Drum Nou, ianuarie 1962 (Anul 19, nr. 5293-5317)

1962-01-03 / nr. 5293

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-TA!­um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P­MR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5293 ★ MIERCURI, 3 IANUARIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Cuvîntarea tovarăşului Olt. Gheorghiu-Dej rostita la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Populare Române, Ne mai despart cîteva clipe de Anul Nou. Reuniţi în această noapte în mijlocul celor dragi, ai familiilor, priete­n aparatelor de ra rea Anului Nou de veselie şi vo Bucuria noasti pe care-1 încheie i dele muncii pot Cunoaşteţi tab toate domeniile sat la recenta ses­iul producţiei vnc cu 12 zile înainte Muncitorii, ing­­isfacţie rezultate toate ramurile ec capacităţi de pro mai mult metal, cărbune, minereu, triei chimice, bun In toate regiuni structuri au ridica locuinţe, aşezămi. Milioane de ţăr cules rod bogat, s lui şi felul de tra­crătorii din gospoc cu spor pentru a d­­are bunului trai a Cadrele noastre gradele, lucrătorii fice, din domeniul cit cu devotament­­ul nostru de mîi pentru dezvoltarea Tuturor celor ca baie la înflorirea turii, la făurirea lor felicitări, urări de Avem neclintita muncitoare care își clasă conducătoare a păşit cu hotărîr “ÎT^-T. ț -.ti ror­în anul acum. •• % U CG .*•-.! il nos­­la în­ 1962, muncind în toate ramurile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa şi pe roadele muncii sale. Dragi tovarăşi, de un eveniment epocal P­­­artidului Comunist al Uni­at noul său Program, are­­o societate unde toate re­­enirile raţiunii umane sînt bunăstării lui, calea spre p­­umful socialismului şi co­­ămîntesc, trului sovietic în construi­­te remarcabile ale celeb­­­list, demonstrează cu pu­­îlui asupra capitalismului, or muncii­­din ţările capi­­vitale, pentru democraţie popoarele în lupta pen­­isinosului sistem colonial, şr de a dispune în mod e­a întregii omeniri este­­ în lume. Faptul că în notă este o nouă dovadă nai puternice ca oricînd, e tot mai izolate, poli­­în ochii popoarelor. Ma­ri de ea celelalte ţări ale lagul luptei pentru pace, imense de pe toate con­­tă prin lupta unită şi ho­­thiumfa şi omenirea va are ale unui nou război­­ viitor întreaga ei con­­victoria politicii de co­tatele fără deosebire de orirea de a ţine trează le apărare a patriei, vi­ii şi ostaşii Forţelor Ar- Romîne, care stau ne­­patriei şi cuceririlor re­sez, în­ numele Comite­­citoresc Romín, al Con­­f­.^,„ului Republicii Populare Romíne, calde felicitări oamenilor muncii din patria noastră, urîndu-le sănătate, fericire și noi succese în munca rodnică pe care o desfășoară. '„ T.n se ve-'.titfte ytcerjumi npului.ae. sijjp­chinăm­ paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al so­ciali­smului ! La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! NOI I-A GĂSIT IA DATORIE îtori R. Braşov e lucru şi am­a. La 5 sună ră­­ngul lunii­­răstimpuri noi de cei yc­iit şi archiza lo­comotivei sale, mecanicul Ştefan Ciu­lei îşi consultă cu nerăbdare ceasorni­cul. Pînă la ora 24 au mai rămas doar cîteva minute, apoi ele trec şi rămîn numai secunde. La 12 fix smuceşte o manetă şi noaptea se umple de un şu­ierat prelung. Noul an este salutat de şuieratul similar al tuturor locomotive­­care se ingină cu acela or din depou sau al sire­­icile oraşului. 1 ani, Florine c­ere de mină pe 1962 din­ Ştefan Ciulei şi fochis-­­ Păiuşan. Şi la unul şi­­ le zboară spre casă, spre tovarăşii de muncă b­işorean. Cei mai mulţi­­ ciocnesc acum pentru ii viitor, pentru fericirea tror. De fapt pentru c­e­­alei C.F.R. Braşov aces­­everion. Prinţul l-au săr­­cînd, cu mult înainte de îndeplinit planul anual, ac­urat din plin cu toţii, de Anul nou, evenimen­tul e­ste paharele pline cu nec­tarul parfumat al „Tîrnavei“, care sînt ciocnite in preajma bradului împodobit şi feeric luminat. Aceeaşi voioşie, mese întinse, bucuria izbînzilor le întîlneşti in milioane de case din patria noas­tră, unde socialismul a adus bunăstare şi bucurie. La toate acestea, Ștefan* și Florin gindesc intr-o frintură de clipă. In noaptea aceasta ei lucrează, pleacă la drum. Ochii le aleargă de la mano­metru la manometru, iar pe geamul marchizei privirile le alunecă spre se­maforul care le va da plecarea. Gata. — Gata, putem pleca. Ceasurile arată 0,26. Încă un fluier de locomotivă şi acceleratul 405 por­neşte — ca întotdeauna la timp — în piela alburie a nopţii. Acesta-i ini­iul drum în 1962 al me­canicului Ştefan Ciulei şi al fochistu­lui Florin Păiuşan. V. CROVEŢCH! La fabrica „Temelia“ din Braşov Cuptoarele şi instalaţiile fabricii „Temelia“ din Braşov nu se opresc decit foarte rar, cu prilejul repara­ţiilor capitale. Noul an l-au întîm­­pinat la locul de muncă o parte din muncitorii de la uscătorie, mori bru­te, cuptoare de clincher şi mori de ciment. iii Cînd a intrat in schimb comunis­tul Andrei Bodi a spus membrilor echipei sale : „în noaptea aceasta, de revelion, ca şi întotdeauna, in­stalaţiile noastre trebuie să lucreze din plin, încît să asigurăm din prima zi a noului an o producţie ritmică“. De felul cum se lucrează la uscăto­rie depinde aprovizionarea celorlalte secţii cu materii prime. - Cuptoarele şi morile au funcţionat în bune condiţiuni - ne relatează tov. Nagy Josif, dispecer de serviciu. Anul nou îl întîmpinăm cu noi suc­cese. Anul care a trecut l-am înche­iat cu bine. întregul nostru colectiv se străduieşte să traducă în viaţă sarcinile trasate de Directivele ce­lui de-al II-lea Congres al P.M.R. de a da şantierelor de construcţii (Continuare în pag. 3-a) 31. In lot trele. La alucesc şi împovărat anul ce­­a multe îm­­bate zvon BIBLIOTECĂ COST SIBI­U. ju­d­­C­HEMAREA Consfătuirii pe fără a ţăranilor colectivişti Ţărani colectivişti şi întovărăşiţi, ţărani ce vă mai cultivaţi singuri bucata de pă­­mînt, mecanizatori din gospodării de stat şi staţiuni de maşini şi tractoare, tehni­cieni, ingineri şi oameni de ştiinţă din agri­cultură, spre voi toţi îndreptăm această chemare în numele Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile ţării, colectivişti aleşi de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în ţara noastră agricultura so­cialistă. Ştiţi de bună seamă că timp de cinci zile am dezbătut împreună cu conducătorii partidului şi statului, cu oameni de ştiinţă, ingineri agro­nomi, zootehnişti, cu mecanizatori şi constructori de maşini, activişti de partid şi de stat, ce anu­me trebuie să facem pentru a încheia colectivi­zarea agriculturii, pentru a organiza cit mai bine gospodăriile colective, a le întări şi a le creşte tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile şi a înmulţi cu­ mai mult animalele şi producţia lor. La Consfătuire au vorbit mulţi delegaţi, ară­­tînd ce au făcut ei pentru a obţine cele mai ri­dicate recolte. A luat cuvîntul şi tovarăşul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, care ne-a dat poveţe preţioase ca să putem îndeplini şi mai cu spor sarcinile ce stau în faţa agriculturii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfă­tuire delegaţi ai colectiviştilor, noi înşine colec­tivişti. Cei care au vorbit cunosc aşadar bine viaţa gospodăriilor colective şi ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întîmplă cu adevărat în comunele şi raioanele lor, viaţa de azi al ţărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părţile ţării socia­lismul a învins, că cea mai mare parte a ţărani­lor de astăzi sunt colectivişti, că regiunile Dobro­­gea şi Bucureşti, două dintre cele mai mari re­giuni agricole din ţară, sunt colectivizate în în­tregime, iar în regiunile Banat şi Galaţi trece­rea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe ţarinile ţării de la un capăt la altul, vezi deoparte şi de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective şi case noi ca nişte începuturi de aşezări orăşeneşti. Noi, colectiviştii, sîntem astăzi o mare forţă, însumăm laolaltă peste două milioa­ne de familii şi stăpînim mai mult de 5 milioane hectare de pămînt. Reprezentăm aşadar marea mulţime a ţărănimii, nădej­dea cea mare a agriculturii din ţara noas­tră, chezăşia belşugului. Ogoarele unite ne dau putinţa să facem mai multe culturi, să dăm pămîntului mai multe în­trebuinţări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu maşini, în cea mai mare parte şi în muncile cele mai grele,­ după toate regulile agrotehnice, în aşa fel încît de la un an la altul să avem re­colte tot mai mari şi să creştem tot mai multe animale. Mulţi dintre cei care au vorbit la Consfătuire, preşedinţi, brigadieri sau ţărani colectivişti, au arătat cu îndreptăţită mîndrie cum în gospodă­riile lor colective au obţinut două şi trei mii de kg. grîu la hectar, trei mii, patru mii şi unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar. Tova­răşii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colectivizării, producţia de cereale este de două ori mai mare ca înainte. Noi ştim cu toţii că aşa este pretutindeni unde ţăranii au întemeiat gospodării colective. Şi mai ştim cu toţii, şi noi şi voi, că o dată cu acest belşug, colectiviştii trăiesc mult mai bine ca înainte, că şi-au făcut case de cărămidă, acoperite cu ţiglă, ca la oraş, că nimeni nu mai umblă desculţ, că sunt mai arătos îmbrăcaţi, că o mare parte sunt atît de înlesniţi că şi-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete şi unii din­tre ei motociclete. Ţăranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citeşte şi învaţă pen­tru a-şi da singur seama ce este lumea şi viaţa, după cum le arată ştiinţa şi adevărul. Aşezările - comunele şi satele - sînt mai fru­moase şi mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe uliţele satelor de colectivişti în­tîlneşti seara, deseori, oameni - tineri şi bătrîni, fete şi femei - venind de la bibliotecă cu o carte în mină, că nu-i sat fără bibliotecă şi nu-i biblio­tecă fără sute de cititori. în multe sate vezi ferestrele şi curţile lumi­nate ca ziua de becuri electrice, auzi ciitatea di­­fuzoarelor şi, undeva, la căminul cultural, vezi mulţime mare venită la cinematograf. Satul de colectivişti se cunoaşte de departe,­­după a­caretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după şirele de paie, după ţinuta oamenilor pe care-i întîlneşti pe drum, după vorbirea lor. Ştiţi, fraţi ţărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toţii. Ele sunt rodul colectivizării care a dat satelor belşug şi mare înlesnire.­ Dragi tovarăşi, Noi, ţăranii, mai ştim că dacă viaţa noas­tră s-a schimbat atît de mult, asta o da­torăm partidului nostru, îndrumării lui în­ţelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea şi fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic şi sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducă­toare, pe muncitorii din fabrici, din uzine, din mine şi de pe şantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său,­ îl cirinu­­ieşte, ne ajută mereu cu maşini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică trac­toare şi maşini tot mai multe şi mai bune. In uzinele ţării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. La orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colective, simţim cum ne iau asu­pra lor, din greul muncii, tractoarele şi maşinile pe care muncitorii le-au făcut. Aici, în Consfătuire, în numele întregii ţâră­­nimi, noi am mulţumit din suflet harnicei noastre clase muncitoare pentru grija şi dragostea pe care ne-o poartă. Cele 52.000 de tractoare, 48.000 de semănători, peste 25.000 de combine, ca şi toate celelalte maşini agricole, de mîinile lor sînt alcătuite, cu trudă, dar cu voie bună. Şi îngrăşămintele acelea, albe ca zăpada, din care se trag recoltele bogate, tot in fabrici sunt făcute, prin munca şi priceperea lor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din fabri­cile şi uzinele noastre sînt hotărîţi să ne sprijine şi mai puternic în viitor, să ne dea, alte zeci de mii de tractoare şi maşini agricole tot mai bune şi mai bune, să ne trimită tot mai multe în­grăşăminte şi alte produse chimice necesare agri­culturii. Le m­ulţumim încă o dată, lor, Partidului Mun­citoresc Român şi guvernului, pentru marele aju­tor pe care ni-l dau. Pe lingă maşinile ce ne stau la dispoziţie, noi, colectiviştii, mai primim şi ajutorul inginerilor, tehnicienilor şi specialiştilor în agricultură, care ne îndrumă zi cu zi pentru ca sa împlinim toate muncile în cele mai bune condiţii şi după toate regulile ştiinţei. (Continuare în pag. 2-a) V" ii? ! $ iiiiiiiii ;'! ;;t ti @ uM0-jiiriţe. 'ace­l alt alt Şi de data aceasta Anul nou, ca şi fraţii săi mai mari — 1961, 1960, 1959... - - a găsit in sala împodobită sărbăto­reşte numai cunoştinţe vechi.' N-a gă­sit tocmai toate cunoştinţele sale pen­tru că, după cite a putut afla, o bună parte dintre ele aveau motive temeini­ce să-l întîmpine, la fel de sărbăto­reşte, in apropierea uzinei, în aparta­mentele noi primite în dar anul acesta. Despărţindu-se la ieşirea din ultimul schimb al anului 1961, oţelarii, de pil­dă, spuneau în glumă că ei vor avea prilejul acolo, la revelion, cu paharul plin, să-şi spună de fapt pentru a patra oară în anul acesta tradiţionalul : — La mulţi ani! Aveau dreptate să vorbească astfel. Alai întii pentru că acolo, lingă uria­şele cuptoare ale oţelăriei, anul 1961 a fost nevoit să-şi facă bilanţul cu multe săptămini înainte de termen. Cunoscutul prim-topitor Nicolae Dinu, a avut astfel prilejul ca să adreseze tovarăşilor săi de muncă primul: — La mulţi ani! De atunci şi pînă acum, cînd din calendar a fost desprinsă intr-adevăr ultima filă, colectivul oţelăriei a dat peste sarcinile de plan o cantitate de oţel lichid egală cu piesele din otel ne­cesare la construcţia a 500 de trac­toare. Pentru a doua oară Anul nou i-a cu­noscut pe oţelari cînd, in dimineaţa zi­lei de 19 decembrie, întregul colectiv al Uzinei constructoare de tractoare a putut raporta cu ntîndrie partidului că a îndeplinit cu 12 zile înainte de ter­men planul producţiei globale pe anul 1961. In ziua aceea pentru a doua oară oţelarii fruntaşi, aşa cum este co­munistul Sava Ciornei, au avut prilejul să se adreseze încă odată tovarăşilor de muncă cu tradiţionalul: — La mulţi ani, tovarăşi! A venit apoi ziua de 26 decembrie. În această zi, harnicii oţelari alături de muncitorii, inginerii şi tehnicienii din toate celelalte secţii ale uzinei, au sărbătorit începutul unui an nou, cel de-al 16-lea, în istoria construcţiei de tractoare româneşti. Cu 15 ani în urmă, într-o turnătorie improvizată s-au năs­cut piesele din care au fost montate primele „I.A.R.-22“. La 26 decembrie, aşadar, după 15 ani de izbînzi deose­bite, printre care, cea mai de seamă, realizarea în anul 1961 a unei produc­ţii de 20.000 de tractoare, faţă de 280 realizate in 1947, muncitori fruntaşi aşa cum este şi Gheorghe Mereţ, au avut prilejul să se adreseze tovarăşilor lor de muncă cu cuvintele : — La mulţi ani, tovarăşi! Iată de ce comunistul Gheorghe Me­­reţ, aflat în sala aceea împodobită sărbătoreşte, alături de familia sa şi de tovarăşii săi de muncă, era pentru noul an o cunoştinţă destul de veche. Acolo, în jurul meselor încărcate, în­conjurat de veselia tovarăşilor, de flori D. CRI­STEA (Gontmuste în pagina 3-a) La Uzinele de tractoare Eroul Muncii Socialiste Ilie Trandafirescu ciocneşte ,,un păhărel“ cu tovarăşii săi de muncă. Tineretul studios ciocnește pah­arul în noaptea ele revelion, pentru rezultate în familia din ! Pentru colectiviştii din Turnisc Sibiu a devenit o tradiţie ca,­­ fiecare dată cînd anul vechi îşi rămas bun, făcînd loc Anului no să se întîlnească şi să petrea împreună revelionul. In noapte de revelion s-au adunat aici sala căminului cultural mai mi de 150 de colectivişti. Recunoşti ... rîndul colectiviştilor aşezaţi la me­sele pline cu fel de fel de bucate şi vin pe Maria Fleischer, Bucur Maţa, Mihai şi Leopold Reisenauer, iar alături de ei pe Ioan Schnell, preşedintele. Despre hărnicia oame­nilor, despre belşugul ce se va re­vărsa din plin în gospodărie şi în casele lor, despre dorinţa lor fier­binte de a da viaţă Chemării Con­sfătuirii pe ţară a ţăranilor colecti­vişti, a vorbit cu legitimă mîndrie în noaptea de revelion, preşedintele gospodăriei. Şi cum să nu vorbească astfel, iar colectiviştii cum să nu se bucure cînd anul care a trecut a a­­dus gospodăriei şi­­ membrilor ei noi succese ? Despre rezultatele obţinute cel mai bine şi mai convingător vor­ Ei s-au felicitat reciproc, şi-au strîns prieteneşte mîinile. Şi din nou s-au umplut paharele cu vin rubiniu.­­ La mulţi ani şi roade cit mai bogate ! La mulţi ani şi sănătate !“­­ Aşa şi-au urat unii altora colecti-­­­viştii. Apoi, femei şi bărbaţi, tineri­­ şi vîrstnici s-au prins în vîrtejul jo-­­­cului. Şi aşa au dansat, au ciocnit­­ paharele pline şi s-au ospătat din­­ bunătăţile făurite de ei în gospodă- ţ rie, pînă în zorii zilei. Anul nou a poposit şi la Turni- J­şor, la colectivă. Este anul care va­ aduce aşa cum îşi doresc toţi co- ■ lectiviştii, noi înfăptuiri. Iar la­ realizarea lor vor pune cu hotărîre n­umărul toate cele 244 de familii. * GH. L.­

Next