dima“. Expoziţie regională­­ de artă plastică In ziua de 6 decembrie se va deschide în Oraşul Stalin, la galeriile muzeului re­gional, expoziţia regională de artă plastică. Cele peste 100 de exponate (pictură, sculptură, a­­cuarelă, grafică şi afiş) sunt semnate de peste 40 membri ai Filialelor Stalin şi Sibiu a U­­niunii Artiştilor Plastici din R.P.R. şi a Fondului Plastic. Expoziţia regională de artă plastică va rămâne deschisă la Oraşul Stalin, timp de o lună, după care se va redeschide în oraşul Sibiu. r»5» ♦ o» ♦ «k­» ^♦ «o» » ›j»« Stîlpii de semnalizare ridicaţi de pe bul. Lenin, str. Molotov etc." de către întreprinderea industrială lo­­cală Oraşul Stalin, au fost retezaţi la ctţiva centimetri deasupra tro­tuarului periclitind circulaţia pie­tonilor. Mulţumesc, şi le doresc „ase­­menea" autorilor. (Desen: G. GAZAGU)

Next