Drum Nou, februarie 1962 (Anul 19, nr. 5318-5341)
1962-02-01 / nr. 5318
I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5318 ★ JOI, 1 FEBRUARIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI In raionul Sighi- preşedintelui comişoara, numai în lu* COSTIN FELEGEANU, tetului executiv al na ianuarie a aces- prim-secretar al Comitetului raional sfatului popular raio^^lelicH- Si^°ara al RMR-ve un număr de 657 familii, cu o suprafaţă de 2.576 hectare. în momentul de faţă avem tot temeiul să afirmăm că pînă la începutul campaniei agricole de primăvară întreg raionul va fi colectivizat. Succesele pe care le-am obţinut in îndeplinirea acestei importante sarcini trasate de partid se datoresc muncii politice şi organizatorice desfăşurate de comitetul raional de partid, de organizaţiile de bază din raza de activitate a raionului, faptului că ţăranii întovărăşiţi au înţeles pe deplin că în gospodăria colectivă sunt rezerve mult mai mari faţă de întovărăşire, atît în ce priveşte sporirea producţiei agricole vegetale şi animale, cit şi în creşterea bunăstării materiale a oamenilor muncii de la sate. Trebuie să precizăm că faţă de anii trecuţi, în special după plenara C.C. al P.M.R. din iunie—iulie 1961, comitetul raional de partid şi-a îmbunătăţit mult stilul de muncă în ce priveşte activitatea desfăşurată pentru încheierea procesului de colectivizare în raionul Sighişoara. In şedinţele de birou şi plenarele comitetului raional a fost analizată în repetate rînduri problema colectivizării agriculturii. Cu acest prilej s-a scos în evidenţă importanţa ce o prezintă întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective, pentru încheierea procesului de colectivizare. Aceasta cu atît mai mult cu cît o serie de cetăţeni, în munca politică de colectivizare ce o desfăşurau organizaţiile de partid, ridicau problema : „Tovarăşi, nouă nu ne daţi exemple Hărmanul şi Hălchiul, pentru că noi nu trăim la Harman sau la Hălchiu, ci în raionul Sighişoara. Aşa că daţi-ne exemple de gospodării colective din raion care au condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele existente in comuna noastră“. Pentru a rezolva în mod just această situaţie, membrii biroului şi ai comitetului raional de partid au fost repartizaţi să răspundă concret de cite o gospodărie colectivă. Secretarilor, atizat G.A.C.-urile cel mai mult rămase în urmă. Totodată centrul de greutate al muncii l-am mutat în organizaţiile de bază din gospodăriile colective. Putem afirma că dintr-o lună de zile membrii biroului îşi petrec cel puţin 20 de zile pe teren, în organizaţiile de bază de care răspund, dînd ajutor concret şi la faţa focului, rezolvînd operativ problemele ce se ivesc. Aceasta a dus la ridicarea nivelului muncii de partid. Un singur exemplu: în anul 1961 s-au primit în rîndurile candidaţilor şi membrilor de partid un număr de peste 250 dintre cei mai buni ţărani colectivişti. Dacă cu doi ani în urmă gospodării colective ca cele din Albeşti, Valchid, Şoard, nu dădeau rezultate satisfăcătoare, in momentul de faţă nu se mai poate afirma acest lucru. Colectiviştii din Albeşti în 1961 au recoltat în medie la ha. 2.400 kg. grîu, 2.600 kg. orz, 2.600 kg. porumb boabe, valoarea zileimuncă depăşind 30 de Iei. La Valchid a sporit producţia cu 800 kg. la grîu, cu 1.000 kg. la porumb, cu 5.000 kg. la cartofi. G.A.C. „Congresul al III- lea“ din Sighişoara — de care răspunde tov. László Iosif, secretarul comitetului orăşenesc de partid — înfiinţată în anul 1960, a dat în anul 1961 la ziua-muncă 4 kg. grîu, 2 kg. orz, 5 kg. porumb, 5 kg. cartofi, 0,200 kg. zahăr, 12 lei etc. Aceasta a creat o atmosferă favorabilă muncii de colectivizare. La primirea în colectivă a celor 380 de familii de întovărăşiţi din Albeşti (Albeştiul recent a fost complet colectivizat) tovarăşul Sîrbu Damaschin a declarat: „Niciodată întovărăşirea din Albeşti n-a putut obţine rezultate similare cu gospodăria colectivă“. Sau un alt caz. Intr-o adunare generală, Ana Halăr, din Saschiz, a spus : „Muncesc de doi ani in colectivă şi mă bucur. Niciodată n-am fost mai mulţumită. Numai în anul 1961 pentru munca prestată împreună cu soţul meu, am primit peste 1.600 kg. grîu, 2.000 kg. cartofi, o serie de alte produse şi bani“. întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective rezultă pregnant din următoarea situaţie : îmbunătăţirea stării de lucruri din gospodăriile colective rămase în urmă a creat o atmosferă favorabilă colectivizării. De la plenara C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn din iunie—iulie 1961 în raionul nostru s-au înfiinţat 5 noi gospodării colective în ■ care au intrat peste 1.000 de familii cu 3.500 hectare teren. Această nouă situaţie a pus în faţa organului de partid sarcini noi. Nu-i suficient să creezi gospodării colective, ci trebuie ca acestea să fie temeinic sprijinite încă de la înfiinţare în întărirea lor economico-organizatorică. Aceasta a determinat comitetul raional de partid să însărcineze o serie de cadre de partid și de stat temeinic calificate, cu îndrumarea gospodăriilor. Astfel, tov. Ticuşan Gheorghe, secretar cu probleme de propagandă, a primit în răspundere G.A.C.-ul din Boiu, tov. Dragomir Gheorghe, secretar cu probleme (Continuare în pagina 2-a) Anul 1955 1960 1961 Averea obștească 9.644.510 34.598.471 45.000.000 Fond de bază 6.237.222 23.210.091 31.000.000 Încărcătura la 100 de hectare : Taurine 16 34 39 Porcine 12 40 70 Ovine 30 62 75 Producția de lapte 1.100 1.700 1.853 DACĂ NU POT TACE ESTĂ? Herta Temerdek lucrează la gospodăria agricolă colectivă „Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna Bod, raionul Sf. Gheorghe. E responsabila fermei de păsări. Cînd cu vreo trei ani în urmă a fost chemată şi i s-a propus să preia ferma de păsări cu un număr mediu de peste 1.000 de raţe, a răspuns încurcată : '■—■' Staţi oameni buni, ce aveţi de gînd. Aici e vorba de o muncă serioasă. Dacă nu pot face faţă ? Oamenii au încurajat-o, asigurînd-o de sprijinul lor. Nu după mult timp a fost trimisă la un curs de crescătoare de păsări la Cisnădie. Întoarsă acasă a început să aplice cele învăţate. Bobocii de raţă au început să primească în raţia zilnică lapte, smîntînă, lucernă tocată, făină de oase. In numai două luni au ajuns la greutatea de 1 kg., iar după 4 luni au ajuns la maturitate. O atenţie deosebită s-at acordat şi adăposturilor. Pereţii interiori îi văruieşte de 2—3 ori pe săptămină, le spală geamurile, iar în timpul iernii printr-un aşternut călduros, păstrează tot timpul temperatura indicată. Toate acestea au influenţat în mod pozitiv rezultatele. Anul trecut veniturile aduse de ferma de păsări s-au ridicat la 60.000 lei. La aceste realizări o contribuţie însemnată şi-a adus şi colectivista Herta Temerdek care împreună cu soţul ei a realizat anul trecut 834 zile-muncă pentru care a primit 1.918 kg. grîu, 417 kg. zahăr, 834 kg. porumb, 16.680 lei etc. M. ZIDARU c.. ti~ev. în cuprinsul ziarului: • Adunări de dări de seamă şi alegeri sindicale: Ajutor preţios pentru comitetul nou ales (pag. 2-a) • O muncă grea, dar neasemuit de frumoasă (pag. 2-a) • Pentru îmbunătăţirea raselor de animale (pag. 2-a) • Veşti din ţările socialiste (pag. 3-a) • Să fie acordat poporului angolez dreptul la autodeterminare şi independenţă. Rezoluţia Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiWiMa S-au redeschis două şantiere ale O. R. I. F. In acest an, în baza planului întocmit la O.R.I.F. Braşov, în regiunea noastră va fi ameliorată, prin desecări cu ajutorul fondurilor centrale, o suprafaţă de aproape 4.200 ha. In acest scop, se vor deschide 14 şantiere, din care 9 vor fi finanţate din fond central. Două din aceste şantiere s-au şi redeschis la Prejmer raionul Sf. Gheorghe, şi la Lovnic, raionul Rupea. Pentru grăbirea lucrărilor pe aceste şantiere s-au adus două dragline. Pentru sporirea producţiei de masă verde pe păşuni Faptul că în anul trecut multe gospodării de stat şi gospodării colective din regiunea noastră au obţinut producţii mari de lapte, se datoreşte în bună parte măsurilor luate pentru îmbunătăţirea păşunilor în vederea obţinerii de cît mai multă masă verde. Tocmai de aceea harnicii gospodari folosesc din plin zilele bune de lucru din perioada de iarnă pentru îngrăşatul păşunilor cu must de grajd. Pînă acum, cele mai bune rezultate în această privinţă le-au obţinut lucrătorii de pe ogoarele raioanelor Agnita, Sibiu şi Tg. Secuiesc. Colectivul atelierului de aparata electric din cadrul uzinelor „Steagu Roşu”-Braşov, într-o consfătuire de producţie, a hotărît executarea unu monorai, care să uşureze efortul fizi al muncitorilor. Hotărîrea a şi fos tradusă în fapte, prin darea în funcţiune a monoraiului, care are o capacitate de ridicare de 750 kg. P lîngă executarea lucrării prin eforturi proprii, colectivul a realizat o economie de 4.500 lei. Roadele unei consfătuiri de producție NOI LOCUINȚE Zilele acestea înprinzînd 39 aparorașul Sibiu satamente. Acest dat în folosința nou bloc este șioamenilor muncii luat în cvartalul un nou bloc, cu Terezian. ^ Brigăzi de producţie fruntaşe Cele 13 brigăzi de producţie din atelierul 301 al uzinei „Electroprecizie“-Săcele desfăşoară cu avînt întrecerea socialistă. Lună de lună sarcinile de plan au fost îndeplinite şi depăşite, iar calitatea reperelor prelucrate în atelier s-a îmbunătăţit, rebutul reducîndu-se simţitor. Pentru felul cum şi-au organizat munca şi pentru respectarea procesului tehnologic, au fost declarate fruntaşe brigăzile conduse de Constantin Mareş, cu o depăşire a planului de peste 30 la sută, cea condusă de Gh. Rugină, cu o depăşire de 27 la sută şi cea condusă de Ana Nemeş. Şi în prezent, fiecare brigadă se străduieşte să ocupe primul loc în întrecerea socialistă. T. SECĂREANU, coresp. Utemista Emilia Roşu, absolventă a şcolii profesionale textile, este una din muncitoarele fruntaşe ale fabricii de ciorapi „7 Noiembrie" din Sibiu. Lucrînd la una din cele mai moderne maşini de încheiat, îşi realizează în permanenţă planul de producţie şi de calitate. Foto: C. FOCIUC Ului...... •■iiilllliii" Cu toate că afară e viscol iar temperatura destul de scăzută. In serele G.A.C. din Cristian- Braşov florile şi răsadurile de legume au asigurate condiţii prielnice de dezvoltare. IN CLIŞEU , preşedintele gospodăriei, tov. loan Cimpeanu împreună cu colectivista Adele Klees discutînd despre starea de vegetație a răsadului de Salată verde. rti. Punem la dispoziţia şi altor întreprinderi documentaţia noastră tehnică In decursul anilor, constructorii de tractoare, în activitatea lor neobosită pentru continua perfecţionare a tractoarelor, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, au acumulat o bogată experienţă privind descoperirea şi valorifica- rea de noi şi noi rezerve interne, care aplicate în practică le-au înlesnit să facă faţă cu cinste sarcinilor încredinţate de partid şi guvern. Printre aceste rezerve, un joc de frunte îl ocupă modernizarea, prin care s-au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale maşinilor şi utilajelor în funcţiune, asigurîndu-se astfel un randament sporit şi concomitent o creştere însemnată a nivelului calitativ la piesele executate. Pentru a putea îndeplini în cele mai bune condiţiuni sarcinile de plan, care au sporit an de an, muncitorii, inginerii şi tehnicienii secţiei motor au trecut la executarea şî introducerea în fluxurile tehnologice a dispozitivelor şi maşinilor speciale de mare productivitate şi cu deservire cît mai uşoară şi simplă. In acest sens, s-au folosit şi urmează să se extindă într-o mai mare măsură dispozitive cu mandrine cu strîngeri pneumatice, dispozitive de găurit multiaxe, adaptate la maşinile-unelte de construcţie mai veche, pinele cu acţiune pneumatică, dispozitive cu hidroplast. Aşa de exemplu, în anii trecuţi s-au modernizat peste 50 de maşini-unelte prin introducerea de mandrine cu strîngere pneumatică, ceea ce a dus la reducerea considerabilă a efortului fizic şi la creşterea productivităţii muncii. In general aceste strîngeri s-au aplicat la strunguri paralele, strunguri semiautomate şi carusele. La strunguri au mai fost aplicate pinete cu acţionare pneumatică şi suporţi de strunjit în spatele căruciorului. Capetele de găurit multiaxe se bucură de o largă utilitate în secţia noastră. Ele permit obţinerea unor piese de mare precizie dimensională şi asigură o productivitate sporită. O altă lucrare de modernizare este şi automatizarea ciclului de funcţionare a frezei de la linia blocuri, prin care se reduce sarcina muncitorului doar la schimbarea şi fixarea piesei, obţinîndu-se şi o productivitate sporită faţă de sistemul vechi de funcţionare a maşinii. In continuare se va extinde automatizarea ciclurilor de funcţionare şi la alte maşini vechi, realizînd prin aceasta, pe lîngă creşterea productivităţii muncii şi o îmbunătăţire simţitoare a calităţii operaţiilor executate, precum şi a factorului de putere în instalaţiile electrice, prin reducerea timpilor de funcţionare în gol a motoarelor. Acţiunea pornită de Comitetul orăşenesc de partid Braşov, privind modernizarea maşinilor şi utilajelor, va duce în întreprinderile din Braşov la îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice ale multor maşini vechi, la mărirea randamentului şi obţinerea de produse de calitate superioară. Ţinînd cont de faptul că şi în celelalte fabrici şi uzine din regiunea noastră există maşini şi utilaje identice cu cele la care noi am făcut diferite modernizări, noi suntem hotărîţi să le punem la dispoziţie documentaţia tehnică de care dispunem, pentru a le scuti de o muncă în plus privind proiectarea dispozitivelor şi altor lucrări de modernizare. Experienţa pe care am dobîndit-o noi în modernizarea maşinilor şi utilajelor o împărtăşim cu drag şi celorlalte întreprinderi, contribuind astfel la reuşita deplină a acţiunii întreprinse de Comitetul orăşenesc de partid Braşov. Ing. M. DUMITRU, şeful secţiei motor de la uzinele Ernst Thälmann” PRIN MODERNIZAREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR —RANDAMENTE ÎNALTE, CALITATE SUPERIOARA PRINAIATA MĂSURILE TEHNICO-ORGANIZATORICE ...Sarcinile de plan pe anul 1962 sunt intr-adevăr mobilizatoare. Pentru a Ie putea realiza în cele mai bune condiţiuni, propun... Şi in anul 1962, calitatea trebuie să constituie o preocupare de seamă pentru colectivul nostru. In vederea îmbunătăţirii calităţii produselor noastre, fac propunerea de a... Creşterea volumului producţiei cere din partea noastră descoperirea de noi rezerve, care să ducă la sporirea productivităţii muncii. In acest sens propun... Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1962, muncitorii, tehnicienii și inginerii au făcut valoroase propuneri, care apoi analizate și acceptate au fost incluse în planurile de M.T.O. Ele au început să prindă viată încă din prima lună a anului in curs. In termenele prevăzute Aplicarea, în practică a măsurilor în termenele prevăzute în planul de M.T.O. stă în centrul atenţiei conducerii fabricii „Ioan Fonaghi” din Braşov. Din cele 78 de măsuri cate cuprinde planul, multe se referă la mai buna organizare a procesului de producţie şi la îmbunătăţirea calităţii produselor. Astfel, cele 30 de cărucioare cu roţi mobile introduse în luna ianuarie, asigură mai buna desfăşurare a transportului intern şi o economie anuală de circa 10.000 lei. Darea în folosinţă a unui cuptor pentru încălzirea pieselor care se debavurează — mai înainte această operaţie era făcută la rece — contribuie la îmbunătăţirea calităţii sculelor pe care le produce colectivul fabricii. In curs de execuţie este şi o instalaţie semiaromată pentru sablarea suprafeţei sculelor forjate, măsură care de asemenea duce la ridicarea nivelului calitativ al produselor. Prin procedee avansate superioară Atenţia noastră, spuneau muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica „Balanţa“ din Sibiu, trebuie să se îndrepte spre continua îmbunătăţire a calităţii produselor noastre, dar totodată şi spre realizarea de economii, în aşa fel însă, încît „marca fabricii“ să nu piardă nimic din prestigiul ei. Preocupaţi de aceste probleme ei au şi făcut o serie de propuneri, care fiind găsite bune au fost incluse în planul de M.T.O. Acordîndu-le atenţia cuvenită, conducerea întreprinderii, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a procedat fără întrziere la aplicarea lor în practică. Astfel, în cursul lunii ianuarie s-a trecut la şlefuirea mecanică a braţelor divizate de la mai multe tipuri de bascule. Aplicarea acestei măsuri, pe lîngă faptul că asigură o calitate superioară a produselor, determină şi o creştere considerabilă a productivităţii muncii. O altă măsură, cu mare eficacitate, este şi cea privind reproiectarea podului basculă pentru vehicule rutiere de 13 tone, la care, prin utilizarea soluţiilor constructive moderne şi folosirea de procedee tehnologice avansate, se economisesc 300 kg. metal, reducîndu-se totodată şi manopera, la o calitate APUCÎND IMAIAM1NTF1I CONSHHIINI PI ŢARĂ A CDltCTlUSTllDR Legume de calitate şi în tot timpul anului Tomatele, ardeii, ceapa, varza, morcovii sau alte asemenea legume şi zarzavaturi ocupă un loc important în alimentaţia zilnică a oamenilor muncii. Fiecare din ele posedă reale proprietăţi hrănitoare, dau gust plăcut mîncărurilor şi sînt uşor asimilabile. Iată considerentele principale pentru care legumele, indiferent de specie, sînt atît de mult căutate şi apreciate de populaţie. Recomandările comisiei pentru problemele producţiei legumicole a Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti arată că buna aprovizionare a oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu produse legumicole implică crearea, în jurul acestora, de puternice zone în care să se poată cultiva tot felul de legume şi zarzavaturi. Pentru a cunoaşte ce măsuri s-au luat în această direcţie de secţia agricolă a Sfatului popular orăşenesc Braşov, un redactor al ziarului nostru a solicitat un interviutov, inginer TOMA CARDOŞ, şeful secţiei agricole. ÎNTREBARE: Gospodăriile colective aparţinătoare de oraşul Braşov au posibilitatea, datorită condiţiilor de climă şi sol, să cultive mari suprafeţe cu legume care, valorificate pe bază de contract, să le sporească considerabil veniturile băneşti. Ce suprafaţă vor cultiva cu legume, în anul 1962, aceste unităţi şi care anume din ele au rezervat producerii legumelor cele mai mari suprafeţe ? RĂSPUNS : Gospodăriile colective din jurul oraşului Braşov vor cultiva în acest an 293 ha. cu legume şi zarzavaturi, cu aproape 100 ha. mai mult decit în anul trecut. Cele mai mari suprafeţe vor rezerva, în acest scop, gospodăriile colective din Sînpetru — 70 ha., Codlea — 55 ha. şi Ghimbav. în felul acesta se vor livra magazinelor Aprozar şi pieţei, aproape 17.000 tone legume şi zarzavaturi. Această creştere a suprafeţelor destinate culturii legumelor nu este întîmplătoare. Ea aduce mari venituri băneşti. Am să dau doar un singur exemplu: în anul 1961 cele 46 ha. de legume au adus gospodăriei colective din Sînpetru un venit de aproape 600.000 lei. Peste 400.000 lei a încasat din vînzarea legumelor şi gospodăria colectivă „Viaţă nouă“ din Braşov. ÎNTREBARE : Obţinerea de pe aceeaşi suprafaţă de teren a două, trei recolte are ca scop valorificarea mai bună a terenurilor, sporirea producţiilor legumicole la unitatea de suprafaţă şi, implicit, a veniturilor băneşti. Ce măsuri s-au luat în această direcţie ?. RĂSPUNS : în gospodăriile noastre colective s-a împămîntenit un bun obicei : după recoltarea trufandalelor, mă refer la salată verde, spanac şi ceapă stufat, aceste terenuri se pregătesc din nou pentru cultivarea altor legume. în anul acesta, circa un sfert din întreaga suprafaţă se va rezerva culturilor duble şi intercalate. Pentru producerea unor cantităţi cît mai mari de legume timpurii s-au luat măsuri stabilindu-se termene precise de însămînţare în răsadniţe şi repicare a ardeilor, roşiilor, verzei, conopidei, guliilor etc. Pentru producerea de trufandale, fiecare gospodărie colectivă va extinde cultivarea acestora pe cel puţin 150—300 m. p. ÎNTREBARE: Se vor amenaja în acest an noi spaţii de sere ?. RĂSPUNS : Da. Suprafaţa ocupată de sere trebuie să crească în acest an cu încă 2.400 m.p., ajungîndu-se astfel la 8.100 m.p. de seră. Cele mai mari suprafeţe se vor amenaja la gospodăriile colective din Sînpetru, „Viaţă nouă“-Braşov şi Codlea. Numai la aceste unităţi serele noi vor însuma o suprafaţă de peste 1.500 m.p. Deoarece metoda culturilor intercalate s-a dovedit a fi deosebit de eficace, ea se va folosi şi în sere. ÎNTREBARE : In ce stadiu se găsesc pregătirile în vederea cultivării din timp şi în bune condiţii agrotehnice a legumelor ? RĂSPUNS : în momentul de faţă, colectiviştii transportă de zor îngrăşăminte naturale pe locurile ce se vor cultiva cu legume, se repară ramele răsadniţelor şi utilajul agricol mărunt necesar grădinilor de legume şi se pregăteşte graniţă pentru paturile calde şi sere. Pînă acum s-au transportat şi depozitat în platforme peste 220 tone gunoi de grajd bine fermentat, iar din utilajul agricol s-a reparat cea mai mare parte. La aceasta s-ar mai putea adăuga şi faptul că, nu peste mult timp, se va organiza un instructaj cu toţi grădinarii şi brigadierii sau şefii de echipă legumicultori din gospodăriile colective. Fără îndoială că toate aceste măsuri care au fost luate şi se vor mai lua pentru aplicarea cu stricteţe a regulilor agrotehnice, vor conduce la producerea unor mari cantităţi de legume şi zarzavaturi necesare bunei aprovizionări a oamenilor muncii din Braşov şi din împrejurimi. Preocuparea întregului colectiv La Fabrica de geamuri din Mediaş realizarea măsurilor cuprinse în planul de M.T.O. constituie o preocupare pentru întregul colectiv de muncă, îmbunătăţirea calităţii, sporirea producţiei şi productivităţii muncii, sunt obiective spre care este canalizat spiritul creator şi iniţiativa muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Cautînd căi noi pentru îmbunătăţirea calităţii, un colectiv de tehnicieni a reuşit ca, executînd unele modificări constructive la cuptorul de tras geam, să reducă la maximum suprafaţa reîncălzită de flăcări a cuptorului. Prin această măsură se obţine o topire mai omogenă a materiei prime, ceea ce contribuie la îmbunătăţirea calităţii sticlei pentru geam. Planul de M.T.O. întocmit pentru anul 1962 cuprinde 28 de măsuri, printre care adaptarea la cuptoarele de geam tras a instalaţiilor automate pentru alimentare, un dispozitiv de reglare automată a temperaturii şi altele. Aplicarea acestor măsuri înlesneşte realizarea planului pe anul 1962 în bune condiţii şi la toţi indicii, mărturie fiind şi rezultatele obţinute în cele 15 zile ale lunii ianuarie, cînd producţia globală a fost realizată în proporţie de 112 la sută, planul fizic la geam tras ambalat în proporţie de 103,51 la sută, 75 la sută din volumul geamului produs fiind de calitatea sa. Un reuşit recital de canto In sala Teatrului de stat din Sibiu a avut loc acum cîteva zile un reuşit recital de canto, prezentat de absolvenţii Şcolii populare de artă din Sibiu. Au fost îndelung aplaudaţi: Emilia Vartolomatu, Cornelia Horn, Traian Chipară, Aurelia Mironescu, care au interpretat arii din operele lui Verdi, Bizet, Donizetti, Mozart şi cântece de Glinka, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu. Soliştii au fost acompaniaţi de orchestra simfonică a sindicatului salariaţilor din învăţămînt, sub conducerea prof. Iorgu Sandu, directorul Şcolii populare de artă din Sibiu. Prof. FLOREA MARCEL Cîştigătorii concursului de inovaţii întreprinderile de industrie locală din regiunea noastră au desfăşurat în anul trecut o însufleţită întrecere privind aplicarea unui număr cît mai mare de inovaţii cu eficacitate economică importantă, întrecerea s-a soldat cu rezultate îmbucurătoare. Recent comisia regională de urmărire a întrecerii a definitivat rezultatele întrecerii. Pe primul loc s-a situat întreprinderea industrială raională Sf. Gheorghe, care a aplicat 34 de inovaţii cu o eficienţă economică antecalculată de peste 2.000.000 lei, iar pe locul doi întreprinderea industrială orăşenească Sibiu, cu 55 inovaţii şi peste 1.000.000 lei economii. Printre inovaţiile aplicate merită să fie amintită sistematizarea procesului tehnologic la secţia atărie a întreprinderii industriale a raionului Sf. Gheorghe, care a adus peste 300.000 lei economii antecalculate. Profesorul Păltineanu Tudor de la Şcoala medie nr. 1 din Braşov a experimentat o metodă personală de „educaţie". Această experimentare s-a soldat cu... destituirea sa din învăţămînt. — METODA MEA A LĂSAT URME IN EDUCAŢIA ELEVILOR. Desen: G. Cazacu I