Drum Nou, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5447-5472)
1962-07-01 / nr. 5447
PROLETAR] DINTOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORDAN AI COMITETULUI REGIONAL PMR BRAȘOV ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5447 * DUMINICĂ, 1 IULIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI O INIŢIATIVĂ CARE TREBUIE EXTINSĂ In iureşul întrecerii socialiste, pe care oamenii muncii din uzinele şi fabricile regiunii noastre o desfăşoară cu tot mai mult elan, pentru îndeplinirea şi depăşirea măreţelor sarcini trasate de Directivele celui de-al Ill-lea Congres al P.M.R., se nasc mereu iniţiative noi, valoroase. Pornite de la locurile de muncă, de unde se făuresc practic tractoare, autocamioane, atlaje petroliere, produse chimice şi o gamă variată de produse de larg consum, aceste iniţiative oglindesc trăsătura principală a omului de tip nou, pentru care munca este o îndatorire de cinste şi pe care o ridică pe o treaptă tot mai înaltă, spre binele întregii societăţi. . . Din dorinţa fierbinte de a da patriei tractoare mai multe, mai perfecţionate, la un preţ de cost cit mai scăzut, prin realizarea unor economii tot mai însemnate, s-a născut şi iniţiativa „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite“. Ea a fost pornită de colectivul secţiei şasiu a Uzinelor de tractoare din Braşov. Pe baza unei analize temeinice, făcută de organizaţia de partid din secţie, s-a ajuns la concluzia că reducerea consumului de scule constituie o importantă rezervă internă care, valorificată cu pricepere, poate asigura însemnate economii. „Da, vom munci in aşa fel, s-au angajat muncitorii din secţie, incit să facem lunar o economie de scule egală cu necesarul pentru cel puţin două zile de activitate''. Avînd la bază acest angajament, s-a calculat că, lucrînd două zile pe lună cu scule economisite, in secţie va rezulta o reducere cu 8 la sută a cheltuielilor pe tractor. Curind iniţiativa colectivului de la şasiu a fost îmbrăţişată de toate secţiile uzinei. Regimurile de aşchiei” prescrise in planurile de operaţii au început să fie respectate cu stricteţe, iar sculele ascuţite la timp şi corect. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, organele sindicale, conducerile administrative, au creat toate condiţiile necesare pentru ca muncitorii să-şi poată respecta cuvintul dat. Spiritul creator s-a manifestat din plin, s-au făcut multe şi valoroase propuneri. Strungarul Mihai Buga, spre exemplu, a propus şi a tradus in practică aplicarea plăcuţelor de metal dur pe suport cu un unghi de degajare zero, pentru a lichida pierderile de pastile l .-»scutire , Inserierea folosirii cit mai raţionale a pietrelor de polizor, brigada de rectificatori de la secţia de automate a propus şi a aplicat folosirea pietrelor înguste la maşinile de rectifîcnt ,,Csntsr!ssrt !s isnstă ce asigură lunar însemnate economii. Strădania depusă de instruitorii de tractoare pentru eroniisirea sculelor, n-a rămas fără rezumate. Colectivul secţiei şasiu, bunăoari, in luna mai , economisit o cantitate de scule cu a e se poate lucra mai bine de trei şi jumătate. Valoarea sculelor ecnomisie de la pornirea iniţiativei să pună in prezent, se ridică la peste 100.000 lei. Cu rezultate frumoase în această privinţă au încheiat luna mai şi muncitorii secţiei bloc-motor, care au economisit scule în valoare de 44.000 lei, ceea ce corespunde necesarului pe 5 zile. Făcind bilanţul economiilor realizate pină in prezent prin extinderea iniţiativei, se constată că ele ajung pe uzină la peste 300.000 iei. Considerez iniţiativa constructorilor de tractoare deosebit de valoroasă, cu largă rază de aplicare, Consiliul sindical local Braşov a organizat spre sfirşitul lunii aprilie, la Uzinele de tractoare, o consfătuire la care au participat preşedinţi şi secretari ai comitetelor sindicatelor, responsabili cu evidenţa întrecerii socialiste, gospodari de scule şi contabili din întreprinderile metalurgice din oraş. In cadrul consfătuirii, organizată cu scopul de a extinde iniţiativa „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite“, participanţilor li s-a arătat modul de organizare şi urmărire a economiilor rezultate prin mai buna gospodărire a sculelor, iar practic, la maşini, metodele folosite pentru prelungirea vieţii sculelor. Consfătuirea a prilejuit un larg schimb de experienţă. Ce s-a făcut practic după această consfătuire ? Organele sindicale din unele uzine au trecut fără intirziere la aplicarea şi extinderea iniţiativei. La uzinele „Steagul Roşu“, de pildă, în secţiile bloc motor şi şasiu, iniţiativa s-a transformat intr-o largă acţiune de antrenare a fiecărui muncitor, tehnician şi inginer la lupta pentru economisirea sculelor. In acest scop, consumul lunar de scule este defalcat pe secţii, linii, om şi maşină. In consfătuirile de producţie, în jurul economiilor de scule sunt purtate vii discuţii, se iau angajamente, a căror îndeplinire este apoi urmărită pe grafice, alături de celelalte obiective ale întrecerii socialiste, în raport, cu realizările lunii anterioare, ceea ce constituie un mijloc eficace de comparare şi de urmărire a rezultatelor obţinute. Preocuparea organelor sindicale, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, pentru angrenarea unui număr cit mai mare de muncitori in acţiunea de economisire a sculelor, organizarea unei evidenţe clare şi crearea de condiţii pentru respectarea angajamentelor, nu au rămas fără rezultate. Pină la sfirşitul lunii mai strungarii Ivanciu Vasile, cu o economie de 6.450 lei, Motolea Angliei, cu 2.266 lei şi frezorul Botescu Aurel, cu 7.530 lei economii, toţi de la secţia motor, s-au situat in fruntea întrecerii pentru reducerea consumului de scule. La secţia şasiu economiile de scule pe luna mai se cifrează la 113.043 lei, evidenţiindu-se atelierul 532, cu o economie de 64.093 lei şi atelierul 533 cu 21.156 lei economii. Cu rezultate bune se aplică această iniţiativă şi la uzinele „Hidromecanica“, unde s-a trecut de asemenea la stabilirea şi defalcarea consumurilor de scule şi unde buna gospodărire a sculelor constituie o preocupare de seamă. Mai sunt însă întreprinderi din oraşul Braşov, printre care fabrica „Brenner Béla“, uzina „Rulmentul“, fabrica „Electroprecizie“ din Săceie şi altele, care deşi au trimis delegaţi la consfătuirea organizată de Consiliul local al sindicatelor, de la care au trecut două luni de zile, practic n-au făcut încă nimic sau au făcut prea puţin pentru dezvoltarea iniţiativei de economisire a sculelor, care constituie o valoroasă rezervă internă. Organele sindicale din aceste întreprinderi nu trebuie să se mulţumească doar cu faptul că s-a trecut la studierea posibilităţilor de a introduce această initi ti V ei, Mti'CUiil'* E. .. jirtivtfi.fic justificat. împreună cu organele administrative, ele trebuie să treacă neîntîrziat la acţiuni concrete, in vederea economisirii si bunei gospodări a sculelor. Este de apreciat operat' larea dovedită , la vremea ei, de Consiliul sindicat local, cind a organizat constă teia de la Uzinele de tractoare. După aceasta, insă, ar fi trebuit ca organizaţiile sindicate din celelalte întreprinderi metalurgice să fie mai urnit îndrumate si controlate in legătură cu felul cum au preluat şi extins valoroasa iniţiativă ainstructorilor de tractoare. Experienţa de pină acum a dovedit că reducerea consumurilor de scule constituie un izvor bogat de economii, o rezervă care contribuie substanţial la reducerea preţului de cost al produselor. Iată de ce Consiliul regional al sindicatelor va trebui să ia măsurile cuvenite, prin consiliile sindicale locale, pentru a extinde, în toate întreprinderile metalurgice din regiune, iniţiativa de a lucra cel puţin două zile pe lună cu scule economisite şi în mod special de a o extinde acolo unde se execută produse in serii mari şi constante. Organizaţiilor de partid din uzine şi fabrici le revine sarcina de a analiza munca organelor sindicale şi administrative privind crearea de condiţii pentru aplicarea şi extinderea iniţiativei „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite“, ţinînd cont de posibilităţile şi specificul fiecărei întreprinderi şi secţie în parte. „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite“ — este o iniţiativă valoroasă, in măsură să găsească un larg răsunet în rîndurile muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor metalurgişti. Ea trebuie să fie extinsă şi aplicată la toate locurile de muncă ! t in interiorul ziarului: •e Viaţa de partid : Cei mai buni colectivişti în rîndurile partidului (pag. 2-a) • Convorbire în trei: Actor — Regizor — Spectator. Pe marginea spectacolelor Teatrului de stat din Sibiu (pag. 2-a) I® Microfonetoţi: Echilibristică pe o singură, roată (pag. 3-a) 9 Poporul algerian votează azi pentru autodeterminare (pag. 4-a) Mecanizatorii de la G A.S Morman, raionul Sf. Gheorghe, au pus la punct toate maşinile necesare pentru campania de recoltare. IN CLIŞEU: Se face o ultimă verificare a maşinii de balotat paie. Legumicultura - izvor însemnat de venituri Colectiviştii din oraşul Rupea au cultivat în acest an legume şi zarzavaturi pe o suprafaţă de 7 ha., respectiv 2,50 ha. cu vierză, 0,50 ha. cu roşii, 1 ha. cu rădăcinoase şi 3 ha. cu alte legume. Vrednicii grădinari de aci acordă o deosebită atenţie culturilor duble. De pildă 2 ha. au fost cultivate cu ceapă verde, salată şi ridichi. Aceste legume au fost recoltate şi valorificate aducînd gospodăriei un venit de circa 25.000 lei. în locul lor au fost plantate varză şi alte legume. Pe lîngă praşilele dese aplicate culturilor de legume au fost împrăştiate însemnate cantităţi de îngrăşăminte chimice. Colectiviştii din oraşul Rupea s-au angajat să mărească în anul viitor la 15 ha. grădina de legume şi zarzavaturi. VALERIU COLCERIU, coresp. ,11 cadrul secţiei 530 diferenţial, de la uzinele „Steagul Roşu“ lucrează şi colectivul de frezori, condus de comun is organizare a muncii, acest colectiv depăşeşte lună de lună sarcinile de pian, acordînd însă o atenţie deosebită ca UN CLIŞEU. O parte din colectivul de frezori, care s-a evidențiat, atît, prin îndeplinirea exemplară a sarciniilor de plretei pe care le frezează. e- SCHIMB DE EXPERIENŢA Constatindu-se la faza repansat o serie de greşeli provenite din filatură, preparaţie şi ţesătorie, s-a organizat un schimb de experienţă între aceste sectoare de la fabrica „Libertatea" din Sibiu. In cadrul schimbului de experienţă, repansatoarele, printre care Comşa Victoria, Vasiu Ştefania şi Covalciuc Elisabeta, au arătat cauzele defectelor in firul prelucrat, cit şi greşelile provenite din ţesătorie. Tot aici s-au făcut propuneri pentru remedierea deficienţelor. In urma acestui schimb şi a măsurilor aplicate, timpul necesar repansării stofelor s-a redus in medie cu 3 ore per bucată, îmbunătăţindu-se simţitor şi calitatea. (BUCURESCU IOAN, coresp.). Un nou bloc dat în folosinţă Oraşul Blaj a fost împodobit cu încă un bloc nou cu 24 de apartamente, care a fost dat în ziua de 29 iunie 1962 în folosinţa oamenilor muncii. La recepţionarea lui s-a constatat că lucrările executate de muncitorii Trustului 5 construcţii sunt de cea mai bună calitate. Printre cei evidenţiaţi se numără Ştefan Fancsali, Vencel Magyari, zidari, Gh. Moraru şi Ernest Hammmer, zugravi, Aleltzer Wilhelm, instalator, Iosif Zangor, tâmplar, Wilhelm Friederich, electrician şi alţii. (V. BUCUR, coresp.). VEŞTI DE 11 IPROFIL . T\bl!n tODLEI“ De'"curind,» la IPROFIL „Măgura Gorilei" din oraşul Codlea a fost aplicată în producţie inovaţia comunistului ŞtefanSolga şi a inginerei Elena Baboie, care se referă la uscarea sub vid la «lemnului de carpen. Prift. acest procedeu se reduce perioada Me, uscare,, de la 1.200 ore la 160 ore, 'oibţinindij'-se totodată indici de calitate ■ superiori. v \ ★ Ea unitatea iu\ V a aceleiaşi întreprinderi, s-a pui^în fabricaţie noul tip de bibliotecă '„Fantezia" care se compune din 3 corpuri. Dispunînd de documentaţia necesară, colectivul unităţii a şi produs primele 80 de bucăţi din noul tip de bibliotecă. Noua promoţie de absolvenţi ai şcolii profesionale forestiere din Codlea, care a urmat cursurile de şcolarizare de pe lîngă această întreprindere, au fost repartizaţi zilele trecute în producţie, unde vor lucra ca muncitori calificaţi. Astfel, un număr de 19 tineri calificaţi în meseria de tîmplari vor lucra la IPROFIL „Măgura Codlei“ iar ceilalţi au fost repartizaţi la Combinatul de industrializare a lemnului din Blaj, la Sibiu şi Bucureştii ★ Tot la IPROFIL „Măgura Codlei"' s-a introdus pe scară largă gimnastica în producție. In acest scop, s-au luat măsuri pentru instruirea unui număr de 40 de instructori care vor conduce gimnastica la fiecare loc de muncă. N. SECELEANU membru al subredacţiei noastre voluntare. A înainte de a intra în lanurile aurii Un drum îngust desparte atelierul .v.:;; C A.S ”.?rir-r ■ .•..» ,î m întins de orz, care a început de cîteva zile să îmbrace o haină aurie. In ograda atelierului, cu faţa spre holda îmbelşugată, stau rînduite combine, secerători, tractoare, maşini de balotat paie. Sunt reparate şi puse la punct, gata de a porni in orice clipă la recoltat Mecanizatorii aruncă din cinci in cinci priviri zâmbitoare spre holdele care se unduiesc în adierea vintului. Sunt emoţionaţi. Aşteaptă cu nerăbdare momentul cind inginerul agronom le va spune : „Porniţi !“, iar ei să deschidă larg porţile ogrăzii şi cu combinele şi secerătorile să se avinte in holda pîrguită. Mai emoţionat decit ceilalţi pare a fi tov. Răvar Gheorghe. Lucrează ca mecanizator din 1949 în gospodăria agricolă de stat şi din 1957 răspunde de o brigadă de tractoare, cu care aproape in fiecare campanie agricolă s-a situat pe locurile fruntaşe. Şi acum, în apropiata campanie agricolă, el şi „băieţii lui“ au ambiţia de a cuceri steagul roşu de brigadă fruntaşă pe gospodărie. în fiecare dimineaţă, înainte de a intra la lucru, Răvar Gheorghe se opreşte în marginea lanului de orz, îşi aşează palma streaşină deasupra ochilor şi îmbrăţişează cu privirea intinde- Xi :r V'Tfj' S .. I; Şl' i ..Se ilS'iSOp'-': cerişul şi in Ţara Birsei“ — îşi zice sieşi. Campania de recoltare este o muncă plină de răspundere. Răvar Gheorghe, împreună cu ceilalţi mecanizatori din gospodări’, si conştienţi de importanţa acestei sarcini măreţe. In trurna anului trecut au pregătit zeci de hectare de teren, l-au arat, l-au grăpat, apoi l-au insâmînţat cu grîu şi orz In primăvară au împrăştiat îngrăşăminte chimice. Au purtat o grijă deosebită holdelor pină le-au căzut mari, cu spicele încărcate de boabe. Este şi firesc ca mecanizatorii să fie emoţionaţi înainte de a porni cu maşinile la recoltat. Ei sînt liptariţi să strîngă fiecare spic, să nu lase să se piardă nici un bob din noua recoltă a anului 1962, în după-amiaza zilei de 29 iunie, Răvar Gheorghe era cam neliniştit. In ziua respectivă, Miklós Iuliu, Bibo Aiexandru, Preşa Ilie şi alţi ciţiva tineri de la G.A.S. Harman au plecat la Sf. Gheorghe, la un examen de tractorişti. Unii dintre ei sunt „elevii“ tovarăşului Răvar Gheorghe şi bineînţeles, gindurile dascălului ii însoţeau pe elevi chiar şi în faţa examinatorilor. Este iubit şi stimat de toţi lucrătorii ,.,.j„„,;lSi-î„i.w p» vu"!ţi tineri cei/', cat la locul de producţie. Tînărul Bruss Willi lucra la fierărie, însă ochii ii zburau totdeauna la tractor într-o zi Răvar Gheorghe i-a zis : „Urcă lingă mine, Willi“. Şi tînărul a urcat sprinten pe tractor, la un an de zile .A învăţat tainele tractorului, a luat examenul cu bine şi astăzi se numără printre mecanizatorii fruntaşi din gospodărie. Römer Mihai era conductor de atelaj. „Hai să te invăţ să conduci cai mai puternici" — i-a zis într-o zi tov Răvar Gheorghe. Azi Römer Mihai e cunoscut în toată gospodăria, ca unul dintre cei mai destoinici mecanizatori. „Stroie Constantin era numai un ţine, abia ajungea la volan" — îşi aminteşte de perioada cind l-a învăţat pe acest tînăr meseria de tractorist. „Dar aveam încredere in el. Era un băiat isteţ şi cu o voinţă de fier. Din 1958 lucrează singur pe tractor. A păşit şi se menţine in rindul fruntaşilor“. Răvar Gheorghe, Soto Dominic, Paizs Dionisie, Stroie Constantin, Bruss Willi, Römer Mihai şi toţi ceilalţi mecanizatori ai G.A.S. Harman, sunt pregătiţi şi aşteaptă cu nerăbdare clipa declanşării campaniei de recoltare. I. BRAGHEŞ . . " L. Consfătuirea cadrelor didactice Joi, 28 iunie, şi vineri, 29 iunie a.c., în toate raioanele regiunii Braşov s-au desfăşurat consfătuiri ale cadrelor didactice, în cadrul cărora s-a făcut bilanţul anului de învăţămînt 1961—1962. Consfătuirile au coincis cu tradiţionala zi a învăţătorului. Cu prilejul acestui eveniment, un număr mare de învăţători şi profesori fruntaşi au fost evidenţiaţi şi premiaţi. T Un concurs interesant Amatorii sportului cu undiţa îşi vor putea dovedi ,ânăiestria în cadrul unui concurs organizat de filiala A.G.V.P.S. Braşov. Concursul, care a trezit un interes deosebit în rîndurile pescarilor sportivi, se va desfăşura în două etape. Primul concurs de pescuit staţionar pentru tineret şi adulţi se va desfăşura la 15 iulie, iar al doilea concurs de lansetă pentru adulţi la 29 iulie. Ambele faze au loc la balta din Feldioara. Concursul este dotat cu premii, constînd în unelte de pescuit. Produse chimice peste plan începuţind planul de producţie pe primul semestru al anului în curs cu patru zile înainte de termen, colectivul uzinelor chimice „Nicolae Zeciu” din Copşa Mică a produs peste plan 676 tone produse chimice, dintre care: 554 foile negru de fum, 122 tone acid oxalic, acid formic, sulfat de sodiu şi altele. Muncitorii din secţiile furnal şi formoxal se situează, datorită rezultatelor obţinute, în fruntea întrecerii socialiste. Demn de remarcat este şi faptul că până la 1 iunie colectivul uzinei a obţinut mai mult de 50 0.000 lei economii peste plan. „PUTACHIDIS SOCRATIS, coresp. ’.o., IN CLIŞEU:instalaţia pe acid azoic, coloana absorbţie a Combinatului chimic din Făgăraş. FUNERALIILE BLOCULUI S.E.A.T.O. I Divergenţele care moc- I nesc de multă vreme în- I tre ţările membre ale blo-I cului agresiv S.E.A.T.O. II se manifestă acum în toată goliciunea lor, pretinsa alianţă existînd numai pe hîrtie. Astfel, Tailanda, considerată ca unul din membrii cei mai activi ai acestui bloc militar — care îşi are de altfel cartierul general la Bangkok — a făcut cunoscut săptămînal aceasta că va boicota viijl toarele lui şedinţe. Mai jl mult decît atît, un purtător de cuvînt al ministe- t rului Afacerilor Externe a! Tailandei a lăsat să se înţeleagă că Tailanda îşi ia ^ rămas bun de la S.E.A.T.O. Ce anume a determinat f Tailanda să manifeste această bruscă schimbare de poziţie faţă de S.E.A.T.O.? Motivele sînt multe. Pre- J textul oficial îl reprezintă !* recenta hoîărîre a Tribuna- J |nl«s ----------- ’ * formarea unui guvern de coaliţie, au constituit de asemenea un duş rece pentru clica tailandeză, care-şi pusese la dispoziţie ţara pentru o agresiune de amploare în Laos. Nemulţumit, precum se vede, de ajutorul oferit de partenerii din blocul militar, guvernul tailandez, drept răzbunare, a hotărît să boicoteze S.E.A.T.O. Şi astfel, sfirşitul prevăzut de mult al blocului S.E.A.T.O. a devenit astăzi evident. „S.E.A.T.O. a murit — scrie ziarul .Washington Post and Times Herald“ — şi acum se naşte întrebarea cum trebuie înmormîntat în n afost creată cîtuşi de puţin pentru apărarea ţărilor Asiei, ci pentru apărarea intereselor colonialiştilor în această regiune. În decursul existenţei sale de opt ani, S.E.A.T.O. şi-a manifestat cu prisosinţă caracterul, adevăratele sale ţeluri, demascîndu-se pe deplin ca un instrument de agresiune, ca principală sursă de încordare în Asia de sud-est. Sprijinit pe regimuri care şi-au atras ura popoarelor, urenfinute la putere doar cu ajutorul baionetelor şi dolarilor, blocul S.E.A.T.O. nu putea constitui o alianţă trainica. Şubrezenia lui s-a manifestat de la început şi iată că azî nu e departe să împărtăşească soarta lipsită de el glorie a_ ! Succesele ceferiştilor de seamă. Aplicînd metode avansate de muncă, fiecare sector de activitate a obţinut indici înalţi de calitate, fapt ilustrat în primul rînd prin sporirea capacităţii de transport pe toate secţiile de remorcare. Tonajul net pe tren de marfă a sporit cu 3,40 la sută, procesul tehnologic de compunere şi descompunere a trenurilor a fost redus la staţia călători Braşov cu 5 la sută, iar rulajul vagonului de marfă a fost îmbunătăţit cu 1,79 la sută. Rodul succeselor obţinutede ceferişti se concretizează şi în cele 7.730.000 lei economii la preţul de cost şi 15.028.000 lei beneficii peste plan, precum şi prin creşterea productivităţii muncii cu 5,07 la sută. S-au evidenţiat în obţinerea acestor realizări ceferiştii din staţiile Braşovcălători, Blaj, Tg. Secuiesc şi Cîmpul Libertăţii. ZAMFIRA MIREL, coresp. înfăptuind cu succes angajamentele luate în întrecerea socialistă, ceferiştii din cadrul Direcţiei regionale C.F.R. Braşov au obţinut în semestrul I al acestui an realizări