Drum Nou, aprilie 1961 (Anul 18, nr. 5059-5084)
1961-04-01 / nr. 5059
tos" PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, PN1T1-RA un nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5059 ★ SIMBÄTÄ, 1 APRILIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Baza furajeră — cheia [ COTIDIENE producţiilor sporite în zootehnie In etapa actuală, în faţa tuturor gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră stau sarcini mari şi de răspundere, legate de ramura creşterii animalelor. Va trebui, în primul rînd, să înceapă o muncă metodică de selecţie la toate speciile de animale şi în mod deosebit la taurine şi ovine, pentru a creşte de acum înainte numai animale de rasă, Sănătoase, de mare productivitate, care să ne dea producţii ridicate de lapte, carne, ouă, lină. Incepînd chiar din acest an va trebui să se depăşească producţia de 3.000 litri lapte pe capde vacă furajată pe efective mari, de mii de capete ; va trebui să dezvoltăm necontenit creşterea şeptelului pe baze ştiinţifice pentru a asigura efectivul de animale la suta de hectare şi producţiile stabilite prin Directivele celui de al 111-lea Congres al P.M.R. Aceste sarcini se vor realiza printr-o muncă susţinută pe linie de selecţie, acţiune care s-a început deja în cadrul Trustului nostru. Alături de această muncă, un factor hotărîtor în domeniul dezvoltării creşterii animalelor şi ridicării productivităţii lor este asigurarea unei bogate baze furajere. În momentul de faţă asigurarea şi îmbunătăţirea calitativă a bazei furajere în gospodăriile de stat este o sarcină de prim ordin. Ea cere o muncă susţinută din partea întregului aparat tehnic. Problema bazei furajere este ridicată la nivelul celor mai importante culturi, cum sunt grîul și porumbul pentru boabe. . Furajele ce se produc în gospodării, trebuie să fie de calitate superioară, variate ca sortiment , în special la suculente, pentru a se putea organiza mai judicios furajarea animalelor și însilozarea furajelor pe o perioadă cit mai lungă începind chiar din lunile mai-iunie. Aceasta favorizează şi o mai bună folosire a braţelor de muncă şi a utilajelor de recoltare şi tocat. Dar, în afară de aceste condiţii, un furaj valoros trebuie să conţină proteină sau albumină digestibilă, care este o importantă substanţă hrănitoare, absolut necesară pentru creşterea şi menţinerea în organismul animal a tuturor proceselor vitale. Bazat pe aceste costdererite, trustul a revîzUji structura planului privind baza furajeră la toate gospodăriile de stat şi a luat măsuri pentru îmbunătăţirea calitativă a acesteia. Pe lingă porumbul de siloz, s-a introdus în plan la suculente sfecla de nutreţ, guliile furajere, morcovii furajeri, porumbul de siloz în amestec cu soia furajeră, trifoliene pentru însilozare etc. In acest fel, pe Trust, conţinutul în albumină al furajelor, se va ridicade la 25 gr. la 50 gr. A.D. la o U.N. Gospodăriile de stat posedă mari întinderi de păşuni şi fineţe, furaje cultivate pentru masă verde, suculente şi fibroase, cît şi grăunţele furajere care ocupă şi ele însemnate suprafeţe din terenul arabil, ceea ce constituie o bază materială solidă pusă de către stat la îndemîna gospodăriilor de stat pentru a o folosi în soluţionarea sarcinilor importante ce se pun spre rezolvare în ramura creşterii animalelor. In anii trecuţi s-au depus unele eforturi pentru mărirea producţiilor la ha. la păşuni, fineţe, la culturile cultivate special pentru furaje, dar rezultatele obţinute au fost slabe şi producţiile mici. Costul unei U.N. este încă ridicat. Valoarea acestei unităţi se menţine la 0,90 lei la G.A.S. Agnita, 0,85 lei la Rîşnov, 0,82 lei la Hălchiu, 0,85 lei la Rupea, 0,78 lei la Sibiu etc. La porumb boabe, costul unei U.N. variază mult între gospodării. Dacă G.A.S. Sibiu produce această unitate cu 0,76 lei, în schimb la G.A.S. Rupea U.N. la porumb boabe ajunge la 2,43 lei. Costuri ridicate la acest produs au și alte gospodării. Suculentele prezintă de asemenea valori ridicate pe U.N. produsă în 1960. G.A.S. Rîșnov produce o U.N. la suculente cu 1,42 Iei, Rupea cu 1,61 lei, Hălchiu cu 0,53 lei, iar la Sibiu cu 0,58 lei. Aceste cîteva exemple demonstrează că în trecut nu am avut o preocupare serioasă pe linia depăşirii substanţiale a planului de producţie la furaje şi a ieftinirii furajelor, sarcină de bază pusă în faţa noastră de partid şi guvern. Se impune prin urmare, ca consiliile gospodăriilor viziate să-şi schimbe mentalitatea şi felul lor de muncă faţă de acest sector de activitate şi să pună in practică toate indicaţiile date, care au drept scop mărirea producţiei de furaje pe ha. Principala sursă pentru asigurarea necesarului de furaje o constituie păşunea naturală şi culturile de nutreţuri cultivate în acest scop. Păşunea naturală ne oferă cea mai ieftină şi cea mai bună masă verde în gospodăriile noastre. Putem mări productivitatea păşunilor dacă vom lua măsuri energice pentru curăţirea radicală de tufişuri, mărăcinişuri, distrugerea muşuroaielor şi grăparea lor pe întreaga suprafaţă utilă. Simultan cu aceste lucrări, trebuie luate măsuri pentru fertilizarea păşunilor cu urină, gunoi de grajd, îngrăşăminte chimice, pe suprafeţe cît mai mari. Acţiunea de fertilizare a pajiştilor va continua tot timpul anului prin organizarea tîrlitului, împrăştierea gunoiului rezultat şi prin îngrăşăminte chimice. Organizarea păşunatului raţio- LAZAR EUGEN, ing. şef Trustul regions! Gostst (Continuare în pag. 2-a) Colectiviştii din comuna Ghimbav-Braşov dau o atenţie deosebită livezii cu 1.100 pomi roditori care sînt plantaţi pe o suprafaţă de 9.500 m.p. IN CLIŞEU: Colectivistul Depnef Hans, împreună cu cîţiva colectivişti,lucrînd la formarea coroanei pomilor şi la al doilea stropit.*■ .. Fotó: A. VIERE........ ' •• •••• -••?*. - ' " ....... .... -••. ... . ---------- ■ • ------. .... ■ ■ ... ■ ... ■ mi. Lecţii de croitorie In cursul săptămînii viitoare, pe lingă Comitetul orăşenesc al femeilor — Braşov, se va deschide un curs de croitorie cu durata de trei luni, la care vor participa un număr de circa 40 de gospodine. Lecţiile vor fi predate de o maistră de croitorie. Teatrul muzical din Braşov în turneu la Mediaş In săptămîna aceasta, o formaţie a Teatrului muzical „Gh. Dima“ din Braşov, aflată în turneu în oraşul Mediaş, a prezentat în faţa a peste 1.500 de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului, opereta romînească „Ana Lugojana" de Filaret Barbu. Spectacolele s-au bucurat de un frumos succes, interpreţii fiind răsplătiţi cu vii aplauze. M. ISOPESCU, coresp. Curs de iniţiere şi instruire Zilele acestea, în oraşul Agnita s-a deschis cel de-al doilea curs de iniţiere şi instruire a unui număr de 125 îngrijitori de animale şi mulgători ,din gospodăriile colective din raza raionului. Aici se va preda un ciclu de 6 lecţii de specialitate, iar apoi se vor face demonstraţii practice la gospodăria de stat din Agnita. Acţiuni pentru Întreţinerea păşunilor Răspunzînd chemării partidului, tinerii din raionul Agnita întîmpină glorioasa aniversare a înfiinţării partidului, participînd la numeroase acţiuni de interes obştesc. Zilele trecute peste 500 de tineri din oraşul Agnita au curăţat prin muncă patriotică 175 ha. păşune. S-au evidenţiat tinerii din brigăzile utemiste de muncă patriotică de la T.R.C.L., întreprinderea mixtă raională şi Fabrica de tricotaje. Pe întreg raionul tinerii au curăţat de muşuroaie şi buruieni o suprafaţă de 500 ha. păşune. De asemenea peste 190 de tineri din comunele Hosman, Marpod şi Nocrich au defrişat prin muncă patriotică " ;66 lţ.p. , arbuşti, fruntaşi în această acţiune fiind utemiştii din Hasman. V. IOAN, coresp. ÎN CINSTEA GLORIOASEI ANIVERSĂRI Constructorilor prefabricate la nivelul tehnicii moderne! Zilele trecute colectivul întreprinderii de prefabricate din beton şi elemente de construcţii din Braşov, a primit o scrisoare din partea constructorilor de pe şantierul „Steagul Roşu“, scrisoare la care s-a grăbit să răspundă. In scrisoarea aceea constructorii vorbeau despre unele greutăţi pe care le întîmpină în munca lor din pricina panourilor mari, prefabricate. La noi — spuneau constructorii — s-a stîrnit o vie discuţie pe marginea iniţiativei „EXAMENUL POLITEHNIC AL CALITĂŢII“. Constructorii noştri se întreabă: „dacă am organiza un examen asemănător celui ţinut la uzina „Electroprecizie“ din Săcele, am putea oare obţine calificative care să fie la înălţimea angajamentelor pe care ni le-am luat în cinstea glorioasei aniversări a partidului?“ Şi, mai departe, constructorii spuneau tovarăşilor tot de la întreprinderea de prefabricate din beton şi elemente de construcţii, că se bucură de succesele pe care aceştia le-au obţinut în ultima vreme, însă că nu toate panourile mari care sosesc pe şantier sînt de bună calitate. In încheiere, constructorii se întrebau dacă pentru examenul politehnic al calităţii noilor blocuri vor primi şi ajutorul fierarilor — betoniştilor, electricienilor — muncitori, ingineri şi tehnicieni — de la întreprinderea specializată în confecţionarea prefabricatelor. La această întrebare răspunsul a fost întocmit intr-un fel cu totul deosebit. Numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni au organizat o discuţie pe marginea problemelor ridicate de constructori, discuţie, care s-a desfăşurat în cadrul unui examen politehnic al calităţii panourilor mari prefabricate. Cu acest prilej, comisia de examinare, încare au intrat muncitori fruntaşi şi ingineri de la întrebate fiind dimensiunile primului candidat la examen, el nu s-a putut prezenta „personal“ în faţa comisiei. Cu creta, pe tablă, maiştrii şi inginerii care lucrează pe linia respectivă, au înfăţişat nivelul de pregătire al candidatului. Pe linia de fabricaţie, fiecare panou estorionar,e mulţi „profesori“ care îl pregătesc la obiecte diferite. Pentru pregătirea betonului, a vorbit maistrul Constantin Rizac, pentru turnarea răspunnderea de prefabricate din beton şi elemente de construcţii, muncitori şi ingineri care montează panourile sau fac lucrările de instalaţii pe şantierul „Steagul Roşu“ şi specialişti din cadrul Trustului 5 construcţii din Braşov, a examinat trei dintre principalele produse care sînt livrate constructorilor: panourile exterioare, panourile interioare şi planşeele. Ce a scos in evidenţă acest examen? puns inginerul Gheorghe Flak, iar pentru carcasă inginerul Ioan Lupeş. Numai la un singur obiect răspunsurile date n-au mulţumit comisia. Acesta a fost finisajul, ultima verigă din lanţul operaţiilor de pe linia panouri mari. Dar, aşa cum au arătat discuţiile purtate în timpul examenului, CAI HAIFA FINISAJULUI NU SE HOTĂRĂŞTE NUMAI ACOLO, IN PUNCTUL FINAL AL PROCESULUI TEHNOLOGIC. Ea începe încă de la locul de cronică al maistrului Constantin Rizac. PREPARAREA BETONULUI PROASPĂT, hotărăşte în mare măsură aspectul panourilor exterioare. Dozarea elementelor care intră în compoziţia betonului, se face uneori cu superficialitate şi fără să se ţină seama de tipul panoului pentru care se prepară. O discuţie interesantă s-a purtat pentru un alt punct din procesul tehnologic: turnarea. — In construcţia unui asemenea panou — atrage atenţia maistrul mentor Gheorghe Şandru de pe şantierul „Steagul Roşu“ — noi sesizăm în mod curent unele devieri. Ele depăşesc cu mult toleranţa admisă. La intrarea în sala de festivităţi, unde a avut loc examenul politehnic al calităţii, a fost luat următorul mic interviu: ÎNTREBARE: Numele dumneavoastră? RĂSPUNS: Tehnica nouă! ÎNTREBARE: Cum, nici dumneavoastră n-aţi avut acces la un examen... politehnic? RĂSPUNS: Pină la această oră, nu! ÎNTREBARE: Am văzut că printre cei care au prezentat in faţa comisiei primul candidat, s-au aflat ingineri tineri. Nici ei nu v-au invi-tat in sală? RĂSPUNS: Printre ei, cei drepţi am cîţiva prieteni. Prea puţini însă. La noi în întreprindere se spune: „sîntem un colectiv tînăr“. Şi asta, aşa e. Experienţa noastră poate fimăsurată cu lunile. Tehnica în construcţii insă, progresează rapid. Petoate şantierele patriei noastre şi mai ales pe marile şantiere ale celor care, desăvîrşesc construcţia comunismului, mi-am cîştigat mulţi prieteni. Colecti- vul acestei întreprinderi ar trebui sa se consulte cu ei. Pentru asta au lat dispoziţie cărţi, reviste de specialitate, materiale documentare şi... poşta. Prietenii mei ar fi bucuroşi să le răspundă la întrebări. INTREBARE: Ce „bibliografie" recomandaţi? ; RĂSPUNS: Bachelitizarea cofrajelor, a căror experimentare trebuie urgentată. Folosirea unor nisipuri monogranulate corespunzătoare finisării, rezolvarea problemei sistemului barierelor de vapori, folosirea unui tratament termic care să modifice actualul procedeu de etuvare a panourilor, procedeu prin care datorită condensării pe capacul etuvei, picăturile care cad pe suprafața panourilor, schimbă aspectul acestora. Aș mai recomanda... (Aici interviul nostru s-a întrerupt. Tehnica nouă şi-a cerut scuze. Trebuie să plec, mă cheamă! — Este vorba de cîţiva milimetri — precizează inginerul Gheorghe Flari. — Nu, este vorba de cîţiva centimetri. Se văd lui numai cu firul cu plumb, — adaugă maistrul. Să veniţi la noi, pe şantier, să vedeţi. Aţi fost vreodată la noi? — Drept să vă spun, nu! — Atunci de unde ştiţi cum se cern, poftă „candidatul“ dumneavoastră după terminarea „şcolii“? Răspunsul n-a mai venit. Va veni însă inginerul Flak în vizită pe şantier. Va fi o vizită plină de învăţă- minte. Şi nu numai inginerul Flak treebuie să’ f^a o asemenea vizită. Din sală se aude^losul fierarului betonist Moise DumiCbS.scu: - E necesar să studiem mult. Pentru muncitori să se infiinfag^wi curs de specializare. Îndeosebi tru cei care lucrează la operaţiunile cheie, iar inginerii și tehnicienii...1) Pentru cei care se îndoiesc că am fi putut lua un asemenea interviu, cităm aici ceea ce a spus în continuare fierarul betonist Moise Dumitrescu,după ce inginerul Ioan Lupeş a dovedit că nu prea şi-a „învăţat lecţia“!. pîf Trebuie să avem mereu in mijlocul nostru acest preţios tovarăş care este tehnica nouă. Eu cred că şi tehnica nouă are, un abecedar al său. Unii dintre tehnicienii noştri s-au oprit însă la ultima literă a alfabetului şi cu asta se declară mulţumiţi. Abia după ce ştii insă „alfabetul", poţi pătrunde temeinic in problemele tehnicii noi. "■ -,----------------Cliftsv (Continuare în pag. 2-a) I.Fisilsaful asseepe in punctul I tu trebuie să te opreai ultima literă Ing. Edgar Weisfeiler: „La soluţionarea finisajului panoului exterior trebuie să folosim tehnica modernă“. munca noastră avem un prețios stovarăș — Tehnica novai" Să grăbim ritmul lucrărilor agricole de primări! _______ ....... _ .. ............................... .».VA. .•ă i,*:*:**i'*:*:«:*:*:*:*:*:*:*:».« MEREU ÎN FRUNTE In ultima săptămînă, pe ogoarele gospodăriilor de stat din regiunea noastră, s-au mai însămînțat cu diferite culturi din epoca întîia încă 3707 hectare. In total deci, din prima zi a însămînţăriior şi pînă la sfîrşitul lunii martie, s-au însămînţat aproape 8.000 hectare, şi astfel în gospodăriile de stat însămînţărite din prima epocă se apropie de sfîrşit. Folosind mai judicios timpul bun de lucru precum şi capacitatea agregatelor şi atelajelor, gospodăriile de stat din raioanele Sibiu şi Sf. Gheorghe au însămînţat 2.059 şi respectiv 1.762 hectare cu culturi de primăvară. Paralel cu această lucrare, mecanizatorii şi lucrătorii gospodăriilor de stat au grăpat o suprafaţă de 19.311 în decurs de 7 zile, în regiunea noastră s-au arat încă 12.175 hectare. Dacă raportăm însă suprafaţa arată la numărul total al tractoarelor planificate pentru arături, constatăm că VITEZA MEDIE ZILNICĂ realizată este DEPARTE DE A FI MULŢUMITOARE ÎN MULTE RAIOANE ALE REGIUNII. Gospodăriile de stat, au arat peste 90 la sută din suprafaţa planificată. In schimb, în gospodăriile colective s-a arat 57 la sută, iar în întovără- Au terminat însămînţatul ovăzului Zilele acestea membrii gospodăriilor agricole colective din Şoarş şi Găinari, raionul Făgăraş, au terminat însămînţatul ovăzului. Avînd din timp pregătit terenul, colectiviştii din Şoarş au însămînţat toate cele 40 hectare planificate pentru cultura ovăzului. De asemenea, printr-o bună organizare a muncii, colectiviştii din satul Găinari au terminat însămînţarea celor 13 hectare planificate pentru ovăz. În prezent ei pregătesc terenurile pentru însămînţarea celorlalte culturi. B. STOICIU, coresp. hectare arături de toamnă iar pe o suprafaţă de peste 7.700 hectare semănată cu culturi de toamnă s-au efectuat lucrările de grăpat şi tăvălugii, ştiile agricole şi mai puţin 51,3 la sută din întreaga suprafaţă. În unele raioane ca TG. SECUIESC, RUPEA şi SF. GHEORGHE, suprafeţele arate pînă în prezent nu reprezintă nici 25 la sută din plan. Rămase în urmă cu arăturile sînt şi raioanele SIGHIŞOARA şi MEDIAŞ care au efectuat din planul de arături doar 25,8 şi, respectiv 30,2 la sută. Unele comitete executive ale sfaturilor populare raionale, motivează acest lucru, susţinînd că timpul n-a fost prielnic. O asemenea justificare nu este de loc întemeiată, dacă ţinem cont că în raioanele Făgăraş şi Sibiu s-au executat pînă in prezent arăturile în proporţie de 59,1 şi 43,3 la sută. Aşa cum s-a putut lucra pe ogoarele raioanelor Făgăraş şi Sibiu, se putea lucra şi în celelalte raioane amintite. Rămînerea în urmă cu lucrările de arături trebuie lichidată de urgenţă. Pentru aceasta, este necesar ca organele de partid şi de stat să ia măsuri, care, aplicate cu mai multă consecvenţă şi operativitate, să ducă la îndeplinirea şi depăşirea vitezei medii zilnice la arături, avîndu-se totodată grijă ca această importantă lucrare să fie executată la un înalt nivel agrotehnic: •x-.*..*x-x-. De ce nu se respectă viteza medie zilnică la arături? Cu planul trimestrial depăşit Aplicînd metode avansate în creşterea animalelor şi respectînd cu stricteţe regulile de zoo-igienă, crescătorii de animale din gospodăriile agricole de stat din regiunea noastră, au obţinut succese deosebite. Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist din România, au constituit pentru ei un nou imbold spre descoperirea rezervelor interne. Astfel, pe Trustul regional Gostar Braşov, planul trimestrial de livrări la lapte a fost depăşit cu o cantitate de peste 4500 hl. Rezultate demne de laudă au fost obţinute şi în realizarea planurii h canto .âîsâisfijtoî peste planul trimestrial, 428 tone carne total, din care 15 tone carne de porc. Şi în ce priveşte producţia de ouă, s-au livrat peste prevederile planului trimestrial 282.000 bucăţi; în depăşirea planului de producţie pe trimestrul I, realizările cele mai bune le-au obţinut G.A.S. Agnita, care în acest interval de timp a livrat 3.602 hl. lapte faţă de 3.090 hl. plan; G.A.S. Şercaia, care a livrat 2.135 hl. faţă de 1.370 hl. lapte prevăzut; G.A.S. Stupini, în primul trimestru al acestui an, a livrat 323.000 bucăţi ouă faţă de 250.000 bucăţi cît prevedeau sarcinile de plan, iar G.A.S. Apold a depăşit planul producţiei JucătoV Angajamentele luate în întrecere sînt îndeplinite cu succes Oţel de cea mai bună calitate Oţelarii de la uzinele de autocamioane „Steagul Roşu“ din Braşov, au încheiat primul trimestru al anului acesta, cu un bilanţ însufleţitor. Ei au reuşit să dea peste plan 75 tone oţel lichid de cea mai bună calitate, în primele trei luni ale anului în curs, în oţelărie, preţul de cost pe tona de metal a fost redus cu 10 la sută. Aceste succese pe care oţelarii le Lucrătorii Trustului 5 construcţii din Braşov, care ridică în cartierul Steagul Roşu“ un cvartal cu 1.100 apartamente din panouri mari, au reuşit să monteze zilnic 4 apartamente în loc de două cît aveau planificat Pentru aceasta, ei au intensificat întrecerea socialistă în cinstea zilei de 8 MaiA repartizat lucrul pe sari. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii fabricii „Vitrometan“ din Mediaş, şi-au realizat cu patru zile înainte de termen planul de producţie trimestrial. Lucrînd ritmic şi cu întreaga capacitate a maşinilor şi utilajelor, în acest răstimp ei au dat cu 500.000 bucăţi articole de sticlărie mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului 1960. Traducînd în viaţă angajamentele luate cu prilejul dezbaterii Directivelor C.C. al P.M.R. privind desfăşurarea întrecerii socialiste în cinstea celei de a 40-a aniversări a înfiinţării partidului, sticlarii de la această întreprindere au realizat pînă acum numai produse de calitate extrafină şi calitatea la. Succesele lor se datoresc aplicării în practică a unor măsuri tehnico-otsiai@$8E5' ss?^TimiaBirr închină celei de a 40-a aniversări a partidului, se datoresc îmbunătăţirii indicilor de utilizare a agregatelor, folosirii pentru prima dată a aşchiilor de oţel ca materie primă, precum şi întrecerii socialiste pe profesii. Titlul de cele mai bune echipe de oţelari în întrecerea socialistă pe profesii, au fost obţinute de echipele topitorilor Dumitru Petre şi Aurică Vartolomeu, care au dat numai operaţii; în două schimburi, au utilizat din plin agregatele moderne aprovizionînd totodată ritmic şantierul cu panouri mari. Cele mai frumoase rezultate în întrecerea socialistă care se desfăşoară în cinstea marii aniversări, le-a obţinut brigada condusă de Gheorghe Şandru. Metalurgiştii de la fabrica „Balanţa" din Sibiu s-au angajat ca în cinstea zilei de 8 Mai să obţină succese de seamă în ce priveşte îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost. Propunerile făcute cu prilejul dezbaterii Directivelor cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste sînt traduse în fapte. Pînă acum, în atelierele debitare, forjăşi presă, au intrat în funcţiune un ciocan pneumatic de 4 tend, o presă oţel de cea mai bună calitate şi au redus totodată rebutul sub limita admisă, combinată şi altele. Aceste utilaje de înaltă tehnicitate, pe lingă faptul că măresc simţitor productivitatea muncii, contribuie şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. Muncitori ca Ioan Barac, Mihai Hisch, Moise Fleacă şi alţii, prin buna organizare a locului de muncă, respectînd tehnologia de prelucrare, au redus simţitor rebutul, realizînd şi însemnate economii. M. VIRLAN, coresp. In loc de două — patru apartamente pe zi 1MAI MAi devreme cu patru zile lucrului pe bandă în secţia de şlefuit, mecanizarea încărcării a patru cuptoare, introducerea lucrului continuu la cuptoare, etc. Toate acestea contribuie ca în cursul acestui an colectivul fabricii să dea peste sarcinile planificate produse în valoare de 4.500.000 lei. Propunerile devin fapte ■ s Lucrează Sn coralul lunii------i1*- * Desfășurînd socialistă în cinstea larg întrecerea E stea aniversării || I a 40 de ani de la înființarea ij E partidului, colectivul cooperați- N vei ^ meșteşugărești „Hîrtiba- |jj || ciul“ din Agnita a reuşit să-şi E % îndeplinească înainte de termen E P planul pe trimestrul I. începe pînd cu ziua de 24 martie, mes- || H teșugarii de aci lucrează în || || contul lunii aprilie. în primul || || trimestru al anului ei au pro- || || dus 359 garnituri de mobilă || || de bucătărie, 120 garnituri dor- Ej || mitoare, 12.000 bucăți grătare Ej pentru baie şi 3.500 bucăţi de || H diferite articole de menaj. Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor se va construi ^ || un uscător cu o capacitate de || H 100 m.c. material lemnos pe E || lună. De asemenea va începe cu producţia a 5 modele noi de || H mobilă vopsită şi semilustrui- N tă și 20 sortimente noi de ar- H ticole de uz casnic. 1 I. VULCAN, coresp. 1