Drum Nou, februarie 1961 (Anul 18, nr. 5007-5030)
1961-02-01 / nr. 5007
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5007 ★ MIERCURI, 1 FEBRUARIE 1961 * 4 PAGINI, 20 BANI CALITATEA Klalis la începutul anului trecut, colectivul fabricii „Elastic“ din Sibiu a primit câteva reclamaţii în legătură cu calitatea necorespunzătoare a arcurilor produse. Una din aceste reclamaţii venea din partea uzinelor „Steagul Roşu" din Braşov şi încheia astfel: „Vrem să facem un autocamion rit mai bun. In acest sens ajutaţi-ne şi voi, livrîndu-ne numai arcuri de calitate corespunzătoare". Imediat după aceasta, de problema calităţii a început să se ocupe îndeaproape organizaţia de partid, comuniştii. S-a organizat o largă acţiune de calificare a muncitorilor prin cursuri şi la locurile de muncă. Cei cu o pregătire mai slabă au fost repartizaţi pe lîngă cei cu o temeinică pregătire profesională, ca Nicolae Orăşteanu, Gheorghe Lemnăşan şi alţii. Prescripţiile tehnologice au fost respectate cu tot mai mare stricteţe. La ridicarea spiritului de răspundere în muncă al colectivului au contribuit în special comuniştii Ana Mînzălescu, Iosif Konţ, Gheorghe Babeş. Calitatea a devenit astfel principalul obiectiv al întrecerii socialiste. Ce a însemnat pentru colectivul fabricii preocuparea organizaţiei de partid, care a mobilizat toate forţele în vederea îmbunătăţirii calităţii? Procentul de rebut a fost redus la jumătate, ceea ce a adus şi economii de metal însumînd 77 tone, productivitatea muncii a crescut simţitor. Din nou muncitorii de la „Elastic" au primit o scrisoare. Ea suna însă astfel: „Arcurile pe care ni le trimiteţi sunt foarte bune. Vă mulţumim, tovarăşi!" Semnau membrii unei echipe de moniori de la uzinele „Steagul Roşu"—Braşov. Iată doar un exemplu de felul cum comuniştii au rezolvat cu spirit de răspundere problema calităţii. Asemenea exemple sunt nenumărate. Directivele celui de-al lll-lea Congres al P.M.R. se ocupă în mod deosebit de calitatea producţiei industriale, arătînd că aceasta este una din problemele centrale ale economiei naţionale. îmbunătăţirea calităţii produselor este o sarcină de o deosebită răspundere a colectivelor din întreprinderi, cu atît mai mult cu ctt în perioada actuală a dezvoltării economiei naţionale dispunem de toate condiţiile necesare pentru aceasta. Toate uzinele şi întreprinderile au muncitori calificaţi, talentaţi in însuşirea tehnicii, cu un dezvoltat simţ estetic şi preocupaţi de caracteristicile produselor fabricate. In expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara G.C. al P.M.R. din 31 octombrie—1 noiembrie 1960, se arată: „In vederea îmbunătăţirii continue a calităţii produselor trebuie luate un şir de măsuri tehnico-organizatorice care să cuprindă concepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure realizarea unor caracteristici, performanţe, precum şi durabilitate, prezentare şi finisaj la nivelul celor mai bune produse similare din străinătate". Desfăşurînd larg întrecerea socialistă, muncitorii, tehnicienii şî inginerii uzinelor şi întreprinderilor din regiunea noastră, mobilizaţi de organizaţiile de partid, acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii continue a calităţii produselor. In regiunea Braşov, majoritatea colectivelor şi-au pus la inimă problema calităţii. Tractorul, autocamionul, utilajul petrolifer, produse ale celor trei mari uzine din Braşov, „Ernst Thälmann“, „Steagul Roşu“ şi „Strungul“, sunt numai cîteva produse ale industriei constructoare de maşini, despre calitatea şi caracteristicile cărora se pot spune numai cuvinte de laudă. Mult căutate sunt şi alte produse ale întreprinderilor din regiunea Braşov: stofele fine fabricate la „Partizanul Roşu" din Braşov, încălţămintea produsă de fabrica „13 Decembrie" din Sibiu, diferitele servicii de masă şi articolele de menaj produse de Fabrica de faianţă din Sighişoara şi multe altele. In aceste întreprinderi colectivele se ocupă cu răspundere de problema ridicării calităţii produselor, rezultatele fiind din cele mai bune. Sunt însă şi întreprinderi unde preocuparea pentru calitatea producţiei nu stă încă în centrul întrecerii socialiste. Aşa, spre exemplu, de foarte multe ori catifeaua produsă de uzinele textile „Vasia Vasilescu" din Mediaş este de calitate necorespunzătoare. S-ar putea spune că în acest caz e vorba în primul rînd de neglijenţă. Materia primă intră în fabricaţie cu impurităţi, din care cauză regularitatea firelor are mult de suferit, producînd defecte de ţesătorie. Dacă sortarea materialului s-ar face în mod corespunzător, iar utilajele ar fi mai bine reglate, textiliştii de la „Vasia Vasilescu“ nu ar mai avea reclamaţii privind calitatea. Se pare însă că aici, principalul accent în întrecerea socialistă se pune pe realizarea planului cantitativ, calitatea fiind de multe ori lăsată pe planul al doilea. Grav este şi faptul că, datorită calităţii necorespunzătoare a unor semifabricate, se ivesc greutăţi şi în munca întreprinderilor care le prelucrează. Acesta e cazul cu firele produse de filatura de lînă „Octombrie Roşu" din Ghimbav, uneori de calitate necorespunzătoare, ceea ce produce greutăţi tricotezelor de la „Textila Roşie“ din Braşov. Nu socotesc conducerile acestor întreprinderi, că serviciile controlului tehnic de calitate din unităţile sus-amintite nu-şi fac îndeajuns datoria? De ce problema controlului şi recepţionării materiilor prime este lăsată pe plan secund? Importanţa unui control de calitate exigent ne-o arată clar documentele celui de-al lll-lea Congres al partidului, care subliniază necesitatea întăririi controlului tehnic, atît la recepţia materiilor prime şi materialelor, cit şi pe faze de fabricaţie şi la produsele finite, acesta fiind un mijloc important de preîntîmpinare a rebuturilor şi produselor de proastă calitate. O deosebită importanţă în îmbunătăţirea calităţii produselor are şi gradul de calificare a muncitorilor. Un exemplu elocvent ni-l poate oferi în această direcţie Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului, unde mult timp preocuparea pentru ridicarea calificării era foarte slabă. După ce organizaţia de partid a organizat în cel de-al lll-lea trimestru al anului trecut acţiuni hotărîte în vederea ridicării calificării muncitorilor, în luna ianuarie s-au fabricat produse de calitatea la în proporţie de 95 la sută, faţă de 82 la sută în luna decembrie a anului trecut. Este deci necesar să se acorde o deosebită importanţă ridicării nivelului de pregătire profesională al muncitorilor şi tehnicienilor, generalizării celor mai bune metode de muncă în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii. Constituind o chestiune de onoare a fiecărui colectiv, lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor este în acelaşi timp şi o problemă de mare însemnătate economică. Este ştiut că o marjă de calitate necorespunzătoare creează neajunsuri atît întreprinderilor, cît şi oamenilor muncii care le cumpără. Astfel de produse nu sebucură de apreciere în rîndurile oamenilor muncii, care le ocolesc. Se creează astfel şi stocuri supranormative sau greu vandabile, fiind sustrase din circuitul economic importante fonduri. Lupta pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor prezintă deci o importanţă deosebită. Calitatea trebuie să constituie obiectivul numărul unu al întrecerii socialiste. Cît priveşte mobilizarea oamenilor muncii la traducerea în viaţă a sarcinilor privind îmbunătăţirea calităţii, aşa cum reiese din documentele celui de-al lll-lea Congres al partidului , este o datorie a comitetelor sindicatelor şi a conducerilor de întreprinderi, sub îndrumarea organelor de partid, să ia toate măsurile pentru ca marca fabricii să devină o problemă esențială a întrecerii socialiste, pentru fiecare colectiv de muncă. BIBLIOTECA COJI SIBIU în cuprinsul ziarului: — VIAŢA DE PARTID: Cînd organizaţia de bază se ocupă de aplicarea procedeelor înaintate (pag. 2-a) — Dirn activitatea universităţilor populare din oraşul Sibiu (pag. 2-a) — Mărirea producţiei de lapte — preocuparea întregului nostru colectiv (pag- 2-a) — Marionetele din Gongo se sprijină în mod făţiş pe intervenţi artiştii belgieni " (pag. 4-a) — Pe bordul navei „Santa Maria“ au început tratativele (pag. 4-a) COTIDIENE Consfătuirea activiştilor culturali din regiune Ieri a început la Sighişoara consfătuirea activiştilor culturali din regiune, în cadrul căreia se va analiza munca culturală în perioada de iarnă. Cu acest prilej, pe lîngă referatele prezentate, pentru a se crea o serioasă bază de discuţii, activiştii culturali se vor deplasa în comunele raionului, unde vor analiza şi îndruma activitatea culturală de masă în campania electorală. Frizeria „Prichindel" Pentru cei mai tineri locuitori ai Braşovului, cooperativa „Higiena“ pregăteşte o surpriză. Este vorba de amenajarea unei frizerii pentru copii, unde scaunele vor fi montate pe rachete de animale sau scutere. Pe pereţi, artiştii plastici din oraş vor picta diverse scene din cele mai cunoscute basme. Frizeria „Prichindel", a cărei amenajare a început, se va deschide în Piaţa 23 August. Un cinematograf nou Muncitorii de la întreprinderea 4 construcţii-Sf. Gheorghe au terminat, în oraşul Tg. Secuiesc, construcţia în roşu a unui nou cinematograf. Echipele de finisori lucrează în prezent la interior. Noul cinematograf modern va avea o capacitate de 300 locuri. Acesta este, de asemenea, înzestrat cu un vestibul, un hol spaţios şi o cabină în care se vor putea instala două aparate de protecţie. Sectorul zooteh- I InSc este o ramură de bază în activita- 5 tea G.A.S. din O- Izun, raionul Sf. Gheorghe. Aici atît § vacile cu lapte, cît și tineretul taurin primesc o îngrijire e deosebită. | IN CLIŞEU: | Ingrijitoarea de vi- | tei Fábián Matild, | care prin alăptarea ? viţeilor cu bibero- | nul a obţinut un | spor zilnic de creş- U tere în greutate la e viţeii între 0—6 luni , de 850—900 gr. fa- | ţă de 800 gr. plan. | ■IUL... U" JBWJLLlUIlfJBl B Agendă electorală -„ Pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare, ce vor avea loc la 5 martie, au fost propuşi în regiune pînă la începutul acestei săptămîni, 7.272 de candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare. ★ In momentul de faţă o intensă activitate cultural-educativă se desfăşoară în toate cele 545 de „Case ale alegătorului", deschise în satele, comunele şi oraşele regiunii. ★ Până luni, în listele de alegători fuseseră înscrişi 672.052 de cetăţeni ai regiunii Braşov. ★ Un mare număr de cetăţeni au asistat zilele trecute la conferinţa „Dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală în R.P. Romînă", care a avut loc la „Casa alegătorului" nr. 1 din Codlea. ★ „Realizările de seamă obţinute sub conducerea partidului de oamenii muncii", „Caracterul profund democratic al orînduirii noastre de stat", etc., sînt doar cîteva din conferinţele ţinute pînă acum în faţa unei numeroase asistenţe la „Casa alegătorului" nr. 14 din Mediaş. Tot aici s-a organizat şi un concurs de şah. De un frumos succes s-au bucurat şi programele artistice susţinute aici de către brigăzile de agitaţie de la Fabrica de geamuri şi „Vitrometan". merném as pregătsim „Casă alegătorului“ difi comtina Laslea, raionul Sighişoara, pune la dispoziţia cetăţenilor un bogat material documentar privind caracterul profund democratic al alegerilor desfăşurate în condiţiile regimului de democraţie populară, un bogat material faptic privind realizările regimului nostru. UN CLIŞEU : un grup de cetăţeni îndreptîndu-se spre „Casa alegătorului". Din activitatea „Casei alegătorului“ SERI LITERARE Ca pretutindeni în patria noastră, acum, în preajma alegerilor de la 5 martie, şi la Casele alegătorului“ din raionul Sibiu se desfăşoară o intensă activitate culturală. Printre multiplele activităţi care au loc aici zi de zi, susţinerea de recenzii la anumite cărţi se bucură de multă atenţie. Alegătorilor - în special celor tineri - li se dezvăluie cu acest prilej chipul hidos al orînduirii burghezo-moşiereşti. Astfel, de curînd, la „Casa alegătorului“ din Orlat, a fost susţinută recenzia romanului .,Domnul deputat. .Farsa alegerilor de odinioară, prezentată cu mult realism în paginile romanului şi reliefată de recenzent, a permis ascultătorilor să-şi dea mai bine seama de largul democratism al alegerilor din patria noastră, cînd deputaţii se aleg dintre oamenii muncii. O reușită seară literară cu recenzia romanului Brazdă peste haturi“ a avut loc și la ,,Casa alegătorului" din Slimnic. Porţi larg deschise tehnicii moderne Aplicînd procedee tehnologice avansate Tehnica nouă pătrunde cu paşi mari la Uzinele textile din oraşul Cisnădie. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici se străduiesc fără încetare de a introduce în procesul de producţie perfecţionări şi modernizări care să ducă la sporirea calitativă şi cantitativă a produselor. Recent, un colectiv din care face parte ing. I. Vidrighin, maistrul vopsitor A. Roman, muncitorii E. Precup, I. Damian, a pus la punct un nou şi interesant procedeu tehnoComuniştii Iuliu Szabó, Al. Gore şi Zoltán Stoica, de la uzinele textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe, au primit o sarcină importantă pe care se străduiesc s-o ducă cît mai grabnic la bun sfîrşit. In ce constă această sarcină ? Iată , cu două sau trei zile în urmă uzina a primit 20 de războaie automate de ţesut. Aceste utilaje noi-nouţe, au fost dezambalate iar muncitorii mai sus-amintiţi au şi pornit îndată să le Pînă nu de mult, în secţia finisaj I a întreprinderii profil „Măgura Godiei“, suprafeţele de mobilă erau lustruite manual. Acest lucru cerea cheltuirea unei mari energii fizice din partea muncitorilor şi un timp îndelungat de execuţie a operaţiilor respective-logic. Acesta se referă la albirea şi supraalbirea firelor de lînă ţurcană 4,5 care se folosesc la fabricarea covoarelor pluşate. Astfel, pentru prima oară în ţară, la Uzinele textile din Cisnădie se aplică pe scară industrială albirea şi supraalbirea firelor de lînă ţurcană, operaţie care s-a efectuat pînă acum pe scară redusă numai în laboratoare. Pentru a putea pune în practică această modernă tehnologie, uzina a cumpărat patru maşini de albit şi monteze în secţii spre a le pune cît mai repede în funcţiune. Pînă la sfîrşitul acestui trimestru, echipele de mecanici montori de la uzinele textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe vor mai avea mult de lucru. In cadrul planului de modernizare a uzinei, aici va mai sosi încă un lot de 20 de războaie automate de ţesut care vor contribui simţitor la sporirea productivităţii muncii şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. Pentru a moderniza procesul de producţie şi în această secţie, în întreprindere au fost aduse 16 maşini automate de lustruit. Din acestea au fost montate pînă in prezent trei bucăţi. Prin darea în exploatare a acestora, productivitatea muncii creşte de aproximativ două ori la lustruirea suprafeţelor de mobilă, supraalbit, fabricate la întreprinderea ,,Unirea“ Cluj. Cu ajutorul acestora au fost supuse albirii pînă în prezent fire de lînă din care s-au ţesut peste 18.000 metri pătraţi covoare pluşate. Uscătorie semiautomată Aproape zilnic, la fabrica de încălţăminte „8 Mai" din Mediaş, noul se vădeşte cu pregnanţă. Insecţii se dă o bătălie asiduă pentru modernizarea procesului de producţie, pentru calitate superioară şi realizarea unor economii însemnate la materia primă. In secţia tăbăcărie minerală s-a instalat recent o uscătorie semiautomată tip tunel, cu ajutorul căreia pieile aflate în stare tensionată sint uscate pe plăci din sticlă. Noua uscătorie semiautomată are o capacitate de uscare de 100 piei mari în opt ore. Faţă de vechiul procedeu de uscare folosit anterior, după care pieile erau culte pe rame din lemn şi se pierdea 6 la sută din suprafaţa totală, actuala metodă înlesneşte recuperarea unor importante cantităţi de materie primă. Valoarea ante calculată a economiilor depăşeşte suma de 500.000 lei anual, iar productivitatea creşte curş,la sută. Printre fruntaşii secţiei tăbăcărie minerală care lucrează la uscătoria semiautomată se află muncitorii V. Varga, Gh. Sabău şi I. Albu. O sarcină importantă Mașini automate de lustruit De la lampa cu petrol la televizor La ultimele alegeri de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare, în comuna Valea Crişului, raionul Sf. Gheorghe, şi-au desfăşurat activitatea două „Case ale alegătorului“ — una în colţul roşu al gospodăriei agricole colective şi alta la căminul cultural. Ambele — ca de altfel întreaga comună — erau iluminate cu lămpi de petrol. Era totuşi o deosebire. La „Casa alegătorului" de la gospodărie colectiviştii se strîngeau în fiecare seară în jurul difuzorului abia instalat, iar ţăranii muncitori individuali adunaţi la căminul cultural se chinuiau să citească o broşură la lumina slabă a lămpii cu petrol. De atunci au trecut doar patru ani. In acest răstimp în viaţa comunei şi a oamenilor s-au petrecut mari transformări. Azi, cînd intri în Valea Crişului, te întîmpină un panou pe care scrie: „Comună complet colectivizată". Despre transformările petrecute vorbesc becurile electrice ce ard pe străzi şi în casele locuitorilor, străzile pietruite, marile construcţii ale gospodăriei colective, cele peste 100 de case noi ale colectiviştilor şi multe altele. In aceste zile ale campaniei electorale drumurile locuitorilor comunei duc la o singură „casă a alegătorului“ — cea de la gospodăria colectivă. Dar şi aici au avut loc schimbări. Dacă acum patru ani colectiviştii ascultau cu emoţie programul transmis prin micul difuzor, azi nici radioul nu mai este o noutate; găseşti destule în comună. Acum, seară de seară, colectiviştii se string în jurul televizorului pentru a viziona programele transmise. La „Casa alegătorului" se desfăşoară o vie activitate. Se ţin conferinţe pe diferite teme cum sunt: „Mările realizări ale regimului derfiocrat-popular" (conferenţiarul a avut nenumărate exemple chiar din comună), „Eclipsa totală de soare din 15 februarie" şi altele. Tot aici au loc convorbiri cu tinerii care vor vota pentru prima oară, despre profundul democratism al orînduirii noastre democrat-populare, despre legea electorală, iar colectiviştii vîrstnici povestesc despre viaţa grea din timpul regimului burghezomoşieresc şi hortist. Zilnic pe la „Casa alegătorului" se perindă zeci de oameni. Seara nu găseşti un loc, de multă lume ce este. „Casa alegătorului" din Valea Crişului a devenit un puternic centru al muncii politice şi culturale de masă. La aceasta a contribuit şi saltul făcut de la lampa cu petrol la televizor, TARO MAGDA de la subredacţia noastră voluntară din Sf. Gheorghe CANDIDAŢI AI F. D. P. Cine nu-l cunoaşte pe brigadierul PUPĂZA PAVEL, de la secţia mori a Combinatului faianţă-sticlă din Sighişoara. Bun organizator al producţiei, disciplinat, mereu în fruntea acţiunilor cu caracter obştesc, şi-a cîştigat preţuirea maselor. Iată de ce cetăţenii din circumscripţia electorală regională nr. 98 din Vînători i-au susţinut candidatura pentru alegerile de deputaţi în sfatul popular regional. PALASAN AURELIA, membră în întovărăşirea „Unirea" din comuna Buneşti, raionul Rupea, s-a făcut cunoscută pentru activitatea desfăşurată în rîndul femeilor şi mai ales pentru îndeplinirea cu conştiinciozitate a sarcinilor obşteşti. Pentru meritele sale, cetăţenii din circumscripţia a 5-a comunală i-au susţinut cu căldură candidatura în viitoarele alegeri de deputaţi în sfaturile populare. In lim? A pe păderul noului Complex & înăfisfîfilSare 3 lemnului de la Blaj unele tale încă se cSnSffmesc, îri altele', termirfafe, Se nfenteaza utilajele moderne pentru fabricile de placaj și mobilă care vp?'intra în fttflg* * 7 ' țiune în prima jumătate a anului curent, Capacitatea noilor fabrici e de 40.000 m. pătrați placaj și 10.000 garnituri de mobilă anual. S.M.T. - uri fruntaşe la repararea tractoarelor regiunea noastră; printre altele s-au angajat să termine reparaţiile la tractoare şi celelalte maşini agricole la timp în condiţiuni calitative superioare. Pentru traducerea în viaţă a acestui angajament, în majoritatea S.M.T.-urilor s-au luat măsuri tehnicii organizatorice corespunzătoare, s-au asigurat din timp piesele de schimb necesare şi s-a organizat executarea lucrărilor pe puncte specializate de ansamble şi subansamble. Avînd create toate condiţiile pentru desfăşurarea nestingherită a lucrărilor, mecanizatorii s-au luat la întrecere. Această întrecere a cunoscut un elan deosebit şi la S.M.T.-Hărman. Ca rezultat al acesteia este faptul că la data de 10 ianuarie 1961, mecanizatorii staţiunii au raportat realizarea integrală a planului de reparaţii la tractoare, pregătind pentru lucrările agricole de primăvară 141 de tractoare. Tot la această dată, au terminat repararea tractoarelor şi mecanizatorii de la S.M.T.Rupea (68 tractoare) ca şi cei de la S.M.T. . Făgăraş (48 tractoare).. Colectivele de muncă ale acestor staţiuni îşi îndreaptă acum efortorug spre terminarea la timp a reparaţiilor şi la celelalte reaşini agricole. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961, mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din U-U-UIU....