Drum Nou, decembrie 1961 (Anul 18, nr. 5266-5289)
1961-12-01 / nr. 5266
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAt nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PUR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XVIII, Nr. 5266 ★ VINERI, 1 DECEMBRIE 1961 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Să valorificăm din plin rezervele interne Nu muncă în asalt ci producţie ritmică! începînd cu luna iunie, în secţia motor a uzinelor „Steagul Roşu“ planul lunar de producţie se realiza greu, neritmic. In prima decadă a lunii, bunăoară, se realiza doar 10—15 la sută din planul lunar. Cauzele se datorau unor lipsuri atît în organizarea şi urmărirea felului în care se desfăşoară activitatea pe liniile de fabricaţie, cit şi a unor greutăţi produse din lipsă de materiale şi scule, defecţiuni la maşini. Faţă de situaţia existentă, comitetul de partid nr. 1 şi-a propus să analizeze amănunţit într-una din şedinţele sale, cauzele care duc la nerespectarea ritmicităţii, adoptîndu-se cele mai eficace măsuri pentru înlăturarea lipsurilor existente. Pentru realizarea planului de măsuri întocmit, comuniştilor li s-au trasat sarcini precise. Aşa, de pildă, inginerului L. Györfi i s-a trasat sarcina de a coordona activitatea de producţie la cele două ramuri ale liniei bloc motor. Urmărirea pe bază de grafic a sarcinii zilnice de plan la fiecare operaţie cheie, ii revine maistrului Marin Latu. Muncitorului Al. Jurău i s-a trasat de asemenea sarcina de a analiza periodic în cadrul consfătuirilor de producţie calitatea reparaţiilor la maşini, iar muncitorului Ioan Puiu, de a discuta operativ în grupele de partid toate cazurile de nerealizare ritmică ,a planului de producţie, Injaid măsurile cuvenite. Mergindu-se pe linia realizării obiectivelor înscrise /in plan, s-au luat totodată măsuripentru completarea schimbului II și III la locurile strangulate ; verificarea felului în care muncitorii, /erii de echipe și organele C.T.C. isi îndeplinesc sarcinile privind autocontrolul volant şi controlul primei piese; asigurarea aprovizionării ritmice cu semiprefabricate şi piese; funcţionarea neîntreruptă şi în bune condiţiuni a utilajelor în vederea efectuării unor lucrări de calitate etc. Pentru traducerea in fapt a planului de măsuri, comuniştii au mobilizat întreg colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni, informind periodic organizaţiile de bază despre rezultatele obţinute şi felul in care se realizează planul zilnic de producţie. La rîndul lor organizaţiile de bază au analizat periodic situaţia realizării indicilor de plan, propunînd măsuri care au dus la îmbunătăţirea simţitoare a procesului de producţie. Intr-o şedinţă care a avut loc recent, comitetul de partid nr. 1 a analizat felul în care este realizat planul de măsuri întocmit, precum şi eficacitatea măsurilor luate în scopul îndeplinirii ritmice a planului de producţie. Rezultatul ? S-a constatat că pentru prima dată, după 5 luni de zile, planul pe prima decadă a lunii (noiembrie) a fost îndeplinit cu o ritmicitate de aproape 100 la sută. Linia montaj motoare bunăoară, a avut planificat în prima decadă un număr de 342 motoare şi a montat 320 bucăţi. La atelierul 522 s-au realizat 2.286 biele în joc de 2.043, depăşiri inregistrîndu-se şi la arborele cotit, axe cu came şi altele. Rezultă deci că activitatea secţiei motor, datorită măsurilor luate pentru valorificarea rezervelor interne, a fost mult îmbunătăţită în această perioadă. Conducătorii locurilor de muncă au fost mai activi, s-au preocupat mai bine de aprovizionarea cu materiale şi scule, ceea ce a avut ca urmare realizarea ritmică a planului de producţie. In urma măsurilor luate de către comitetul de partid, pentru realizarea ritmică a planului de producţie, care a antrenat în această acţiune întreg colectivul, s-a obţinut fără îndoială un succes deosebit, îndeplinirea — aşa cum s-a arătat — in mod ritmic a planului pe prima decadă, aproape in întregime. Aceasta atestă inepuizabilele rezerve interne existente pentru continua îmbunătăţire a procesului de producţie. Realizările puteau fi şi mai frumoase dacă la toate locurile de muncă s-ar fi manifestat aceeaşi preocupare pentru îndeplinirea zilnică a planului de producţie conform graficelor întocmite că lucrurile nu stau întocmai, o dovedeşte faptul că la unele repere cum ar fi chiulasa, coroana, colectorul, discul 093 şi altele, planul pe prima decadă nu a fost îndeplinit. Aceasta a avut ca urmare nerealizarea în întregime a planului decadal ceea ce se datorează atît defectării unor maşini şi S.D.V.-uri, cit şi unor lipsuri de organizare a producţiei. Pentru o mai bună desfăşurare a procesului de producţie, pentru a se da posibilitate liniei de montaj să respecte graficul stabilit, conducerea secţiei trebuie să ţină seama la defalcarea sarcinilor de plan lunare, că între liniile bloc motor şi montaj este necesar să existe un decalaj de blocuri şi alte repere de cel puţin 2—3 zile. Deşi asemenea sarcini s-au trasat de către comitetul de partid, conducerile atelierelor nu au luat măsurile cuvenite pentru asigurarea îndeplinirii lor. Conducerile atelierelor, controlate de conducerea secţiei, au datoria să analizeze neîntîrziat posibilităţile de realizare a sarcinilor trasate de organizaţia de partid, luînd măsuri de a crea lunar tm stoc tampon de mese cu ut decalaj de 2—3 zile faţă de montaj. In acest scop defalcarea trebuie făcută in aşa fel incit pe fiecare linie de fabricaţie, in ultimele 2—3 zile ale lunii să se lucreze pentru crearea acestor rezerve de piese. Se va crea astfel posibilitatea ca încă din primele zile ale lunii montajul să decurgă în mod normal. In ce priveşte repararea şi întreţinerea S.D.V.-urilor şi a maşinilor, conducerea secţiei trebuie să ia de asemenea măsuri ca atelierele mecanicului şef să fie mai mult legate de procesul de producţie pentru a nu se mai repeta — atunci cînd se produc unele defecţiuni — cazuri de „necunoaştere“ a situaţiei pe teren. E firesc ca şi reglorii să participe la acţiunea de îndrumare şi instruire a muncitorilor — ceea ce nu s-a făcut — explicîndu-le şi demonstrîndu-le practic cum să regleze maşinile, sculele şi dispozitivele, preocuipîndu-se împreună cu maiştrii de o mai bună exploatare şi întreţinere a maşinilor. Lichidînd lipsurile semnalate, punînd în valoare inepuizabilele resurse interne ale producţiei, colectivul secţiei motor, sub îndrumarea organizaţiei de partid, poate asigura realizarea şi depăşirea planului in meci ritmic pe zile şi decade. H. DOREANU Călătorind prin ţară şi peste hotare in cursul acestui an agenţia O.N.T. „Carpaţi"-Braşov a avut o activitate multilaterală. Acest lucru este confirmat de cîteva cifre. Peste 65.000 de oameni ai muncii din oraşul Braşov au întreprins călătorii şi croaziere în ţară, prin agenţia O.N.T., vizitind diverse localităţi şi admirînd minunatele construcţii ale socialismului, care împînzesc patria în lung şi în lat. In afară de aceştia peste 2.000 de oameni ai muncii din oraş au întreprins prin O.N.T. călătorii în ţările socialiste frăţeşti. In acest timp oraşul de sub Tîmpa a fost vizitat de peste 22.000 de oameni, din diferite ţări ale lumii. In noua hală de coloranţi azoici, de la fabrica ,,Colorom“-Codlea, se montează utilajele. In, clişeu îi vedem pe montorii W. Fima, E. Bregner și N. Grădinaru lucrînd la instalarea utilajului. 400.000 lei economii îndeplinind lună de lună planul de producţie, muncitorii şi tehnicienii de la Centrul mecanic secţia Codlea, au înregistrat în cele 10 luni ale anului, o depăşire de plan la producţia globală cu 2,4 la sută. în acest timp s-a îmbunătăţit simţitor calitatea reparaţiilor la tractoare şi motoare, precum şi la fabricarea pieselor de schimb. Introducind noi metode de lucru, reducînd consumurile specifice, colectivul secţiei a realizat economii peste plan la preţul de cost în valoare de 400.000 lei, iar beneficii peste plan in valoare de 500.000 lei. La aceste realizări au adus o contribuţie de seamă fruntaşii in întrecere, Kalaman Francisc, Gheorghe Tănăsescu, Tudor Alexandru mecanici, Tatu Gheorghe, Ioan Năpar, strungari şi alţii. însemnate succese Cei peste 740 cooperatori din cadrul cooperativei „Meşteşugarul“ din Mediaş, muncesc cu avânt pentru satisfacerea cerinţelor populaţiei şi îndeplinirea sarcinilor de plan. în decurs de 10 luni planul producţiei globale a fost realizat în proporţie de 100,16 la sută, iar la producţia marfă în proporţie de 115 la suta. Folosind cu chibzuinţă materia primă şi materialele, cooperatorii aureuşit sa realizeze economii in valoare de 76.000 lei. De asemenea s-au dat beneficii peste plan in valoare de gr.ooo lei. In depăşirea sarcinilor de plan se evidenţiază în mod deosebit unitatea la croitorie pentru bărbaţi, cooperatorii Luca Romulus, Barabas Petru, Gafor Ilie din secţia I reparaţii încălţăminte şi alţii. POPA TUDOR, coresp. ===—==^~ .■.... • =■■■■■ == Fruntaşi în mişcarea de inovaţii Mişcarea de inovaţii din cadrul uzinelor „Steagul Roşu“ din Braşov se desfăşoară în plin avânt. Fiecare secţie îşi are inovatorii ei, care luptă pentru continua îmbunătăţire a calităţii producţiei, pentru promovarea noului, în scopul îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de plan. Până în prezent s-a dovedit a fi fruntaşă în mişcarea de inovaţii secţia prese şi capotaje. Anul acesta, colectivul secţiei a făcut 42 propuneri de inovaţii, care aduc economii în valoare de 285.000 lei. Ele au contribuit şi la reducerea procentului de rebut de la 0,25 la sută la 0,17 la sută. Printre inovatori pot fi evidenţiaţi Nicolae Comănici, Dumitru Răduţ, Gheorghe Mindrescu, Constantin Ştefănescu, Evdochin Ciolacu, Constantin Bicu şi alţii. plin materiale economisite în perioada 1 ianuarie-31 octombrie a.c., colectivul fabricii „Timpuri noi“ din Braşov a economisit 1 2 .000 dm.p. piele feţe, 2.840 kg. talpă şi 988 m.p. pînză. Din materialele economisite se pot confecţiona peste 12.000 perechi ghetuţe pentru copii. La panoul de onoare al fruntaşilor în economisirea materialelor se află înscrise numele croitorilor Dumitru Manea, Grigore Furnea şi Liess Oti- Iia, al ştanţatorului Iosif Welkens şi al croitorului de pînză Moise Gali. FANICA BADIC, coresp. COTIDIE CĂRĂMIZI UŞOARE CU DOUĂ GOLURI De curând, întreprinderea industrială raională Făgăraş, a trecut la producerea de cărămizi uşoare cu două goluri. Acest sortiment, este mult solicitat de sectorul de construcţii pentru executarea pereţilor despărţitori la noile construcţii. Cărămida cu două goluri are mai multe avantaje : e mai ușoară, are o izolare mai bună și formează un zid mai subțire, economisindu-se astfel materiale. Biblioteci personale pentru elevi In şcolile din Braşov continuă acţiunea de procurare a bibliotecilor personale de către elevi. In acest scop, C.L.D.C.-ul pune la indemina elevilor volumele apărute în ciclul „Biblioteca şcolarului'’, „Biblioteca pentru toţi ', şi „In ajutorul actvităţii practice a pionierilor şi şcolarilor". În ultimul timp la Şcoala de 7 ani nr. 4 au fost difuzate 400 biblioteci personale, iar la Şcoala de 7 ani nr. 1, 200 de asemenea biblioteci. De menţionat este şi faptul că la Şcoala de 7 ani nr. 5, unde această acţiune se desfăşoară din plin, alături deelevi îşi procură biblioteci personale - cu cărţi la alegere - şi cadrele didactice din şcoală. Al 21-lea sat electrificat în acest an Joi, 20 noiembrie a.c., rămîne o zi memorabilă, în viaţa locuitorilor satului Ariişd. In această zi s-a aprins pentru prima oară lumina electrică în sat. Cetăţenii din acest sat al raionului Sf. Gheorghe n-au aşteptat împlinirea dorinţei lor cu mâinile încrucişate ; ei au contribuitla electrificarea satului atît materialiceşte cit şi prin muncă patriotică. Cu electrificarea satului Ariuşd, numărul localităților electrificate în acest an în regiunea noastră a ajuns la 21. um, om a rămas la urmă f U n lăcătuş a fost trimis, nu de mult, cu o misiune în altă localitate. Urma să vadă un vagon care se defectase pe linie. S-a intîmplat insă ca în timpul deplasării să aibă o atitudine necuviincioasă faţă de cei care■ îl găzduiseră acolo unde urma să-şi desfăşoare activitatea. Cînd s-a întors acasă, la Revizia de vagoane din Braşov-Triaj, s-a făcut in jurul cazului acestuia un tărăboi straşnic. A fost luat în primire cu discuţii severe, şedinţe, un desen mare, în culori, la gazeta de perete. - Ai rămas în urmă - i-au spus tovarăşii de muncă. Trebuie să-i cunoşti in activitatea lor pe ceferiştii de la revizie ca să poţi înţelege pricina tărăboiului care s-a dezlănţuit în jurul faptului că un Lăcătuş „a rămas in urma . Pentru cei mai mulţi dintre ei acesta este un eveniment cu totul neobişnuit. Să rămîi în urma timpului! In fiecare ceas, în fiecare clipă oamenii de aici se întrec cu timpul. 11 lasă în urmă prin faptele lor. Orice dovadă, cit de mică, de rămînere in urma timpului - oricum s-ar manifesta ea - a devenit aici un eveniment cu totul neobișnuit-Cinci - zece minute, aici intirzia uneori de la lucru, tînărul Nicolae Mészáros. Cu tîhcâ-zece minute faminea în urma timpului. Numai atit şi a fost de ajuns ca el să devină „un caz". Tovarăşii de muncă şi-au spus cuvintul. Cel intirziat n-a înţeles de ce se face atita zarvă în jurul unui fleac de cîteva minute. A răspuns obraznic, cam de sus, s-a rupt de colectivul echipei din care făcea parte. A urmat o adevărată furtună. - N-ai voie să vămii în urmă! Oamenii au apreciat asta ca ,oglindind lipsa de maturitate a tinărilui lor tovarăș de muncă. Comuniștii, discutîndu-i primirea în partid, au hotărît să-i prelungească stagiul de candidat. -Un comunist, i-au spus ei, nu ■poate să fie nici îngîmfat, nici individualei. Şi mai ales nu are voie să ramină în urmă! Iată cit de exigenţi sint ei atunci cînd, măsurîndu-şi forţele, în, întrecere cu timpul, se iveşte undeva o cit de mică raminare în urmă de fapt, fiecare dintre ei are un fel anume de a merge inaine mai repede, mereu mai repede decit timpul. Comunistul Traian Paşca, un om voinic şi energic, are o sarcină de răspundere. Conduce o echipă de lăcătuşi care face revizori la grupa ,,D“, grupa de unde pornesc trenurile. Acolo echipa sa face un ultim control trenurilor care iau pieptiş urcuşul Predealului. Nici o întîrziere, cit de mică, nici o dovadă de superficialitate! Cind între nouă trenuri pauza e prea mare, lăcătuşii din grupa „D“ se reped să dea o mină de ajutor celor de la linia de reparaţii pentru ca vagoanele să intre cit mai repede în circuit. Din această echipă face parte în prezent şi tînărul Nicolae Mészáros, cel căruia timpul i-o lua de obicei înainte. Colectivul l-a ajutat să-şi vadă chipul in oglinda unor sfaturi zilnice, tovărăşeşti. Acum comunistul Nicolae Mészáros - ca urmare a schimbărilor petrecute în atitudinea sa, a fost primit în rîndul comuniştilor - este unul din muncitorii buni ai echipei. Tînărul inginer Dan Nahaiciuc povesteşte, de obicei, cu vădită plăcere, un alt caz, cazul lui Gheorghe Oancea: „Stătea la o masă in faţa a sute de oameni. Nu îndrăznea să-și ridice privirile“... - Am fost vinovat - a spus el cînd i s-a dat cuvîntul, într-o sin- D. CRISTEA (Continuare în pag. 3s) La fabrica „Nicovala“ din Sighişoara se acordă o atenţie deosebită ridicării calificării muncitorilor, ceea ce duce la îmbunătăţirea calităţii. IN CLIŞEU, şeful de echipă Birt Andrei, arată muncitorilor Lörincz Aron, Muntă Mihai, Egnedi Walter, un nou dispozitiv ce se aplică la maşina de tăiat fîșii de tablă. Adăpători automate Recent, la gospodăria colectivă „Brazdă nouă“ din comuna Şura Mică, raionul Sibiu, a fost dat în folosinţă un apeduct cu o capacitate de 16 litri apă pe minut. Noul apeduct care-şi captează apa din trei izvoare, va alimenta noile grajduri a căror capacitate este de 220 capete bovine. Intrarea in funcţiune a apeductului a dat posibilitate colectiviştilor să monteze în grajduri adăpători automate care vor fi date in folosinţă în cel mai scurt timp. Tehnica îmbunătăţită în scopul de a rezolva operativ problemele, legate de ridicarea nivelului tehnic, al producţiei în cadrul uzinei „Rulmentul“ din Braşov, a fost creată secţia de mecanizări şi automatizări, în scurt timp colectivul acestei secţii a realizat, în colaborare cu serviciul constructor , şef, o serie de maşini şi agregate noi, a modernizat altele. Astfel, au fost confecţionate diferite aparate de control, alimentatoare automate la:maşinile de rectificat, băi de călire semiautomate pentru secţia tratament,abenzi rulante şi elevatoare pentru forjă etc. Trecîncî prin această secţie, intîlneşti mereu alte noutăţi, rod al preocupării colectivului de muncă pentru îmbunătăţirea procesului de producţie, prin soluţii tehnice moderne. Printre cele mai recente figurează bancul de încercare şi macaralele portative. Pentru a putea , controla calitatea agregatelor înainte de a fi date în folosinţă, ele sunt supuse pe noul banc de probă, conceput şi executat in întregime în uzină. Prin această probă preliminară de verificare se elimină toate defecţiunile ce ar fi putut surveni fie la concepţia, construcţia sau execuţia agregatelor. Masa de control, prevăzută cu legături pentru probe cu aburi şi aer comprimat, permite verificarea oricărei instalaţii. Zvelte şi pline de putere, aşa arată macaralele portative, care servesc la ridicarea pieselor grele, pentru a le aşeza sau scoate de pe maşini, a le manipula. Ele ridică piese pînă la 400kg., lucrează în toate direcţiile şi pot fi purtate cu uşurinţă printre maşini, chiar dacă acestea suntapropiate unele de altele. S-au distins în mod deosebit la crearea acestor agregate tov. I. Mihály, C. Şerban, I. Traian, T. Iacob, N. Ghişoiu şi alţii. D. GENADT. coresp. Producţii mari — venituri sporite Lucrînd cicoarea cultivată pe cele 80 hectare după toate regulile agrotehnice şi aplicînd întocmai sistemul retribuţiei după cantitatea şi calitatea muncii, colectiviştii din comuna Sînpetru - Braşov, au recoltat în această toamnă peste 25 000 kg. cicoare în medie la hectar depăşind astfel producţia iniţial stabilită. Din depăşirea rezultată, membrilor colectivişti li s-a împărţit suma de 91.000 Iei, ceea ce reprezintă 40 la sută din valoarea totală a producţiei obţinute peste plan. Cele mai mari sume au fost încasate de colectiviştii Ioan şi Maria Munteanu precum şi de G. Boriceanu. O acţiune culturală revoltă Radiodifuziunea romina a organizat recent, la clubul „Independenţa“ din Sibiu, un concurs „Cine ştie cîştig“ , cuprinzând temele : „Bogăţiile naturale ale patriei“, „Fabule şi fabidişti“, „Pe drumuri de munte“ şi „Originea şi evoluţia omului“. Concurenţii au dovedit o bună pregătire, evidenţiindu-se in mod deosebit ing. Octavian Moga de la uzinele „Independenţa", care răspunzind excepţional la cele nouă întrebări plus una suplimentară ale temei „Bogăţiile naturale ale patriei", a ciştigat un premiu de 4.000 lei. Concursul s-a bucurat de un viu interes, asistenţa însumind peste 700 de spectatori. (AL. CONSTANTINESCU). Consfătuire cu conducerile caselor de copii Maine, sâmbătă 2 decembrie, şi duminică 3 decembrie, va avea loc la Sibiu o consfătuire cu conducerile celor 11 case de copii din regiunea noastră, organizată d secţia de invăţămînt şi cultură a Sfatului Popular al regiunii Braşov. In cadrul consfătuirii, conducerile caselor de copii din Făgăraş, Mediaş şi Sighişoara, vor prezenta referate privind procesul instructiv-educativ şi organizarea timpului liber in cele trei unităţi. Seara la căminul cultural La căminul cultural din satul Ilimbav, raionul Agnita, in fiecare seară este animaţie. Spectacolele formaţiilor de amator, sunt evenimente care au intrat aici adine in viaţa saului. Aproape toţi locuitorii - de la pionieri pină la cei mai vîrstnici - sunt artişti amatori. Astăzi, în regiunea noastră există cite un artist amator la fiecare 25 de locuitori. Echipele artistice din regiune cuprind mai bine de 48.000 de tineri şi tinere. FormaUna din principalele condiţii pentru asigurarea sporirii efectivului de taurine şi a productivităţii acestora este organizarea creşterii raţionale a viţeilor. Prin aceasta se asigură formarea unui nucleu bun pentru matca prezentă şi viitoare, căruia i se cunosc bine calităţile şi producţia, animalele fiind adaptate la condiţiile locale de dezvoltare. Pe de altă parte, de la viţelele oprite din prăsilă proprie se obţine un număr mai mare de produşi valoroşi decit ele la o vacă, care este cumpărată la o vîrstă mai înaintată şi care, după cîţiva ani, trebuie să fie scoasă din producţie. Tocmai de aceea conducerea gospodăriei agricole colective din Hălchiu, raionul Sf. Gheorghe, în ultimii ani a dat o deosebită atenţie reţinerii tineretului taurin din prăsilă proprie. Astfel, dacă în anul 1950 aveam numai 53 capete vitele, pînă la sfîrşitul anului acesta vom ajunge la peste 260 capete. Cum îngrijim noi tineretul taurin ? Pentru obţinerea unor produşi sănătoşi, viguroşi, ne străduim să întreţinem în mod corespunzător vacile încă din perioada de gestaţie, administrîndu-le în hrană furaje cit mai variate, bogate în albumină, săruri, ferindu-le de lovituri, de curenţi şi alte cauze care ar dăuna sănătăţii şi dezvoltării normale a viţelului. Raţia unei vaci gestante se compune din: 25 kg. borhot de sfeclă, 10 kg. porumb-siloz, 3 kg. pleavă, 1 kg. melasă, toate pregătite în amestec cu cel puţin 24 ore înainte pentru a se fermenta şi a căpăta un gust plăcut. Pe lingă aceasta mii dăm, 3 kg. borhot de bere şi 2 kg. concentrate. După fătare, viţeii se duc in boxe curate, ferite de curenţi, unde stauţiile de amatori işi ridică necontenit măiestria interpretativă, situîndu-se astfel pe locuri fruntaşe in concursurile pe ţară. în spectacolele lor, tradiţia folclorică se îmbină armonios cu creaţiile actuale, închinate vieţii noi a poporului nostru. In aceste zile, formaţiile de teatru din regiune fac ultimele pregătiri pentru cel de-al III-lea Festival bienal de teatru „I. L. Caragiale“, pină la viesta de 3 săptămini. Apoi se grupează in boxe comune, in funcţie de vîrstă, pentru a li se face hrănirea în mod diferenţiat. Lunar, viţeii se cântăresc pentru a le urmâri creşterea în greutate. Iată mai jos raţiile ce se folosesc in hrana viţeilor: de la 1 la 3 zile viţeii sunt lăsaţi să sugă natural; de la 3 la 21 zile alăptatul se face cu biberonul, dîndu-se cite 8 l. de lapte integral; de la 21 zile la 2 luni alăptarea se face tot în mod artificial, dindu-se cite 6 litri lapte integral şi cite 2 1. lapte smîntinit; de la 2 luni la 6 luni se dă cite 6-8 1. lapte smîntînit; începind de la o lună li se administrează şi tăriţe cite 0,250 -0,500 kg. (în funcţie de vîrstă) şi cite 2 kg. trifoi de calitate bună. Cînd se administrează, laptele trebuie să aibă o temperatură constantă de 36-38 grade, să fie proaspăt, curaşi să provină de la vaci sănătoase. El se dă în cantităţi egale, la ori fixe, în vase curate şi dezinfectate. începînd cu vîrstă de 2 luni viţeii primesc în raţie şi cite 8-10 grame calciu furajer precum şi morcovi şi amestec de nutreţuri care înlocuiesc făina de ovăz. După înţărcare, hrana principală a viţeilor o constituie silozul, nutreţurile suculente, finul şi alte furaje care pot fi date în raport de vîrstă şi anume: 10 kg. de siloz, 2 kg. de rădăcinoase, 0,500 kg. concentrate, iar vara se ţin la păşune, în tabără. Numai respectînd cu stricteţe toate regulile de înaluire şi hrănire se pot obţine animale viguroase, capabile să dea producţii mari de lapte. GH. GHEROCOSTEA, inginer zootehnist la G.A.C. Hălchiu, raionul Sf. Gheorghe DUDIENE DIN EXPERIENŢA 6 A.C. FRUHTAŞE Cum îngrijim viţeii pentru prăsilă îmbunătăţirea calităţii săpunului de ţoaletă cit şi a aspectului este o preocupare permanentă a comunistei Mihăilescu Ana care lucrează in secţia cosmetică a fabricii.Nivea“ Braşov. IN CLIŞEU: Tovarăşa Mihăilescu Ana discutând despre calitatea și aspectul săpunului produs. Angajament îndeplinit la preluările din contractări Salariaţii cooperativei de consum din comuna Bratei, raionul Mediaş, cu sprijinul sfatului popular şi sub îndrumarea permanentă a organizaţiei de partid, au desfăşurat o muncă susţinută pentru aplicarea în practică a planului de măsuri întocmit de comitetul executiv al U.R.C.C. cu privire la preluarea produselor agricole contractate. în acest scop ei au raportat îndeplinirea cu 10 zile mai devreme a angajamentului luat privind preluarea produselor contractate la sortimentele cartofi și porumb. La aceste produse s-a preluat o cantitate totală de 128,3 tone. Acest rezultat a fost posibil datorită unei munci perseverente duse de către lucrătorii acestei unităţi, cum şi importanţei pe care au ai dat-o preluării în termenul stat a produselor contractate. De asemnea,merită să fie evidenţiate spnul şi contribuţia adusă la realea planului de preluare din c tractări al cooperativei, de către raniţ din comună. Rezultate bune obţinut şi alte cooperative do.'t sum din raionul Mediaş, ceea a făcut ca numai în ultima decadă această lună, să se preia din cont, fărî o cantitate de 175,4 tone car. și 623 tone porumb. DRAGOTA GHEORGE coresp.