Drum Nou, iulie 1961 (Anul 18, nr. 5136-5161)

1961-07-01 / nr. 5136

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! un nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PUR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5136 ★ SÎMBATA, 1 IULIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Cum ne gospodărim raionul Dînd dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc, de grijă pentru utilizarea cu chibzuinţă a mijloacelor sporite de care dispune, atrăgînd în forme mul­tiple masele largi de oameni ai mun­cii la conducerea treburilor obşteşti, Sfatul popular raional Sighişoara şi cele subordonate au reuşit ca sub în­drumarea organelor şi organizaţiilor de partid să obţină unele rezultate apreciabile. Folosind experienţa dobîndită în legislaturile trecute, comitetul execu­tiv al sfatului popular raional şi-a îndreptat atenţia în primul rînd spre îmbunătăţirea for­melor organizatorice rgsa de atragere a mase-­xiSCPI lor la rezolvarea treburilor obşteşti. In acest sens, pe lingă comisiile per­manente ale sfaturi­lor populare raional, orăşeneşti şi co­munale au fost atrase largi active vo­luntare care cuprind peste 500 de oa­meni ai muncii din diferite domenii de activitate. De asemenea, în cadrul comitetelor de stradă şi cetăţeneşti, activează peste 1.809 de alegători. îndrumarea sistematică şi compe­tentă a activităţii sfaturilor populare subordonate este o altă latură impor­tantă a muncii, de care depinde în ma­re măsură îndeplinirea sarcinilor eco­nomice, gospodăreşti-edilitare şi social­­culturale pe plan local. Iată de ce membrii comitetului executiv şi şefi­ de secţiuni ai sfatului popular raional sînt repartizaţi pe sectoare de comune, de care răspund, ajutînd şi îndrumînd comitetele executive ale sfaturilor populare respective. Mare parte a timpului membrii comitetului executiv o folosesc pe teren. In activitatea sa c nitetul execu­tiv are în permanenţă î­n vedere atra­gerea deputaţilor la rezolvarea diferite­lor probleme, cu ajutorul comitetelor de stradă şi cetăţeneşti. Un ajutor preţios îl aduc comisiile permanente, care prin studiire şi propunerile făcute ne-au prxtins sâ luăm c­ serie de ină­­ceea ce priveşte îmbunătăţirea civităţii industriei locale­, gospodă­­r-edilitare, sanitare şi culturale- muncind în acest fel, a­m reuşit ca cest an să obţinem o serie de re­zultate bune în diferite domenii ale activităţii economice şi soial-duhulu­ie. Iată cîteva din ele, îndrumînd şi controlînd îndeaproape activitatea întreprinderii industriale raionale în vederea unei mai bune apro­vizionări a oraşelor şi satelor cu măr­furi cerute de populaţie, corespunză­toare calitativ şi ca preţ, valorificînd în mai mare măsură resursele locale, s-a reuşit ca planul pe semestrul I a. c. să fie realizat înainte de termen, iar pe cinci luni preţul de cost să fie redus cu 2,69 la sută, obţinîndu-se economii de 359.000 lei. Ca urmare a introduce­rii pe scară mai largă a mecanizării, productivitatea muncii a crescut cu 7 la sută. Rezultatele puteau fi şi mai bune dacă comitetul executiv al sfa­tului popular raional urmărea mai în­deaproape realizarea la timp a planu­lui de aprovizionare cu materii prime şi materiale, înlături­nd în acest fel deficienţele ce mai persistă în cadrul Întreprinderii industriale raionale în ceea ce priveşte realizarea tuturor Sor­timentelor planificate. In activitatea desfăşurată de sfatu­rile populare din raionul nostru, un loc important 11 ocupă ridicarea nivelu­lui gospodăresc-edilitar şi înfrumuse­ţarea oraşelor şi satelor. In acest do­meniu munca patriotică şi contribuţia voluntară constituie un nepreţuit izvor de energie prin care locuitorii raionu­lui contribuie cu însufleţire la diferite acţiuni de interes obştesc. Bizuindu-ne pe sprijinul maselor am reuşit ca în anul acesta să obţinem rezultate fru­moase, care au schimbat faţa oraşelor Sighişoara şi Dumbrăveni şi a comu­nelor şi satelor. Astfel, prin munca patriotică a lo­cuitorilor, în frunte cu deputaţii şi co­mitetele de stradă şi de cetăţeni, au fost zugrăvite aproape 4.000 de case, iar în cinstea zilei de 23 August vor mai fi zugrăvite alte peste, 5.000. In oraşul Sighişoara s-au efectuat lucrări de amenajare şi întreţinere a parcu­­­rilor şi zonelor verzi pe o suprafaţă de 100.000 de m. p. iar în oraşul Dumbrăveni şi comunele Criş, Hetiur, Hundorf, Noul Săsesc, Sintioana şi Saschiz au fost amenajate parcuri prin muncă patriotică. De asemenea, prin contribuţia voluntară a locuitorilor s-au realizat o serie de lucrări cum sînt: două poduri şi dispensarul sanitar în comuna Boiu, extinderea reţelei electrice în comuna Albeşti, radiofi­carea comunei Hoghi­ag, căminul cul­tural din comuna Mălincrav, termina­rea lucrărilor de finisaj la baia popu­lară din Dumbrăveni etc. Comitetele execu­tive ale sfatului popular raional şi ale sfaturilor popu­lare ale oraşelor Si­ghişoara şi Dum­brăveni s-au preo­cupat in mai mare măsură şi de îmbu­nătăţirea continuă a deservirii populaţiei pe linia gospodăriei comunale. Pe lingă unele lucrări de îm­bunătăţire a iluminatului public şi a salubrităţii în oraşele Sighişoara şi Dumbrăveni, s-a reorganizat transpor­tul în comun făcîndu-se o nouă aron­dare a traseului autobuzelor. Totuşi trebuie avut în vedere că în activitatea întreprinderii de gospodări­re raională s-au manifestat şi o serie de lipsuri. Prestaţiile de construcţii nu sînt la nivelul cerinţelor populaţiei, iar modernizarea unor străzi ca Tîrna­­va din Sighişoara şi Dr. Russel din Dumbrăveni nu a fost realizată. Cei care vizitează oraşul Sighi­şoara şi locuitorii acestuia au remar­cat progresele vizibile făcute anul acesta în direcţia modernizării şi ex­tinderii reţelei comerciale. S-au des­chis o patiserie şi o cofetărie dotate cu aparate şi instalaţii moderne, s-a ame­najat un bufet cu autodeservi­re, un ma­gazin „Alimentara“ şi unul „Gospodi­na“ şi sînt în curs de amenajare un magazin de articole electrotehnice, unul alimentar şi două noi unităţi de desfacere a legumelor şi fructelor, în cursul trimestrului III va fi dată in funcţiune şi noua piaţă a oraşului Si­ghişoara, prevăzută cu spaţii comer­ciale şi utilaj corespunzător. Astăzi in majoritatea magazinelor iluminatul se face cu tuburi fluorescente, iar firme­le cu neon tocmai numeroase dau ora­şului un aspect mai frumos. Sfaturile populare din raionul nostru au obţinut o serie de rezultate remar­cabile şi în ceea ce priveşte dezvolta­rea invătămîntului şi culturii. S-a mă­rit spaţiul şcolar în comunele Hetiur, Hundorf, Gogan şi Ţigmandru şi a în­ceput construirea unei noi aripi cu tre săli de clasă, două laboratoare şi sala festivă la Şcoala medie nr. 1 din Sighi­şoara. In oraşul Sighişoara s-a ame­najat un cinematograf în aer liber, iar muzeul memorial Petőfi din comu­na Albeşti a fost renovat şi amenajat după un nou plan tematic. Nu am putea însă spune că am acordat suficientă atenţie muncii cul­turale, mai ales la sate. Aşa se ex­plică faptul că în prezent avem o se­rie de posturi de directori de cămine culturale necompletate, fapt ce se răs­­frînge negativ asupra bunei desfăşu­rări a activităţii culturale de masă. Dacă sfatul popular raional şi cele subordonate au reuşit să obţină în ac­tivitatea lor unele rezultate îmbucu­rătoare, aceasta se datoreşte faptului că îrn activitatea ce o desfăşoară se bu­cură de îndrumarea şi abatorul de zi cu zi a comitetului raional şi a comite­tului orăşenesc de partid, de sprijinul organizaţiilor de bază din comune şi sate. Rezultatele şi experienţa dobîndită, atragerea în număr tot mai mare a maselor la treburile obşteşti şi perfec­ţionarea continuă a stilului de muncă, constituie garanţia că sfatul popular al raionului nostru îşi va îmbunătăţi în măsură tot mai mare activitatea, pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce-i revin din măreţul program de în­florire economică şi culturală a patriei trasat de Congresul al II-lea al par­tidului. IOAN DRAGOŞ, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Sighişoara SFATURILOR POPULARE Vacanţa plăcută în vara aceasta în oraşul Braşov vor funcţiona 8 cluburi în toate şcolile medii, pe perioada 1 iulie­ şi august. în cadrul activităţilor din cluburi se vor organiza vizite în în­treprinderi, întîlniri cu muncitori fruntaşi, un concurs pe tema Oraşul Braşov in plină dezvoltare1, excursii etc. în fiecare săptămînă o zi va fi dedicată muncii patriotice^ în şco­lile profesionale vor fi organizate cluburi care vor funcţiona în toată perioada practicii. Pentru elevii frun­taşi la învăţătură din şcolile medii s-a organizat o tabără turistică. Tot pentru elevii din şcolile medii se vor organiza 12 tabere de odihnă în G.A.C., iar elevii din şcolile de 7 ani care nu sînt cuprinşi în aceste tabere vor avea la dispoziţie 15 tabere lo­cale şi 27 cluburi. în aceste tabere şi cluburi se vor desfăşura activităţi instructive şi recreative de trei ori pe săptămînă. Pionierii şi şcolarii, însoţiţi de cadrele didactice, vor ple­ca în excursii pentru cunoaşterea ţi­nutului natal, se vor întilni cu mun­citori fruntaşi, vor viziona filme şi spectacole teatrale în colectiv, vor participa la jocuri de orientare etc. Toate aceste activităţi vor contri­bui din plin la atragerea unui nu­măr cit mai mare de pionieri şi şco­lari in aceste tabere şi cluburi. Pen­tru ei s-a pregătit o vacanţă cit mai plăcută. Prof. MIRCEA MARILA — ■* *fr.----------------------­ t LJ rft d­c LcJ (' BIBLIOTECA COJuMLA SIBIU ’n­i wr- —1 ni-------­ AIn cuprinsul ziarului: - VIAŢA DE PARTID: l­a sfîrşitul unui an şcolar în învăţămîntul de partid (pag.. 2-a) • Ramuri de producţie aducătoare de venituri (pag. 2-a) ■ 80 de ani de la apariţia revistei „Contemporanul" (pag. 2-a) ■ MAGAZIN SAPTAMINAI, (pag. 3-a) Lucrările Conferinţei internaţiona­le pentru reglementarea proble­mei laoţiene. Cuvintarea reprezen­tantului R. P. Polone (pag. 4-a). Plecarea spre Plan Bator a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Romíne Vineri dimineaţa a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Ulan Bator, delegaţia Comitetului Central al Partidului Munci­toresc Romín şi a guvernului R. P. Române, condusă de tova­răşul Alexandru Drăghici, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, invitată să participe la lucrările celui de-al 14-lea Congres al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi la cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei populare mongole. La plecare, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost conduşi de tovarăşii Petre Borilă, Leontin Sălăjan, de mem­bri ai C.C. al P.M.R., activişti de partid. A fost de faţă ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti I. K. Jegalin. ★ In trecerea prin Moscova, pe aeroportul Seremetievo, mem­brii delegaţiei au fost salutaţi de Piotr Pospelov, membru su­pleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., activişti cu munci de răspundere ai C.C. al P.C.U.S., precum şi de Sonomîn Luvsan, ambasadorul R. P. Mongole în Uniunea Sovietică şi Gheorghe Stoian, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Române şi membri ai ambasadei. (Agerpres) 3000 kg. orz la hectar Harnicii mecanizatori ai gospodă­riilor agricole de stat din regiunea noastră au luat cu „asalt“ lanurile cu orzul dat în pîrgă, fiind hotăriţi să recolteze la timp şi fără pierderi această cultură. Pînă la 50 iunie a.c. în câteva zile, pe întregul Trust re­gional Gostat se recoltase orzul de pe 364 hectare. Cele mai mari su­prafeţe recoltate le au gospodăriile agricole de stat Blaj (65 hectare), Si­ghişoara (50 hectare), Dumbrăveni (41 hectare), Ţigmandru (39 hectare), Sibiu (26 hectare) şi altele. De pe suprafeţele recoltate pînă acum, s-a obţinut o producţie medie de aproa­pe­­3000 kg. orz la hectar. IM Cl.ISF.1­. Marin Birin, frezer în secţia 530 a uzinelor „Steagul Roşu11- Braşov, discută cu câţiva a­ni membrii brigăzii pe care o conduce despre importanţa respectării cotelor de rulmenţi la fuzeta autocamionului­ ÎN ANII PUTERII POPULARE Industria chimică a luat uri mare ăvânt. Vede­re generală a uzinelor so­dice Govora. ---------------------------------------- ---------------­ / Magazinul cu autodeservire de pe strada 7 Noiembrie din Brașov este tot timpul bine aprovizionat cu produse de toate felurile. Pentru transportul cerealelor Pentru a sprijini recoltările şi a asigura transportul cit mai rapid, şi in condiţii optime a cerealelor ce se vor recolta în această vară, I.R.T.A. Braşov, a pus la dispo­ziţia gospodăriilor agricole de stat din regiunea noastră, pe bază de contract, un număr de și autocamioane de transport. Acestea au fost înzestrate cu prelate, cauciucuri d­e re­zervă precum și cu piese de schimb. „Studiul pădurilor“ Conferenţiarul Ion Damian de la catedra de împăduriri a Institutului politehnic — Braşov, a terminat o amplă lucrare cu titlul „Studiul pădurilor". Această lucrare tra­tează despre pădurile de pe terasele Tîrnavei Mari, din jurul oraşului Sighişoara, prevăzînd măsuri tehnice im­portante menite să ducă la ridicarea productivităţii şleau­­rilor de deal, gorunetelor şi ştejeretelor de terasă. «■■■■■■■■■•■■■■■»■■■■■■■■■■■■aBaaii«nHMBi!nBaBBBaiiMaaK!i«iaBBaarMiBaaaBBamai'aBBaBaiiBBaBB||BaBaaiiBaBBBiaailMI!,B,'l,aa--a,_ ..................-.......................................... Inaink de termen Desfăşurind larg întrecerea socialis­tă, harnicul colec­tiv de la fabrica de ciment „Teme­lia“ din Braşov, şi-a îndeplinit pla­nul pe semestrul I cu 4 zile înainte de termen. Pînă în prezent colectivul fabricii a dat pes­te plan 2.980 tone ciment şi 2.057 tone clinchet. Elevii muncitori pe scenă Zilele trecute a avut loc in sala „în­frăţirea" din oraşul Făgăraş, premiera piesei „Povestea cu şorţurile schimba­te“, de Constanţa Brann, jucată de către elevii muncitori de la secţia se­r­ ifcN rJ t" r -f *! a rt- f ofOț-'j! Făgăraş. Piesa oglindeşte dorinţa ar­zătoare a tineretului pentru a fi frun­taş în producţie şi în acelaşi timp, sârguinţa sa de a învăţa încontinuu pentru a fi cît mai folositor patriei. S-au remarcat pri­ntr-o bună inter­pretare. Pop Romeo, Cîrciumăreasa Ioan, Marcu Stela, Comşulea Lucia, muncitori la Combinatul chimic din Făgăraş. Un sprijin preţios la pune­­rea în scenă a spectacolului l-a dat tovarăşa profesoară Constantinescu Tatiana. Spectacolul prezentat de către ele­vii serafişti cu ocazia închiderii anu­lui şcolar a fost binevenit constituind un bun exemplu de urmat pentru ele­vii din oraşul nostru. Prof. BADILA AUREL . Instalaţie de înaltă tehnicitate La Uzinele de tractoare­­ Braşov a intrat în probe tehnologice staţia dispecer automată de la tratament. Această staţie - unul din cele mai moderne utilaje ale uzinei - a fost proiectată de către serviciul C.I.F. şi executată de colectivul secţiei nestandardizate, fiind deservită de un singur om. Acesta dă comenzile prin semnale luminoase şi urmăreş­te procesele de tratament termic şi termochimice prin aparate perfec­ţionate, realizînd o tehnologie exac­tă a tratamentului. Odată cu intrarea în funcţiune a acestei staţii, se creează posibilitatea de a fi înlocuite toate cuptoarele din secţia tratament prin cuptoare elec­trice. La realizarea acestei lucrări de înaltă tehnicitate s-au evidenţiat lăcătuşii Radu Tieser şi I. Ungu­­reanu, electricienii Attila Henter, Gh. Maldiş, ing. I. Blebea şi alţii. I MI M A O R IU L IU I Popas la Blaj Blajul, oraş industrial! Era po­sibilă o asemenea realizare în anii regimului burghezo-moşieresc ? Se părea că nimeni nu-l va putea smul­ge din liniştea şi lîncezisala in care se cufundase. Vizitaţi astăzi oraşul. Animaţia începe chiar de pe pero­nul gării, unde pasageri abia cobo­­riţi din tren, pun fel şi fel de între­bări... Unde e combinatul ?... Exis­tă hotel ?... Majoritatea sînt oameni care vin să se angajeze la marele combinat pentru industrializarea lem­nului a cărui construcţie e pe sfîr­­şite. Unui cetăţean care a întrebat unde este centrul Blajului, i s-a răs­puns : „Care centru ?... Oraşul are acuma doua centre". întrebarea nu era lipsită de semnificaţie. Localni­cul se referea la vechiul centru al oraşului şi la cel de-al doilea unde se înalţă combinatul. Se poate deci spune - fără a exa­gera cituşi de puţin­­ că adevărata inimă a oraşului se află acolo unde este combinatul. Constructorii execută ultimele lucrări... Şantierul se întinde cu­ cuprinzi cu ochii. Peste tot domneşte animaţie. In furnicarul de aici, intilneşti oa­meni cu­ preocupări diferite : cons­tructori, montori şi muncitori ai fa­bricii de placaj, intrată parţial in funcţiune. In scurt timp constructorii vor părăsi şantierul. Ei au înălţat fabri­cile de placaj, fibrolemnoase şi de mobile, care alcătuiesc combinatul. Acum ei execută ultimele lucrări de finisaj. Să vizităm uriaşa hală a fabricii de placaj. Pereţii zugrăviţi in culori plăcute odihnesc ochiul şi cu toate că afară este o căldură caniculară, un aer plăcut, răcoros, pluteşte în încă­pere. Geamurile termoizolante ab­sorb razele infraroşii, nepermiţînd pătrunderea căldurii. La celelalte locuri de muncă cons­tructorii , zoresc lucrările de finisaj. Se întîmplă ca în această grabă unii să uite de calitate. - Treabă-i asta, tovarăşi! i-a în­trebat Petre Grumeza, secretarul or­ganizaţiei de partid. - Ne zoresc mentorii,­­ au răs­puns constructorii împricinaţi. A fost convocată adunarea orga­nizaţiei de partid. Aici s-au discutat multe probleme legate de îmbunătă­ţirea calităţii finisajului, apoi s-a trecut la măsuri practice. A fost re­organizată comisia tehnică de cali­tate, apoi s-a stabilit ca lucrările să fie repartizate pe echipe, pentru a se putea controla cine le-a executat. De asemenea a fost înfiinţat un curs de specializare cu şefii de echipe. Ci­neva a mai propus ca materialele, înainte de a se pune în lucru, să fie recepţionate. Propunerea a fost în­suşită şi aplicarea ei a dat rezultate, într-una din zile, cind un combinat au sosit trei vagoane de bitum pen­tru construcţia drumurilor interioare, acesta a fost refuzat pe motiv că nu corespunde din punct de vedere ca­litativ. Peste puţin timp unitatea furnizoare a trimis material cores­punzător. în cadrul organizaţiei de­­partid au fost luate de asemenea masuri pentru îmbunătăţirea calităţii apar­tamentelor de locuit construite pen­tru muncitorii combinatului. în ce constau măsurile ? Nici un bloc nu se va mai construi fără studierea mi­nuţioasă a proiectului înainte de a fi pus in­­ lucru. De asemenea, la înce­perea construcţiei unui nou bloc, se va realiza un apartament etalon. Pe şantier lucrările de finisaj se execută cu acelaşi zor. Tov. Grumega, secretarul organizaţiei de partid, ii mai întreabă şi­ acum din cinci in cind pe constructori : - Cum merge treaba, tovarăşi ? - Bine, căci ne zoresc mentorii, dar... nu neglijăm calitatea. Zidarul Constantin Voineag, şef de echipă, e unul dintre cei care acordă mare atenţie calităţii finisa­jului. „Tencuiala făcută, de echipa lui se vede de la distanţă"­­, se spune în combinat. Nici nu e de mi­rare. El­ îşi completează­ continuu cu­noştinţele prin studierea experienţei zidarilor fruntaşi. Comunistul Cons­tantin Voineag urmează în acelaşi timp cursurile serale ale şcolii me­dii. Cu realizări frumoase în ceea ce priveşte calitatea, se pot lăuda şi Zidarii Petru Pintea, Eugen Dan şi Mihai Liegner. H. N. DOREANU (Continuare în pag. 2-a) Ajutor tovărăşesc Un sprijin de seamă al organi­zaţiei U.T.M. de la uzina „Emai­lul Roşu“ din Mediaş, in antrena­rea tineretului la obţinerea de pro­duse de calitate, combaterea risi­pei şi indisciplinei la locul de muncă, il constituie şi posturile U.T.M. de control. Aici, activează 9 asemenea pos­turi utemiste de control, dintre care s-au remarcat prin activitatea rodnică şi eficace desfăşurată pos­turile conduse de I. Fekete şi E. Popa care folosesc raidul, publi­carea la gazeta postului U.T.M. de control a materialelor în care se vorbeşte despre fruntaşi şi me­todele lor de muncă, articolele critice, caricaturile şi altele prin care acordă un ajutor tovărăşesc tinerilor. Ad­mnări tinereşti Ca şi în producţie, vrednicia şi spiritul de iniţiativă ii caracterizea­ză pe tinerii de la uzineleEmailul Roşu“ din­ Mediaş şi în numeroasele acţiuni de interes obştesc pentru în­frumuseţarea întreprinderii şi a o­­­­raşului. In primele 6 luni ale acestui an, brigăzile de muncă patriotică din u­­zină au efectuat­ peste 8.000 de ore muncă patriotică, colectînd în a­­celaşi timp 18.000 kg. metale vechi. Cu cele mai bune rezultate obţinute Î11 acţiunile de interes obştesc se mândresc pe bună dreptate tinerii­­din brigada de munca patriotică con­dusă de utemista Viorica Borza și brigada nr. 9 condusă de Ion Lă­­cătuşu. GH. GOIA, electrician Cît mai multe economii Inginerii şi tehnicienii Combina­tului chimic din Făgăraş, desfăşoară o acţiune susţinută pentru realizarea a cit mai multe economii. Prin redu­cerea consumurilor specifice la ener­gie electrică şi aburi, prin folosirea materialelor recuperabile, ceea­ ce a dus la o importantă reducere a preţului de cost, chimiştii făgără­­şeni au obţinut pe primele 5 , luni ale anului în curs 690.000 lei eco­nomii antecalculate, depăşind , anga­jamentul luat pe această perioadă­ cu 190.000 lei. ■­­ Cu acest prilej s-au evidenţiat: co­muniştii Ludovic Tokeş, Andrei Pe­­­tie, Virgil Niţurad, utemistul Luca Rădulescu şi alţii. C-TIN BUCUR, muncitor Culturii dabi­e în scopul asigurării unei puternice baze furajere, membrii multor­ gos­podării agricole colective din raionul Sf. Gheorghe au hotărit ca anul a­­cesta să folosească pe scară largă metoda culturilor duble. Astfel,­­ime­diat ce au recoltat secara furajeră și­ alte culturi timpurii, ei au și în­ceput semănatul plantelor furajere. Dintre acestea porumbul pentru masă, verde și siloz ocupă un loc de frunte. Pină acum, în întreg raionul s-au semănat cu asemenea culturi peste 420 ha., din care 388 ha. cu po­rumb pentru siloz. COTIDIEN COTIDIENE împreună la muncă şi la odihnă Muncind împreună pentru a rea­liza recolte tot mai bogate colectiviş­­tii din Feldioara, raionul Sf. Gheor­ghe, îşi petrec laolaltă şi timpul li­ber. Astfel, ei au făcut duminica tre­cută o excursie colectivă în împre­jurimile comunei, la Dealul Pădurii­ Aici colectiviştii împreună cu fami­liile lor, şi-au petrecut toată ziua, d­istrîndu-se minunat. Mîine colecti­viştii vor face de asemenea o excursie în împrejurimi, petrecind împreună o duminică plăcută. ION RÂŢULI ■ secretar al Sfatului popi Beidioara Concurs „Cine ştie cîştig“ La căminul cultural din comuna Homorod, raionul Rupea, a fost or­ganizat recent un concurs ,,Cine ştie câştigă“ avînd ca temă filmul „Ce­rul Balticii“. La concurs au partici­pat elevi din anul­ II al Şcolii pro­fesionale agricole din Homorod. Răspunzind cu exactitate la toate cele patru serii de întrebări, plus întrebările de baraj, câştigători ai concursului au fost declaraţi elevii Paula Stoian, Maria Chichernea şi M­­ircea Barbu. Câştigătorilor le-au fost inminate premii în obiecte. C-TIN GHINDSA, tehnician fruntaşii fabricii prelucrări la rece (clişeul nr. 2)"s preocupă îndeaproape de ridicare calificării tinerilor. Iată-l discutîn împreună cu utemistul David Gheor­ghe despre utilizarea raţională sculelor la maşinile de presat.­ Printre fruntaşii inducţie­­i la fabrica „trichrtli UV Braşov se află şi­­ ministul Ioan. Serdan­ di la secţia nr. 2 automate, (clişet nr. 1). Maistrul Ion Creţu­ de la secţi

Next