Drum Nou, iunie 1961 (Anul 18, nr. 5110-5135)
1961-06-01 / nr. 5110
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNRBMSOV ___________ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5110 ★ JOI, 1 IUNIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI De Ziua copilului ■■■■■■■■■NBsaaBaniaanaBBBaaaBaBaaBaaaBaBBBBBaBaaaBaaaaaBEiaBavBBa'BMMaDaaaaBBaBBBBŞiiaanaaBa BBBBaBBBBBBflaaBBBaBBBBBaBaBBaBBa{XnBaaBBBBaaBnaBBBBBaaaBBBBaaBBBBfllfiBBBBBflBBBBBBBBBBBaaBflaBBa Zi întîi de iunie. Sărbătorim „florile vieţii" — copiii — a căror viaţă o vrem mereu mai luminoasă Şi plină de bucurii. Pentru viitorul fericit al copiilor luptă cu ardoare oamenii de bună credinţă de pretutindeni, zeci de milioane de părinţi care cu gingăşie şi răspundere călăuzesc paşii viitorilor cetăţeni. De vremile cînd în ţara noastră mii de copii se stingeau datorită condiţiilor mizere de viaţă, nu ne desparte mul timp. Şi totuşi, ce deosebire fundamentală. In 1938 abia 10.047 de născuţi vii au fost asistaţi în unităţile de ocrotire a sănătăţii. în acelaşi an 1938, din cei 10.047 copilaşi născuţi în unităţile de ocrotire a sănătăţii numai 271 erau din mediul rural; 271, din sute de mii de copii născuţi în sate. In 1958, în ţara noastră s-au născut cu asistenţa din unităţile de ocrotire a sănătăţii 240.392 copii. Mărturii ale dragostei şi grijii cu care partidul veghează la creşterea şi educarea tinerei generaţii, le aflăm la tot pasul. In anul şcolar 1959—1960 numărul elevilor cuprinşi în învăţămîntul de cultură generală a fost de peste 2.500.000, faţă de 1.600.000 în anul şcolar 1938—1939. Pentru dezvoltarea învăţămîntului de toate gradele, bugetul de stat pe anul 1961 prevede alocaţii de 4,155 miliarde Iei, adică cu 19,4 la sută mai mult decit în anul 1960. Numai în învăţămîntul preşcolar şi de cultură generală numărul copiilor şi elevilor este în acest ani cu circa 280.000 mai mare decit în anul şcolar 1959-1980. Incepînd cu anul 1960 s-a introdus gratuitatea completă a manualelor pentru toţi elevii de la clasa I-a pînă la clasa a VII-a inclusiv. Această măsură priveşte în medie anual 2.500.000 de elevi. Numai la noi în regiune, în anul ce a trecut, au fost construite peste o sută de noi săli de clasă, iar aproape 8.000 de pionieri şi şcolari şi-au petrecut vacanţa în locurile cele mai pitoreşti. Numărul de grădiniţe din regiune este mai mare de 600, cele aproape 100 case de naştere au o capacitate de peste 400 de paturi, iar în nenumăratele creşe şi cămine, mii şi mii de copii se bucură de o îngrijire deosebită. Şi asemenea exemple se pot da din orice colţ al patriei noastre, tocmai pentru că avem fericirea de a trăi intr-un stat socialist în care în centrul preocupărilor partidului şi statului stă creşterea neîntreruptă a bunăstării oamenilor muncii, creşterea unui tineret viguros, cult şi cu înalte calităţi morale. Cu totul alta este însă viaţa copiilor celor ce muncesc din lumea capitalului. Foametea şi bolile, munca in fabrici şi pe moşii, neştiinţa de carte seceră anual vieţile a sute de mii de copii, condamnă milioane şi milioane de copii la o viaţă întunecată, de mizerie, răpindu-le copilăria. După o statistică a O.N.U., în Spania franchistă 300.000 de copii sînt în afara şcolii, iar 100.000 trăiesc din cerşit. In întreaga lume, după cum comunica U.N.E.S.C.O., sînt 250.000.000 de copii care nu au posibilitatea să meargă la şcoală. In Grecia, Iran şi alte ţări capitaliste, sînt exploataţi în fabrici, cariere etc., fete şi băieţi care n-au împlinit încă nici 8—10 ani. Copiii noştri cresc viguroşi, încrezători în ziua de mîine, în viitorul lor şi al patriei în care, sub conducerea partidului, bunăstarea, belşugul, socialismul a învins. Minunate perspective deschid poporului, tinerei noastre generaţii, istoricele Directive ale celui de-al III-Iea Congres al partidului, care, printre multe altele, a stabilit trecerea la generalizarea, în următorii ani, a învăţămîntului de 8 ani, lărgirea neîntreruptă a bazei materiale a învăţămîntului. La educarea viitorilor cetăţeni ai patriei concură şcoala, familia, organizaţia de pionieri sau U.T.M. cărora le revin sarcini de mare răspundere în creşterea unor tineri pătrunşi de patriotismul socialist şi internaţionalismul proletar, de o dragoste neţărmurită faţă de popor şi partid, tineri culţi, cu înalte calităţi morale şi fizice, oameni capabili ca mîine să ridice edificiul comunismului. La creşterea viitorilor constructori ai comunismului veghează întregul popor, care priveşte cu răspundere educarea tinerei noastre generaţii şi punerea tuturor aspiraţiilor sale pe un făgaş sănătos, constructiv, în slujba marilor idei ale păcii şi prieteniei dintre popoare. Iată de ce fiecare dintre noi trebuie să simtă răspunderea faţă de propriul copil, de copilul întîlnit în parc, la teatru, în autobuz sau în tabăra pionierească, în excursie sau pe litoral. Acum este vîrsta cînd o vorbă înţeleaptă şi venită la timp poate rodi în inima cetăţeanului de mîine pentru tot restul vieţii. Acum este vîrsta cînd putem sădi în sufletul copilului dragostea faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, respectul faţă de cei vîrstnici, spiritul colectiv, respectul reciproc. Şi, ca cetăţeni ai unui stat socialist, suntem datori să o facem. Zi întîi de iunie. Omenirea Serbează Ziua copilului, iar evenimentul este în mod firesc apropiat de simbolul porumbelului păcii. In jurul acestui bun de nepreţuit, oamenii de bună credinţă din cele patru zări fac un zid mare şi puternic, apărînd astfel pacea şi viaţa copiilor de pretutindeni. Omenirea, copiii — trebuie să trăiască ! Vocile isterice ale instigatorilor la război trebuie reduse la tăcere, ca imnul păcii să triumfe pe întreg pămîntul. Copiii de pretutindeni, ca şi părinţii lor, au nevoie de linişte, de pace. înainte de termen Colectivul fabricii „Dezrobirea“ din Braşov munceşte cu elan în întrecerea socialistă pentru a da produse zaharoase mai multe şi de bună calitate. Folosind din plin capacitatea de producţie a maşinilor şi aplicind o serie de măsuri tehnico-organizatorice, sarcinile de plan la valoarea producţiei marfă pe luna mai s-au îndeplinit cu 4 zile înainte de termen. Ţinînd seama de cerinţele cumpărătorilor, colectivul fabricii a îmbogăţit numărul sortimentelor, dînd din cele 100 tone produse peste plan 70 tone sortimente de ciocolată. In fruntea luptei pentru îmbunătăţirea calităţii şi depăşirea sarcinilor de plan se situează comunistele Kolozsi Maria, Borbat Ecaterina, Erdély Elza, muncitoarele Irimia Aurelia şi altele. Fruntaşii secţiei — mîndria colectivului în cadrul întrecerii socialiste desfăşurată in turnătoria de fontă a uzinelor de tractoare „Ernst Thälmann“ din Braşov, brigăzile de producţie şi calitate obţin noi şi tot mai însemnate succese în producţie. Pe primele două decade ale lunii mai, brigada de calitate condusă de miezuitoarea comunistă Margareta Talangă şi-a depăşit sarcinile de plan cu 25 la sută reducînd în acelaşi timp rebuturile cu 1,18 la sută. Au contribuit în mod deosebit la aceste realizări miezuitoarele Elena Drăghici, Vasilica Vasile, Maria Negreanu, Nastasia Hulpe și altele. In pagina 2-a 1 IUNIE — Ziua internaţională a copilului COPIII - FLORILE VIETH COPILĂRIE FERICITA La fabrica Balanţa din Sibiu, în atelierul balanţe sermautonate, lucrează brigada de calitate nr. 3, condusa de Iov Lascu Gheorghe. Iată in clişeu o parte din membrii brigăzii discutind despre noul tip de taler de marfa. Datorită acestui nou tip de trier, calitatea s-a îmbunătăţit iar preţul de cost s-a redus. Preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit în Bucureşti Preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, a sosit miercuri în Capitală, înaltul oaspete face o vizită de prietenie în ţara noastră. Preşedintele Indoneziei este însoţit de miniştri şi alte persoane oficiale, de ziarişti. La ora 12, avionul cu care călătoreşte preşedintele dr. Sukarno, escortat de avioane cu reacţie româneşti, şi-a făcut apariţia deasupra aeroportului Otopeni. Numeroşi bucureşteni au venit să salute pe înaltul oaspete. Pe aeroport erau arborate drapelele de stat ale R. P. Romíné şi Republicii Indonezia. Alături de portretele preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarho, şi preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, era scrisă în limbile indoneziana şi română urarea „Trăiască prietenia între poporul indonezian şi poporul român !“. In întîmpinarea preşedintelui dr. Sukarno pe aeroport se aflau tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romíné, Gheorghe Apostol, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti şi membrii ambasadei, tineri indonezieni care studiază în ţara noastră, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíno la Djakarta. In aplauzele celor prezenţi, înaltul oaspete a fost întîmpinat la coborîrea din avion de conducătorii statului nostru. Preşedintele dr. Sukarno se salută cordial cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion GheorgheMaurer. Comandantul gărzii de onoare aliniate pe aeroport a prezentat raportul preşedintelui dr. Sukarno. Au fost in Miercuri după-amiază preşedintele Indoneziei, dr. Sukarno, împreună cu persoanele oficiale indoneziene care îl însoţesc, au făcut o vizită prin Bucureşti. înaltul oaspete a fost însoţit de tovarăşii Avram Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. P. Româno, Ilie Murgulescu, ministrul învăţămîntului şi Culturii, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Nicolae Bădescu, preşedintele Comitetului de Stat pentru construcţii, arhitectură şi sistemonate imnurile de stat ale Republicii Indonezia şi R. P. Române. Preşedintele dr. Sukarno, împreună cu tovarăşul Gheorghie Gheorghiu-Dej, au trecut apoi în revistă garda de onoare. După ce oaspetelui i-au fost orientate persoanele oficiale venite în întîmpinarea sa, cei prezenţi au primit defilarea gărzii de onoare. Un grup de pionieri au înconjurat pe înaltul oaspete şi persoanele care îl însoţesc, oferindu-le flori. Apoi, dr. Sukarno a luat foc în maşină, împreună cu tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. Coloana de maşini, însoţită de o escortă de motociclişti, s-a îndreptat spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe traseu numeroşi bucureşteni au salutat pe preşedintele Indoneziei. matizare, Vasile Lixandru, vicepreşedinte al Sfatului popular al Capitalei şi alte persoane oficiale. După o plimbare prin noul cartier Floreasca, dr. Sukarno împreună cu persoanele care il însoţesc au vizitat sala Palatului R. P. Romíne. Arh. D. Farb, directorul Institutului „Proiect“ - Bucureşti a dat oaspeţilor explicaţii. Dr. Sukarno şi persoanele care îl însoţesc au fost salutaţi călduros de numeroşi bucureşteni. Dineu oferit în cinstea oaspeţilor Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romíné, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a oferit miercuri seara, la Palatul R. P. Romíné, un dineu în cinstea preşedintelui Republicii Indonezia, dr. Sukarno. Au luat parte miniştri şi alte persoane oficiale indoneziene care însoţesc pe preşedintele Indoneziei în vizita pe care o face în ţara noastră. Au participat Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Româno, Gheorghe Apostol, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ştefan Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, general de armată Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, miniştri şi alte persoane oficiale. Au luat parte de asemenea Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la Bucureşti, precum şi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Romíne la Djakarta. In timpul dineului, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintele Republicii Indonezia, dr. Sukarno, au rostit toasturi. Dineul s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. (Agerpres) Desfâşurarea concursului „Iubiţi cartea“ La concursul „Iubiţi cartea din cadrul Combinatului chimic din Făgăraş s-au înscris în acest an teste şie de tineri muncitori, ingineri şi tehnicieni. Ca rezultat al însuşirii temeinice a materialului bibliografic citit de către participanţi, numărul celor examinaţi şi care recent au intrat în posesia insignei concursului ..Iubiţi cartea“ a crescut cu încă 95 de tineri. Prin buna lor pregătire s-au evidenţiat în mod deosebit tinerii: Roşca Eugen şi Mariu Gheorghe, candidaţi de partid, precum şi utemiştii Drugă Ştefan, Gheorghe Eugen, Predoiu Tatiana, Mungiu Valentina, Avramescu Maria, Cornea Ioan şi alţii. In combinat acum sînt peste 180 de posesori ai insignei concursului „Iubiţi cartea ACU IOAN membru în biroul organizaţiei U.T.M. nr. 12 Pe urmele unei scrisori CÎND NC POI LA INIMĂ MARCA FABRICII „TOVARĂŞI! AJUTAŢI-NE ÎN MUNCA!“ Acesta era titlul unei scrisori deschise adresată de către colectivul uzinelor „23 August“ din Capitală, unor fabrici de produse refractare din ţară, printre care şi întreprinderea „RĂSĂRITUL“ din Braşov. Ce se spune la adresa acestei fabrici ? Produsele livrate nu corespund întotdeauna din punct de vedere calitativ. Ele au dimensiuni necorespunzătoare, fisuri şi cioplituri, fapt care duce la scurgerea unor şarje şi la pierderi de oţel lichid. Din aceeaşi cauză, în lingouri s-au găsit incluziuni nemetalice, iar din cauza calităţii inferioare a cărămizilor refractare se consumă o cantitate exagerată din acest material. Cum stau lucrurile la întreprinderea „Răsăritul“ ? Ce măsuri trebuie luate în această fabrică pentru îmbunătăţirea calităţii produselor ? Iată ce am urmărit să stabilim: Realizări frumoase, dar... Cine a vizitat fabrica„Răsăritul“ imediat după naţionalizarea ei, cunoaşte situaţia in care se găsea aceasta: o fabrică unde se produceau cărămizi obişnuite, folosindu-se în acest scop procedee rudimentare. Aici a început însă, de cîţiva ani, o importantă acţiune de modernizare a halelor şi utilajelor. în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor şi a sporirii productivităţii muncii, s-au instalat utilaje care au permis introducerea metodei semiuscate la producerea cărămizilor refractare. Datorită îndrumării permanente a organizaţiei de bază, colectivul fabricii „Răsăritul“ a obţinut realizări incontestabile în producţie. Astfel, planul la valoarea producţiei globale pe primele 4 luni ale anului acesta a fost realizat în proporţie de 104,2 la sută, dindu-se peste plan o importantă cantitate de cărămizi refractare. Unele îmbunătăţiri au fost aduse în privinţa ridicării calităţii produselor, prin procurarea vagonetului dozator la amestecul materiei prime, obţinindu-se prin aceasta o dozare corespunzătoare. într-o adunare a organizaţiei de partid a fost analizat serviciul controlul de calitate. în urma constatărilor făcute s-a trasat ca sarcină conducerii întreprinderii să întărească rolul maiştrilor în ce priveşte calitatea matriţelor. De asemenea, pentru dispariţia fisurilor, s-a propus presarea de 3 ori a cărămizilor în loc de două ori, înfiinţarea unei matriţării la atelierul mecanic. Aceasta va avea ca avantaj confecţionarea în cadrul întreprinderii a matriţelor, după cerinţele producţiei. Comuniştii Ion Cîrcel, Dumitru Basoc, Ioan Ghişoiu şi alţii, care au primit sarcini concrete din partea organizaţiei de partid, au contribuit la extinderea metodei semiuscate de fabricarea cărămizilor, refractare. Maistrul comunist Roşca Bujor, a realizat o importantă inovaţie, privind presarea semiautomată. ... calitatea lasă încă de dorit . Cu toate realizările obţinute, aşa cum s-a arătat, aici persistă încă lipsuri serioase în ce priveşte calitatea produselor. Aceste neajunsuri se datoresc mai multor cauze. în primul rînd capacitatea preselor unde se lucrează după metoda semiuscată, nu este folosită din plin, lucrîndu-se mai mult la presele manuale. Zilele trecute, bunăoară, nici unul din utilajele de care am amintit mai sus nu funcţionau. Motivul ele se aflau în reparaţie. Şi nu numai atît. La o altă presă s-a defectat sistemul de alimentare a matriţelor, în această perioadă lucrează deci numai presele manuale, a căror producţie nu poate fi comparată în ce priveşte calitatea, cu aceea a preselor mecanice. La întreprinderea „Răsăritul“, deşi există un atelier mecanic, reparaţiile decurg încet şi de multe ori ele sînt de slabă calitate. Din cauza lipsei de intervenţii la timp şi cu efect în ceea ce priveşte reparaţiile curente, utilajele sînt nevoite să intre înainte de vreme în reparaţii capitale. Conducerea întreprinderii trebuie să analizeze temeinic această situaţie, să ia măsuri grabnice pentru îmbunătăţirea activităţii atelierului mecanic, completîndu-l cu cadre cu o calificare corespunzătoare. Trebuie de asemenea arătat că nu s-a făcut suficient nici în privinţa ridicării calificării muncitorilor care deservesc noile utilaje. Este adevărat că în cursul lunii aprilie s-a înfiinţat aici un curs cu şefii de echipă. Considerăm că aceasta s-a făcut însă H. N. DOREANU (Continuare în pag. 3-a) Se preocupă de întreţinerea culturilor Asemenea colectiviştilor din întreaga regiune şi membrii G.A.C. „Ilie Pintilie“ din oraşul Agnita se străduiesc să efectueze lucrările de întreţinere a culturilor la timp şi în condiţii cît mai bune. Pînă în prezent ei au terminat prima praşilă pe întreaga suprafaţă cultivată cu sfeclă de zahăr, trecînd şi la efectuarea praşilei a II-a. Lucrările de întreţinere a culturilor în grădina de legume şi zarzavaturi se desfăşoară de asemenea cu multă însufleţire, în perioada cînd timpul era ploios şi nu se putea lucra la întreţinerea culturilor, colectiviştii au cosit mai bine de 10 hectare cu trifoi, pe care acum, cînd timpul e frumos, îl usucă, în cadrul întrecerii socialiste care se desfăşoară cu avînt, numele colectiviştilor Mihail Albert, Gheorghe Moldovan şi al altora, au devenit bine cunoscute, ei fiind fruntași în executarea la timp și de calitate a lucrărilor agricole. I. VULCAN, coresp. al (Pert ) Dezvoltă sectorul avicol Colectiviştii din Tălişoara, raionul Sf. Gheorghe, ţinînd cont de condiţiile pe care le au, au hotărît ca în acest an să dezvolte şi mai mult sectorul avicol, asigurînd în acest fel importante venituri gospodăriei. Pentru completarea numărului de păsări, ei au procurat de la staţiunea de incubaţie 3.000 de pui. (TAKO M., coresp.) Turnee prin fără Un colectiv de actori al Teatrului de stat din Sibiu întreprinde în zilele următoare un turneu de peste o lună de zile prin oraşele patriei, cu piesa de teatru „Băieţii veseli“ de H. Nicolaide, în regia lui Radu Stanca, laureat al Premiului de stat. Un alt colectiv de actori al aceluiaşi teatru întreprinde un alt turneu de o lună prin ţară, mai ales prin oraşele Ardealului, cu piesa „Şcoala nevestelor“ de Mollieri în regia lui Vasile Brezeanu, artist emerit şi interpret principal în piesă. In zilele acestea colectivul tea- 1s trului de păpuşi de la Sibiu îşi şi continuă turneul în regiunea Banat , cu piesele „Max şi Moritz" şi „Broscuţa fermecată", care se bucură pretutindeni de o caldă apreciere a micilor spectatori. Manifestări artistice pentru cei mici în cinstea Zilei internaţionale a copilului în comunele raionului şi în oraşul Agnita au fost făcute pregătiri intense pentru mai buna desfăşurare a serbărilor închinate acestui eveniment. Astfel, păpuşarii amatori din Retiş, Nocrich, Şamartin şi Agnita, au pregătit noi spectacole pentru bucuria celor mici. La cele 45 unităţi şcolare şi 37 grădiniţe din raion, au fost organizate serbări, seri literare şi alte activităţi. Astăzi, 1 Iunie, cînd toţi copiii din patria noastră sărbătoresc Ziua internaţională a copilului, la Agnita şi în comunele raionului se organizează programe artistice, în sprijinul populaţiei din cartier Venind în sprijinul locuitorilor din cartierul fabricii „Faianţa“ din Sighişoara, zilele trecute O.C.L. Mixt Sighişoara a deschis aci un magazin alimentar. Noua unitate comercială a fost dotată cu utilaje moderne de deservire și cu personal calificat. (ȘT. STANCIU, coresp.) Cum îţi ajuţi tovarăşul de muncă ? Deunăzi, cînd nici nu mă aşteptam, mâ-ntilnesc faţă-n faţă cu un bun şi vechi prieten. Cu tov. Alexandru Teodorescu, inginer şef la S.M.şi Făgăraş. Auzise omul că-s pe undeva prin Făgăraş şi mă căuta de zor, ca pe iarba de leac. Şi eu îl căutam. Şi culmea! pentru același motiv. Pentru „cazul Neacşu". Dar nici n-a așteptat^ bine sa intru în subiect că mi-a fi șoptit conspirativ la ureche: - Ehei, Neacşu al nostru s-a schimbat. Nu mai e cel pe care l-ai cunoscut. S-a mai dat băiatul pe brazdă. Apoi, a tăcut. A tăcut cîteva clipe. Nu pricepeam de loc sensul acestei tăceri. Cînd a început din nou să vorbească, s-a schimbat complet la față. Se făcuse ca floarea macului. Am reținut doar atît: - Totuși... - Cum adică - ți luai eu vorba din gură. Tot mai suferă de boala... toanelor ? N-au fost destul de eficace antidoturile ? Mi-a răspuns in doi peri. - Da, şi... nu. Am înţeles. Vasăzică, Neacşu s-a dat pe brazdă dar nu de-a binelea. Cu Gavrilă Neacşu e o poveste întreagă. Şi adevărată. Ascultaţi-o . Cu trei ani în urmă, cînd şi-a ales meseria asta nobilă şi frumoasă de tractorist, care dă prospeţime, vlagă şi viaţă ogoarelor, el, Gavrilă Neacşu, ca oricare altul de seama lui, care se pregăteşte să-şi afle un rost în viaţă, a cugetat adînc în sinea lui. Gindul lui T a împărtăşit şi altora. „Am să-mi iubesc tractorul cu ochii din cap. Şi-am să dovedesc prin fapte că merit încrederea acordată. Iar de mi-o sta in putinţă, am să ajut şi pe alţii“. Aşa a îndrăgit Gavrilă Neacşu meseria de tractorist şi se părea că s-a legat de ea cu trup şi suflet. A îndrăgi, insă, e un fel de-a spune, căci dacă şi-ar fi iubit cu adevărat meseria aleasă n-ar fi făcut atîtea boacăne şi nici n-ar fi dat atîta de furcă semenilor lui. Dar să răscolim amintirile unui trecut nu prea îndepărtat. Să ne aducem aminte cum lucra Neacşu în anul trecut. I se încredinţase un tractor. In cîteva luni, Neacşu i-a făcut de petrecanie; de două ori a spart cutia de viteze. Şeful de brigadă s-a străduit să afle adevăratele cauze. Şi le-a aflat. Neacşu nu era destul de atent la schimbarea vitezelor, manevra forţat. Şi dacă ar fi fost „înzestrat“ numai cu meteahna asta ! Cind muncile agricole erau în toi, şi te ardea la degete graba, tractorul lui Neacşu se odihnea în brazdă. Cum spun, se odihnea în brazdă, iar Neacşu o lua razna peste tarlale. Se ducea să-şi caute carburanţi ori lubrefianţi. Alteori, îl oprea ca să-i stringă un şurub, sau să-i ungă lagărele. Parcă de cu seară n-ar fi avut timp! Din cauza asta, nici planul nu şi-l realiza, iar calitatea lucrărilor era pusă mai întotdeauna sub semnul întrebării. Aşa s-a întîmplat şi cu arăturile din toamna trecută şi cu o parte din cele făcute astă-primăvară. Greşuri (Continuare în pag. 3-a) BRAZDA - DE NU TE DAI GA EL PE LUI „BODROGAT“ NU-I MAI EŞTI GAZDA. Desen: G. GAZAGU