Drum Nou, martie 1961 (Anul 18, nr. 5031-5058)
1961-03-01 / nr. 5031
O 4 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVAt um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PUR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5031 ★ MIERCURI, 1 MARTIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI I::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.........................I::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Răspunzi nidi chemării partidului Produsele industriei noastre — la un înalt nivel calitativ Să perfecţionăm neîncetat tractorul românesc Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al uzinelor ,,Ernst Thälmann" din Braşov a răspuns întotdeauna cu entuziasm fierbinte la chemările partidului, străduindu-se să traducă în viaţă sarcinile puse de construcţia vieţii noastre noi, de construcţia socialismului. Citind cu mare atenţie Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, colectivul uzinei noastre a făcut bilanţul activităţii sale de pînă acum şi a chibzuit temeinic asupra noilor şi importantelor sarcini ce-i revin în lumina Directivelor, mai cu seamă în fabricarea unor tractoare de cea mai bună calitate, la nivelul celor mai noi cuceriri ale tehnicii. Este un lucru cunoscut, că de la un an la altul muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri au făcut paşi însemnaţi înainte, in ceea ce priveşte îmbunătăţirea indicilor calitativi ai tractorului romînesc. Dar sîntem conştienţi că mai avem încă destule rezerve interne, posibilităţi încă nefolosite, de a îmbunătăţi calitatea tractoarelor noastre. Tocmai de aceea pornim cu toată fermitatea, aşa cum se subliniază şi în Directivele C.C. al P.M.R., să deschidem larg contul luptei pentru produse de înalt nivel EMIL ONIGA director general al uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" — Braşov calitativ, prin ridicarea indicilor tehnico-economici ai maşinilor, agregatelor, utilajelor, prin desăvîrşîrea finisajului produselor, astfel ca acestea să corespundă tot mai mult condiţiilor create de dezvoltarea tehnicii şi ştiinţei. In întrecerea socialistă pornită în cinstea celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia, ne angajăm să perfecţionăm neîncetat tractorul romînesc, să facem din această bătălie pornită pentru obţinerea unor produse de un înalt nivel calitativ, o cauză a fiecărui muncitor, maistru şi inginer. Pentru aceasta ne vom ocupa cu cea mai mare atenţie de respectarea disciplinei tehnologice, de elaborarea unor tehnologii noi, de îmbunătăţirea controlului de calitate, realizarea ritmică a planului şi sporirea economiilor la materii prime şi materiale. In cursul lunilor următoare vor fi aplicate în majoritatea sectoarelor uzinei noastre o seamă de măsuri tehnico-organizatorice, care vor duce la îmbunătăţirea procesului tehnologic şi implicit la ridicarea indicilor calitativi ai tractorului. Astfel va fi îmbunătăţită tehnologia de turnare a capacelor ridicătorului hidraulic, a discului roţii dint faţă, a pîrghiei de direcţie. Se va îmbunătăţi de asemeni tratamentul roţilor dinţate. Pentru obţinerea unor oţeluri de cea mai bună calitate, vom introduce fierberea rapidă a oţelului, cu oxigen, iar la maşina de forjat orizontală va fi adaptată încălzirea cu curenţi de înaltă frecvenţă. Paralel cu acestea, colectivul uzinei noastre va da o mare atenţie, în întrecerea socialistă, problemei economiilor. Pentru reducerea greutăţii tractorului vom extinde matriţarea prin extruziune, care va duce la scăderea consumului de metal pe tractor cu aproximativ 10 kg. Noul sistem de tracţiune cu bară montată direct pe braţele ridicătorului hidraulic, va aduce îmbunătăţiri calitative simţitoare. Prin introducerea fabricării în serie a acestui dispozitiv se va realiza o economie de cca. 60 kg, laminate pe tractor. Astfel, prin măsurile pe care le vom lua, vom asigura în acest an o reducere a consumului de metale de 1.068 tone. Colectivul uzinei noastre va şti să facă faţă cu cinste noilor sarcini pe care partidul le pune în faţa sa, privind îmbunătăţirea neîncetată a calităţii tractorului românesc. Numai stofe de cea mai fatină calitate Luptînd pentru îndeplinirea ritmică a planului de producţie colectivul nostru şi-a pus ca un obiectiv principal în întrecere, calitatea. Am să dau doar un singur exemplu: în anul 1960, 87 la sută din marfa livrată comerţului trebuia să se încadreze în categoria „extra“. Organizîndu-ne mai bine munca şi luind un şir de măsuri tehnico-organizatorice in toate secţiile fabricii, peste 91 la sută din stofele intrate în circuitul comercial au fost de calitate „extra“. Aşa ne-am dat mai bine seama că, în fabrica noastră VASILE MOLDOVAN, controlor tehnic de calitate pe întreprindere la fabrica „Partizanul Roşu“ - Braşov, mai sunt destule rezerve interne care, descoperite şi folosite în mod chibzuit, pot duce la îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate de noi. Prin Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, partidul ne cere şi nou”, muncitorilor textilişti, să producem asemenea stofe şi să fie de o asemenea calitate incit să rivalizeze cu cele mai bune stafe aflate pe piaţa mondială. Noi, cei care îndeplinim frumoasă muncă de controlori tehnici de calitate, ne-am şi gîndit ca, sub conducerea comitetului de partid şi cu ajutorul sindicatului şi direcţiunii, să luăm noi măsuri, care, aplicate în procesul tehnologic să ducă la îmbunătăţirea calitativă a produselor noastre. Iată cîteva dintre ele. Chiar în cursul acestei săptămîni, voi ţine un nou instructaj cu cei patru controlori de calitate de la rampele de marfă finită, semifinită şi crudă, punîndu-i la curent cu noile măsuri tehnice şi organizatorice întreprinse. De asemenea, la secţia repansat, se vor crea brigăzi de calitate de autocontrol, tocmai cu scopul de a întări şi mai mult răspunderea în muncă a repansatoarelor. Tot pentru îmbunătăţirea calităţii produselor fabricii noastre, ne propunem să întărim comisiile alcătuite pentru recepţionarea firelor, sporindu-ne în acelaşi timp exigenţa în ce priveşte recepţionarea linurilor sortate şi spălate. Am ferma convingere că, aplicînd în viaţă aceste măsuri precum şi altele pe care le vom lua la propunerea şi cu sprijinul comitetului de partid, sindicatului şi direcţiunii, stofele noastre se vor încadra la categoria „extra“ intr-un procent şi mai mare decit cel prevăzut. Rectificatorii* Orghidan Ioan este unul dintre fruntaşii secţiei de rectificare a uzinelor „Stringul" din Braşov, lată-l în clișeul nostru, din. o mare atenție calității pinionului de la turboambreiajul sondei 4. L.D. t.urne mai serie In dimineaţa aceea, activitatea în fabrică pornise normal. La biroul său, directorul fabricii răsfoia liniştit un dosar. Poate dosarul cuprinzînd documentaţia tehnică a vreunui nou produs.Aceasta-i o îndeletnicire obişnuită. In fiecare lună aici, la fabrica „Nicovala" din Sighişoara, sînt introduse în fabricaţie noi utilaje sau noi piese de schimb pentru cele mai deosebite ramuri ale industriei bunurilor de larg consum. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii s-au specializat în a confecţiona cele mai pretenţioase utilaje. Aşadar în dimineaţa aceea treaba pornise ca de obicei. Şi tot ca de obicei ar fi continuat dacă în biroul directorului n-ar fi intrat un om cu o servietă sub braţ. Din servieta deschisă într-o parte, ieşea capătul unui obiect subţire, înfăşurat în hîrtie. Directorul aşteptă mirat lămuririle cuvenite. Fără alte amănunte noul venit întrebă: — Aveţi o pilă ? — O pilă? — se miră directorul. — Da, da, o pilă ! — repetă omul. — Avem dar, daţi-mi voie, nu înţeleg ... — Veţi înţelege imediat! ... Şi omul desfăcu cu grijă pachetul care ieşea pe sub clapa deschisă a servietei. Peste puţin timp, cu acelaşi pachet în faţă, aceeaşi discuţie a avut loc în atelierul tratamentiştilor. — Daţi-mi o pilă !... Tratamentiştii se priviră nedumeriţi. Din pachet a fost scos la iveală acelaşi obiect metalic în care aceştia recunoscură un ax pentru antrenarea fuselor. Numai de două ori a fost trecuta pila pe faţa lucie a axului Şi pe locul acela au rămas semne adînci. Era limpede. Cimentarea suprafeţei se făcuse incomplet. Omul cu servieta venise tocmai de la Lugoj să reclame o greşeală a lor, a tratamentiştilor. Nu îşi aminteau cine făcuse de fapt cimentarea axelor acelora. Poate Samoilă Müller. In orice caz povestea era destul de neplăcută ... Se spune că pentru un anume produs calitatea se hotărăște într-un anumit loc, în așa-zisul punct cheie. Pentru o piesă de precizie punctul cheie se află la strungărie, acolo unde la zecimi de milimetru i se dau cotele cuvenite- J Pentru o piesă de proporţii, punctul cheie se află la turnătorie, unde i se hotărăşte rezistenţa. Şi aşa mai departe, iată însă că axul pentru antrenarea fuselor nu mai era de aceeaşi părere. Axul e o piesă pretenţioasă. Respectarea cotelor la prelucrare, a fost ireproşabilă şi cu toate acestea pila — devenită un controlor exigent — a dovedit că în felul acesta problema calităţii nu a fost rezolvată decit pe jumătate. Poate nici pe atît-Dar nu numai cazul axului aceluia a dovedit că la rîndul său fiecare punct din procesul tehnologic este un punct cheie în materie de calitate. Colaborarea fabricii cu beneficiarii săi a ridicat problema în faţa fiecărui loc de muncă. Un colectiv a găsit o maşină care stătea nefolosită de multă vreme. Prin cîteva modificări constructive vechea raboteză a fost modernizată, completată cu un sistem de acţionare hidraulică şi a început să fie folosită cu bune rezultate la operaţia de rectificat platinele pentru războaiele de ţesut. Operaţia aceasta se efectua greoi pe alte maşini şi nu întotdeauna platinele aveau feţele perfect drepte. Trei comunişti, muncitorul Carol Lörincz, maistrul Emil Bogolea şi in 1r ginerul Iosif Colceru s-au ocupat de mecanizarea unor operaţii de prelucrare şi nituire la casetele pentru suveici. Ultima din aceste operaţii se efectuează acum cu o productivitate de 3—4 ori mai mare şi cu un însemnat spor calitativ. La sulurile de urzeală, un alt colectiv a înlocuit sistemul constructiv iniţial realizat prin sudură, cu turnarea, procedeu care asigură mai multă rezistenţă produsului în cauză. La fel s-au făcut modificări şi în procesul de fabricaţie a ventilelor pentru care s-au creat noi dispozitive de strunjire asigurîndu-li-se astfel o axialitate perfectă. Muncitorii, inginerii, tehnicienii de la diferite locuri de muncă, în frunte cu cei mai buni dintre ei — comuniştii — chibzuiesc cum să contribuie în secţia sau atelierul lor la ridicarea continuă a calităţii fiecărui produs. Cât priveşte tratamentul, zile în şir s-au purtat acolo în secţie, discuţii aprinse despre timpul de cimentare pentru o piesă sau alta şi despre nu se ştie încă ce soi de dispozitiv care să asigure o încălzire uniformă, îndeosebi a discutat Samoilă Artiller cu tovarăşul său, comunistul Roman Ispas. Oricum, omul cu servieta 11-a mai dat pe acolo. Nu de mult de la Lugoj a sosit o scrisoare. Cei de la „Nicovala" spun că este o scrisoare de mulţumire venită pe adresa lor. Deşi privită aşa, pe deasupra, scrisoarea în cauză este o simplă adresă: „întreprinderea cutare din Lugoj, roagă întreprinderea „Nicovala“ din Sighişoara, să îi confecţioneze un număr însemnat de axe pentru antrenarea fuselor". In adresă se menţionează: „Bine, ca cele pe care ni le-aţi trimis în ultima vreme..." Şi dacă te gîndeşti bine, au dreptate. Menţiunea făcută de textiliştii din Lugoj este în felul său o scrisoare de mulţumire. D. CRISTEA ajjftwimrjmu.il. La 5 martie cu toții la vot! Votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! •iiiiiiiiriiuiiiiiiiiiiniiiiiiimTiTnminiTrií!¥niTÍiriwíriinTnTinirrnrf¥Üiirt?í1rT^í^niTn^ njrnif!iiiiiimi!ii!i*imonT»TiiTii]nin¥mniirruiviininiii«irtiiru»iiiN-«JiiH*H*iirTrKAiniB4Air*ti»iii»iL*LitiL»!{«nii;i in entuziaste cetăţeneşti Oamenii muncii îşi manifestă ataşamentul faţă de partid şi regimul democrat - popular Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu alegătorii în ziua de 27 februarie, tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală nr. 1 Steagul Roşu, pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, a vizitat o serie de întreprinderi din Braşov, printre care uzinele „Steagul Roşu“, „Metrom“, „Strungul“ şi Uzina nr. 2. Cu acest prilej tovarăşul Petre Borilă a discutat cu muncitori, tehnicieni, ingineri şi cadre de conducere, probleme privitoare la introducerea pe scară tot mai largă a tehnologiei şi tehnicii înaintate, la îmbunătăţirea calităţii produselor. De asemenea, oamenii muncii au discutat cu candidatul lor o serie de chestiuni legate de buna gospodărire a cartierelor şi circumscripţiei. A doua zi, în sala Teatrului de stat din Braşov, tovarăşul Petre Borilă a avut o întilnire cu alegătorii, la care au participat peste 800 de muncitori, tehnicieni, ingineri, intelectuali, din circumscripţia electorală nr. 1 Steagul Roşu-Braşov şi alţi cetăţeni. La această întilnire au luat cuvîntul numeroşi vorbitori. Ei au relevat succesele deosebit de însemnate obţinute în anii puterii populare sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru. „Trăiesc în Braşov de 23 de ani, şi-mi dau bine seama de marile prefaceri din ultimii ani, care au schimbat faţa acestui vechi oraş - a spus trezorul Traian Stoenescu. El a devenit în anii puterii populare un oraş puternic industrial, oraşul autocamioanelor şi al tractoarelor, al rulmenţilor şi utilajului petrolifer, înainte vreme numai în centru se găseau case mai arătoase, iar la periferiile oraşului întîlneai cocioabe, în care trăiau din greu muncitorii noştri. Acum în cartierele Steagul Roşu, Tractorul, Timiş-Triaj şi altele s-au înălţat zeci de blocuri, şcoli, complexe comerciale. Şi asta nu numai în Braşov. Eu am o pasiune, fac excursii cu motocicleta prin ţară, în timpul concediului meu am vizitat marile construcţii ale socialismului: Hidrocentrala de la Bicaz, Fabrica de fibre sintetice de la Săvineşti, Uzinele sodice de la Govora, cel mai tînăr oraş al patriei Oneşti, litoralul mereu mai frumos al Mării Negre. Am rămas uimit cu cită repeziciune înaintau construcţiile de la un an la altul. Mă simţeam mîndru că şi eu fac parte din rîndul constructorilor socialismului“. Alţi vorbitori s-au referit la faptul că odată cu noile construcţii au crescut şi oamenii. „Dintre muncitorii de ieri - a spus inginerul Ioan Crăciun de la uzinele „Steagul Roşu“ - s-au ridicat astăzi ingineri şi tehnicieni care conduc cu pricepere uzina noastră, devenită azi o adevărată pepinieră de cadre. Numai din complexul şcolar „Steagul Roşu“ ies anual aproape o mie de muncitori calificaţi şi alte sute de tehnicieni şi maiştri pentru ramura constructoare de maşini. Pentru noi, constructorii de autocamioane, problema ridicării calităţii autocamionului la nivelul tehnicii mondiale este obiectivul cel mai de seamă. Ne străduim să deschidem porţi largi tehnicii şi tehnologiei noi, pentru că ştim că fără o tehnică avansată nu putem da produse de înaltă calitate“. „Ca medic, în primul rînd vreau să mă refer la sectorul sanitar - a spus între altele dr. Anisia Soiu. în trecut exista la Braşov un singur spital de stat şi cîteva sanatorii particulare luxoase, dar care nu erau accesibile decit claselor avute. între anii ■ 1956-1960 au fost construite şi dezvoltate multe unităţi sanitare din oraşul nostru, care sunt bine utilate şi cu un personal medical bine pregătit“. Alţi participanţi la întîlnirea cu tovarăşul Petre Borilă au scos în evidenţă adîncul democratism al regimului nostru, în care toţi oamenii muncii se bucură de drepturi egale. „în şcoala nouă, construită anul trecut, unde sunt directoare, învaţă laolaltă copii români, maghiari şi germani - a spus profesoara Ilin Magda. Ei au primit gratuit manuale, au condiţii din cele mai bune de învăţătură. Voi vota la 5 martie pentru fericirea copiilor, pentru viitorul lor luminos“. Au mai luat cuvîntul oţelari şi profesori universitari, textilişti şi mecanici de locomotivă, pensionari şi lucrători pe tărîm obştesc. Cu toţii, în cuvinte calde, izvorîte din inimă şi-au exprimat încrederea şi ataşamentul faţă de politica înţeleaptă a partidului şi guvernului, hotărîrea lor fermă de a lupta neobosiţi pentru traducerea în viaţă a programului măreţ de desăvirşire a construcţiei socialismului în patria noastră. ★ întîmpinat cu căldură de participanţii la adunarea cetăţenească, a luat cuvîntul tovarăşul Petre Borilă. Referndu-se la puternica şi multilaterala dezvoltare cunoscută de regiunea şi oraşul Braşov în cadrul avîntului general economic şi cultural al întregii ţări, vorbitorul a arătat că producţia industrială a regiunii a crescut în 1960 cu circa 90 la suta faţă de anul 1955, ea fiind de 4,6 ori mai mare decit în 1950. Sectorul socialist al agriculturii a reprezentat în 1960 circa 85 la sută din suprafaţa agricolă a regiunii. în ultimii 4 ani s-au construit în regiune, din fonduri de stat, circa 5.000 de apartamente. Viaţa culturală din regiunea Braşov este tot mai vie, cunoscînd o puternică înflorire. în continuare, vorbitorul a subliniat sarcinile care revin oamenilor muncii pentru înfăptuirea istoricelor obiective puse în faţa întregului popor de cel de al III-lea Congres al P.M.R., relevînd aportul însemnat pe care trebuie să-l aducă industria și agricultura regiunii Braşov la îndeplinirea măreţului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste în ţaţa noastră. Subliniind importanţa deosebită a Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste în cinstea glorioasei aniversări - împlinirea a 4° de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, tovarăşul Petre Borilă şi-a exprimat convingerea că colectivele întreprinderilor din regiunea Braşov vor obţine succese remarcabile în realizarea unor produse de calitate superioară, situîndu-se la loc de frunte in întrecere. în continuare vorbitorul s-a oprit îndelunu asupra marilor lucrări edilitare, de construcţie de locuinţe şi social-culturale, ce vor fi realizate în regiunea şi oraşul Braşov, în cadrul planului de 6 ani, a căror valoare însumează peste 1 miliard lei. Vor fi construite zeci de şcoli noi, cămine culturale, cinematografe, zeci de kilometri de reţea de canalizare şi alimentare cu apă, vor fi date în folosinţă 15.000 de apartamente. Pe baza schiţei preliminare de sistematizare a oraşului Braşov, întocmită sub directa îndrumare a conducerii de partid şi de stat, Braşovul va deveni un oraş demn de epoca socialismului. Numai în anul acesta se vor construi în oraşul Braşov 1.500 de apartamente, noua gară, un cinematograf cu 800 locuri, complexul comercial din cartierul Steagul Roşu şi altele. Referindu-se la planul de sistematizare şi de reconstrucţie a oraşului Braşov, tovarăşul Petre Borilă a subliniat că reconstruirea oraşului va urmări îmbinarea armonioasă a noilor construcţii cu cele vechi, pentru a da oraşului un aspect nou, mereu mai frumos, în încheiere tovarăşul Petre Borilă a relevat rolul important pe care-l au alegerile de la 5 martie în mobilizarea întregului popor la munca şi lupta pentru desăvârşirea construirii socialismului. Adunarea cetăţenească s-a transformat într-o puternică manifestare a ataşamentului oamenilor muncii faţă de regimul nostru democratpopular, faţă de partid şi Comitetul său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a hotăririi nestrămutate de a-şi pune întreaga capacitate de muncă în slujba făuririi viitorului nostru minunat. Aspect din sala. Pentru noi realizări Sute de cetăţeni din oraşul Rîşnov au participat la adunarea cetăţenească ce a avut loc în sala de festivităţi de la Fabrica de scule din localitate. A participat candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, ing. Ilie Ioan de la Fabrica de scule. Vorbitorii care au luat cuvîntul au arătat cu mîndrie patriotică marile realizări înfăptuite în anii puterii populare, sub înţeleaptă conducere a partidului. - Fabrica noastră este o realizare a regimului democrat-popular - a arătat tov. Găinar Nicolae muncitor la Fabrica de scule. Volumul producţiei întreprinderii a crescut an de an, cu un ritm mediu anual de 20 la sută. Profesorul I. Brănciulescu de la Şcoala medie din localitate a vorbit despre importantele realizări în domeniul învăţămîntului şi culturii. Oamenii muncii romîni, germani şi maghiari , a arătat muncitorul Kraft Hermann, în trecut trăiau în mizerie, erau în permanenţă ameninţaţi de şomaj, erau învrăjbiţi de către burghezie, unii împotriva altora, pentru a-i putea exploata mai uşor. Toate acestea sunt astăzi o tristă amintire a trecutului, în încheierea adunării a luat cuvîntul Iov. Hie Ioan care a trecut în revistă marile realizări înfăptuite de poporul nostru, sub conducerea partidului, de la ultimele alegeri şi pînă acum, în faţa poporului nostru angrenat în lupta pentru îndeplinirea planului de 6 ani, a măreţului program de desăvirşire a construcţiei socialiste în patria noastră se deschid perspective luminoase. Participanţii la adunare şi-au exprimat profundul lor ataşament faţă de partid şi guvern, hotărîrea de a întîmpina glorioasa aniversare a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România cu noi succese în muncă. l!ll||ll|lllljllilll|i|||||IIIHIIIIIIIirKlllltli*'ţ Despre muncă, viaţă şi noi înfăptuiri Sala de festivităţi a clubului Combinatului chimic din Oraşul Victoria a devenit zilele trecute neîncăpătoare pentru sutele de alegători din oraş şi comunele învecinate, veniţi să ia parte la adunarea cetăţenească la care a participat tovarăşul Maxim Bergheanu, membru al C.C. al P.M.R., candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Vorbind cu justificată mîndrie despre dezvoltarea ce a luat-o combinatul şi Oraşul Victoria în anii puterii populare, tehnicianul Nicolae Cucu a spus: „Programul măreţ trasat de Congresul al III-lea al partidului deschide în faţa combinatului şi locuitorilor oraşului perspective minunate care vor duce la o puternică creştere a producţiei şi a bunăstării celor ce muncesc şi trăiesc • • « aici . Azi, datorită grijii partidului - a arătat muncitorul loan Husea - ne bucurăm de condiţii de muncă şi trai cum nici nu puteam visa în trecut. Pentru toate acestea, pentru viitorul nostru luminos - a continuat tov. Ioan Husea - la 5 martie ne vom da cu încredere votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Pottolare. Alţi vorbitori, între care Ecaterina Siu şi Ion Chitic au arătat perspectivele dezvoltării şi înfrumuseţării oraşului Victoria, obiectivele ce se vor ridica în anii viitori. Despre schimbările în bine petrecute în viaţa satelor raionului, au vorbit mai mulţi participanţi la adunare printre care ţăranul muncitor Vasile Lincaru. A luat apoi cuvîntul tov. Maxim Bergheanu care a prezentat alegătorilor bogatul tablou al realizărilor obţinute de poporul muncitor sub conducerea partidului. „Elanul cu care oamenii muncii luptă pentru înfăptuirea măreţelor sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. ** a spus în continuare vorbitorul - exprimă hotărîrea întregului nostru popor de a urma neabătut politica partidului“. Vorbind despre profundul democratism al regimului nostru democratpopular şi despre perspectivele de viitor, tov. Maxim Bergheanu a arătat că în realizarea propunerilor făcute de alegători un rol de seamă îl au deputaţii şi participarea activă a cetăţenilor la rezolvarea problemelor economice, gospodăreşti şi social-culturale. Participanţii la adunare au manifestat îndelung pentru partid şi guvern, exprimînd hotărîrea cetăţenilor de a munci fără preget pentru înfăptuirea măreţelor sarcini care stau în faţa oamenilor mugeii din ţara noastră. ♦