Drum Nou, decembrie 1961 (Anul 18, nr. 5266-5289)

1961-12-01 / nr. 5266

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAt nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PUR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5266 ★ VINERI, 1 DECEMBRIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să valorificăm din plin rezervele interne Nu muncă în asalt ci producţie ritmică! începînd cu luna iunie, în secţia motor a uzinelor „Steagul Roşu“ pla­nul lunar de producţie se realiza greu, neritmic. In prima decadă a lunii, bună­oară, se realiza doar 10—15 la sută din planul lunar. Cauzele se datorau unor lipsuri atît în organizarea şi ur­mărirea felului în care se desfăşoară activitatea pe liniile de fabricaţie, cit şi a unor greutăţi produse din lipsă de materiale şi scule, defecţiuni la maşini. Faţă de situaţia existentă, comitetul de partid nr. 1 şi-a propus să anali­zeze amănunţit într-una din şedinţele sale, cauzele care duc la nerespecta­­rea ritmicităţii, adoptîndu-se cele mai eficace măsuri pentru înlăturarea lip­surilor existente. Pentru realizarea planului de măsuri întocmit, comunişti­lor li s-au trasat sarcini precise. Aşa, de pildă, inginerului L. Györfi i s-a trasat sarcina de a coordona activi­tatea de producţie la cele două ramuri ale liniei bloc motor. Urmărirea pe bază de grafic a sarcinii zilnice de plan la fiecare operaţie cheie, ii revi­ne maistrului Marin Latu. Muncitoru­lui Al. Jurău i s-a trasat de asemenea sarcina de a analiza periodic în ca­drul consfătuirilor de producţie cali­tatea reparaţiilor la maşini, iar munci­torului Ioan Puiu, de a discuta ope­rativ în grupele de partid toate cazu­rile de nerealizare ritmică ,a planului de producţie, Injaid măsurile cuvenite. Mergindu-se­ pe linia realizării o­­biectivelor înscrise /in plan, s-au luat totodată măsuri­­pentru completarea schimbului II și III la locurile strangu­late ; verificarea felului în care mun­citorii, /­­erii de echipe și organele C.T.C. isi îndeplinesc sarcinile privind autocontrolul volant şi controlul pri­mei piese; asigurarea aprovizionării ritmice cu semiprefabricate şi piese; funcţionarea neîntreruptă şi în bune condiţiuni a utilajelor în vederea e­­fectuării unor lucrări de calitate etc. Pentru traducerea in fapt a planu­lui de măsuri, comuniştii au mobilizat întreg colectivul de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni, informind periodic organizaţiile de bază despre rezulta­tele obţinute şi felul in care se reali­zează planul zilnic de producţie. La rîndul lor organizaţiile de bază au a­­nalizat periodic situaţia realizării in­dicilor de plan, propunînd măsuri care au dus la îmbunătăţirea simţitoare a procesului de producţie. Intr-o şedinţă care a avut loc re­cent, comitetul de partid nr. 1 a ana­lizat felul în care este realizat planul de măsuri întocmit, precum şi efica­citatea măsurilor luate în scopul în­deplinirii ritmice a planului de pro­ducţie. Rezultatul ? S-a constatat că pentru prima dată, după 5 luni de zile, planul pe prima decadă a lunii (no­iembrie) a fost îndeplinit cu o ritmi­citate de aproape 100 la sută. Linia montaj motoare bunăoară, a avut pla­nificat în prima decadă un număr de 342 motoare şi a montat 320 bu­căţi. La atelierul 522 s-au realizat 2.286 biele în joc de 2.043, depăşiri inregistrîndu-se şi la arborele cotit, axe cu came şi altele. Rezultă deci că activitatea secţiei motor, datorită mă­surilor luate pentru valorificarea re­zervelor interne, a fost mult îmbună­tăţită în această perioadă. Conducă­torii locurilor de muncă au fost mai activi, s-au preocupat mai bine de a­­provizionarea cu materiale şi scule, ceea ce a avut ca urmare realizarea ritmică a planului de producţie. In urma măsurilor luate de către comitetul de partid, pentru realizarea ritmică a planului de producţie, care a antrenat în această acţiune întreg colectivul, s-a obţinut fără îndoială un succes deosebit, îndeplinirea — aşa cum s-a arătat — in mod ritmic a planului pe prima decadă, aproape in întregime. Aceasta atestă inepuiza­bilele rezerve interne existente pentru continua îmbunătăţire a procesului de producţie. Realizările puteau fi şi mai frumoa­se dacă la toate locurile de muncă s-ar fi manifestat aceeaşi preocupare pentru îndeplinirea zilnică a planului de producţie conform graficelor întoc­mite că lucrurile nu stau întocmai, o dovedeşte faptul că la unele repere cum ar fi chiulasa, coroana, colectorul, discul 093 şi altele, planul pe prima decadă nu a fost îndeplinit. Aceasta a avut ca urmare nerealizarea în în­tregime a planului decadal ceea ce se datorează atît defectării unor ma­şini şi S.D.V.-uri, cit şi unor lipsuri de organizare a producţiei. Pentru o mai bună desfăşurare a procesului de producţie, pentru a se da posibilitate liniei de montaj să respecte graficul stabilit, conducerea secţiei trebuie să ţină seama la de­falcarea sarcinilor de plan lunare, că între liniile bloc motor şi montaj este necesar să existe un decalaj de blocuri şi alte repere de cel puţin 2—3 zile. Deşi asemenea sarcini s-au trasat de către comitetul de partid, conducerile atelierelor nu au luat măsurile cuve­nite pentru asigurarea îndeplinirii lor. Conducerile atelierelor, controlate de conducerea secţiei, au datoria să ana­lizeze neîntîrziat posibilităţile de rea­lizare a sarcinilor trasate de organi­zaţia de partid, luînd măsuri de a crea lunar tm stoc tampon de m­ese cu ut­ decalaj de 2—3 zile faţă de montaj. In acest scop defalcarea tre­buie făcută in aşa fel incit pe fiecare linie de fabricaţie, in ultimele 2—3 zile ale lunii să se lucreze pentru crearea acestor rezerve de piese. Se va crea astfel posibilitatea ca încă din primele zile ale lunii montajul să decurgă în mod normal. In ce priveşte repararea şi întreţi­nerea S.D.V.-urilor şi a maşinilor, con­ducerea secţiei trebuie să ia de ase­menea măsuri ca atelierele mecanicu­lui şef să fie mai mult legate de pro­cesul de producţie pentru a nu se mai repeta — atunci cînd se produc unele defecţiuni — cazuri de „necunoaşte­re“ a situaţiei pe teren. E firesc ca şi reglorii să participe la acţiunea de îndrumare şi instruire a muncitorilor — ceea ce nu s-a făcut — explicîn­­du-le şi demonstrîndu-le practic cum să regleze maşinile, sculele şi dispo­zitivele, preocuipîndu-se împreună cu maiştrii de o mai bună exploatare şi întreţinere a maşinilor. Lichidînd lipsurile semnalate, pu­­nînd în valoare inepuizabilele resurse interne ale producţiei, colectivul sec­ţiei motor, sub îndrumarea organiza­ţiei de partid, poate asigura realiza­rea şi depăşirea planului in meci rit­mic pe zile şi decade. H­­. DOREANU Călătorind prin ţară şi peste hotare in cursul acestui an agenţia O.N.T. „Car­­paţi"-Braşov a avut o activitate multilaterală. Acest lucru este confir­mat de cîteva cifre. Peste 65.000 de oa­meni ai muncii din o­­raşul Braşov au între­prins călătorii şi croa­ziere în ţară, prin a­­genţia O.N.T., vizitind diverse localităţi şi ad­­mirînd minunatele con­strucţii ale socialismu­lui, care împînzesc pa­tria în lung şi în lat. In afară de aceştia peste 2.000 de oameni ai muncii din oraş au în­treprins prin O.N.T. călătorii în ţările socia­liste frăţeşti. In acest timp oraşul de sub Tîmpa a fost vizitat de peste 22.000 de oameni, din diferite ţări ale lumii. In noua­ hală de coloranţi azoici, de la fabrica ,,Colorom“-Codlea, se montează utilajele. In, clişeu îi vedem pe mon­­torii W. Fima, E. Bregner și N. Grădi­naru lucrînd la­ instalarea utilajului. 400.000 lei economii îndeplinind lună de lună planul de producţie, muncitorii şi tehnicie­nii de la Centrul mecanic secţia Codlea, au înregistrat în cele 10 luni ale anului, o depăşire de plan la producţia globală cu 2,4 la sută. în acest timp s-a îmbunătăţit simţitor calitatea reparaţiilor la tractoare şi motoare, precum şi la fabricarea pie­selor de schimb. Introducind noi me­tode de lucru, reducîn­d consumurile specifice, colectivul secţiei a reali­zat economii peste plan la preţul de cost în valoare de 400.000 lei, iar beneficii peste plan in valoare de 500.000 lei. La aceste realizări au adus o con­tribuţie de seamă fruntaşii in între­cere, Kalaman Francisc, Gheorghe Tănăsescu, Tudor Alexandru me­canici, Tatu Gheorghe, Ioan Năpar, strungari şi alţii. însemnate succese Cei peste 740 cooperatori din ca­drul cooperativei „Meşteşugarul“ din Mediaş, muncesc cu avânt pentru sa­tisfacerea cerinţelor populaţiei şi în­deplinirea sarcinilor de plan. în de­curs de 10 luni planul produc­ţiei globale a fost realizat în pro­porţie de 100,16 la sută, iar la pro­ducţia marfă în proporţie de 115 la suta. Folosind cu chibzuinţă materia pri­mă şi materialele, cooperatorii au­­reuşit sa realizeze economii in va­loare de 76.000 lei. De asemenea s-au dat beneficii peste plan in va­loare de gr.ooo lei. In depăşirea sarcinilor de plan se evidenţiază în mod deosebit unitatea l­a croitorie pentru bărbaţi, coopera­torii Luca Romulus, Barabas Petru, Gafor Ilie din secţia I reparaţii în­călţăminte şi alţii. POPA TUDOR, coresp. ===—==^~ .■.... • =■■■■■ == Fruntaşi în mişcarea de inovaţii Mişcarea de inovaţii din cadrul uzinelor „Steagul Roşu“ din Braşov se desfăşoară în plin avânt. Fiecare secţie îşi are inovatorii ei, care luptă pentru continua îmbunătăţire a cali­tăţii producţiei, pentru promovarea noului, în scopul îndeplinirii şi de­păşirii sarcinilor de plan. Până în prezent s-a dovedit a fi fruntaşă în mişcarea de inovaţii sec­ţia prese şi capotaje. Anul acesta, co­lectivul secţiei a făcut 42 propu­neri de inovaţii, care aduc economii în valoare de 285.000 lei. Ele au con­tribuit şi la reducerea procentului de rebut de la 0,25 la sută la 0,17 la sută. Printre inovatori pot fi eviden­ţiaţi Nicolae Comănici, Dumitru Răduţ, Gheorghe Mindrescu, Con­stantin Ştefănescu, Evdochin Cio­­lacu, Constantin Bicu şi alţii. plin materiale economisite în perioada 1 ianuarie-31 octom­brie a.c., colectivul fabricii „Timpuri noi“ din Braşov a economisit 1 2 .000 dm.p. piele feţe, 2.840 kg. talpă şi 988 m.p. pînză. Din materialele eco­nomisite se pot confecţiona peste 12.000 perechi ghetuţe pentru copii. La panoul de onoare al fruntaşilor în economisirea materialelor se află înscrise numele croitorilor Dumitru Manea, Grigore Furnea şi Liess Oti- Iia, al ştanţatorului Iosif Welkens şi al croitorului de pînză Moise Gali. FANICA BADIC, coresp. COTIDIE CĂRĂMIZI UŞOARE CU DOUĂ GOLURI De cur­ând, întreprinderea indus­trială raională Făgăraş, a trecut la producerea de cărămizi uşoare cu două goluri. Acest sortiment, este mult solicitat de sectorul de con­strucţii pentru executarea pereţilor despărţitori la noile construcţii. Cărămida cu două goluri are mai multe avantaje : e mai ușoară, are o izolare mai bună și formează un zid mai subțire, economisindu-se astfel materiale. Biblioteci personale pentru elevi In şcolile din Braşov continuă ac­ţiunea de procurare a bibliotecilor personale de către elevi. In acest scop, C.L.D.C.-ul pune la indemina elevilor volumele apărute în ciclul „Biblioteca şcolarului'’, „Biblioteca pentru toţi ', şi „In ajutorul actvită­­ţii practice a pionierilor şi şcolarilor". În ultimul timp la Şcoala de 7 ani nr. 4 au fost difuzate 400 biblioteci personale, iar la Şcoala de 7 ani nr. 1, 200 de asemenea biblioteci. De menţionat este şi faptul că la Şcoala de 7 ani nr. 5, unde această acţiune se desfăşoară din plin, alături de­­elevi îşi procură biblioteci personale - cu cărţi la alegere - şi cadrele di­dactice din şcoală. Al 21-lea sat electrificat în acest an Joi, 20 noiembrie a.c., rămîne o zi memorabilă, în viaţa locuitorilor satului Ariişd. In această zi s-a a­­prins pentru prima oară lumina elec­trică în sat. Cetăţenii din acest sat al raionului Sf. Gheorghe n-au aş­teptat împlinirea dorinţei lor cu mâinile încrucişate ; ei au contribuit­­la electrificarea satului atît mate­rialiceşte cit şi prin muncă patrio­tică. Cu electrificarea satului Ariuşd, numărul localităților electrificate în acest an în regiunea noastră a ajuns la 21. um­, om a rămas la urmă f U n lăcătuş a fost trimis, nu de mult, cu o misiune în altă lo­calitate. Urma să vadă un va­gon care se defectase pe linie. S-a intîmplat insă ca în timpul depla­sării să aibă o atitudine necuviin­cioasă faţă de cei care■ îl găzduise­­ră acolo unde urma să-şi desfăşoare activitatea. Cînd s-a întors acasă, la Revizia de vagoane din Braşov-Triaj, s-a făcut in jurul cazului acestuia un tărăboi straşnic. A fost luat în primire cu discuţii severe, şedinţe, un desen mare, în culori, la gazeta de perete. - Ai rămas în urmă - i-au spus tovarăşii de muncă. T­rebuie să-i cunoşti in activita­tea lor pe ceferiştii de la re­vizie ca să poţi înţelege pricina tărăboiului care s-a dezlănţuit în jurul faptului că un Lăcătuş „a rămas in urma . Pentru cei mai mulţi dintre ei acesta este un eveniment cu totul neobişnuit. Să rămîi în ur­ma timpului! In fiecare ceas, în fie­care clipă oamenii de aici se în­trec­­ cu timpul. 11 lasă în urmă prin faptele lor. Orice dovadă, cit de mi­că, de rămînere in urma timpului - oricum s-ar manifesta ea - a deve­nit aici un eveniment cu totul ne­obișnuit-Cinci - zece minute, aici intir­zia uneori de la lucru, tînărul Nicolae Mészáros. Cu tîhcâ-zece minute fa­mine­a în urma timpului. Numai a­­tit şi a fost de ajuns ca el să de­vină „un caz". Tovarăşii de mun­că şi-au spus cu­vintul. Cel intirziat n-a înţeles de ce se face atita zar­vă în jurul unui fleac de cîteva mi­nute. A răspuns obraznic, cam de sus, s-a rupt de colectivul echipei din care făcea parte. A urmat o adevă­rată furtună. - N-ai voie să vămii în urmă! Oamenii au apreciat asta ca ,o­­glindind lipsa de maturitate a tină­­rilui lor tovarăș de muncă. Comu­niștii, discutîndu-i primirea în par­tid, au hotărît să-i prelungească sta­giul de candidat. -Un comunist, i-au spus ei, nu ■poate să fie nici îngîmfat, nici indi­vidualei. Şi mai ales nu are voie să ramină în urmă! Iată cit de exigenţi sint ei atunci cînd, măsurîndu-şi forţele, în, între­cere cu timpul, se iveşte undeva o cit de mică raminare în urmă d­e fapt, fiecare dintre ei are un fel anume de a merge inaine mai repede, mereu mai repede decit timpul. Comunistul Traian Paşca, un om voinic şi energic, are o sarcină de răspundere. Conduce o echipă de lăcătuşi care face revizori la grupa ,,D“, grupa de unde por­nesc trenurile. Acolo echipa sa face un ultim control trenurilor care iau pieptiş urcuşul Predealului. Nici o întîrziere, cit de mică, nici o dovadă de superficialitate! Cind între nouă trenuri pauza e prea mare, lăcătuşii din grupa „D“ se reped să dea o mină de ajutor celor de la linia de r­eparaţii pentru ca vagoanele să in­tre cit mai repede în circuit. Din această echipă face parte în prezent şi tînărul Nicolae Mészáros, cel căruia timpul i-o lua de obicei înainte. Colectivul l-a ajutat să-şi vadă chipul in oglinda unor sfaturi zilnice, tovărăşeşti. Acum comunis­tul Nicolae Mészáros - ca urmare a schimbărilor petrecute în atitudi­nea sa, a fost primit în rîndul co­muniştilor - este unul din muncitorii buni ai echipei. T­înărul inginer Dan Nahaiciuc povesteşte, de obicei, cu vă­dită plăcere, un alt caz, cazul lui Gheorghe Oancea: „Stătea la o masă in faţa a sute de oameni. Nu îndrăznea să-și ridi­ce privirile“... - Am fost vinovat - a spus el cînd i s-a dat cuvîntul, într-o sin- D. CRISTEA (Continuare în pag. 3­s) La fabrica „Nicovala“ din Sighişoara se acordă o atenţie deosebită ridicării calificării muncitorilor, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii. IN CLIŞEU, şeful de echipă Birt Andrei, arată muncitorilor Lörincz Aron, Muntă Mihai, Egnedi Walter, un nou­ dispozitiv ce se aplică la maşina de tăiat fîșii de tablă. Adăpători automate Recent, la gospodăria colectivă „Brazdă nouă“ din comuna Şura Mică, raionul Sibiu, a fost dat în folosinţă un apeduct cu o capacitate de 16 litri apă pe minut. Noul ape­duct care-şi captează apa din trei izvoare, va alimenta noile grajduri a căror capacitate este de 220 capete bovine. Intrarea in funcţiune a apeductu­lui a dat posibilitate colectiviştilor să monteze în grajduri adăpători automate care vor fi date in folosinţă în cel mai scurt timp. Tehnica îmbunătăţită în scopul de a rezolva operativ problemele, legate de ridicarea nive­lului tehnic, al producţiei în cadrul uzinei „Rulmentul“ din Braşov, a fost creată secţia­ de mecanizări şi auto­matizări, în scurt timp colectivul a­­cestei secţii a­ realizat, în colaborare cu serviciul constructor , şef, o serie de maşini şi agregate noi, a moderni­­zat altele. Astfel, au fost confecţio­nate diferite aparate de control, ali­mentatoare automate la:maşinile de rectificat, băi de călire semiautomate pentru secţia tratament,abenzi rulante şi elevatoare pentru forjă etc. Trecîncî prin­ această secţie, intîl­­neşti mereu alte noutăţi, rod al preo­cupării colectivului de muncă pentru îmbunătăţirea procesului de produc­ţie, prin soluţii tehnice moderne. Prin­tre cele mai recente figurează bancul de încercare şi macaralele portative.­ Pentru a putea , controla calitatea agregatelor înainte de a fi date în folosinţă, ele sunt supuse pe noul banc de probă, conceput şi executat in întregime în uzină. Prin această probă­­ preliminară de verificare se elimină toate defecţiunile ce ar fi putut sur­veni fie la concepţia, construcţia sau execuţia agregatelor. Masa de con­trol, prevăzută cu legături pentru pro­be cu aburi şi aer comprimat, permi­­­­te verificarea oricărei instalaţii. Zvelte şi pline de putere, aşa arată macaralele portative, care servesc la ridicarea pieselor grele, pentru a le aşeza sau­ scoate de pe maşini, a le manipula. Ele ridică piese pînă la 400­­kg., lucrează în­ toate direcţiile şi pot fi purtate cu uşurinţă printre maşini, chiar dacă acestea sunt­­apro­piate unele de altele. S-au distins în mod deosebit la crearea acestor agregate tov. I. Mi­hály, C. Şerban, I. Traian, T. Iacob, N. Ghişoiu şi alţii. D. GENADT. coresp. Producţii mari — venituri sporite Lucrînd cicoarea cultivată pe cele 80 hectare după toate regulile agrotehnice şi aplicînd întocmai sistemul retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii, colec­tiviştii din comuna Sînpetru - Braşov, au recoltat în această toamnă peste 25 000 kg. cicoare în medie la hectar depăşind astfel producţia iniţial stabilită. Din depăşirea rezultată, membrilor colectivişti li s-a împăr­ţit suma de 91.000 Iei, ceea ce reprezintă 40 la sută din valoarea totală a producţiei obţinute peste plan. Cele mai mari sume au fost încasate de colectiviştii Ioan şi Maria Munteanu precum şi de G. Boriceanu. O acţiune culturală revoltă Radiodifuziunea romina a organizat recent, la clu­bul „Independenţa“ din Sibiu, un concurs „Cine ştie cîştig“ , cuprinzând temele : „Bogăţiile naturale ale patriei“, „Fabule şi fabidişti“, „Pe drumuri de munte“ şi „Originea şi evoluţia omului“. Concurenţii au do­vedit o bună pregătire, evidenţiindu-se in mod deo­sebit ing. Octavian Moga de la uzinele „Indepen­denţa", care răspunzind excepţional la cele nouă în­trebări plus una suplimentară ale temei „Bogăţiile naturale ale patriei", a ciştigat un premiu de 4.000 lei. Concursul s-a bucurat de un viu interes, asistenţa însumind peste 7­00 de spectatori. (AL. CONST­AN­­TINESCU). Consfătuire cu conducerile caselor de copii Maine, sâmbătă 2 decembrie, şi du­minică 3 decem­brie, va avea loc la Sibiu o consfă­tuire cu conduce­rile celor 11 case de copii din regiu­nea noastră, orga­nizată d secţia de invăţămînt şi cul­tură a Sfatului­ Popular al regiunii Braşov. In cadrul cons­fătuirii, conduceri­le caselor de copii din Făgăraş, Me­diaş şi Sighişoara, vor prezenta refe­rate privind­ proce­sul instructiv-edu­­cativ şi organiza­rea timpului liber in cele trei uni­tăţi. Seara la căminul cultural La căminul cultural din satul Ilimbav, raionul Agnita, in fiecare seară este animaţie. Spectacolele formaţiilor de amator­, sunt eveni­mente care au intrat aici adine in viaţa sau­lui. Aproape toţi locui­torii - de la pionieri pină la cei mai vîrstnici - sunt artişti amatori. Astăzi, în regiunea noastră exis­tă cite un artist amator la fiecare 25 de locuitori. Echipele artistice din regiune cuprind mai bine de 48.000 de tineri şi tinere. Forma­Una din principalele condiţii pen­tru asigurarea sporirii efectivului de taurine şi a productivităţii acestora este organizarea creşterii raţionale a viţeilor. Prin aceasta se asigură formarea unui nucleu bun pentru matca prezentă şi viitoare, căruia i se cunosc bine calităţile şi producţia, animalele fiind adaptate la condi­ţiile locale de dezvoltare. Pe de altă parte, de la viţelele oprite din pră­­silă proprie se obţine un număr mai mare de produşi valoroşi decit ele la o vacă, care este cumpărată la o vîrstă mai înaintată şi care, după cîţiva ani, trebuie să fie scoasă din producţie. Tocmai de aceea conducerea gos­podăriei agricole colective din Hăl­­chiu, raionul Sf. Gheorghe, în ulti­mii ani a dat o deosebită atenţie re­ţinerii tineretului taurin din prăsilă proprie. Astfel, dacă în anul 1950 aveam numai 53 capete vitele, pînă la sfîrşitul anului acesta vom ajunge la peste 260 capete. Cum îngrijim noi tineretul taurin ? Pentru obţinerea unor produşi să­nătoşi, viguroşi, ne străduim să în­treţinem în mod corespunzător vaci­le încă din perioada de gestaţie, ad­­ministrîndu-le în hrană furaje cit mai variate, bogate în albumină, săruri, ferindu-le de lovituri, de curenţi şi alte cauze care ar dăuna sănătăţii şi dezvoltării normale a viţelului. Raţia unei vaci gestante se com­pune din: 25 kg. borhot de sfeclă, 10 kg. porumb-siloz, 3 kg. pleavă, 1 kg. melasă, toate pregătite în ames­tec cu cel puţin 24 ore înainte pen­tru a se fermenta şi a căpăta un gust plăcut. Pe lingă aceasta mii dăm, 3 kg. borhot de bere şi 2 kg. concen­trate. După fătare, viţeii se duc in boxe curate, ferite de curenţi, unde stau­ţiile de amatori işi ridică neconte­nit măiestria interpretativă, situîn­­du-se astfel pe locuri fruntaşe in concursurile pe ţară. în spectaco­lele lor, tradiţia folclorică se îm­bină armonios cu creaţiile actuale, închinate vieţii noi a poporului nostru. In aceste zile, formaţiile de tea­tru din regiune fac ultimele pre­gătiri pentru cel de-al III-lea Fes­tival bienal de teatru „I. L. Ca­­ragiale“, pină la vies­ta de 3 săptămini. Apoi se grupează in boxe comune, in func­ţie­­ de vîrstă­, pentru a­ li se­­ face hrănirea în mod diferenţiat.­ Lunar, viţeii se cântăresc pentru a le urmâri creşterea în greutate. Iată mai jos raţiile ce se folosesc in hrana viţeilor: de la 1 la 3 zile viţeii sunt lăsaţi să sugă natural; de la 3 la 21 zile alăptatul se face cu bi­beronul, dînd­u-se cite 8 l. de lapte integral; de la 21 zile la 2 luni alăp­tarea se face tot în mod artificial, dindu-se cite 6 litri lapte integral şi cite 2 1. lapte smîntinit; de la 2 luni la 6 luni se dă cite 6-8 1. lapte smîn­­tînit; începind de la o lună li se administrează şi tăriţe cite 0,250 -0,500 kg. (în funcţie de vîrstă) şi cite 2 kg. trifoi de calitate bună. Cînd se administrează, laptele tre­buie să aibă o temperatură constantă de 36-38 grade, să fie proaspăt, cura­şi să provină de la vaci sănătoase. El se dă în cantităţi egale, la ori fixe, în vase curate şi dezinfectate. începînd cu vîrstă de 2 luni viţeii primesc în raţie şi cite 8-10 grame calciu furajer precum şi morcovi şi amestec de nutreţuri care înlocuiesc făina de ovăz. După înţărcare, hrana principală a viţeilor o constituie silozul, nutre­ţurile suculente, finul şi alte furaje care pot fi date în raport de vîrstă şi anume: 10 kg. de siloz, 2 kg. de rădăcinoase, 0,500 kg. concentrate, iar vara se ţin la păşune, în tabără. Numai respectînd cu stricteţe toate regulile de înalu­ire şi hrănire se pot obţine animale viguroase, ca­pabile să dea producţii mari de lapte. GH. GHEROCOSTEA, inginer zootehnist la G.A.C. Hălchiu, raionul Sf. Gheorghe DUDIENE DIN EXPERIENŢA 6 A.C. FRUHTAŞE Cum îngrijim viţeii pentru prăsilă îmbunătăţirea calităţii săpu­nului de ţoale­tă cit şi a aspec­tului este o pre­ocupare perma­nentă a comu­nistei Mihăilescu Ana care lucrea­ză in secţia cos­metică a fabrici­i.Nivea“ Braşov. IN CLIŞEU: Tovarăşa Mihăi­­lescu Ana dis­cutând despre c­a­­litatea și aspec­tul săpunului produs. Angajament îndeplinit la preluările din contractări Salariaţii cooperativei de consum din comuna Bratei, raionul Mediaş, cu sprijinul sfatului popular şi sub îndrumarea permanentă a organiza­ţiei de partid, au desfăşurat o muncă susţinută pentru aplicarea în practică a planului de măsuri întocmit de comitetul executiv al U.R.C.C. cu privire la preluarea produselor a­­gricole contractate.­ în acest scop ei au raportat îndeplinirea cu 10 zile mai devreme a angajamentului­ luat privind preluarea produselor con­tractate la sortimentele cartofi și po­rumb. La aceste produse s-a preluat o cantitate totală de 128,3 tone. Acest rezultat a fost posibil dato­rită unei munci perseverente duse de către lucrătorii acestei unităţi,­­ cum şi importanţei pe care au ai dat-o preluării în termenul stat a produselor contractate. De asem­nea,­merită să fie­ evidenţiate sp­nul şi contribuţia adusă la real­­ea planului de preluare din c tractări al cooperativei, de către raniţ din comună. Rezultate bune obţinut şi alte cooperative do.'t sum din raionul Mediaş, ceea a făcut ca numai în ultima decadă această lună, să se preia din cont, fărî o cantitate de 175,4 tone car. și 623 tone porumb. DRAGOTA GHEORGE coresp.

Next