Drum Nou, februarie 1962 (Anul 19, nr. 5318-5341)

1962-02-01 / nr. 5318

I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIŢI-VA! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5318 ★ JOI, 1 FEBRUARIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI In raionul Sighi- preşedintelui comi­şoara, numai în lu* COSTIN FELEGEANU, tetului executiv al na ianuarie a aces- prim-secretar al Comitetului raional sfatului popular ra­io^^lelicH- Si^°ara al RM­R-ve un număr de 657 familii, cu o suprafaţă de 2.576 hectare. în momentul de faţă avem tot temeiul să afirmăm că pînă la începu­tul campaniei agricole de primăvară în­treg raionul va fi colectivizat. Succesele pe care le-am obţinut in îndeplinirea acestei importante sar­cini trasate de partid se datoresc muncii politice şi organizatorice des­făşurate de comitetul raional de par­tid, de organizaţiile de bază din raza de activitate a raionului, faptului că ţăranii întovărăşiţi au înţeles pe de­plin că în gospodăria colectivă sunt rezerve mult mai mari faţă de în­tovărăşire, atît în ce priveşte spori­rea producţiei agricole vegetale şi ani­male, cit şi în creşterea bunăstării materiale a oamenilor muncii de la sate. Trebuie să precizăm că faţă de anii trecuţi, în special după plenara C.C. al P.M.R. din iunie—iulie 1961, co­mitetul raional de partid şi-a îmbună­tăţit mult stilul de muncă în ce pri­veşte activitatea desfăşurată pentru încheierea procesului de colectivizare în raionul Sighişoara. In şedinţele de birou şi plenarele comitetului raional a fost analizată în repetate rînduri problema colectivizării agriculturii. Cu acest prilej s-a scos în evidenţă im­portanţa ce o prezintă întărirea econo­­mico-organizatorică a gospodăriilor co­lective, pentru încheierea procesului de colectivizare. Aceasta cu atît mai mult cu cît o serie de cetăţeni, în munca politică de colectivizare ce o desfăşurau or­ganizaţiile de partid, ridicau pro­blema : „Tovarăşi, nouă nu ne daţi exemple Hărmanul şi Hăl­­chiul, pentru că noi nu trăim la Har­man sau la Hălchiu, ci în raionul Si­ghişoara. Aşa că daţi-ne exemple de gospodării colective din raion care au condiţii pedoclimatice asemănătoare cu cele existente in comuna noastră“. Pentru a rezolva în mod just această situaţie, membrii biroului şi ai comi­tetului raional de partid au fost re­partizaţi să răspundă concret de cite o gospodărie colectivă. Secretarilor, a­tizat G.A.C.-urile cel mai mult rămase în urmă. Tot­odată centrul de greutate al muncii l-am mutat în organizaţiile de bază din gospodăriile colective. Putem afirma că dintr-o lună de zile membrii birou­lui îşi petrec cel puţin 20 de zile pe teren, în organizaţiile de bază de care răspund, dînd ajutor concret şi la faţa focului, rezolvînd operativ problemele ce se ivesc. Aceasta a dus la ridica­rea nivelului muncii de partid. Un sin­gur exemplu: în anul 1961 s-au pri­mit în rîndurile candidaţilor şi mem­brilor de partid un număr de peste 250 dintre cei mai buni ţărani colecti­vişti. Dacă cu doi ani în urmă gospodării colective ca cele din Albeşti, Valchid, Şoard, nu dădeau rezultate satisfăcă­toare, in momentul de faţă nu se mai poate afirma acest lucru. Colectiviştii din Albeşti în 1961 au recoltat în me­die la ha. 2.400 kg. grîu, 2.600 kg. orz, 2.600 kg. porumb boabe, valoarea zilei­­muncă depăşind 30 de Iei. La Valchid a sporit producţia cu 800 kg. la grîu, cu 1.000 kg. la porumb, cu 5.000 kg. la cartofi. G.A.C. „Congresul al III- lea“ din Sighişoara — de care răs­punde tov. László Iosif, secretarul co­mitetului orăşenesc de partid — în­fiinţată în anul 1960, a dat în anul 1961 la ziua-muncă 4 kg. grîu, 2 kg. orz, 5 kg. porumb, 5 kg. cartofi, 0,200 kg. zahăr, 12 lei etc. Aceasta a creat o atmosferă favorabilă muncii de co­lectivizare. La primirea în colectivă a celor 380 de familii de întovărăşiţi din Albeşti (Albeştiul recent a fost com­plet colectivizat) tovarăşul Sîrbu Da­­m­aschin a declarat: „Niciodată înto­vărăşirea din Albeşti n-a putut obţine rezultate similare cu gospodăria co­lectivă“. Sau un alt caz. Intr-o adu­nare generală, Ana Halăr, din Sas­­chiz, a spus : „Muncesc de doi ani in colectivă şi mă bucur. Niciodată n-am fost mai mulţumită. Numai în anul 1961 pentru munca prestată împreună cu soţul meu, am primit peste 1.600 kg. grîu, 2.000 kg. cartofi, o serie de alte produse şi bani“. întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective rezultă preg­nant din următoarea situaţie : îmbunătăţirea stării de lucruri din gospodăriile colective rămase în urmă a creat o atmosferă favorabilă colecti­vizării. De la plenara C.C. al Partidu­lui Muncitoresc Romîn din iunie—iulie 1961 în raionul nostru s-au înfiinţat 5 noi gospodării colective în ■ care au intrat peste 1.000 de familii cu 3.500 hectare teren. Această nouă situaţie a pus în faţa organului de partid sar­cini noi. Nu-i suficient să creezi gos­podării colective, ci trebuie ca aces­tea să fie temeinic sprijinite încă de la înfiinţare în întărirea lor economi­co-organizatorică. Aceasta a determi­nat comitetul raional de partid să în­sărcineze o serie de cadre de partid și de stat temeinic calificate, cu în­drumarea gospodăriilor. Astfel, tov. Ti­­cuşan Gheorghe, secretar cu proble­me de propagandă, a primit în răs­pundere G.A.C.-ul din Boiu, tov. Dra­­gomir Gheorghe, secretar cu probleme (Continuare în pagina 2-a) Anul 1955 1960 1961 Averea obștească 9.644.510 34.598.471­ 45.000.000 Fond de bază 6.237.222 23.210.091 31.000.000 Încărcătura la 100 de hectare : Taurine 16 34 39 Porcine 12 40 70 Ovine 30 62 75 Producția de lapte 1.100 1.700 1.853 DACĂ NU POT TACE ESTĂ? Herta Temerdek lucrează la gos­podăria agricolă colectivă „Horia, Cloşca şi Crişan“ din comuna Bod, raionul Sf. Gheorghe. E responsa­­bila fermei de păsări. Cînd cu vreo trei ani în urmă a fost che­mată şi i s-a propus să preia fer­ma de păsări cu un număr mediu de peste 1.000 de raţe, a răspuns încurcată : '■—■' Staţi oameni buni, ce aveţi de gînd. Aici e vorba de o muncă serioasă. Dacă nu pot face faţă ? Oamenii au încurajat-o, asigu­­rînd-o de sprijinul lor. Nu după mult timp a fost trimisă la un curs de crescătoare de păsări la Cisnă­­die. Întoarsă acasă a început să a­­plice cele învăţate. Bobocii de ra­ţă au început să primească în raţia zilnică lapte, smîntînă, lucernă to­cată, făină de oase. In numai două luni au ajuns la greutatea de 1 kg., iar după 4 luni au ajuns la ma­­tur­it­a­­te. O atenţie deosebită s-at acordat şi adăposturilor. Pereţii in­teriori îi văruieşte de 2—3 ori pe săptămină, le spală geamurile, iar în timpul iernii printr-un aşternut călduros, păstrează tot timpul temperatura indicată. Toate aces­tea au influenţat în mod pozitiv rezultatele. Anul trecut veniturile aduse de ferma de păsări s-au ridicat la 60.000 lei. La aceste realizări o contribuţie însemnată şi-a adus şi colectivista Herta Temerdek care împreună cu soţul ei a realizat a­­nul trecut 834 zile-muncă pentru care a primit 1.918 kg. grîu, 417 kg. zahăr, 834 kg. porumb, 16.680 lei etc. M. ZIDARU c.­. ti~­ev. în cuprinsul ziarului: • Adunări de dări de seamă şi a­­legeri sindicale: Ajutor preţios pentru comitetul nou ales (pag. 2-a) • O muncă grea, dar neasemuit de frumoasă (pag. 2-a) • Pentru îmbunătăţirea raselor de animale (pag. 2-a) • Veşti din ţările socialiste (pag. 3-a) • Să fie acordat poporului angolez dreptul la autodeterminare şi in­dependenţă. Rezoluţia Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiWiMa S-au redeschis două şantiere ale O. R. I. F. In acest an, în baza planului întocmit la O.R.I.F. Braşov, în regiunea noastră va fi ameliorată, prin desecări cu ajutorul fondurilor centrale, o suprafaţă de aproape 4.200 ha. In acest scop, se vor deschide 14 şantiere, din care 9 vor fi finanţate din fond central. Două din aceste şantiere s-au şi redeschis la Prejmer ra­ionul Sf. Gheorghe, şi la Lovnic, raionul Rupea. Pentru grăbirea lucrărilor pe aceste şantiere s-au adus două dragline. Pentru sporirea producţiei de masă verde pe păşuni Faptul că în anul trecut multe gospodării de stat şi gospodării co­lective din regiunea noastră au obţinut producţii mari de lapte, se da­­toreşte în bună parte măsurilor luate pentru îmbunătăţirea păşunilor în vederea obţinerii de cît mai multă masă verde. Tocmai de aceea harni­cii gospodari folosesc din plin zilele bune de lucru din perioada de iarnă pentru îngrăşatul păşunilor cu must de grajd. Pînă acum, cele mai bune rezul­tate în această privinţă le-au obţinut lucrătorii de pe ogoarele raioanelor Agnita, Sibiu şi Tg. Secuiesc. Colectivul atelierului de aparata electric din cadrul uzinelor „Steagu Roşu”-Braşov, într-o consfătuire de producţie, a hotărît executarea unu monorai, care să uşureze efortul fizi al muncitorilor. Hotărîrea a şi fos tradusă în fapte, prin darea în func­ţiune a monoraiului, care are o ca­pacitate de ridicare de 750 kg. P lîngă executarea lucrării prin efor­turi proprii, colectivul a realizat­­ o economie de 4.500 lei. Roadele unei consfătuiri de producție NOI LOCUINȚE Zilele acestea în­prinzînd 39 apar­­orașul Sibiu s­a­tamente. Acest dat în folosința nou bloc este și­­oamenilor muncii luat în cvartalul un nou bloc, cu­ Terezian. ^ Brigăzi de producţie fruntaşe Cele 13 brigăzi de producţie din atelierul 301 al uzinei „Electropreci­­zie“-Săcele desfăşoară cu avînt în­trecerea socialistă. Lună de lună sar­cinile de plan au fost îndeplinite şi depăşite, iar calitatea reperelor pre­lucrate în atelier s-a îmbunătăţit, rebutul reducîndu-se simţitor. Pentru felul cum şi-au organizat munca şi pentru respectarea procesului tehno­logic, au fost declarate fruntaşe bri­găzile conduse de Constantin Mareş, cu o depăşire a planului de peste 30 la sută, cea condusă de Gh. Rugină, cu o depăşire de 27 la sută şi cea condusă de Ana Nemeş. Şi în prezent, fiecare brigadă se străduieşte să ocupe primul loc în întrecerea socialistă. T. SECĂREANU, coresp. Utemista Emilia Roşu, absolventă a şcolii profesionale textile, este una din muncitoarele fruntaşe ale fabricii de ciorapi „7 Noiembrie" din Sibiu. Lu­­crînd la una din cele mai moderne maşini de încheiat, îşi realizează în permanenţă planul de producţie şi de calitate. Foto: C. FOCIUC Ulu­i...... •■iiilllliii" Cu toate că afară e viscol iar tempe­ratura destul de scăzută. In serele G.A.C. din Cristian- Braşov florile şi ră­sadurile de legume au asigurate con­diţii prielnice de dezvoltare. IN CLIŞEU , pre­şedintele gospodă­riei, tov. loan Cim­pea­nu împreună cu colectivista Adele Klees discutînd de­spre starea de vege­tație a răsadului de Salată verde. rti. Punem la dispoziţia şi altor întreprinderi documentaţia noastră tehnică In decursul anilor, constructorii de trac­toare, în activitatea lor neobosită pentru conti­nua perfecţionare a trac­toarelor, sporirea pro­ductivităţii muncii şi re­ducerea preţului de cost, au acumulat o bogată experienţă privind des­coperirea şi valorifica-­ rea de noi şi noi rezerve interne, care aplicate în practică le-au înlesnit să facă faţă cu cinste sar­cinilor încredinţate de partid şi guvern. Prin­tre aceste rezerve, un joc de frunte îl ocupă modernizarea, prin care s-au îmbunătăţit caracte­risticile tehnice ale ma­şinilor şi utilajelor în funcţiune, asigurîndu-se astfel un randament sporit şi concomitent o creştere însemnată a ni­velului calitativ la pie­sele executate. Pentru a putea înde­plini în cele mai bune condiţiuni sarcinile de plan, care au sporit an de an, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii sec­ţiei motor au trecut la executarea şî introduce­rea în fluxurile tehno­logice a dispozitivelor şi maşinilor speciale de mare productivitate şi cu deservire cît mai uşoară şi simplă. In a­­cest sens, s-au folosit şi urmează să se extindă în­­tr-o mai mare măsură dispozitive cu mandri­­ne cu strîngeri pneu­matice, dispozitive de găurit multiaxe, adapta­te la maşinile-unelte de construcţie mai ve­che, pinele cu acţiune pneumatică, dispozitive cu hidroplast. Aşa de exemplu, în anii trecuţi s-au modernizat peste 50 de maşini-unelte prin introducerea de mandrine cu strîngere pneumatică, ceea ce a dus la reducerea consi­derabilă a efortului fi­zic şi la creşterea pro­ductivităţii muncii. In general aceste strîngeri s-au aplicat la strunguri paralele, strunguri semi­automate şi carusele. La strunguri au mai fost aplicate pinete cu acţionare pneumatică şi suporţi de strunjit în spatele căruciorului. Capetele de găurit multiaxe se bucură de o largă utilitate în sec­ţia noastră. Ele permit obţinerea unor piese de mare precizie dimensio­nală şi asigură o pro­ductivitate sporită. O altă lucrare de mo­dernizare este şi auto­matizarea ciclului de funcţionare a frezei de la linia blocuri, prin care se reduce sarcina muncitorului doar la schimbarea şi fixarea piesei, obţinîndu-se şi o productivitate sporită faţă de sistemul vechi de funcţionare a maşi­nii. In continuare se va extinde automatiza­rea ciclurilor de funcţio­nare şi la alte maşini vechi, realizînd prin a­­ceasta, pe lîngă creşterea productivităţii muncii şi o îmbunătăţire simţi­toare a calităţii opera­ţiilor executate, precum şi a factorului de pu­tere în instalaţiile elec­trice, prin reducerea timpilor de funcţionare în gol a motoarelor. Acţiunea pornită de Comitetul orăşenesc de partid Braşov, privind modernizarea maşinilor şi utilajelor, va duce în întreprinderile din Bra­şov la îmbunătăţirea ca­racteristicilor tehnice ale multor maşini vechi, la mărirea randamentului şi obţinerea de produse de calitate superioară. Ţinînd cont de faptul că şi în celelalte fabrici şi uzine din regiunea noastră există maşini şi utilaje identice cu cele la care noi am făcut di­ferite modernizări, noi suntem­ hotărîţi să le pu­nem la dispoziţie do­cumentaţia tehnică de care dispunem, pentru a le scuti de o muncă în plus privind proiec­tarea dispozitivelor şi al­tor lucrări de moder­nizare. Experienţa pe care am dobîndit-o noi în modernizarea ma­şinilor şi utilajelor o îm­părtăşim cu drag şi ce­lorlalte întreprinderi, contribuind astfel la reu­şita deplină a acţiunii întreprinse de Comite­tul orăşenesc de partid Braşov. Ing. M. DUMITRU, şeful secţiei motor de la uzinele Ernst Thälmann” PRIN MODERNIZAREA MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR —RANDAMENTE ÎNALTE, CALITATE SUPERIOARA PRIN­­AIATA MĂSURILE TEHNICO-ORGANIZATORICE ...Sarcinile de plan pe anul 1962 sunt intr-adevăr mo­bilizatoare. Pentru a Ie putea realiza în cele mai bune condiţiuni, propun... Şi in anul 1962, calitatea trebuie să constituie o preocupare de seamă pentru colectivul nostru. In vederea îmbunătăţirii calităţii produselor noastre, fac propunerea de a... Creşterea volumului producţiei cere din partea noastră descoperirea de noi rezerve, care să ducă la sporirea productivităţii muncii. In acest sens propun... Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan pe anul 1962, muncitorii, tehnicienii și inginerii au făcut valoroase pro­puneri, care apoi analizate și acceptate au fost incluse în planurile de M.T.O. Ele au început să prindă viată încă din prima lună a anului in curs. In termenele prevăzute Aplicarea, în practică a măsurilor în termenele prevăzute în planul de M.T.O. stă în centrul atenţiei con­ducerii fabricii „Ioan Fonaghi” din Braşov. Din cele 78 de măsuri cate cuprinde planul, multe se referă la mai buna organizare a procesului de producţie şi la îmbunătăţirea cali­tăţii produselor. Astfel, cele 30 de cărucioare cu roţi mobile introduse în luna ianuarie, asigură mai buna desfăşurare a transportului intern şi o economie anuală de circa 10.000 lei. Darea în folosinţă a unui cuptor pentru încălzirea pieselor care se debavurează — mai înainte această operaţie era făcută la rece — con­tribuie la îmbunătăţirea calităţii sculelor pe care le produce colecti­vul fabricii. In curs de execuţie este şi o instalaţie semiaromată pentru sablarea suprafeţei sculelor forjate, măsură care de asemenea duce la ridicarea nivelului calitativ al produselor. Prin procedee avansate­­ superioară Atenţia noastră, spuneau muncito­rii, tehnicienii şi inginerii de la fa­brica „Balanţa“ din Sibiu, trebuie să se îndrepte spre continua îmbu­nătăţire a calităţii produselor noastre, dar totodată şi spre realizarea de economii, în aşa fel însă, încît „mar­ca fabricii“ să nu piardă nimic din prestigiul ei. Preocupaţi de a­­ceste probleme ei au şi făcut o serie de propuneri, care fiind găsite bune au fost incluse în planul de M.T.O. A­­cordîndu-le atenţia cuvenită, condu­cerea întreprinderii, sub îndrumarea organizaţiei de partid, a procedat fără întrziere la aplicarea lor în practică. Astfel, în cursul lunii ia­nuarie s-a trecut la şlefuirea meca­nică a braţelor divizate de la mai multe tipuri de bascule. Aplicarea acestei măsuri, pe lîngă faptul că asi­gură o calitate superioară a produ­selor, determină şi o creştere con­siderabilă a productivităţii muncii. O altă măsură, cu mare eficacitate, este şi cea privind reproiectarea podului basculă pentru vehicule ru­tiere de 13 tone, la care, prin utili­zarea soluţiilor constructive mo­derne şi folosirea de procedee teh­nologice avansate, se economisesc 300 kg. metal, reducîndu-se totodată şi manopera, la o calitate APUCÎND IMAIAM1NTF1I CONSHHIINI PI ŢARĂ A CDltCTlUSTllDR Legume de calitate şi în tot timpul anului Tomatele, ardeii, ceapa, varza, morcovii sau alte asemenea le­gume şi zarzavaturi ocupă un loc important în alimentaţia zilnică a oamenilor muncii. Fiecare din ele posedă reale proprietăţi hrăni­toare, dau gust plăcut mîncărurilor şi sînt uşor asimilabile. Iată considerentele principale pentru care legumele, indiferent de spe­cie, sînt atît de mult căutate şi apreciate de populaţie. Recomandările comisiei pentru problemele producţiei legumi­cole a Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti arată că buna aprovizionare a oraşelor şi centrelor muncitoreşti cu pro­duse legumicole implică crearea, în jurul acestora, de puternice zone în care să se poată cultiva tot felul de legume şi zarzavaturi. Pentru a cunoaşte ce măsuri s-au luat în această direcţie de secţia agricolă a Sfatului popular orăşenesc Braşov, un redactor al ziaru­lui nostru a solicitat un interviu­tov, inginer TOMA CARDOŞ, şe­ful secţiei agricole. ÎNTREBARE: Gospodăriile co­lective aparţinătoare de oraşul Bra­şov au posibilitatea, datorită condi­ţiilor de climă şi sol, să cultive mari suprafeţe cu legume care, valorifi­cate pe bază de contract, să le spo­rească considerabil veniturile băneşti. Ce suprafaţă vor cultiva cu legume, în anul 1962, aceste unităţi şi care anume din ele au rezervat producerii legumelor cele mai mari suprafeţe ? RĂSPUNS : Gospodăriile colective din jurul oraşului Braşov vor cultiva în acest an 293 ha. cu legume şi zar­zavaturi, cu aproape 100 ha. mai mult decit în anul trecut. Cele mai mari suprafeţe vor rezerva, în acest scop, gospodăriile colective din Sîn­­petru — 70 ha., Codlea — 55 ha. şi Ghimbav. în felul acesta se vor livra magazinelor Aprozar şi pie­ţei, aproape 17.000 tone legume şi zarzavaturi. Această creştere a supra­feţelor destinate culturii legumelor nu este întîmplătoare. Ea aduce mari venituri băneşti. Am să dau doar un singur exemplu: în anul 1961 cele 46 ha. de legume au adus gospodă­riei colective din Sînpetru un ve­nit de aproape 600.000 lei. Peste 400.000 lei a încasat din vînzarea le­gumelor şi gospodăria colectivă „Via­ţă nouă“ din Braşov. ÎNTREBARE : Obţinerea de pe a­­ceeaşi suprafaţă de teren a două, trei recolte are ca scop valorificarea mai bună a terenurilor, sporirea produc­ţiilor legumicole la unitatea de supra­faţă şi, implicit, a veniturilor băneşti. Ce măsuri s-au luat în această di­recţie ?. RĂSPUNS : în gospodăriile noas­tre colective s-a împămîntenit un bun obicei : după recoltarea trufan­dalelor, mă refer la salată verde, spanac şi ceapă stufat, aceste tere­nuri se pregătesc din nou pentru cul­tivarea altor legume. în anul acesta, circa un sfert din întreaga suprafaţă se va rezerva culturilor duble şi in­tercalate. Pentru producerea unor cantităţi cît mai mari de legume tim­purii s-au luat măsuri stabilindu-se termene precise de însămînţare în răsadniţe şi repicare a ardeilor, roşii­lor, verzei, conopidei, guliilor etc. Pentru producerea de trufandale, fie­care gospodărie colectivă va extinde cultivarea acestora pe cel puţin 150—300 m. p. ÎNTREBARE: Se vor amenaja în acest an noi spaţii de sere ?. RĂSPUNS : Da. Suprafaţa ocupa­tă de sere trebuie să crească în acest an cu încă 2.400 m.p., ajungîndu-se astfel la 8.100 m.p. de seră. Cele mai mari suprafeţe se vor amenaja la gospodăriile colective din Sînpetru, „Viaţă nouă“-Braşov şi Codlea. Nu­mai la aceste unităţi serele noi vor însuma o suprafaţă de peste 1.500 m.p. Deoarece metoda culturilor in­tercalate s-a dovedit a fi deosebit de eficace, ea se va folosi şi în sere. ÎNTREBARE : In ce stadiu se gă­sesc pregătirile în vederea cultivării din timp şi în bune condiţii agro­tehnice a legumelor ? RĂSPUNS : în momentul de faţă, colectiviştii transportă de zor îngră­şăminte naturale pe locurile ce se vor cultiva cu legume, se repară ra­mele răsadniţelor şi utilajul agricol mărunt necesar grădinilor de legume şi se pregăteşte graniţă pentru patu­rile calde şi sere. Pînă acum s-au transportat şi depozitat în platforme peste 220 tone gunoi de grajd bine fermentat, iar­­ din utilajul agricol s-a reparat cea mai mare parte. La aceasta s-ar mai putea adăuga şi fap­tul că, nu peste mult timp, se va or­ganiza un instructaj cu toţi grădina­rii şi brigadierii sau şefii de echipă legumicultori din gospodăriile co­lective. Fără îndoială că toate aceste mă­suri care au fost luate şi se vor mai lua pentru aplicarea cu stricteţe a re­gulilor agrotehnice, vor conduce la producerea unor mari cantităţi de le­gume şi zarzavaturi necesare bunei aprovizionări a oamenilor muncii din Braşov şi din împrejurimi. Preocuparea întregului colectiv La Fabrica de geamuri din Mediaş realizarea măsurilor cuprinse în pla­nul de M.T.O. constituie o preocupa­re pentru întregul colectiv de muncă, îmbunătăţirea calităţii, sporirea pro­ducţiei şi productivităţii muncii, sunt obiective spre care este canali­zat spiritul creator şi iniţiativa muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor. Cautînd căi noi pentru îmbună­tăţirea calităţii, un colectiv de teh­nicieni a reuşit ca, executînd unele modificări constructive la cuptorul de tras geam, să reducă la maxi­mum suprafaţa r­eîncălzită de flăcări a cuptorului. Prin această măsură se obţine o topire mai omogenă a ma­teriei prime, ceea ce contribuie la îmbunătăţirea calităţii sticlei pen­tru geam. Planul de M.T.O. întocmit pentru anul 1962 cuprinde 28 de măsuri, printre care adaptarea la cuptoarele de geam tras a instalaţiilor auto­mate pentru alimentare, un dispo­zitiv de reglare automată a tempe­raturii şi altele. Aplicarea acestor măsuri înlesneşte realizarea planului pe anul 1962 în bune condiţii şi la toţi indicii, mărturie fiind şi rezul­tatele obţinute în cele 15 zile ale lunii ianuarie, cînd producţia glo­bală a fost realizată în proporţie de 112 la sută, planul fizic la geam tras ambalat în proporţie de 103,51 la sută, 75 la sută din volumul gea­mului produs fiind de calitatea sa. Un reuşit recital de canto In sala Teatrului de stat din Si­biu a avut loc acum cîteva zile un reuşit recital de canto, prezentat de absolvenţii Şcolii populare de­ artă din Sibiu. Au fost îndelung aplaudaţi: Emilia Vartolomatu, Cornelia Horn, Traian Chipară, Aurelia Mironescu, care au interpretat arii din operele lui Verdi, Bizet, Donizetti, Mozart şi cântece de Glinka, Sabin Drăgoi, Tiberiu Bre­­diceanu. Soliştii au fost acompaniaţi de or­chestra simfonică a sindicatului sala­riaţilor din învăţămînt, sub condu­cerea prof. Iorgu Sandu, directorul Şcolii populare de artă din Sibiu. Prof. FLOREA MARCEL Cîştigătorii concursului de inovaţii întreprinderile de industrie locală din regiunea noastră au desfăşurat în anul­­ trecut o însufleţită între­cere privind aplicarea unui număr cît mai mare de inovaţii cu efica­citate economică importantă, între­cerea s-a soldat cu rezultate îm­bucurătoare. Recent comisia regio­nală de urmărire a întrecerii a definitivat rezultatele întrecerii. Pe primul loc s-a situat întreprinde­rea industrială raională Sf. Gheor­ghe, care a aplicat 34 de inovaţii cu o eficienţă economică antecalcu­­lată de peste 2.000.000 lei, iar pe locul doi întreprinderea industrială orăşenească Sibiu, cu 55 inovaţii şi peste 1.000.000 lei economii. Printre inovaţiile aplicate merită să fie amintită sistematizarea proce­sului tehnologic la secţia atărie a întreprinderii industriale a raionului Sf. Gheorghe, care a adus peste 300.000 lei economii antecalculate. Profesorul Păltineanu Tudor de la Şcoala medie nr. 1 din Braşov a experimentat o metodă personală de „educaţie". Această experimen­tare s-a soldat cu... destituirea sa din învăţămînt. — METODA MEA A LĂSAT URME IN EDUCAŢIA ELEVILOR. Desen: G. Cazacu I

Next