Drum Nou, martie 1961 (Anul 18, nr. 5031-5058)

1961-03-01 / nr. 5031

­O 4 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA­t um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PUR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5031 ★ MIERCURI, 1 MARTIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI I::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::.........................I::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Răspunzi nidi chemării partidului Produsele industriei noastre — la un înalt nivel calitativ Să perfecţionăm neîncetat tractorul românesc Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni al uzinelor ,,Ernst Thäl­mann" din Braşov a răspuns întot­deauna cu entuziasm fierbinte la che­mările partidului, străduindu-se să traducă în viaţă sarcinile puse de construcţia vieţii noastre noi, de con­strucţia socialismului. Citind cu mare atenţie Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din Romînia, colectivul uzinei noastre a făcut bilanţul activităţii sale de pînă acum şi a chibzuit temeinic asupra noilor şi importantelor sarcini ce-i revin în lumina Directivelor, mai cu seamă în fabricarea unor tractoare de cea mai bună calitate, la nivelul celor mai noi cuceriri ale tehnicii. Este un lucru cunoscut, că de la un an la altul muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri au făcut paşi în­semnaţi înainte, in ceea ce priveşte îmbunătăţirea indicilor calitativi ai tractorului romînesc. Dar sîntem­ con­ştienţi că mai avem încă destule re­zerve interne, posibilităţi încă nefo­losite, de a îmbunătăţi calitatea trac­toarelor noastre. Tocmai de aceea pornim cu toată fermitatea, aşa cum se subliniază şi în Directivele C.C. al P.M.R., să deschidem larg contul luptei pentru produse de înalt nivel EMIL ONIGA director general al uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann" — Braşov calitativ, prin ridicarea indicilor teh­­nico-economici ai maşinilor, agrega­telor, utilajelor, prin desăvîrşîrea fi­nisajului produselor, astfel ca acestea să corespundă tot mai mult condiţii­lor create de dezvoltarea tehnicii şi ştiinţei. In întrecerea socialistă pornită în cinstea celei de-a 40-a aniversări a înfiinţării Partidului Comunist din Romînia, ne angajăm­ să perfecţio­năm neîncetat tractorul romînesc, să facem din această bătălie pornită pentru obţinerea unor produse de un înalt nivel calitativ, o cauză a fie­cărui muncitor, maistru şi inginer. Pentru aceasta ne vom ocupa cu cea mai mare at­enţie de respectarea dis­ciplinei tehnologice, de elaborarea u­­nor tehnologii noi, de îmbunătăţirea controlului de calitate, realizarea rit­mică a planului şi sporirea economii­lor la materii prime şi materiale. In cursul lunilor următoare vor fi aplicate în majoritatea sectoarelor u­­zinei noastre o seamă de măsuri teh­­nico-organizatorice, care vor duce la îmbunătăţirea procesului tehnologic şi implicit la ridicarea indicilor ca­litativi ai tractorului. Astfel va fi îm­bunătăţită tehnologia de turnare a capacelor ridicătorului hidraulic, a discului roţii dint faţă, a pîrghiei de direcţie. Se va îmbunătăţi de ase­meni tratamentul roţilor dinţate. Pen­tru obţinerea unor oţeluri de cea mai bună calitate, vom introduce fierbe­rea rapidă a oţelului, cu oxigen, iar la maşina de forjat orizontală va fi adaptată încălzirea cu curenţi de înaltă frecvenţă. Paralel cu acestea, colectivul uzi­nei noastre va da o mare atenţie, în întrecerea socialistă, problemei eco­nomiilor. Pentru reducerea greutăţii tracto­rului vom extinde matriţarea prin ex­­truziune, care va duce la scăderea consumului de metal pe tractor cu a­­proxim­ativ 10 kg. Noul sistem de tracţiune cu bară montată direct pe braţele ridicătorului hidraulic, va a­­duce îmbunătăţiri calitative simţitoa­re. Prin introducerea fabricării în se­rie a acestui dispozitiv se va realiza o economie de cca. 60 kg, laminate pe tractor. Astfel, prin măsurile pe care le vom lua, vom asigura în acest an o reducere a consumului de me­tale de 1.068 tone. Colectivul uzinei noastre va şti să facă faţă­ cu cinste noilor sarcini pe care partidul le­ pune în faţa sa, pri­vind îmbunătăţirea neîncetată a ca­lităţii tractorului românesc. Numai stofe de cea mai fatină calitate Luptînd pentru îndeplinirea rit­mică a planului de producţie colec­tivul nostru şi-a pus ca un obiectiv principal în întrecere, calitatea. Am să dau doar un singur exem­plu: în anul 1960, 87 la sută din marfa livrată comerţului trebuia să se încadreze în categoria „extra“. Organizîndu-ne mai bine munca şi luind un şir de măsuri tehnico-organi­­zatorice in toate secţiile fabricii, peste 91 la sută din stofele intrate în circuitul comercial au fost de cali­tate „extra“. Aşa ne-am dat mai bine seama că, în fabrica noastră VASILE MOLDOVAN, controlor tehnic de calitate pe între­prindere la fabrica „Partizanul Roşu“ - Braşov, mai sunt destule rezerve interne care, descoperite şi folosite în mod chibzuit, pot duce la îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate de noi. Prin Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste în cinstea ani­versării a 40 de ani de la înfiin­ţarea Partidului Comunist din Romînia, partidul ne cere şi nou”, muncitorilor textilişti, să producem asemenea stofe şi să fie de o aseme­nea calitate incit să rivalizeze cu cele mai bune stafe aflate pe piaţa mondială. Noi, cei care îndeplinim frumoasă muncă de controlori tehnici de cali­tate, ne-am şi gîndit ca, sub condu­cerea comitetului de partid şi cu ajutorul sindicatului şi direcţiunii, să luăm noi măsuri, care, aplicate în procesul tehnologic să ducă la îm­bunătăţirea calitativă a produselor noastre. Iată cîteva dintre ele. Chiar în cursul acestei săptămîni, voi ţine un nou instructaj cu cei patru con­trolori de calitate de la rampele de marfă finită, semifinită şi crudă, punîndu-i la curent cu noile măsuri tehnice şi organizatorice întreprinse. De asemenea, la secţia repansat, se vor crea brigăzi de calitate de autocontrol, tocmai cu scopul de a întări şi mai mult răspunderea în muncă a repansatoarelor. Tot pentru îmbunătăţirea calităţii produselor fabricii noastre, ne propunem să întărim comisiile alcătuite pentru recepţionarea firelor, sporindu-ne în acelaşi timp exigenţa în ce priveşte recepţionarea linurilor sortate şi spălate. Am ferma convingere că, apli­­cînd în viaţă aceste măsuri precum şi altele pe care le vom lua la pro­punerea şi cu sprijinul comitetului de partid, sindicatului şi direcţiunii, stofele noastre se vor încadra la categoria „extra“ intr-un procent şi mai mare decit cel prevăzut. Rectificatorii* Orghidan Ioan este unul dintre fruntaşii secţiei de rectificare a uzinelor „Stringul" din Braşov, lată-l în clișeul nostru, din.­ o mare a­­tenție calității pinionului de la turboam­breiajul sondei 4. L.D. t.urn­­e mai serie In dimineaţa aceea, activitatea în fabrică pornise normal. La biroul său, directorul fabricii răsfoia liniştit un do­sar. Poate dosarul cuprinzînd docu­mentaţia tehnică a vreunui nou pro­dus.­­Aceasta-i o îndeletnicire obiş­nuită. In fiecare lună aici, la fabrica „Nicovala" din Sighişoara, sînt intro­duse în fabricaţie noi utilaje sau noi piese de schimb pentru cele mai deo­sebite ramuri ale industriei bunurilor de larg consum. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii s-au specializat în a con­fecţiona cele mai pretenţioase utilaje­. Aşadar în dimineaţa aceea treaba pornise ca de obicei. Şi tot ca de obi­cei ar fi continuat dacă în biroul di­rectorului n-ar fi intrat un om cu o servietă sub braţ. Din servieta deschi­să într-o parte, ieşea capătul unui o­­biect subţire, înfăşurat în hîrtie. Direc­torul aşteptă mirat lămuririle cuve­nite. Fără alte amănunte noul venit întrebă: — Aveţi o pilă ? — O pilă? — se miră directorul. — Da, da, o pilă ! — repetă omul. — Avem dar, daţi-mi voie, nu în­ţeleg ... — Veţi înţelege imediat! ... Şi omul desfăcu cu grijă pachetul care ieşea pe sub clapa deschisă a ser­vietei. Peste puţin timp, cu acelaşi pachet în faţă, aceeaşi discuţie a avut loc în atelierul tratamentiştilor. — Daţi-mi o pilă !... Tratam­entiştii se priviră nedumeriţi. Din pachet a fost scos la iveală ace­laşi obiect metalic în care aceştia re­cunoscură un ax pentru antrenarea fu­selor. Numai de două ori a fost trecuta pila pe faţa lucie a axului Şi pe locul acela au rămas semne adînci. Era lim­pede. Cimentarea suprafeţei se făcuse incomplet. Omul cu servieta venise tocmai de la Lugoj să reclame o gre­şeală a lor, a tratamentiştilor. Nu îşi aminteau cine făcuse de fapt cimenta­rea axelor acelora. Poate Samoilă Mül­ler. In orice caz povestea era destul de neplăcută ... Se spune că pentru un anume pro­dus calitatea se hotărăște într-un anu­mit loc, în așa-zisul punct cheie. Pen­tru o piesă de precizie punctul cheie se află la strungărie, acolo unde la ze­cimi de milimetru i se dau cotele cu­venite- J Pentru o piesă de proporţii, punctul cheie se află la turnătorie, un­de i se hotărăşte rezistenţa. Şi aşa mai departe, iată însă că axul pentru antrenarea fuselor nu mai era de a­­ceeaşi părere. Axul e o piesă preten­ţioasă. Respectarea cotelor la prelu­crare, a fost ireproşabilă şi cu toate acestea pila — devenită un controlor exigent — a dovedit că în felul acesta problema calităţii nu a fost rezolvată decit pe jumătate. Poate nici pe atît-Dar nu numai cazul axului aceluia a dovedit că la rîndul său fiecare punct din procesul tehnologic este un punct cheie în materie de calitate. Colabo­rarea fabricii cu beneficiarii săi a ri­dicat problema în faţa fiecărui loc de muncă. Un colectiv a găsit o maşină care stătea nefolosită de multă vreme. Prin cîteva modificări constructive vechea raboteză a fost modernizată, completa­tă cu un sistem de acţionare hidrauli­că şi a început să fie folosită cu bune rezultate la operaţia de rectificat pla­tinele pentru războaiele de ţesut. Ope­raţia aceasta se efectua greoi pe alte maşini şi nu întotdeauna platinele a­­veau feţele perfect drepte. Trei comunişti, muncitorul Carol Lörincz, maistrul Emil Bogolea şi in­­ ­ 1r­ ginerul Iosif Colceru s-au ocupat de mecanizarea unor operaţii de prelucra­re şi nituire la casetele pentru suveici. Ultima din aceste operaţii se efectuea­ză acum cu o productivitate de 3—4 ori mai mare şi cu un însemnat spor calitativ. La sulurile de urzeală, un alt colec­tiv a înlocuit sistemul constructiv ini­ţial realizat prin sudură, cu turnarea, procedeu care asigură mai multă re­zistenţă produsului în cauză. La fel s-au făcut modificări şi în procesul de fabricaţie a ventilelor pentru care s-au creat noi dispozitive de strunjire asi­­gurîn­du-li-se astfel o axialitate per­fectă. Muncitorii, inginerii, tehnicienii de la diferite locuri de muncă, în frunte cu cei mai buni dintre ei — comuniş­tii — chibzuiesc cum să contribuie în secţia sau atelierul lor la ridicarea continuă a calităţii fiecărui produs. Cât priveşte tratamentul, zile în şir s-au purtat acolo în secţie, discuţii a­­prinse despre timpul de cimentare pentru o piesă sau alta şi despre nu se ştie încă ce soi de dispozitiv care să asigure o încălzire uniformă, în­deosebi a discutat Samoilă Artiller cu tovarăşul său, comunistul Roman Ispas. Oricum, omul cu servieta 11-a mai dat pe acolo. Nu de mult de la Lugoj a sosit o scrisoare. Cei de la „Nicovala" spun că este o scrisoare de mulţumire venită pe adresa lor. Deşi privită aşa, pe de­asupra, scrisoarea în cauză este o sim­plă adresă: „întreprinderea cutare din Lugoj, roagă întreprinderea „Nicova­la“ din Sighişoara, să îi confecţioneze un număr însemnat de axe pentru an­­trenarea fuselor". In adresă se men­ţionează: „Bine, ca cele pe care ni le-aţi trimis în ultima vreme..." Şi dacă te gîndeşti bine, au drep­tate. Menţiunea făcută de textiliştii din L­ugoj este în felul său o scrisoare de mulţumire. D. CRISTEA a­­­jjftwimrjmu.il. La 5 martie cu toții la vot! Votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! •iiiiiiiiriiuiiiiiiiiiiniiiiiiimTiTnminiTrií!¥niTÍiriwíriinTnTinirrnrf¥Üiirt?í1rT^í^niTn^ njrnif!iiiiiimi!ii!i*imonT»TiiTii]nin¥mniirruiviininiii«irtiiru»iiiN-«JiiH*H*iirTrKAiniB4Air*ti»iii»iL*LitiL»!{«nii;i in entuziaste­­ cetăţeneşti Oamenii muncii îşi manifestă ataşamentul faţă de partid şi regimul democrat - popular Tovarăşul Petre Borilă s-a întîlnit cu alegătorii în ziua de 27 februarie, tovarăşul Petre Borilă, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri, can­didat al F.D.P. în circumscripţia e­­lectorală nr. 1 Steagul Roşu, pentru alegerile de deputaţi în Marea Adu­nare Naţională, a vizitat o serie de întreprinderi din Braşov, printre care uzinele „Steagul Roşu“, „Metrom“, „Strungul“ şi Uzina nr. 2. Cu acest prilej tovarăşul Petre Borilă a dis­cutat cu muncitori, tehnicieni, ingi­neri şi cadre de conducere, probleme privitoare la introducerea pe scară tot mai largă a tehnologiei şi tehnicii înaintate, la îmbunătăţirea calităţii produselor. De asemenea, oamenii muncii au discutat cu candidatul lor o serie de chestiuni legate de buna gospodărire a cartierelor şi circum­scripţiei. A doua zi, în sala Teatrului de stat din Braşov, tovarăşul Petre Borilă a avut o întilnire cu alegăto­rii, la care au participat peste 800 de muncitori, tehnicieni, ingineri, inte­lectuali, din circumscripţia electorală nr. 1 Steagul Roşu-Braşov şi alţi ce­tăţeni. La această întilnire au luat cuvîn­­tul numeroşi vorbitori. Ei au relevat succesele deosebit de însemnate obţi­nute în anii puterii populare sub conducerea înţeleaptă a partidului nostru. „Trăiesc în Braşov de 23 de ani, şi-mi dau bine seama de marile pre­faceri din ultimii ani, care au schim­bat faţa acestui vechi oraş - a spus trezorul Traian Stoenescu. El a de­venit în anii puterii populare un oraş puternic industrial, oraşul autocami­oanelor şi al tractoarelor, al rulmen­ţilor şi utilajului petrolifer, înainte vreme numai în centru se găseau case mai arătoase, iar la periferiile oraşului întîlneai cocioabe, în care trăiau din greu muncitorii noştri. Acum în cartierele Steagul Roşu, Tractorul, Timiş-Triaj şi altele s-au înălţat zeci de blocuri, şcoli, com­plexe comerciale. Şi asta nu numai în Braşov. Eu am o pasiune, fac excursii cu motocicleta prin ţară, în timpul concediului meu am vizitat marile construcţii ale socialismului: Hidrocentrala de la Bicaz, Fabrica de fibre sintetice de la Săvineşti, Uzinele sodice de la Govora, cel mai tînăr oraş al patriei­­ Oneşti, lito­ralul mereu mai frumos al Mării Negre. Am rămas uimit cu cită re­peziciune înaintau construcţiile­ de la un an la altul. Mă simţeam mîndru că şi eu fac parte din rîndul cons­tructorilor socialismului“. Alţi vorbitori s-au referit la fap­tul că odată cu noile construcţii au crescut şi oamenii. „Dintre munci­torii de ieri - a spus inginerul Ioan Crăciun de la uzinele „Steagul Roşu“ - s-au ridicat astăzi ingineri şi tehnicieni care conduc cu price­pere uzina noastră, devenită azi o adevărată pepinieră de cadre.­ Nu­mai din complexul şcolar „Steagul Roşu“ ies anual aproape o mie de muncitori calificaţi şi alte sute de tehnicieni şi maiştri pentru ramura constructoare de maşini. Pentru noi, constructorii de autocamioane,­ pro­blema ridicării calităţii autocamio­nului la nivelul tehnicii mondiale este obiectivul cel mai de seamă. Ne stră­duim să deschidem porţi largi teh­nicii şi tehnologiei noi, pentru că ştim că fără o tehnică avansată nu putem da produse de înaltă cali­tate“. „Ca medic, în primul rînd vreau să mă refer la sectorul sanitar - a spus între altele dr. Anisia Soiu. în trecut exista la Braşov un sin­gur spital de stat şi cîteva sana­torii particulare luxoase, dar care nu erau accesibile decit claselor a­­vute. între anii ■ 1956-1960 au fost construite şi dezvoltate multe uni­tăţi sanitare din oraşul nostru, care sunt bine utilate şi cu un personal medical bine pregătit“. Alţi participanţi la întîlnirea cu tovarăşul Petre Borilă au scos în evidenţă adîncul democratism al re­gimului nostru, în care toţi oame­nii muncii se bucură de drepturi egale. „în şcoala nouă, construită anul trecut, unde sunt directoare, învaţă laolaltă copii români, maghiari şi germani - a spus profesoara Ilin Magda. Ei au primit gratuit ma­nuale, au condiţii din cele mai bune de învăţătură. Voi vota la 5 martie pentru fericirea copiilor, pentru viitorul lor luminos“. Au mai luat cuvîntul oţelari şi profesori universitari, textilişti şi mecanici de locomotivă, pensionari şi lucrători pe tărîm obştesc. Cu toţii, în cuvinte calde, izvorîte din inimă şi-au exprimat încrederea şi ataşamentul faţă­ de politica înţe­leaptă a partidului şi guvernului, hotărîrea lor fermă de a lupta neobo­siţi pentru traducerea în viaţă a programului măreţ de desăvirşire a construcţiei socialismului în patria noastră. ★ întîmpinat cu căldură de partici­panţii la adunarea cetăţenească, a luat cuvîntul tovarăşul Petre Borilă. Referndu-se la puternica şi multi­laterala dezvoltare cunoscută de re­giunea şi oraşul Braşov în cadrul a­vîntului general economic şi cultural al întregii ţări, vorbitorul a arătat că producţia industrială a regiunii a crescut în 1960 cu circa 90 la suta faţă de anul 1955, ea fiind de 4,6 ori mai mare decit în 1950. Sectorul so­cialist al agriculturii a reprezentat în 1960 circa 85 la sută din suprafaţa a­­gricolă a regiunii. în ultimii 4 ani s-au construit în regiune, din fon­duri de stat, circa 5.000 de aparta­mente. Viaţa culturală din regiunea Braşov este tot mai vie, cunoscînd o puternică înflorire. în continuare, vorbitorul a subli­niat sarcinile care revin oamenilor muncii pentru înfăptuirea istoricelor obiective puse în faţa întregului po­por de cel de al III-lea Congres al P.M.R., relevînd aportul însemnat pe care trebuie să-l aducă industria și agricultura regiunii Braşov la înde­­plinirea măreţului program al desă­­vîrşirii construcţiei socialiste în ţaţa noastră. Subliniind importanţa deo­sebită a Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste în cinstea glori­oasei aniversări - împlinirea a 4° de ani de la înfiinţarea Partidului Co­munist din Romînia, tovarăşul Petre Borilă şi-a exprimat convingerea că colectivele întreprinderilor din regiu­nea Braşov vor obţine succese remar­cabile în realizarea unor produse de calitate superioară, situîndu-se la loc de frunte in întrecere. în continuare vorbitorul s-a oprit îndelun­u asupra marilor lucrări edi­litare, de construcţie de locuinţe şi social-culturale, ce vor fi realizate în regiunea şi oraşul Braşov, în ca­drul planului de 6 ani, a căror va­loare însumează peste 1 miliard lei. Vor fi construite zeci de şcoli noi, cămine culturale, cinematografe, zeci de kilometri de reţea de canalizare şi alimentare cu apă, vor fi date în folosinţă 15.000 de apartamente. Pe baza schiţei preliminare de sis­tematizare a oraşului Braşov, întoc­mită sub directa îndrumare a con­ducerii de partid şi de stat, Braşo­vul va deveni un oraş demn de e­­poca socialismului. Numai în anul acesta se vor construi în oraşul Bra­şov 1.500 de apartamente, noua gară, un cinematograf cu 800 locuri, com­plexul comercial din cartierul Stea­gul Roşu şi altele. Referindu-se la planul de sistema­tizare şi de reconstrucţie a oraşu­lui Braşov, tovarăşul Petre Borilă a subliniat că reconstruirea oraşului va urmări îmbinarea armonioasă a noilor construcţii cu cele vechi, pen­tru a da oraşului un aspect nou, mereu mai frumos, în încheiere tovarăşul Petre Bo­rilă a relevat rolul important pe care-l au alegerile de la 5 martie în mobilizarea întregului popor la munca şi lupta pentru desăvârşirea construirii socialismului. Adunarea cetăţenească s-a trans­format într-o puternică manifestare a ataşamentului oamenilor muncii faţă de regimul nostru democrat­­popular, faţă de partid şi Comi­tetul său Central în frunte cu to­varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a hotăririi nestrămutate de a-şi pune întreaga capacitate de muncă în slujba făuririi viitorului nostru mi­nunat. Aspect din sala. Pentru noi realizări Sute de cetăţeni din oraşul Rîşnov au participat la adunarea cetăţeneas­că ce a avut loc în sala de festivităţi de la Fabrica de scule din localitate. A participat candidatul lor în alege­rile de deputaţi pentru Marea Adu­nare Naţională, ing. Ilie Ioan de la Fabrica de scule. Vorbitorii care au luat cuvîntul au arătat cu mîndrie patriotică marile realizări înfăptuite în anii puterii populare, sub înţeleaptă conducere a partidului. - Fabrica noastră este o realizare a regimului democrat-popular - a arătat tov. Găinar Nicolae muncitor la Fabrica de scule. Volumul produc­ţiei întreprinderii a crescut an de an, cu un ritm mediu anual de 20 la sută. Profesorul I. Brănciulescu de la Şcoala medie din localitate a vorbit despre importantele realizări în do­meniul învăţămîntului şi culturii.­­ Oamenii muncii romîni, germani şi maghiari , a arătat muncito­rul Kraft Hermann, în trecut tră­iau în mizerie, erau în permanenţă a­­meninţaţi de şomaj, erau învrăjbiţi de către burghezie, unii împotriva altora, pentru a-i putea exploata mai uşor. Toate acestea sunt astăzi o tristă amintire a trecutului, în încheierea adunării a luat cuvîn­tul Iov. Hie Ioan care a trecut în re­vistă marile realizări înfăptuite de poporul nostru, sub conducerea parti­dului, de la ultimele alegeri şi pînă acum, în faţa poporului nostru angre­nat în lupta pentru îndeplinirea pla­nului de 6 ani, a măreţului program de desăvirşire a construcţiei socialis­te în patria noastră se deschid pers­pective luminoase. Participanţii la adunare şi-au expri­mat profundul lor ataşament faţă de partid şi guvern, hotărîrea de a în­­tîmpina glorioasa aniversare a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comu­nist din România cu noi succese în muncă. l!ll||ll|lllljllilll|i|||||IIIHIIIIIIIirKlllltli*'ţ Despre muncă, viaţă şi noi înfăptuiri Sala de festivităţi a clubului Com­binatului chimic din Oraşul Victo­ria a devenit zilele trecute neîncăpă­toare pentru sutele de alegători din oraş şi comunele învecinate, veniţi să ia parte la adunarea cetăţenească la care a participat tovarăşul Maxim Bergheanu, membru al C.C. al P.M.R., candidatul lor în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Vorbind cu justificată mîndrie de­spre dezvoltarea ce a luat-o combi­natul şi Oraşul Victoria în anii pu­terii populare, tehnicianul Nicolae Cucu a spus: „Programul măreţ tra­sat de Congresul al III-lea al parti­dului deschide în faţa combinatului şi locuitorilor oraşului perspective minunate care vor duce la o puterni­că creştere a producţiei şi a bună­stării celor ce muncesc şi trăiesc • • « aici .­­ Azi, datorită grijii partidului - a arătat muncitorul loan Husea - ne bucurăm de condiţii de muncă şi trai cum nici nu puteam visa în tre­cut. Pentru toate acestea, pentru viitorul nostru luminos - a continuat tov. Ioan Husea - la 5 martie ne vom da cu încredere votul nostru candidaţilor Frontului Democraţiei Pottolare. Alţi vorbitori, între care Ecateri­­na Siu şi Ion Chitic au arătat per­spectivele dezvoltării şi înfrumuse­ţării oraşului Victoria, obiectivele ce se vor ridica în anii viitori. Despre schimbările în bine petre­cute în viaţa satelor raionului, au vorbit mai mulţi participanţi la a­­dunare printre care ţăranul muncitor Vasile Lincaru. A luat apoi cuvîntul tov. Maxim Bergheanu care a prezentat alegăto­rilor bogatul tablou al realizărilor obţinute de poporul muncitor sub conducerea partidului. „Elanul cu care oamenii muncii luptă pentru în­făptuirea măreţelor sarcini trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. *­* a spus în continuare vorbitorul - exprimă hotărîrea întregului nostru popor de a urma neabătut politica partidului“. Vorbind despre profundul demo­cratism al regimului nostru democrat­­popular şi despre perspectivele de viitor, tov. Maxim Bergheanu a ară­tat că în realizarea propunerilor fă­cute de alegători un rol de seamă îl au deputaţii şi participarea activă a cetăţenilor la rezolvarea problemelor economice, gospodăreşti şi social-cul­turale. Participanţii la adunare au mani­festat îndelung pentru partid şi gu­vern, exprimînd hotărîrea cetăţenilor de a munci fără preget pentru în­făptuirea măreţelor sarcini care stau în faţa oamenilor mugeii din ţara­ noastră. ♦

Next