Drum Nou, aprilie 1961 (Anul 18, nr. 5059-5084)

1961-04-01 / nr. 5059

tos" PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, PN1T1-RA­­ un nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5059 ★ SIMBÄTÄ, 1 APRILIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Baza furajeră — cheia [ COTIDIENE prod­ucţiilor sporite în zootehnie In etapa actuală, în faţa tuturor gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră stau sarcini mari şi de răspundere, legate de ramura creşterii animalelor. Va trebui, în primul rînd, să înceapă o muncă metodică de selecţie la toate speciile de animale şi în mod deosebit la taurine şi ovine, pentru a creşte de acum înainte numai animale de rasă, Sănătoase, de mare productivitate, care să ne dea producţii ridicate de lapte, carne, ouă, lină. Incepînd chiar din acest an va trebui să se depăşească produc­ţia de 3.000 litri lapte pe cap­­de vacă furajată pe efective mari, de mii de capete ; va trebui să dezvoltăm necontenit creşterea şeptelului pe baze ştiinţifice pentru a asigura efec­tivul de animale la suta de hectare şi producţiile stabilite prin Directi­vele celui de al 111-lea Congres al P.M.R. Aceste sarcini se vor realiza printr-o muncă susţinută pe linie de selecţie, acţiune care s-a început deja în cadrul Trustului nostru. Alături de această muncă, un factor hotărîtor în domeniul dezvoltării creşterii animalelor şi ridicării pro­ductivităţii lor este asigurarea unei bogate baze furajere. În momentul de faţă asigurarea şi îmbunătăţirea cali­tativă a bazei furajere în gospodă­riile de stat este o sarcină de prim ordin. Ea cere o muncă susţinută din partea întregului aparat tehnic. Problema bazei furajere este ridicată la nivelul celor mai importante cul­turi, cum sunt grîul și porumbul pen­tru boabe. . Furajele ce se produc în gospo­dării, trebuie să fie de calitate superioară, variate ca sortiment , în special la suculente, pentru a se putea organiza mai judicios furajarea ani­malelor și însilozarea furajelor pe o perioadă cit mai lungă începind chiar din lunile mai-iunie. Aceasta favo­rizează şi o mai bună folosire a bra­ţelor de muncă şi a utilajelor de recol­tare şi tocat. Dar, în afară de aceste condiţii, un furaj valoros trebuie să conţină pro­teină sau albumină digestibilă, care este o importantă substanţă hrăni­toare, absolut necesară pentru creşte­rea şi menţinerea în organismul ani­mal a tuturor proceselor vitale. Bazat pe aceste costdererite, trustul a re­­vîzUji structura planului privind baza furajeră la toate gospodăriile de stat şi a luat măsuri pentru îmbunătăţi­rea calitativă a acesteia. Pe lingă porumbul de siloz, s-a introdus în plan la suculente sfecla de nutreţ, guliile furajere, morcovii furajeri, porumbul de siloz în amestec cu soia furajeră, trifoliene pentru însilozare etc. In acest fel, pe Trust, conţinutul în albumină al furajelor, se va ridica­­de la 25 gr. la 50 gr. A.D. la o U.N. Gospodăriile de stat posedă mari întinderi de păşuni şi fineţe, furaje cultivate pentru masă verde, sucu­lente şi fibroase, cît şi grăunţele fura­jere care ocupă şi ele însemnate su­prafeţe din terenul arabil, ceea ce constituie o bază materială solidă pusă de către stat la îndemîna gos­podăriilor de stat pentru a o folosi în soluţionarea sarcinilor importante ce se pun spre rezolvare în ramura creşterii animalelor. In anii trecuţi s-au depus unele eforturi pentru mărirea produc­ţiilor la ha. la păşuni, fineţe, la cultu­rile cultivate special pentru furaje, dar rezultatele obţinute au fost slabe şi producţiile mici. Costul unei U.N. este încă ridicat. Valoarea acestei unităţi se menţine la 0,90 lei la G.A.S. Agnita, 0,85 lei la Rîşnov, 0,82 lei la Hălchiu, 0,85 lei la Rupea, 0,78 lei la Sibiu etc. La porumb boabe, costul unei U.N. variază mult între gospodării. Dacă G.A.S. Sibiu produce această unitate cu 0,76 lei, în schimb la G.A.S. Rupea U.N. la porumb boabe ajunge la 2,43 lei. Costuri ridicate la acest produs au și alte gospo­dării. Suculentele prezintă de asemenea valori ridicate pe U.N. produsă în 1960. G.A.S. Rîșnov produce o U.N. la suculente cu 1,42 Iei, Rupea cu 1,61 lei, Hălchiu cu 0,53 lei, iar la Sibiu cu 0,58 lei. Aceste cîteva exemple demonstrează că în trecut nu am avut o preocupare serioasă pe linia depăşirii substanţiale a planului de producţie la furaje şi a ieftinirii furajelor, sarcină de bază pusă în faţa noastră de partid şi guvern. Se impune prin urmare, ca consiliile gospodăriilor viziate să-şi schimbe mentalitatea şi felul lor de muncă faţă de acest sector de activi­tate şi să pună in practică toate indi­caţiile date, care au drept scop mări­rea producţiei de furaje pe ha. Principala sursă pentru asigurarea necesarului de furaje o constituie păşunea naturală şi culturile de nu­treţuri cultivate în acest scop. Pă­şunea naturală ne oferă cea mai ieftină şi cea mai bună masă verde în gospodăriile noastre. Putem mări productivitatea păşunilor dacă vom lua măsuri energice pentru cură­ţirea radicală de tufişuri, mărăcinişuri, distrugerea muşuroaielor şi grăparea lor pe întreaga suprafaţă utilă. Si­multan cu aceste lucrări, trebuie luate măsuri pentru fertilizarea păşunilor cu urină, gunoi de grajd, îngrăşă­minte chimice, pe suprafeţe cît mai mari. Acţiunea de fertilizare a pajiş­tilor va continua tot timpul anului prin organizarea tîrlitului, împrăştierea gunoiului rezultat şi prin îngrăşăminte chimice. Organizarea păşunatului raţio- LAZAR EUGEN, ing. şef Trustul regions! Gostst (Continuare în pag. 2-a) Colectiviştii d­in comuna Ghimbav-Braşov dau o atenţie deosebită livezii cu 1.100 pomi roditori care sînt plantaţi pe o suprafaţă de 9.500 m.p. IN CLIŞEU: Colectivistul Depnef Hans, împreună cu cîţiva colectivişti,­­lucrînd la formarea coroanei pomilor şi la al doilea stropit.­­*■ .. Fotó: A. VIERE........ ' •• •••• -••?*. - ' " ....... .... -••­. ... . ---------- ■ • ------. .... ■ ■ ... ■ ... ■ mi. Lecţii de croitorie In cursul săptămînii viitoare, pe lingă Comitetul orăşenesc al femei­lor — Braşov, se va deschide un curs de croitorie cu durata de trei luni, la care vor participa un număr de circa 40 de gospodine. Lecţiile vor fi predate de o m­aistră de croi­torie. Teatrul muzical din Braşov în turneu la Mediaş In săptămîna aceasta, o for­maţie a Teatrului muzical „Gh. Dima“ din Braşov, aflată în turneu în oraşul Mediaş, a prezentat în faţa a peste 1.500 de oameni ai muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile oraşului, opereta romînească „Ana Lugojana" de Filaret Barbu. Spectacolele s-au bucurat de un frumos succes, interpreţii fiind răs­plătiţi cu vii aplauze. M. ISOPESCU, coresp. Curs de iniţiere şi instruire Zilele acestea, în oraşul Agnita s-a deschis cel de-al doilea curs de iniţiere şi instruire a unui nu­măr de 125 îngrijitori de animale şi mulgători ,din gospodăriile colective din raza raionului. Aici se va preda un ciclu de 6 lecţii de specialitate, iar apoi se vor face demonstraţii practice la gos­podăria de stat din Agnita. Acţiuni pentru Întreţinerea păşunilor Răspunzînd chemării partidului, ti­nerii din raionul Agnita întîmpină glorioasa aniversare a înfiinţării par­tidului, participînd la numeroase ac­ţiuni de interes obştesc. Zilele tre­cute peste 500 de tineri din oraşul Agnita au curăţat prin muncă patrio­tică 175 ha. păşune. S-au evidenţiat tinerii din brigăzile utemiste de mun­că patriotică de la T.R.C.L., între­prinderea mixtă raională şi Fabrica de tricotaje. Pe întreg raionul tine­rii au curăţat de muşuroaie şi bu­ruieni o suprafaţă de 500 ha. pă­şune. De asemenea peste 190 de tineri din comunele Hosman, Marpod şi Nocrich au defrişat prin muncă pa­triotică " ;66 l­ţ.p. , arbuşti, fruntaşi în această acţiune fiind utemiştii din Hasm­an­. V. IOAN, coresp. ÎN CINSTEA GLORIOASEI ANIVERSĂRI Constructorilor­­ prefabricate la nivelul tehnicii moderne! Zilele trecute colectivul întreprinderii de prefabricate din beton şi elemente de construcţii din Braşov, a pri­mit o scrisoare din partea constructorilor de pe şantierul „Steagul Roşu“, scrisoare la care s-a grăbit să răspundă. In scrisoarea aceea constructorii vorbeau despre unele greutăţi pe care le întîmpină în munca lor din pricina panourilor mari, prefabricate. La noi — spuneau construc­torii — s-a stîrnit o vie discuţie pe marginea iniţiativei „EXAMENUL POLITEHNIC AL CALITĂŢII“. Construc­torii noştri se întreabă: „dacă am organiza un examen asemănător celui ţinut la uzina „Electroprecizie“ din Să­­cele, am putea oare obţine calificative care să fie la înălţimea angajamentelor pe care ni le-am luat în cinstea glorioasei aniversări a partidului?“ Şi, mai departe, con­structorii spuneau tovarăşilor tot de la întreprinderea de prefabricate din beton şi elemente de construcţii, că se bucură de succesele pe care aceştia le-au obţinut în ultima vreme, însă că nu toate panourile mari care so­sesc pe şantier sînt de bună calitate. In încheiere, con­structorii se întrebau dacă pentru examenul politehnic al calităţii noilor blocuri vor primi şi ajutorul fierarilor — betoniştilor, electricienilor — muncitori, ingineri şi tehni­cieni — de la întreprinderea specializată în confecţio­narea prefabricatelor. La această întrebare răspunsul a fost întocmit intr-un fel cu totul­ deo­sebit. Numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni au organizat o discuţie pe marginea problemelor ridicate de constructori, discuţie, care s-a desfă­şurat în cadrul unui examen politeh­nic al calităţii panourilor mari pre­fabricate. Cu acest prilej, comisia de examinare, în­­­care au intrat munci­tori fruntaşi şi ingineri de la între­bate fiind dimensiunile primului can­didat la examen, el nu s-a putut pre­zenta „personal“ în faţa comisiei. Cu creta, pe tablă, maiştrii şi inginerii care lucrează pe linia respectivă, au înfăţişat nivelul de pregătire al candi­datului. Pe linia de fabricaţie, fiecare panou estorion­ar,­e­ mulţi „profesori“ care îl pregătesc la obiecte diferite. Pentru pregătirea betonului, a vorbit maistrul Constantin Rizac, pentru turnare­a răs­punnderea de prefabricate din beton şi elemente de construcţii, muncitori şi ingineri care montează panourile sau fac lucrările de instalaţii pe şan­tierul „Steagul Roşu“ şi specialişti din cadrul Trustului 5 construcţii din Braşov, a examinat trei dintre prin­cipalele produse care sînt livrate con­structorilor: panourile exterioare, pa­nourile interioare şi planşeele. Ce a scos in evidenţă acest examen? puns inginerul Gheorghe Flak, iar pen­tru carcasă inginerul Ioan Lupeş. Numai la un singur obiect răspun­surile date n-au mulţumit comisia. A­­cesta a fost finisajul, ultima verigă din lanţul operaţiilor de pe linia panouri mari. Dar, aşa cum au arătat discu­ţiile purtate în timpul examenului, CA­­I HAIFA FINISAJULUI NU SE HO­TĂRĂŞTE NUMAI ACOLO, IN PUNC­­TUL FINAL AL PROCESULUI TEH­NOLOGIC. Ea începe încă de la locul de cronică al maistrului Constantin Ri­zac. PREPARAREA BETONULUI PROASPĂT, hotărăşte în mare măsură aspectul panourilor exterioare. Dozarea elementelor care intră în compoziţia betonu­lui, se face uneori cu superfi­cialitate şi fără să se ţină seama de tipul panoului pentru care se prepară. O discuţie interesantă s-a purtat pen­tru un alt punct din procesul tehnolo­gic: turnarea. — In construcţia unui asemenea pa­nou — atrage atenţia maistrul mentor Gheorghe Şandru de pe şantierul „Steagul Roşu“ — noi sesizăm în mod curent unele devieri. Ele depăşesc cu mult toleranţa admisă. La intrarea în sala de festivităţi, unde a avut loc examenul politehnic al calităţii, a fost luat următorul mic interviu: ÎNTREBARE: Numele dumnea­voastră? RĂSPUNS: Tehnica nouă! ÎNTREBARE: Cum, nici dumnea­voastră n-aţi avut acces la un exa­men... politehnic? RĂSPUNS: Pină la această oră, nu! ÎNTREBARE: Am văzut că prin­tre cei care au prezentat in faţa co­misiei primul candidat, s-au aflat ingineri tineri. Nici ei nu v-au invi-­­tat in sală? RĂSPUNS: Printre ei, ce­i drepţi am cîţiva prieteni. Prea puţini însă. La noi în întreprindere se spune:­­ „sîntem un colectiv tînăr“. Şi asta,­­ aşa e. Experienţa noastră poate fi­­măsurată cu lunile. Tehnica în con­strucţii insă, progresează rapid. Pe­­­toate şantierele patriei noastre şi mai­­ ales pe marile şantiere ale celor care, desăvîrşesc construcţia comunismului,­ mi-am cîştigat mulţi prieteni. Colecti-­ vul acestei întreprinderi ar trebui sa­ se consulte cu ei. Pentru asta au lat dispoziţie cărţi, reviste de speciali­tate, materiale documentare şi... poş­ta. Prietenii mei ar fi bucuroşi să le răspundă la întrebări. INTREBARE: Ce „bibliografie" recomandaţi? ; RĂSPUNS: Bachelitizarea cofraje­­lor, a căror experimentare trebuie ur­gentată. Folosirea unor nisipuri mo­­nogranulate corespunzătoare finisării, rezolvarea problemei sistemului ba­rierelor de vapori, folosirea unui tra­tament termic care să modifice actua­lul procedeu de etuvare a panou­rilor, procedeu prin care datorită condensării pe capacul etuvei, picătu­rile care cad pe suprafața panouri­lor, schimbă aspectul acestora. Aș mai recomanda... (Aici interviul nostru s-a între­rupt. Tehnica nouă şi-a cerut scuze.­­ Trebuie să plec, mă cheamă! — Este vorba de cîţiva milimetri — precizează inginerul Gheorghe Flari. — Nu, este vorba de cîţiva centi­metri. Se văd lui numai cu firul cu plumb, — adaugă maistrul. Să veniţi la noi, pe şantier, să vedeţi. Aţi fost vreodată la noi? — Drept să vă spun, nu!­­ — Atunci de unde ştiţi cum se cern­, poftă „candidatul“ dumneavoastră du­pă terminarea „şcolii“? Răspunsul n-a mai venit. Va veni însă inginerul Flak în vizită pe şan­tier. Va fi o vizită plină de învăţă-­ minte. Şi­ nu numai inginerul Flak tree­buie să’ f^a o asemenea vizită. Din sală se aude^losul fierarului betonist Moise DumiCbS.scu: - E necesar să studiem­ mult. Pentru muncitori să se infiinfag^wi curs de specializare. Îndeosebi tru cei care lucrează la operaţiunile cheie, iar inginerii și tehnicienii...1) Pentru cei care se îndoiesc că am fi putut lua un asemenea interviu, cităm aici ceea ce a spus în conti­nuare fierarul betonist Moise Dumi­tre­scu,­­după ce inginerul Ioan Lu­­peş a dovedit că nu­ prea şi-a „în­văţat lecţia“!. pîf­ Trebuie să avem mereu in mijlo­cul nostru acest preţios tovarăş care­­ este tehnica nouă. Eu­ cred că şi teh­ni­ca nouă are, un abecedar al său. Unii dintre tehnicienii noştri s-au oprit însă la ultima literă a alfabetu­lui şi cu asta se declară mulţumiţi. Abia după ce ştii insă „alfabetul", poţi pătrunde temeinic in problemele tehnicii noi. "■ -,----------------Cliftsv (Continuare în pag. 2-a) I.Fisilsaful asseepe in punctul­­ I t­u trebuie să te opreai ultima literă Ing. Edgar Weisfeiler: „La soluţionarea finisajului panoului exterior tre­buie să folosim tehnica modernă“. munca noastră avem un prețios stovarăș — Tehnica novai" Să grăbim ritmul lucrărilor agricole de primări! _______ ....... _ .. ..................­............. .».VA. .•ă­ i,*:*:*­*i'*:*:«:*:*:*:*:*:*:*:».« M­EREU ÎN FRUNTE In ultima săptămînă, pe ogoarele gospodăriilor de stat din regiunea noastră, s-au mai însămînțat cu dife­rite culturi din epoca întîia încă 3707 hectare. In total deci, din prima zi a însămînţăriior şi pînă la sfîrşitul lunii martie, s-au însămînţat aproape 8.000 hectare, şi astfel în gospodăriile de stat însămînţărite din prima epocă se apropie de sfîrşit. Folosind mai judicios timpul bun de lucru precum şi capacitatea agre­gatelor şi atelajelor, gospodăriile de stat din raioanele Sibiu şi Sf. Gheor­ghe au însămînţat 2.059 şi respectiv 1.762 hectare cu culturi de primăvară. Paralel cu această lucrare, mecani­zatorii şi lucrătorii gospodăriilor de stat au grăpat o suprafaţă de 19.311 în decurs de 7 zile, în regiunea noastră s-au arat încă 12.175 hectare. Dacă raportăm însă suprafaţa arată la numărul total al tractoarelor pla­nificate pentru arături, constatăm că VITEZA MEDIE ZILNICĂ reali­zată este DEPARTE DE A FI MULŢUMITOARE ÎN MULTE RAIOANE ALE REGIUNII. Gos­podăriile de stat, au arat peste 90 la sută din suprafaţa planificată. In schimb, în gospodăriile colective s-a arat 57 la sută, iar în întovără- Au terminat însămînţatul ovăzului Zilele acestea membrii gospodării­lor agricole colective din Şoarş şi Găinari, raionul Făgăraş, au termi­nat însămînţatul ovăzului. Avînd din timp pregătit terenul, colectiviştii din Şoarş au însămînţat toate cele 40 hectare planificate pentru cultura ovăzului. De asemenea, printr-o bună orga­nizare a muncii, colectiviştii din satul Găinari au terminat însămîn­­ţarea celor 13 hectare planificate pentru ovăz. În prezent ei pregătesc terenurile pentru însămînţarea celorlalte culturi. B. STOICIU, coresp. hectare arături de toamnă iar pe o suprafaţă de peste 7.700 hectare se­mănată cu culturi de toamnă s-au e­­fectuat lucrările de grăpat şi tăvălu­gii, ştiile agricole şi mai puţin­­ 51,3 la sută din întreaga suprafaţă. În unele raioane ca TG. SECU­IESC, RUPEA şi SF. GHEOR­­GHE, suprafeţele arate pînă în pre­zent nu reprezintă nici 25 la sută din plan. Rămase în urmă cu ară­turile sînt şi raioanele SIGHIŞOA­RA şi MEDIAŞ care au efectuat din planul de arături doar 25,8 şi, respectiv 30,2 la sută. Unele comitete executive ale sfa­turilor populare raionale, motivea­ză acest lucru, susţinînd că timpul n-a fost prielnic. O asemenea jus­tificare nu este de loc întemeiată, dacă ţinem cont că în raioanele Fă­găraş şi Sibiu s-au executat pînă in prezent arăturile în proporţie de 59,1 şi 43,3 la sută. Aşa cum s-a putut lucra pe ogoarele raioanelor Făgă­raş şi Sibiu, se putea lucra şi în ce­lelalte raioane amintite. Rămînerea în urmă cu lucrările de arături trebuie lichidată de ur­genţă. Pentru aceasta, este necesar ca organele de partid şi de stat să ia măsuri, care, aplicate cu mai mul­tă consecvenţă şi operativitate, să ducă la îndeplinirea şi depăşirea vi­tezei medii zilnice la arături, avîn­­du-se totodată grijă ca această im­portantă lucrare să fie executată la un înalt nivel agrotehnic: •x-.*.­.*x-x-. De ce nu se respectă viteza medie zilnică la arături? Cu planul trimestrial depăşit Aplicînd metode avansate în creş­terea animalelor şi respectînd cu stricteţe regulile de zoo-igienă, cres­cătorii de animale din gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, au obţinut succese deosebite. Directivele C.C. al P.M.R. cu pri­vire la criteriile principale ale între­cerii în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România, au constituit pentru ei un nou imbold spre descoperirea re­zervelor interne. Astfel, pe Trustul regional Gostar Braşov, planul trimestrial de livrări la lapte a fost depăşit cu o cantitate de peste 4500 hl. Rezultate demne de laudă au fost obţinute şi în realiza­rea­ planurii h canto .âîsâisfijtoî peste planul trimestrial, 428 tone car­ne total, din care 15 tone carne de porc. Şi în ce priveşte producţia de ouă, s-au livrat peste prevederile planu­lui trimestrial 282.000 bucăţi; în depăşirea planului de producţie pe trimestrul I, realizările cele mai bune le-au obţinut G.A.S. Agnita, care în acest interval de timp a livrat 3.602 hl. lapte faţă de 3.090 hl. plan; G.A.S. Şercaia,­ care a livrat 2.135 hl. faţă de 1.370 hl. lapte prevăzut; G.A.S. Stupini, în primul trimestru al acestui an, a livrat 323.000 bucăţi ouă faţă de 250.000 bucăţi cît preve­deau sarcinile de plan, iar G.A.S. Apold a depăşit planul producţiei JucătoV Angajamentele luate în întrecere sînt îndeplinite cu succes Oţel de cea mai bună calitate Oţelarii de la uzinele de autoca­mioane „Steagul Roşu“ din Braşov, au încheiat primul trimestru al anu­lui acesta, cu un bilanţ însufleţitor. Ei au reuşit să dea peste plan 75 to­ne oţel lichid de cea mai bună ca­litate, în primele trei luni ale anu­lui în curs, în oţelărie, preţul de cost pe tona de metal a fost redus cu 10 la sută. Aceste succese pe care oţelarii le Lucrătorii Trustului 5 construcţii din Braşov, care ridică în cartierul Steagul Roşu“ un cvartal cu 1.100 apartamente din panouri mari, au reuşit să monteze zilnic 4 apartamen­te în loc de două cît aveau planifi­cat Pentru aceasta, ei au intensifi­cat întrecerea socialistă în cinstea zi­lei de 8 MaiA repartizat lucrul pe­­ sari. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii „Vitrometan“ din Mediaş, şi-au realizat cu patru zile înainte de termen planul de producţie tri­mestrial. Lucrînd ritmic şi cu întrea­ga capacitate a maşinilor şi utilaje­lor, în acest răstimp ei au dat cu 500.000 bucăţi articole de sticlărie mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului 1960. Traducînd în viaţă angajamentele luate cu prilejul dezbaterii Directi­velor C.C. al P.M.R. privind desfă­şurarea întrecerii socialiste în cins­tea celei de a 40-a aniversări a în­fiinţării partidului, sticlarii de la a­­ceastă întreprindere au realizat pînă acum numai produse de calitate ex­­trafină şi calitatea l­a. Succesele lor se datoresc aplicării în practică a unor măsuri tehnico-ot­siai@$8E5' ss?^TimiaBirr închină celei de a 40-a aniversări a partidului, se datoresc îmbunătă­ţirii indicilor de utilizare a agrega­telor, folosirii pentru prima dată a aşchiilor­ de oţel ca materie primă, precum şi întrecerii socialiste pe pro­fesii. Titlul de cele mai bune echipe de oţelari în întrecerea socialistă pe profesii, au fost obţinute de echipele topitorilor Dumitru Petre şi Au­rică Vartolomeu, care au dat numai operaţii; în două schimburi, au utili­zat din plin agregatele moderne apro­­vizionînd totodată ritmic şantierul cu panouri mari. Cele mai frumoase rezultate în în­trecerea socialistă care se desfăşoa­ră în cinstea marii aniversări, le-a obţinut brigada condusă de Gheorghe Şandru. Metalurgiştii de la fabrica „Balanţa" din Sibiu s-au angajat ca în cinstea zilei de 8 Mai să obţină succese de seamă în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea pre­ţului de cost. Propunerile făcute cu prilejul dezbaterii Directivelor cu pri­vire la criteriile principale ale între­cerii socialiste sînt traduse în fapte. Pînă acum, în atelierele debitare, forjă­­şi presă, au intrat în funcţiune un ciocan pneumatic de 4 tend, o presă oţel de cea mai bună calitate şi au redus totodată rebutul sub limita admisă, combinată şi altele.­ Aceste utilaje de înaltă tehnicitate, pe lingă faptul că măresc simţitor productivitatea muncii, contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. Muncitori ca Ioan Barac, Mihai Hisch, Moise Fleacă şi alţii, prin buna organizare a locului de muncă, res­pectînd tehnologia de prelucrare, au redus simţitor rebutul, realizînd şi în­semnate economii. M. VIRLAN, coresp. In loc de două — patru apartamente pe zi 1MAI MAi devreme cu patru zile lucrului pe bandă în secţia de şlefuit, mecanizarea încărcării a patru cup­toare, introducerea lucrului continuu la cuptoare, etc. Toate acestea con­tribuie ca în cursul acestui an colec­tivul fabricii să dea peste sarcinile planificate produse în valoare de 4.500.000 lei. Propunerile devin fapte ■ s Lucrează Sn coralul lunii------i1*- * Desfășurînd socialistă în cinstea larg întrecerea E stea aniversării || I a 40 de ani de la înființarea ij E partidului, colectivul cooperați- N vei ^ meșteşugărești „Hîrtiba- |jj || ciul“ din Agnita a reuşit să-şi E % îndeplinească înainte de termen E P planul pe trimestrul I. înce­­p­e pînd cu ziua de 24 martie, mes- || H teșugarii de aci lucrează în || || contul lunii aprilie. în primul || || trimestru al anului ei au pro- || || dus 359 garnituri de mobilă || || de bucătărie, 120 garnituri dor- Ej || mitoare, 12.000 bucăți grătare Ej pentru baie şi 3.500 bucăţi de || H diferite articole de menaj.­­ Pentru îmbunătăţirea cali­tă­­ţii produselor se va construi ^ || un uscător cu o capacitate de || H 100 m.c. material lemnos pe E || lună. De asemenea va începe c­u producţia a 5 modele noi de || H mobilă vopsită şi semilustrui- N tă și 20 sortimente noi de ar- H ticole de uz casnic. 1 I. VULCAN, coresp. 1

Next