Drum Nou, februarie 1961 (Anul 18, nr. 5007-5030)

1961-02-01 / nr. 5007

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5007 ★ MIERCURI, 1 FEBRUARIE 1961 * 4 PAGINI, 20 BANI CALITATEA Kl­al­is l­a începutul anului trecut, colectivul fabricii „Elastic“ din Sibiu a primit câteva reclamaţii în legătură cu cali­tatea necorespunzătoare a arcurilor pro­duse. Una din aceste reclamaţii venea din partea uzinelor „Steagul Roşu" din Braşov şi încheia astfel: „Vrem să fa­cem un autocamion rit mai bun. In a­­cest sens ajutaţi-ne şi voi, livrîndu-ne numai arcuri de calitate corespunză­toare". Imediat după aceasta, de problema calităţii a început să se ocupe îndea­proape organizaţia de partid, comuniş­tii. S-a organizat o largă acţiune de calificare a muncitorilor prin cursuri şi la locurile de muncă. Cei cu o pre­gătire mai slabă au fost repartizaţi pe lîngă cei cu o temeinică pregătire profesională, ca Nicolae Orăşteanu, Gheorghe Lemnăşan şi alţii. Prescrip­ţiile tehnologice au fost respectate cu tot mai mare stricteţe. La ridicarea spiritului de răspundere în muncă al colectivului au contribuit în special co­muniştii Ana Mînzălescu, Iosif Konţ, Gheorghe Babeş. Calitatea a devenit astfel principalul obiectiv al întrecerii socialiste. Ce a însemnat pentru colectivul fa­bricii preocuparea organizaţiei de par­tid, care a mobilizat toate forţele în vederea îmbunătăţirii calităţii? Procen­tul de rebut a fost redus la jumătate, ceea ce a adus şi economii de metal însumînd 77 tone, productivitatea mun­cii a crescut simţitor. Din nou­ munci­torii de la „Elastic" au primit o scri­soare. Ea suna însă astfel: „Arcurile pe care ni le trimiteţi sunt foarte bune. Vă mulţumim, tovarăşi!" Semnau mem­brii unei echipe de moniori de la uzi­nele „Steagul Roşu"—Braşov. Iată doar un exemplu de felul cum comuniştii au rezolvat cu spirit de răspundere pro­blema calităţii. Asemenea exemple sunt nenumărate. Directivele celui de-al lll-lea Con­gres al P.M.R. se ocupă în mod deo­sebit de calitatea producţiei industri­ale, arătînd că aceasta este una din problemele centrale ale eco­nomiei naţionale. îmbunătăţirea cali­tăţii produselor este o sarcină de o deosebită răspundere a co­lectivelor din întreprinderi, cu atît mai mult cu ctt în perioada actuală a dez­voltării economiei naţionale dispunem de toate condiţiile necesare pentru a­­ceasta. Toate uzinele şi întreprinderile au muncitori calificaţi, talentaţi in în­suşirea tehnicii, cu un dezvoltat simţ estetic şi preocupaţi de caracteristicile produselor fabricate. In expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara G.C. al P.M.R. din 31 octombrie—1 noiembrie 1960, se arată: „In vede­rea îmbunătăţirii continue a ca­lităţii produselor trebuie luate un şir de măsuri tehnico-orga­nizatorice care să cuprindă con­cepţia, executarea şi controlul produsului pe toate treptele de fabricaţie şi care să asigure rea­lizarea unor caracteristici, per­formanţe, precum şi durabilita­te, prezentare şi finisaj la nive­lul celor mai bune produse simi­lare din străinătate". Desfăşurînd larg întrecerea socialis­­tă, muncitorii, tehnicienii şî inginerii uzinelor şi întreprinderilor din regiu­nea noastră, mobilizaţi de organizaţiile de partid, acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii continue a calităţii pro­duselor. In regiunea Braşov, majorita­tea colectivelor şi-au pus la inimă pro­blema calităţii. Tractorul, autocamionul, utilajul petrolifer, produse ale celor trei mari uzine din Braşov, „Ernst Thäl­mann“, „Steagul Roşu“ şi „Strungul“, sunt numai cîteva produse ale indus­triei constructoare de maşini, despre calitatea şi caracteristicile cărora se pot spune numai cuvinte de laudă. Mult căutate sunt şi alte produse ale întreprinderilor din regiunea Braşov: stofele fine fabricate la „Partizanul Roşu" din Braşov, încălţămintea pro­dusă de fabrica „13 Decembrie" din Sibiu, diferitele servicii de masă şi ar­ticolele de menaj produse de Fabrica de faianţă din Sighişoara şi multe altele. In aceste întreprinderi colectivele se ocupă cu răspundere de problema ridi­cării calităţii produselor, rezultatele fiind din cele mai bune. Sunt însă şi întreprinderi unde preo­cuparea pentru calitatea producţiei nu stă încă în centrul întrecerii socialiste. Aşa, spre exemplu, de foarte multe ori catifeaua produsă de uzinele textile „Vasia Vasilescu" din Mediaş este de calitate necorespunzătoare. S-ar putea spune că în acest caz e vorba în pri­mul rînd de neglijenţă. Materia primă intră în fabricaţie cu impurităţi, din care cauză regularitatea firelor are mult de suferit, producînd defecte de ţesătorie. Dacă sortarea materialului s-ar face în mod corespunzător, iar utilajele ar fi mai bine reglate, texti­­liştii de la „Vasia Vasilescu“ nu ar mai avea reclamaţii privind calitatea. Se pare însă că aici, principalul ac­cent în întrecerea socialistă se pune pe realizarea planului cantitativ, calitatea fiind de multe ori lăsată pe planul al doilea. Grav este şi faptul că, datorită cali­tăţii necorespunzătoare a unor semifa­bricate, se ivesc greutăţi şi în munca întreprinderilor care le prelucrează. A­­cesta e cazul cu firele produse de fila­tura de lînă „Octombrie Roşu" din Ghimbav, uneori de calitate necorespun­zătoare, ceea ce produce greutăţi tri­­cotezelor de la „Textila Roşie“ din Braşov. Nu socotesc conducerile acestor între­prinderi, că serviciile controlului teh­nic de calitate din unităţile sus-amin­­tite nu-şi fac îndeajuns datoria? De ce problema controlului şi recepţionării materiilor prime este lăsată pe plan secund? Importanţa unui control de calitate exigent ne-o arată clar docu­mentele celui de-al lll-lea Congres al partidului, care subliniază necesitatea întăririi controlului tehnic, atît la re­cepţia materiilor prime şi materialelor, cit şi pe faze de fabricaţie şi la pro­dusele finite, acesta fiind un mijloc im­portant de preîntîmpinare a rebuturilor şi produselor de proastă calitate. O deosebită importanţă în îmbunătă­ţirea calităţii produselor are şi gradul de calificare a muncitorilor. Un exem­plu elocvent ni-l poate oferi în aceas­tă direcţie Fabrica de cuţite din Ocna Sibiului, unde mult timp preocuparea pentru ridicarea calificării era foarte slabă. După ce organizaţia de partid a organizat în cel de-al lll-lea trimestru al anului trecut acţiuni hotărîte în ve­derea ridicării calificării muncitorilor, în luna ianuarie s-au fabricat produse de calitatea l­a în proporţie de 95 la sută, faţă de 82 la sută în luna de­cembrie a anului trecut. Este deci ne­cesar să se acorde o deosebită impor­tanţă ridicării nivelului de pregătire profesională al muncitorilor şi tehni­cienilor, generalizării celor mai bune metode de muncă în lupta pentru îm­bunătăţirea calităţii. Constituind o chestiune de onoare a fiecărui colectiv, lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii produselor este în acelaşi timp şi o problemă de mare însemnătate economică. Este ştiut că o marjă de calitate necorespunzătoare creează neajunsuri atît întreprinderilor, cît şi oamenilor muncii care le cum­pără. Astfel de produse nu se­­bucură de apreciere în rîndurile oamenilor muncii, care le ocolesc. Se creează ast­fel şi stocuri supranormative sau greu vandabile, fiind sustrase din circuitul economic importante fonduri. Lupta pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor prezintă deci o importanţă deosebită. Calitatea trebuie să constituie obiectivul numărul unu al întrecerii socialiste. Cît priveşte mo­bilizarea oamenilor muncii la traduce­rea în viaţă a sarcinilor privind îm­bunătăţirea calităţii, aşa cum reiese din documentele celui de-al lll-lea Con­gres al partidului , este o datorie a comitetelor sindicatelor şi a condu­cerilor de întreprinderi, sub îndruma­rea organelor de partid, să ia toate măsurile pentru ca marca fabricii să devină o problemă esențială a între­cerii socialiste, pentru fiecare colectiv de muncă. BIBLIOTECA COJI SIBIU în cuprinsul ziarului: — VIAŢA DE PARTID: Cînd orga­nizaţia de bază se ocupă de a­­plicarea procedeelor înaintate (pag. 2-a) — Dirn activitatea universităţilor populare din oraşul Sibiu (pag. 2-a) — Mărirea producţiei de lapte — preocuparea întregului nostru co­lectiv (pag- 2-a) — Marionetele din Gongo se spri­jină în mod făţiş pe interven­­ţi­ artiştii belgieni " (pag. 4-a) — Pe bordul navei „Santa Maria“ au început tratativele (pag. 4-a) COTIDIENE Consfătuirea activiştilor culturali din regiune Ieri a început la Sighişoara con­sfătuirea activiştilor culturali din regiune, în cadrul căreia se va analiza munca culturală în perioada de iarnă. Cu acest prilej, pe lîngă referatele prezentate, pentru a se crea o serioasă bază de discuţii, activiştii culturali se vor deplasa în comunele raionului, unde vor analiza şi îndruma activitatea culturală de masă în campania electorală. Frizeria „Prichindel" Pentru cei mai tineri locuitori ai Braşovului, cooperativa „Higiena“ pregăteşte o surpriză. Este vorba de amenajarea unei frizerii pentru copii, unde scaunele vor fi montate pe r­achete de animale sau scutere. Pe pereţi, artiştii plastici din oraş vor picta diverse scene din­ cele mai cunoscute basme. Frizeria „Prichin­del", a cărei amenajare a început, se va deschide în Piaţa 23 August. Un cinematograf nou Muncitorii de la întreprinderea 4 construcţii-Sf. Gheorghe au termi­nat, în oraşul Tg. Secuiesc, construc­ţia în roşu a unui nou cinematograf. Echipele de finisori lucrează în pre­zent la interior. Noul cinematograf modern va avea o capacitate de 300 locuri. Acesta este, de asemenea, înzestrat cu un vestibul, un hol spaţios şi o cabină în care se vor putea instala două aparate de protecţie. Sectorul zooteh- I InSc este o ramură­­ de bază în activita- 5 tea G.A.S. din O- I­zun, raionul Sf.­­ Gheorghe. Aici atît § vacile cu lapte, cît­­ și tineretul taurin­­ primesc o îngrijire e deosebită. | IN CLIŞEU: | Ingrijitoarea de vi- | tei Fábián Matild, | care prin alăptarea ? viţeilor cu bibero- | nul a obţinut un | spor zilnic de creş- U tere în greutate la e viţeii între 0—6 luni , de 850—900 gr. fa- | ţă de 800 gr. plan. | ■IUL... U" JBWJLLlUIlfJBl­ B Agendă electorală -„ Pentru alegerile de depu­taţi în Marea Adunare Na­ţională şi sfaturile populare, ce vor avea loc la 5 martie, au fost propuşi în regiune pînă la începutul acestei săptă­­mîni, 7.272 de candidaţi ai Frontului Democraţiei Popu­lare. ★ In momentul de faţă o intensă activitate cultural-e­­ducativă se desfăşoară în toa­te cele 545 de „Case ale alegă­torului", deschise în satele, comunele şi oraşele regiunii. ★ Până luni, în listele de alegători fuseseră înscrişi 672.052 de cetăţeni ai regiunii Braşov. ★ Un mare număr de cetă­ţeni au asistat zilele trecute la conferinţa „Dezvoltarea învăţămîntului de cultură ge­nerală în R.P. Romînă", care a avut loc la „Casa alegăto­rului" nr. 1 din Codlea. ★ „Realizările de seamă obţinute sub conducerea par­tidului de oamenii muncii", „Caracterul profund democra­tic al orînduirii noastre de stat", etc., sînt doar cîteva din conferinţele ţinute pînă acum în faţa unei numeroase asis­tenţe la „Casa alegătorului" nr. 14 din Mediaş. Tot aici s-a organizat şi un concurs de şah. De un frumos succes s-au bucurat şi programele artisti­ce susţinute aici de către bri­găzile de agitaţie de la Fa­brica de geamuri şi „Vitrome­­tan". merném as pregătsim „Casă alegătorului“ difi com­tina Laslea, raionul Sighişoara, pune la dispo­ziţia cetăţenilor un bogat material documentar privind caracterul profund democratic al alegerilor desfăşurate în condiţiile regimului de democraţie populară, un bogat material faptic privind realizările regimului nostru. UN CLIŞEU : un grup de cetăţeni îndreptîndu-se spre „Casa alegătorului". Din activitatea „Casei alegătorului“ SERI LITERARE Ca pretutindeni în patria noastră, acum, în preajma alegerilor de la 5 martie, şi la Casele alegătorului“ din raionul Sibiu se desfăşoară o intensă activitate culturală. Printre multiplele activităţi care au loc aici zi de zi, susţinerea de recenzii la anumite cărţi se bucură de multă atenţie. Alegătorilor - în special celor tineri - li se dezvăluie cu acest prilej chipul hidos al orîn­­duirii burghezo-moşiereşti. Astfel, de curînd, la „Casa alegă­torului“ din Orlat, a fost susţinută recenzia romanului .,Domnul depu­tat. .Farsa alegerilor de odini­oară, prezentată cu mult realism în paginile romanului şi reliefată de recenzent, a permis ascultătorilor să-şi dea mai bine seama de largul democratism al alegerilor din patria noastră, cînd deputaţii se aleg din­tre oamenii muncii. O reușită seară literară cu recen­zia romanului Brazdă peste haturi“ a avut loc și la ,,Casa alegătorului" din Slimnic. Porţi larg deschise tehnicii moderne Aplicînd procedee tehnologice avansate Tehnica nouă pătrunde cu paşi mari la Uzinele textile din oraşul Cisnădie. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici se străduiesc fără încetare de a introduce în procesul de producţie perfecţionări şi­ mo­dernizări care să ducă la sporirea calitativă şi cantitativă a produselor. Recent, un colectiv din care face parte ing. I. Vidrighin, maistrul vopsitor A. Roman, muncitorii E. Precup, I. Damian, a pus la punct un nou şi interes­ant procedeu tehno­Comuniştii Iuliu Szabó, Al. Gore şi Zoltán Stoica, de la uzinele tex­­tile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheor­ghe, au primit o sarcină importantă pe care se străduiesc s-o ducă cît mai grabnic la bun sfîrşit. In ce constă această sarcină ? Iată , cu două sau trei zile în urmă uzina a primit 20 de războaie automate de ţesut. Aceste utilaje noi-nouţe, au fost dezambalate iar muncitorii mai sus-amintiţi au şi pornit îndată să le Pînă nu de mult, în secţia finisaj I­ a întreprinderii­­ profil „Măgura Go­diei“, suprafeţele de mobilă erau lus­truite manual. Acest lucru cerea chel­tuirea unei mari energii fizice din par­­tea muncitorilor şi un timp îndelun­gat de execuţie a operaţiilor respec­tive-logic. Acesta se referă la albirea şi supraalbirea firelor de lînă ţurcană 4,5 care se folosesc la fabricarea covoarelor pluşate. Astfel, pentru prima oară în ţară, la Uzinele textile din Cisnădie se aplică pe scară industrială albirea şi supraalbirea firelor de lînă ţurcană, operaţie care s-a efectuat pînă acum pe scară redusă numai în laboratoare. Pentru a putea pune în practică această modernă tehnologie, uzina a cumpărat patru maşini de albit şi monteze în secţii spre a le pune cît mai repede în funcţiune. Pînă la sfîrşitul acestui trimestru, echipele de mecanici montori de la uzinele textile „Gheorghe Doja“ din Sf. Gheorghe vor mai avea mult de lucru. In cadrul planului de moder­nizare a uzinei, aici va mai sosi încă un lot de 20 de războaie auto­mate de ţesut care vor contribui sim­ţitor la sporirea productivităţii mun­cii şi la îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Pentru a moderniza procesul de producţie şi în această secţie, în între­prindere au fost aduse 16 maşini auto­mate de lustruit. Din acestea au fost montate pînă in prezent trei bucăţi. Prin darea în exploatare a acestora, productivitatea muncii creşte de apro­ximativ două ori la lustruirea suprafe­ţelor de mobilă, supraalbit, fabricate la întreprinderea ,,Unirea“ Cluj. Cu ajutorul acestora au fost supuse albirii pînă în prezent fire de lînă din care s-au ţesut peste 18.000 metri pătraţi covoare pluşate. Uscătorie semiautomată Aproape zilnic, la fabrica de în­călţăminte „8 Mai" din Mediaş, noul se vădeşte cu pregnanţă. In­secţii se dă o bătălie asiduă pentru moder­nizarea procesului de producţie, pen­tru calitate superioară şi realizarea unor economii însemnate la materia primă. In secţia tăbăcărie minerală s-a instalat recent o uscătorie semiauto­mată tip tunel, cu ajutorul căreia pieile aflate în stare tensionată sint uscate pe plăci din sticlă. Noua us­cătorie semiautomată are o capaci­tate de uscare de 100 piei mari în opt ore. Faţă de vechiul procedeu de us­care folosit anterior, după care piei­le erau culte pe rame din lemn şi se pierdea 6 la sută din suprafaţa to­tală, actuala metodă înlesneşte recu­perarea unor importante cantităţi de materie primă. Valoarea ante calcu­lată a economiilor depăşeşte suma de 500.000 lei anual, iar producti­vitatea creşte cu­rş,­­la sută. Printre fruntaşii secţiei tăbăcărie minerală care lucrează la uscătoria semiautomată se află muncitorii V. Varga, Gh. Sabău şi I. Albu. O sarcină importantă Mașini automate de lustruit De la lampa cu petrol la televizor La ultimele alegeri de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare, în comuna Valea Crişului, raionul Sf. Gheorghe, şi-au desfăşurat activitatea două „Case ale alegătorului“ — una în colţul roşu al gospodăriei agricole colecti­ve şi alta la căminul cultural. Am­bele — ca de altfel întreaga comună — erau iluminate cu lămpi de pe­trol. Era totuşi o deosebire. La „Casa alegătorului" de la gospodă­rie colectiviştii se strîngeau în fie­care seară în jurul difuzorului abia instalat, iar ţăranii muncitori indi­viduali adunaţi la căminul cultural se chinuiau să citească o broşură la lumina slabă a lămpii cu petrol. De atunci au trecut doar patru ani. In acest răstimp în viaţa comu­nei şi a oamenilor s-au petrecut mari transformări. Azi, cînd intri în Valea Crişului, te întîmpină un pa­nou pe care scrie: „Comună com­plet colectivizată". Despre transfor­mările petrecute vorbesc becurile e­­lectrice ce ard pe străzi şi în casele locuitorilor, străzile pietruite, marile construcţii ale gospodăriei colective, cele peste 100 de case noi ale co­lectiviştilor şi multe altele. In aceste zile ale campaniei elec­torale drumurile locuitorilor comu­nei duc­­ la o singură „casă a ale­gătorului“ — cea de la gospodăria colectivă. Dar şi aici au avut loc schimbări. Dacă acum patru ani co­lectiviştii ascultau cu emoţie progra­mul transmis prin micul difuzor, azi nici radioul nu mai este o noutate; găseşti destule în comună. Acum, seară de seară, colectiviştii se string în jurul televizorului pentru a vizio­na programele transmise. La „Casa alegătorului" se desfă­şoară o vie activitate. Se ţin confe­rinţe pe diferite teme cum sunt: „Mările realizări ale regimului de­­rfiocrat-popular" (conferenţiarul a avut nenumărate exemple chiar din comună), „Eclipsa totală de soare din 15 februarie" şi altele. Tot aici au loc convorbiri cu tinerii care vor vota pentru prima oară, despre pro­fundul democratism al orînduirii noastre democrat-populare, despre legea electorală, iar colectiviştii vîrstnici povestesc despre viaţa grea din timpul regimului burghezo­­moşieresc şi hortist. Zilnic pe la „Casa alegătorului" se perindă zeci de oameni. Seara nu găseşti un loc, de multă lume ce este. „Casa alegătorului" din Valea Crişului a devenit un puternic centru al muncii politice şi culturale de masă. La aceasta a contribuit şi saltul făcut de la lampa cu petrol la televizor, TARO MAGDA de la subredacţia noastră voluntară din Sf. Gheorghe CANDIDAŢI AI F. D. P. Cine nu-l cunoaşte pe brigadierul PUPĂZA PAVEL, de la secţia mori a Combinatului faianţă-sticlă din Si­ghişoara. Bun organizator al pro­ducţiei, disciplinat, mereu în fruntea acţiunilor cu caracter obştesc, şi-a cîştigat preţuirea maselor. Iată de ce cetăţenii din circumscripţia e­­lectorală regională nr. 98 din Vînă­­tori i-au susţinut candidatura pen­tru alegerile de deputaţi în sfatul popular regional. PALASAN AURELIA, membră în întovărăşirea „Unirea" din comuna Buneşti, raionul Rupea, s-a făcut cu­noscută pentru activitatea desfăşu­rată în rîndul femeilor şi mai ales pentru îndeplinirea cu conştiincio­zitate a sarcinilor obşteşti. Pentru meritele sale, cetăţenii din circum­scripţia a 5-a comunală i-au susţinut cu căldură candidatura în viitoarele alegeri de deputaţi în sfaturile populare. In lim? A pe păd­erul noului Complex & înăfisfîfilSare 3 lemnului de la Blaj unele tale încă se cSnSffmesc, îri altele', termirfafe, Se nfenteaza utilajele mo­derne pentru fabricile de placaj și mobilă care vp?'intra în fttflg* * 7 ' țiune în prima jumătate a anului curent, Capacitatea noilor fabrici e de 40.000 m. pătrați placaj și 10.000 garnituri de mobilă anual. S.M.T. - uri fruntaşe la repararea tractoarelor regiunea noastră; printre altele s-au angajat să termine reparaţiile la tractoare şi celelalte maşini agricole la timp în condiţiuni calitative supe­rioare. Pentru traducerea în viaţă a acestui angajament, în majoritatea S.M.T.-urilor s-au luat măsuri tehnicii­ organizatorice corespunză­toare, s-au asigurat din timp piesele de schimb necesare şi s-a organizat executarea lucrărilor pe puncte specializate de ansamble şi sub­­ansamble. Avînd create toate condi­ţiile pentru desfăşurarea nestingherită a lucrărilor, mecanizatorii s-au luat la întrecere. Această­ întrecere a cunoscut un elan deosebit şi la S.M.T.-Hărman. Ca rezultat al acesteia este faptul că la data de 10 ianuarie 1961, meca­nizatorii staţiunii au raportat reali­zarea integrală a planului de reparaţii la tractoare, pregătind pentru lucră­rile agricole de primăvară 141 de tractoare. Tot la această dată, au terminat repararea tractoarelor şi mecanizatorii de la S.M.T.­Rupea (68 tractoare) ca şi cei de la S.M.T. . Făgăraş (48 tractoare).. Colectivele de muncă ale acestor staţiuni îşi îndreaptă acum efortorug spre terminarea la timp a reparaţiilor şi la celelalte reaşini agricole. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1961, mecanizatorii din staţiunile de maşini şi tractoare din U-U-UIU.­...

Next