Drum Nou, octombrie 1961 (Anul 18, nr. 5214-5239)
1961-10-20 / nr. 5230
A X PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5230 * VINERI, 20 OCTOMBRIE 1961 * 4 PAGINI, 20 BANI Zile hotârîtoare pentru soarta recoltei din anul viitor * In timpul optim Anul acesta, membrii gospodăriei colective „Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna Bod, raionul Sf. Gheorghe, au obţinut o producţie medie de 2.648 kg. grîu la ha., de pe o suprafaţă de 232 ha. teren. Aceasta şi ca urmare a respectării cu stricteţe a timpului optim de semănat. Tocmai de aceea, în actuala campanie harnicii colectivişti de aici au luat toate măsurile necesare efectuării însămînţărilor într-un timp scurt şi în cele mai bune condiţii. Fiind îndrumaţi de organizaţia de partid şi ajutaţi îndeaproape de mecanizatorii din brigada a VI-a a S.M.T. Harman, ei au eliberat din vreme terenul destinat însămînţărilor de Experienţa anului acesta a demonstrat încă odată colectiviştilor din Vulcan şi Ghimbav-Braşov, ce înseamnă să se execute semănatul în limitele epocii optime. Respectînd întru totul această importantă regulă agrotehnică ei au reuşit să obţină producţii mari la hectar. Acest fapt i-a determinat ca şi acum, în actuala campanie, să-şi organizeze în aşa fel munca încît să termine însămînţările în cel mai scurt timp. Şi au reuşit. Mobilizând toate forţele la recoltarea culturilor premergătoare, la pregătirea solului şi seminţelor ca şi la efectuarea celorlalte lucrări, colectiviştii din Vulcan au terminat înainte de termen semănatul celor 290 ha. Grăbesc însămînţările Colectiviştii din comuna Nadeş, raionul Sighişoara, în aceste zile frumoase de toamnă, muncesc cu mult elan la recoltarea culturilor tirzii şi la executarea însămînţărilor de toamnă. Vină la data de 16 octombrie ei au terminat de însămînţat cele 92 ha. cu orz de toamnă, 10 ha. cu secară furajeră, iar din cele 110 ha,planificate a se însămînţa cu grîu, au realizat peste 16 ha. S-au evidenţiat colectiviştii Barth Mihai, Ghergheli Ştefan, Şimon Ştefan şi tractoristul Binder Gheorghe de la S.M.T. Sighişoara, care a executat lucrări de bună calitate. culturile premergătoare, au efectuat lucrările de pregătire a solului şi apoi au pornit cu toate forţele la semănat. Aşa s-a făcut că la data de 18 octombrie, deci cu două zile înainte de termen, la această gospodărie s-a terminat complet însămînţarea celor 18 ha. cu secară furajeră, 68 ha. cu orz de toamnă şi 274 ha. cu grîu din soiurile de mare productivitate: Bezostaia-4, Harrach şi Ponca. In scopul sporirii producţiei, întreaga suprafaţă de teren a fost îngrăşată cu peste 200 kg. superfosfat la ha. La efectuarea acestor lucrări s-au evidenţiat Petre Ardeieanu, Gh. Schuster, Mihai Theis şi alţii, GH. SCURTU, coresp. cu cereale păioase, iar cei din Ghimbav semănatul celor 215 ha. cu grîu. Acum în aceste gospodării se lucrează de zor la recoltarea culturilor tîrzii şi la efectuarea arăturilor adînci de toamnă. Se ştie că una din condiţiile principale care determină în bună măsură obţinerea unor recolte bogate de grîu în anul viitor, este pregătirea la timp a solului pentru însămînţări. Ţinînd seama de acest lucru, ţăranii muncitori din raionul Tg. Secuiesc, cei din comunele din jurul oraşului Braşov, ca şi muncitorii din gospodăriile de stat, imediat ce au recoltat şi transportat de pe cîmp culturile tîrzii au şi început pregătirea solului pentru însămînţări. Folosind din plin capacitatea de lucru a tractoarelor şi utilajelor de care dispun, ei au reuşit ca pînă la data de 16 octombrie să pregătească suprafeţe întinse de teren. Astfel, în gospodăriile de stat din regiune această lucrare s-a făcut în proporţie de 87,6 la sută, în gospodăriile colective din raza oraşului Braşov în proporţie de 83,4 la sută, iar în raionul Tg. Secuiesc, pregătirea solului s-a făcut pe 82,3 la sută din plan, în alte raioane însă această importantă lucrare este mult rămasă în urmă. Bină la aceeaşi dată, de exemplu, în raionul Mediaș se pregătiseră pentru semănat numai 7.412 ha. din cele 15.432 ha. planificate, în raionul Sighişoara 4.438 ha. din cele 8.226 ha., iar în raionul Agnita, abia 4.482 ha. faţă de 9.116 ha. prevăzute însămînţatul Cu cîteva săptămîni în urmă, cînd au început însămînţările, lucrătorii gospodăriei de stat din Agnita, urmând exemplul comuniştilor, şi-au luat un angajament: să însăminţeze toate cele 600 ha. de grîu şi orz la timp şi în cele mai bune condiţii agrotehnice. Avîntaţi în întrecerea socialistă ce s-a desfăşurat pe secţii şi brigăzi, ei au izbutit să însămânţeze toate cele 600 ha. Acum, lucrătorii gospodăriei, ajutaţi de tractorişti, muncesc la recoltatul porumbului şi la arături. In activitatea ce se desfăşoară la cîmp, cele mai bune rezultate le-a obţinut brigada comunistului loan Balint, iar dintre tractorişti, comunistul Simion Anghel. Fruntaşi sunt de asemenea ulemiştii loan Petrescu şi Wilhelm Dengel. CORNEL FLOREA, coresp. Această situaţie se datoreşte în primul rînd încetinelii cu care se face recoltarea culturilor tîrzii de pe aceste terenuri cît şi slabei organizări a muncii în cadrul brigăzilor de tractoare ale S.M.T., unde se folosesc în mică măsură două schimburi la efectuarea arăturilor. Este necesar ca organele de partid şi de stat din aceste raioane, inginerii şi tehnicienii agronomi, conducerile unităţilor agricole să ia de îndată măsuri eficace în vederea remedierii deficienţelor, în primul rînd în ce priveşte organizarea muncii atît la recoltatul şi transportul culturilor tîrzii cît și la pregătirea solului. Conform regulilor agrotehnice Au terminat ts In primul rînd organizarea muncii IN CLIŞEU, brigadierul Ton Căpăţînă de la gospodăria agricolă colectivă din ÎTălchiu discutînd cu unul din tractorişti asupra noului lot de teren ce urmează să fie însămînţat. VENIM SA VIZITĂM GOSPODĂRIA COLECTIVĂ Răspunsul întovărăş sielop din satul Lodroman, raionul Mediaş, la scrisoarea colectiviştilor din comuna Aţes DRAGI COLECTIVIŞTI! Am luat cunoştinţă de scrisoarea pe care ne-aţi adresat-o prin coloanele ziarului „Drum nou“, prin care ne invitaţi să vizităm gospodăria voastră colectivă. Noi am aflat că ţină acum gospodăria colectivă din Aţei a obţinut o seamă de succese importante in activitatea sa econo■ mico-organizatorică. Dar faptul că ne-aţi invitat să venim în vizită la 11 voi ne bucură foarte mult, deoarece acum ne putem convinge la faţa locului de toate aceste realizări şi vom avea prilejul să cunoaştem me- todele pe care le-aţi folosit pentru obţinerea de producţii mari în toate sectoarele de activitate. 4 Pe noi ne interesează mai mult cum s-au dezvoltat diferitele ramurii de producţie, ce venituri au adus acestea gospodăriei şi colectiviştilor. Vă mulţumim pentru invitaţia făcută şi, in ziua de 22 octombrie a.c., venim să vă vizităm. ^ In numele întovărăşiţilor din Lodroman 4 AUGUSTIN MARA, secretar al organizaţiei de bază IOAN FRINCU, preşedinte 4*. -4b. *•. BiBUQTaCA C£..H?AL CITIȚI ÎN PAGINA A 4-A CU PRIVIRE LA PROGRAMUL P.C.U.S. Textul prescurtat al raportului prezentat de Nichita Sergheevici Hrușciov , la cel de-al XXII-lea Congres al P. C. U. S. iiiiiiiiiiiii Pe primul loc niiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii în prima decadă a lunii octombrie, la fabrica Flamura Roşie“ din Sibiu, întrecerea a fost cîştigată de colectivul secţiei tuburi textile, care şi-a îndeplinit şi depăşit prevederile planului. în această secţie s-au confecţionat peste plan 1.260 tuburi Flyere, peste 4.000 bucăţi pîlnii şi aproape 1.000 kg. tuburi warcops impregnate, de bună calitate. Printre cei care prin rezultatele muncii lor au contribuit la obţinerea acestor realizări se află brigăzile conduse de Constantin Pop, Gheorghe Branea şi fruntaşii în producţie Elisabeta Popovici, Mariane Ion, Ioan Schmidt şi alţii. Un reuşit concurs „Cine ştie cîştigă“ Pentru a satisface cerinţele mereu crescinde de cultură ale oamenilor muncii din oraşul Mediaş, Casa orăşenească de cultură a pregătit un concurs „Cine ştie cîştigă' cuprinzînd următoarele teme: „Viaţa şi opera lui George Enescu“, „Figuri de lăutari“ şi „Figuri de compozitori de muzică uşoară: Aurel Giroveanu, Gherase Dendrino, Ion Vasilescu şi Elly Roman". La aceste teme s-au înscris un număr de patru concurenţi, tineri muncitori şi funcţionari din întreprinderile medieşene. Concursul s-a desfăşurat în prezenţa a peste 700 de spectatori, care l-au urmărit cu viu interes. (ISOPESCU MIHAI, coresp.). BODEA PARASCHIVA, coresp; NOI TIPURI DE MOBILA De curînd, întreprinderea industrială raională Făgăraş, după o minuţioasă cercetare a gustului populaţiei, a executat noi tipuri de mobilă. Dintre acestea, camera combinată „Podragul“, executată diin furnir de nuc, sufrageria „Victoria“ din furnir de fag şi garnitura de bucătărie „Făgăraş“, se remarcă prin liniile moderne şi aspectul deosebit de atrăgător. Magazinele din Braşov sunt bine aprovizionate cu itrăituri de sezon. IN CLIŞEU , la magazinul de textile nr. 27 au sosit noi modele de stofe, care sunt mult apreciate de cumpărători. Dragi tovarăşi, Mă adresez in primul rind dumneavoastră, muncitorilor din atelierul de croit al fabricii de încălţăminte „Timpuri noi“ din Braşov. Aş putea să vă trimit prin poştă aceste rînduri. Dacă am hotărît să le trimit spre publicare ziarului, am făcut-o pentru ca să poată afla despre activitatea dumneavoastră şi colectivele altor fabrici de încălţăminte din regiunea noastră. Vreau să vă felicit pentru succesele pe care le-aţi obţinut la şcoala îndemânării — şcoală ale cărei cursuri au fost absolvite cu succes de întregul colectiv al atelierului de croit. Nu ştiu cînd aţi deschis cursurile acestei şcoli. De fapt ele n-au început într-o zi aşa cum se obişnuieşte, într-un amfiteatru pregătit anume cu bănci şi material didactic, avînd la dispoziţie bibliotecă, laboratoare, specialişti şi toate celelalte. După cite ştiu, totul a pornit de la faptul că Dumitru Manea obţinea în fiecare lună realizări deosebite în ceea ce priveşte folosirea chibzuită a materiei prime. Intre rezultatele lui şi rezultatele celorlalţi tovarăşi de muncă din atelier era o mare diferenţă. La rîndul lor şi aceştia se deosebeau de un alt grup de croitori pielari care uneori nu reuşeau să se încadreze în consumul de piele planificat, risipind în felul acesta decimetri pătraţi preţioşi din care s-ar fi putut croi şi confecţiona zeci şi chiar sute de perechi de încălţăminte. Comunistul Dumitru Manea şi tovarăşii săi din cadrul grupei de partid din atelier au căutat rădăcinile acestor „diferenţe de nivel“. „Totul e în funcţie de felul cum îmbinăm tiparele şi de felul în care tăiem în jurul lor“, a fost de părere Manea. Şi ca să faci cele două operaţii foarte bine trebuie să ai în primul rind multă îndemînare. Cum se capătă această îndemînare ? De ce nu şi-o pot însuşi toţi croitorii din atelier ? Să fie numai un rezultat al experienţei ? Atunci din ce cauză tovarăşi cu aceeaşi vechime nu obţin rezultate asemănătoare în economisirea materiei prime ? Răspunsul la toate aceste întrebări — şi la încă multe altele de felul lor — a fost dat concret prin organizarea cursurilor, la „şcoala îndemînării“. Spuneam mai sus că şcoala nu şi-a desfăşurat activitatea într-o clasă anume. La drept vorbind a existat totuşi o asemenea clasă: atelierul, sălile unde s-au ţinut consfătuirile de producţie şi — mai ales — unde au avut loc adunările comuniştilor. Cursurile au fost încredinţate celor mai buni dintre muncitori. Croitori ca Dumitru Manea au împărtăşit cu prilejul unor schimburi de experienţă metodele lor de muncă. La hotărîrea grupei de partid, membrii de partid, fruntaşi în lupta pentru economisirea materiei prime, au ajutat pe unul sau doi dintre croitorii care obţineau rezultate mai slabe. Manea l-a ajutat astfel pe Dumitru Baltă . Grigore Furnea i-a arătat zilnic metodele cele mai potrivite muncitoarei Maria Tufeanu. Magda Popa a ajutat-o pe Ecaterina Floarea şi aşa mai departe. Tot comuniştii au fost aceia care au pornit întrecerea sub lozinca: „La nici un loc de muncă să nu fie depăşit consumul normal“. Această întrecere a cuprins amîndouă brigăzile. Aşa s-au desfăşurat, de la o zi la alta, cursurile la „şcoala îndemînării“. Toţi cursanţii pot fi declaraţi în prezent „promovaţi“ iar cei mai mulţi dintre ei „premiaţi“. In atelierul de croit nici un muncitor nu mai depăşeşte în prezent consumurile normate. Cele mai bune rezultate le-au obţinut comuniştii Dumitru Manea care a economisit peste 20.000 decimetri pătraţi de piele, Francisc Bálint cu aproape 7.000 dm.p., Grigore Furnea cu peste 8.000, Gheorghe Bădilă cu peste 4.000 şi mulţi, mulţi alţii. Mai merită felicitări croitori fruntaşi ca F.mil Oros, Martin Guist, Eva Gal sau Iuliana Hamberger. Bilanţul calificativelor obţinute la „şcoala îndemînării“ este deosebit de grăitor; pînă la începutul acestei luni a fost economisită o cantitate de 116.294 dm.p. de piele ceea ce înseamnă că de la începutul anului, în atelierul de croit al fabricii „Timpuri noi“ din Braşov s-a economisit în fiecare zi o cantitate de piele din care pot fi confecţionate aproape 40 perechi de încălţăminte pentru copii. Iată de ce m-am gîndit să vă scriu această scrisoare, încă odată vă felicit pentru „notele“ obţinute la „şcoala îndemînării“ şi vă doresc în viitor noi izbînzi în lupta pentru economisirea materiei prime. Cu salutări tovărăşeşti, DECIMETRUL PĂTRAT „PROCESUL MILIMETRILOR“ LA ŞCOALA îNDEMlNĂRII SEMNĂTURA MECANICILOR Pentru calitatea ţesăturilor purtînd marca uzinelor textile „Vasia Vasilescu“ din Mediaş semnează, alături de filatori şi ţesătoare, şi muncitorii din cadrul atelierului mecanic. Printre cei mai buni dintre ei se află Ioan Coman, Vasile Puia, Remus Burs, Gheorghe Breza şi Ioan Nicuşor. Străduindu-se să întreţină utilajul în bune condiţiuni, colectivul atelieruli, mecanic, a efectuat intr-o singură lună aproape 800 de reparaţii mijlocii şi capitale, reparaţii curente şi controale planificate, ajutând astfel secţiile să dea produse de bună calitate. Atelierul mecanic a mai efectuat in acelaşi timp şi alte lucrări care au ca efect îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor. Printre acestea se află unele modificări la băile de încleiat în vederea reducerii alungirii firelor la urzeală, dotarea băilor de încleiat cu cilindri pentru stors — modificare făcută într-un termen mai scurt decit cel planificat — și altele. In fiecare lună mecanicii raportează cu mîndrie noi și numeroase asemenea fapte. GHEORGHE GOIA, Academia Republicii Populare Române, Ministerul învâţămîntuluî şi Culturii, Uniunea Scriitorilor şi Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă anunţă cu adîncă durere că în ziua de 19 octombrie 1961, ora 9, a încetat din viaţă, în urma unei boli îndelungate şi grele, marele scriitor, academicianul Mihail Sadoveanu, luptător neobosit pentru înflorirea patriei noastre socialiste, pentru pace şi înţelegere între popoare. ^ Academia Republicii Populare Române Ministerul învâţămîntuluî şi Culturii "*»■ Uniunea Scriitorilor Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din R. P. Romînă Din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romína Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al R.P.R., exprimă durerea lor profundă cu prilejul încetării din viaţă a lui Mihail Sadoveanu. Strălucit om de cultură, marele scriitor al poporului român a creat în literatura noastră opere de valoare universală. Patriot luminat şi democrat convins, el a activat pe tărâm obştesc şi în viaţa noastră de stat Mihail Sadoveanu a fost un militant de seamă în lupta pentru marea cauză a păcii, socialismului şi a prieteniei între popoare. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român Consiliul de Stat al R.P.R. Consiliul de Miniştri al R.P.R. Constituirea comisiei pentru organizarea funeraliilor Pentru organizarea funeraliilor acad. Mihail Sadoveanu, a fost constituită o comisie formată din tovarășii: Atanase Joja, preşedinte, Ilie Murgulescu, Horia Hulubei, Mihail Ralea şi Zaharia Stancu. Fier vechi oţelariilor Colectivul Serviciului de întreţinere C.F.R. din Braşov îşi realizează angajamentele luate pentru colectarea fierului vechi. în trei luni, faţă de 2.115 tone cate erau prevăzute, s-au colectat 2.762 tone fier vechi care au şi fost expediate pe adresa oţelăriilor. S-au evidenţiat Gh. Tolbaru şi Pantilimon Ciocoi, picheri, loan Bujac, merceolog şi alţii. GH. PANĂ, coresp. Invatînd de la prieteni Preţioase învăţăminte culeg de la metalurgiştii sovietici muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabrica ,,Nicovala“-Sighişoara. Utilajele sovietice de înaltă tehnicitate cu care sunt dotate secţiile, documentaţia tehnică tradusă din bogata literatură de specialitate din Uniunea Sovietică, îi ajută să dea industriei producătoare de bunuri de larg consum maşini mereu mai bune. Strungarii, turnătorii, sculerii, aplicînd metodele sovietice avansate de muncă, obţin noi succese în întrecerea socialistă. Maistrul Francisc Ilieşu, vorbeşte întotdeauna cu însufleţire despre roadele aplicării metodelor strungarilor sovietici. Folosind, de pildă, metoda de aşchiere rapidă a metalelor strungarii au redus de la 56 minute la 10 minute timpul necesar pentru execuţia unui ax. Rezultate frumoase obţine şi brigada condusă de comunistul Vasile Otvos iar turnătorii, folosind cu succes tehnologia sovietică, au redus rebutul de la 3,7 la sută la 1,55 la sută. A. DUMITRU, coresp. 011 angajamentul anual Îndeplinit Colectivul de muncă al fabricii de confecţii „Steaua Roşie“ din Sibiu a produs pînă în prezent peste 33.000 bucăţi diferite confecţii peste plan în valoare de 5.730.000 lei, mai mult decit angajamentul pe întreg anul. Printre sortimentele noi introduse în fabricaţie in acest an se numără: impermeabile pentru adolescenţi, canadiene bărbăteşti din catifea sau din ţesătură din fibre sintetice şi altele. Economiile realizate peste plan in primele trei trimestre ale anului, prin reducerea consumului specific al materialelor, se ridică la 71,4.000 lei. Calitatea confecţiilor s-a îmbunătăţit de asemenea cu 2 la sută, faţă de prevederile planului. Printre muncitorii care s-au evidenţiat în mod deosebit în obţinerea acestor realizări se numără şi Ioan Bichiş, Nicolae Spătaru, Marin Coanţă, Ioan Hentea, Petre Băncilă şi Ştefan Grecu. In secţia ţesătorie a fabricii „Partizanul Roşu" lucrează şi tinerele U.T.Nl.-iste Ghiţă Ioana, Vicol Valeria, Pacot Eugenia şi Terevesi Ileana, fruntaşe în producţie. Ele îşi depăşesc lunar norma cu 15—20% dînd ţesături de calitate. Brigada din care fac parte este deţinătoarea drapelului de fruntaşă pe secţie. IN GLIŞEUI cele 4 fruntaşe discutînd asupra calităţii firelor cu care vor lucra la ţesutul stofelor.