Drum Nou, iulie 1962 (Anul 19, nr. 5447-5472)

1962-07-01 / nr. 5447

PROLETAR] DIN­­TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA! ORDAN AI COMITETULUI REGIONAL PMR BRAȘOV ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5447 * DUMINICĂ, 1 IULIE 1962 ★ 4 PAGINI, 20 BANI O INIŢIATIVĂ CARE TREBUIE EXTINSĂ In iureşul întrecerii socialiste, pe care oamenii muncii din uzinele şi­ fa­bricile regiunii noastre o desfăşoară cu tot mai mult elan, pentru îndeplinirea şi depăşirea măreţelor sarcini trasate de Directivele celui de-al Ill-lea Con­gres al P.M.R., se nasc mereu iniţia­tive noi, valoroase. Pornite de la locu­rile de muncă, de unde se făuresc practic tractoare, autocamioane, at­­­la­je petroliere, produse chimice şi o gamă variată de produse de larg con­sum, aceste iniţiative oglindesc trăsă­tura principală a omului de tip nou, pentru care munca este o îndatorire de cinste şi pe care o ridică pe o treaptă tot mai înaltă, spre binele în­tregii societăţi. . . Din dorinţa fierbinte de a da patriei tractoare mai multe, mai perfecţionate, la un preţ de cost cit mai scăzut, prin realizarea unor economii tot mai în­semnate, s-a născut şi iniţiativa „Să lu­crăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite“. Ea a fost pornită de colectivul secţiei şasiu a Uzinelor de tractoare din Braşov. Pe baza unei analize temeinice, făcută de organiza­ţia de partid din secţie, s-a ajuns la concluzia că reducerea consumului de scule constituie o importantă rezervă internă care, valorificată cu pricepere, poate asigura însemnate economii. „Da, vom munci in aşa fel, s-au angajat muncitorii din secţie, incit să facem lunar o economie de scule egală cu necesarul pentru cel puţin două zile de activitate''. Avînd la bază acest anga­jament, s-a calculat că, lucrînd două zile pe lună cu scule economisite, in secţie va rezulta o reducere cu 8 la sută a cheltuielilor pe tractor. Curind iniţiativa colectivului de la şasiu a fost îmbrăţişată de toate sec­ţiile uzinei. Regimurile de aşchiei­” prescrise in planurile de operaţii au în­ceput să fie respectate cu stricteţe, iar sculele ascuţite la timp şi corect. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, organele sindicale, conducerile administrative, au creat toate condi­ţiile necesare pentru ca muncitorii să-şi poată respecta cuvintul dat. Spiritul creator s-a manifestat din plin, s-au făcut multe şi valoroase propuneri. Strungarul Mih­ai Buga, spre exemplu, a propus şi a tradus in practică apli­carea plăcuţelor de metal dur pe su­port cu un unghi de degajare zero, pentru a lichida pierderile de pastile l­ .-»scutire , In­serierea folosirii cit mai raţionale a pietrelor de polizor, bri­gada de rectificatori de la secţia de automate a propus şi a aplicat folosi­rea pietrelor înguste la maşinile de rec­­tifîcnt ,,Csntsr!ssrt !s isnstă ce asigură lunar însemnate economii. Strădania depusă de­­ instruit­­orii de­ tractoare pentru eroni­­isirea sculelor, n-a rămas fără rezum­ate. Colectivul secţiei şasiu, bunăoari, in luna mai , economisit o cantitate de scule cu a e se poate lucra mai bine de trei şi jumătate. Valoarea sculelor e­cno­misie de la pornirea iniţiativei să pună in prezent, se ridică la peste 100.000 lei. Cu rezultate frumoase în această privinţă au încheiat luna mai şi mun­citorii secţiei bloc-motor, care au eco­nomisit scule în valoare de 44.000 lei, ceea ce corespunde necesarului pe 5 zile. Făcind bilanţul economiilor reali­zate pină in prezent prin extinderea iniţiativei, se constată că ele ajung pe uzină la peste 300.000 iei. Considerez iniţiativa constructorilor de tractoare deosebit de valoroasă, cu largă rază de aplicare, Consiliul sin­dical local Braşov a organizat spre sfirşitul lunii aprilie, la Uzinele de tractoare, o consfătuire la care au participat preşedinţi şi secretari ai co­mitetelor sindicatelor, responsabili cu evidenţa întrecerii socialiste, gospodari de scule şi contabili din întreprinde­rile metalurgice din oraş. In cadrul consfătuirii, organizată cu scopul de a extinde iniţiativa „Să lucrăm cel pu­ţin două zile pe lună cu scule econo­misite“, participanţilor li s-a arătat modul de organizare şi urmărire a eco­nomiilor rezultate prin mai buna gos­podărire a sculelor, iar practic, la maşini, metodele folosite pentru prelun­girea vieţii sculelor. Consfătuirea a prilejuit un larg schimb de experienţă. Ce s-a făcut practic după această consfătuire ? Organele sindicale din­­ u­nele uzine au trecut fără intirziere la aplicarea şi extinderea iniţiativei. La uzinele „Steagul Roşu“, de pildă, în secţiile bloc motor şi şasiu, iniţiativa s-a transformat intr-o largă ac­ţiune de antrenare a fiecărui muncitor, tehnician şi inginer la lupta pentru e­­conomisirea sculelor. In acest scop, consumul lunar de scule este defalcat pe secţii, linii, om şi maşină. In con­sfătuirile de producţie, în jurul econo­miilor de scule sunt purtate vii discu­ţii, se iau angajamente, a căror înde­plinire este apoi urmărită pe grafice, alături de celelalte obiective ale între­cerii socialiste, în raport, cu realizările lunii anterioare, ceea ce constituie un mijloc eficace de comparare şi de ur­mărire a rezultatelor obţinute. Preocuparea organelor sindicale, sub îndrumarea organizaţiilor de partid, pentru angrenarea unui număr cit mai mare de muncitori in acţiunea de eco­nomisire a sculelor, organizarea unei evidenţe clare şi crearea de condiţii pentru respectarea angajamentelor, nu au rămas fără rezultate. Pină la sfir­şitul lunii mai strungarii Ivanciu Va­sile, cu o economie de 6.450 lei, Moto­­lea Angliei, cu 2.266 lei şi frezorul Bo­­tescu Aurel, cu 7.530 lei economii, toţi de la secţia motor, s-au situat in frun­tea întrecerii pentru reducerea consu­mului de scule. La secţia şasiu econo­miile de scule pe luna mai se cifrează la 113.043 lei, evidenţiindu-se atelierul 532, cu o economie de 64.093 lei şi ate­lierul 533 cu 21.156 lei economii. Cu rezultate bune se aplică această iniţiativă şi la uzinele „Hidromecani­ca“, unde s-a trecut de asemenea la stabilirea şi defalcarea consumurilor de scule şi unde buna gospodărire a sculelor constituie o preocupare de seamă. Mai sunt însă întreprinderi din ora­şul Braşov, printre care fabrica „Bren­­ner Béla“, uzina „Rulmentul“, fabrica „Electroprecizie“ din Săceie şi altele, care deşi au trimis delegaţi la con­sfătuirea organizată de Consiliul local al sindicatelor, de la care au trecut două luni de zile, practic n-au făcut încă nimic sau au făcut prea puţin pentru dezvoltarea iniţiativei de eco­nomisire a sculelor, care constituie o valoroasă rezervă internă. Organele sindicale din aceste întreprinderi nu trebuie să se mulţumească doar cu faptul că s-a trecut la studierea posi­bilităţilor de a introduce această ini­ti ti V ei, Mti'CUiil'* E. .. jirtivtfi.fic justificat. împreună cu organele admi­nistrative, ele trebuie să treacă neîn­­tîrziat la acţiuni concrete, in vederea economisirii si bunei gospodări a scu­lelor. Este de apreciat operat' larea do­vedită , la vremea ei, de Consiliul sin­dicat local, cind a organizat constă tei­a de la Uzinele de tractoare. Du­pă aceasta, insă, ar fi trebuit ca or­ganizaţiile sindicate din celelalte în­treprinderi metalurgice să fie mai urnit îndrumate si controlate in legătură cu felul cum au preluat şi extins valoroa­sa iniţiativă a­­instructorilor de trac­toare. Experienţa de pină acum a dovedit că reducerea consumurilor de scule constituie un izvor bogat de economii, o rezervă care contribuie substanţial la reducerea preţului de cost al produse­lor. Iată de ce Consiliul regional al sindicatelor va trebui să ia măsurile cuvenite, prin consiliile sindicale loca­le, pentru a extinde, în toate între­prinderile metalurgice din regiune, ini­ţiativa de a lucra cel puţin două zile pe lună cu scule economisite şi în mod special de a o extinde acolo unde se execută produse in serii mari şi constante. Organizaţiilor de partid din uzine şi fabrici le revine sarcina de a ana­liza munca organelor sindicale şi ad­ministrative privind crearea de con­diţii pentru aplicarea şi extinderea ini­ţiativei „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite“, ţinînd cont de posibilităţile şi specificul fiecă­rei întreprinderi şi secţie în parte. „Să lucrăm cel puţin două zile pe lu­nă cu scule economisite“ — este o iniţia­tivă valoroasă, in măsură să găsească un larg răsunet în rîndurile muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor metalur­­gişti. Ea trebuie să fie extinsă şi apli­cată la toate locurile de muncă ! t in interiorul ziarului: •e Viaţa de partid : Cei mai buni co­lectivişti în rîndurile partidului (pag. 2-a) •­ Convorbire în trei: Actor — Re­gizor — Spectator. Pe marginea spectacolelor Teatrului de stat din Sibiu (pag. 2-a) I® Microfon­etoţi: Echilibristică pe o singură, roată (pag. 3-a) 9 Poporul algerian votează azi pen­tru autodeterminare (pag. 4-a) Mecanizatorii de la G A.S Morman, raionul Sf. Gheorgh­e, au pus la punct toate maşinile necesare pentru campania de recoltare. IN CLIŞEU: Se face o ultimă verificare a maşinii de balotat paie. Legumicultura - izvor însemnat de venituri Colectiviştii din oraşul Rupea au cultivat în acest an legume şi zarza­vaturi pe o suprafaţă de 7 ha., res­pectiv 2,50 ha. cu vierză, 0,50 ha. cu roşii, 1 ha. cu rădăcinoase şi 3 ha. cu alte legume. Vrednicii grădinari de aci acordă o deosebită atenţie culturilor duble. De pildă 2 ha. au fost cultivate cu ceapă verde, salată şi ridichi. Aceste legume au fost recoltate şi valorifi­cate aducînd gospodăriei un venit de circa 25.­000 lei. în locul lor au fost plantate varză şi alte legume. Pe lîngă praşilele dese aplicate culturilor de legume au fost împrăş­tiate însemnate cantităţi de îngrăşă­minte chimice. Colectiviştii din ora­şul Rupea s-au angajat să mărească în anul viitor la 15 ha. grădina de legume şi zarzavaturi. VALERIU COLCERIU, coresp. ,11 cadrul secţiei 530 diferenţial, de la uzinele „Steagul Roşu“ lucrează şi colectivul de frezori, condus de comun is organizare a­­ muncii, acest colectiv depăşeşte lună de lună sarcinile­ de pian, acordînd însă o atenţie deosebită ca UN CLIŞEU. O parte din colectivul de frezori, care s-a evidențiat, atît, prin îndeplinirea exemplară a sarciniilor de pl­­retei­ pe care le frezează. e- SCHIMB DE EXPERIENŢA Constatindu-se la faza repansat o serie de greşeli provenite din fila­tură, preparaţie şi ţesătorie, s-a organizat un schimb de experienţă între aceste sectoare de la fabrica „Libertatea" din Sibiu. In cadrul schimbului de expe­rienţă, repansatoarele, printre care Comşa Victoria, Vasiu Ştefania şi Co­­valciuc Elisabeta, au arătat cauzele defectelor in firul prelucrat, cit şi gre­şelile provenite din ţesătorie. Tot aici s-au făcut propuneri pentru remedierea deficienţelor. In urma acestui schimb şi a măsurilor aplicate, timpul necesar repan­­sării stofelor s-a redus in medie cu 3 ore per bucată, îmbunătăţindu-se simţitor şi calitatea. (BUCURESCU IOAN, coresp.). Un nou bloc dat în folosinţă Oraşul Blaj a fost îm­podobit cu încă un bloc nou cu 24 de aparta­mente, care a fost dat în ziua de 29 iunie 1962 în folosinţa oamenilor muncii. La recepţionarea lui s-a constatat că lu­crările executate de muncitorii Trustului 5 construcţii sunt de cea mai bună calitate. Prin­tre cei evidenţiaţi se nu­mără Ştefan Fancsali, Vencel Magyari, zidari, Gh. Moraru şi Ernest Hammm­er, zugravi, Aleltzer Wilhelm, insta­lator, Iosif Zangor, tâm­­plar, Wilhelm Friede­­rich, electrician şi alţii. (V. BUCUR, coresp.). VEŞTI DE 11 IPROFIL . T\bl!n tODLEI“ De'"curind,­» la IPROFIL „Măgura Gorilei" din oraşul Codlea a fost apli­cată în producţie inovaţia comunistu­lui Ştefan­­Solga şi a inginerei Elena Baboie, care se referă la uscarea sub vid la «lemnului de carpen. Prift. acest procedeu se reduce pe­rioada Me, uscare,, de la 1.200 ore la 160 ore, 'oibţinindij'-se totodată indici de calitate ■ superiori. v \ ★ Ea unitatea iu\ V a aceleiaşi între­prinderi, s-a­ pui^în fabricaţie noul tip de bibliotecă '„Fantezia" care se com­pune din 3 corpuri. Dispunînd de do­cumentaţia necesară, colectivul unităţii a şi produs primele 80 de bucăţi din noul tip de bibliotecă. Noua promoţie de absolvenţi ai şco­lii profesionale forestiere din Codlea, care a urmat cursurile de şcolarizare de pe lîngă această întreprindere, au fost repartizaţi zilele trecute în pro­ducţie, unde vor lucra ca muncitori calificaţi. Astfel, un număr de 19 ti­neri calificaţi în meseria de tîmplari vor lucra la IPROFIL „Măgura Codlei“ iar ceilalţi au fost repartizaţi la Com­binatul de industrializare a lemnului din Blaj, la Sibiu şi Bucureştii ★ Tot la IPROFIL „Măgura Codlei"' s-a introdus pe scară largă gimnastica în producție. In acest scop, s-au luat măsuri pentru instruirea unui număr de 40 de instructori care vor conduce gimnastica la fiecare loc de muncă. N. SECELEANU membru al subredacţiei noastre voluntare. A înainte de a intra în lanurile aurii Un drum îngust desparte atelierul .v.:;; C A.S ”.?rir-r ■ .•..» ,î m întins de orz, care a început de cîteva zile să îmbrace o haină aurie. In o­­grada atelierului, cu faţa spre holda îmbelşugată, stau rînduite combine, se­­cerători, tractoare, maşini de balotat paie. Sunt reparate şi puse la punct, gata de a porni in orice clipă la recol­tat Mecanizatorii aruncă din cinci in cinci priviri zâmbitoare spre holdele care se unduiesc în adierea vintului. Sunt emoţionaţi. Aşteaptă cu nerăbda­re momentul cind inginerul agronom­ le va spune : „Porniţi !“, iar ei să des­chidă larg porţile ogrăzii şi cu com­binele şi secerătorile să se avinte in holda pîrguită. Mai emoţionat decit ceilalţi pare a fi tov. Răvar Gheorgh­e. Lucrează ca mecanizator din 1949 în gospodăria a­­gricolă de stat şi din 1957 răspunde de o brigadă de tractoare, cu care aproape in fiecare campanie agricolă s-a situat pe locurile fruntaşe. Şi acum, în apro­piata campanie agricolă, el şi „băieţii lui“ au ambiţia de a cuceri steagul roşu de brigadă fruntaşă pe gospodărie. în fiecare dimineaţă, înainte de a intra la lucru, Răvar Gheorghe se o­­preşte în marginea lanului de orz, îşi aşează palma streaşină deasupra ochi­lor şi îmbrăţişează cu privirea intinde- Xi :r V'Tfj' S .. I; Şl' i ..Se ilS'iSOp'-': cerişul şi in Ţara Birsei“ — îşi zice sieşi. Campania de recoltare este o muncă plină de răspundere. Răvar Gheorgh­e, împreună cu ceilalţi mecanizatori din gospodări­’, s­­i conştienţi de impor­tanţa acestei sarcini măreţe. In trur­na anului trecut au pregătit zeci de hectare de teren, l-au arat, l-au grăpat, apoi l-au insâmînţat cu grîu şi orz In primăvară au împrăş­tiat îngrăşăminte chimice. Au purtat o grijă deosebită holdelor pină le-au căzu­t mari­, cu spicele încărcate de boabe. Este şi firesc ca mecanizatorii să fie emoţionaţi înainte de a porni cu maşinile la recoltat. Ei sînt lip­tari­ţi să strîngă fiecare spic, să nu lase să se piardă nici un bob din noua recoltă a anului 1962, în după-amiaza zilei de 29 iunie, Răvar Gheorghe era cam neliniştit. In ziua respectivă, Miklós Iuliu, Bibo A­­iexandru, Preşa Ilie şi alţi ciţiva tineri de la G.A.S. Harman au plecat la Sf. Gheorghe, la un examen de tractorişti. Unii dintre ei sunt „elevii“ tovarăşului Răvar Gheorghe şi bineînţeles, gindu­­rile dascălului ii însoţeau pe elevi chiar şi în faţa examinatorilor. Este iubit şi stimat de toţi lucrătorii ,.,­.j„„,;lSi-î„i.w p» vu"!ţi tineri cei/'­, cat la locul de producţie. Tînărul Bruss Willi lucra la fierărie, însă ochii ii zburau totdeauna la tractor într-o zi Răvar Gheorghe i-a zis : „Urcă lingă mine, Willi“. Şi tînărul a urcat sprin­ten pe tractor, la un an de zile .A învăţat tainele tractorului, a luat exa­menul cu bine şi astăzi se numără printre mecanizatorii fruntaşi din gos­podărie. Römer Mih­ai era conductor de atelaj. „Hai să te invăţ să conduci cai mai puternici" — i-a zis într-o zi tov Ră­var Gheorghe. Azi Römer Mihai e cu­noscut în toată gospodăria, ca unul dintre cei mai destoinici mecanizatori. „Stroie Constantin era numai un ţine, abia ajungea la volan" — îşi a­­minteşte de perioada cind l-a învăţat pe acest tînăr meseria de tractorist. „Dar aveam încredere in el. Era un băiat isteţ şi cu o voinţă de fier. Din 1958 lucrează singur pe tractor. A pă­şit şi se menţine in rindul fruntaşilor“. Răvar Gheorghe, Soto Dominic, Paizs Dionisie, Stroie Constantin, Bruss Willi, Römer Mihai şi toţi ceilalţi me­canizatori ai G.A.S. Harman, sunt pre­gătiţi şi aşteaptă cu nerăbdare clipa declanşării campaniei de recoltare. I. BRAGHEŞ . . " L. Consfătuirea cadrelor didactice Joi, 28 iunie, şi vineri, 29 iunie a.c., în toate raioanele regiunii Braşov s-au desfăşu­rat consfătuiri ale cadrelor didactice, în cadrul cărora s-a făcut bilanţul anului de învăţămînt 1961—1962. Consfătuirile au coincis cu tradiţionala zi a învăţă­torului. Cu prilejul acestui eveniment, un număr mare de învăţători şi profesori fruntaşi au fost evidenţiaţi şi premiaţi. T Un concurs interesant Amatorii sportului cu undiţa îşi vor pu­tea dovedi ,ânăiestria în cadrul unui concurs organizat de filiala A.G.V.P.S. Braşov. Concursul, care a trezit un interes deosebit în rîndurile pescarilor sportivi, se va desfă­şura în două etape. Primul concurs de pescuit staţionar pentru tineret şi adulţi se va desfăşura la 15 iulie, iar al doilea concurs de lansetă pentru adulţi la 29 iulie. Ambele fa­ze au loc la balta din Feldioara. Concursul este dotat cu premii, constînd în unelte de pescuit. Produse chimice peste plan înce­puţind planul de producţie pe primul semestru al anului în curs cu patru zile înainte de termen, colectivul uzinelor chimice „Nicolae Zeciu” din Copşa Mică a produs peste plan 676 tone produse chimice, dintre care: 554 foile negru de fum, 122 tone acid oxalic, acid formic, sulfat de sodiu şi altele. Muncitorii din secţiile furnal şi formoxal se situează, datorită rezultatelor obţinute, în fruntea întrecerii socialiste. Demn de remarcat este şi faptul că până la 1 iunie colectivul uzinei a obţinut mai m­ult de 50 0.000 lei economii peste plan. „PUTACHIDIS SOCRATIS, coresp. ’.o., IN CLIŞEU:instalaţia pe acid azoic, coloana absorbţie­ a Combinatului chimic din Făgăraş. FUNERALIILE BLOCULUI S.E.A.T.O. I Divergenţele care moc- I nesc de multă vreme în- I tre ţările membre ale blo-I cului agresiv S.E.A.T.O. II se manifestă acum în toa­tă goliciunea lor, pretinsa alianţă existînd numai pe hîrtie. Astfel, Tailanda, considerată ca unul din membrii cei mai activi ai acestui bloc militar — care îşi are de altfel cartierul general la Bangkok — a făcut cunoscut săptămîna­­l aceasta că va boicota vii­­jl toarele lui şedinţe. Mai jl mult decît atît, un purtă­­tor de cuvînt al ministe- t rului Afacerilor Externe a! Tailandei a lăsat să se în­ţeleagă că Tailanda îşi ia ^ rămas bun de la S.E.A.T.O.­­ Ce anume a determinat f Tailanda să manifeste a­­ceastă bruscă schimbare de poziţie faţă de S.E.A.T.O.?­­ Motivele sînt multe. Pre- J textul oficial îl reprezintă !* recenta hoîărîre a Tribuna- J |nl«s ----------- ’ * formarea unui guvern de coaliţie, au constituit de a­­semenea un duş rece pen­tru clica tailandeză, care-şi pusese la dispoziţie ţara pentru o agresiune de am­ploare în Laos. Nemulţumit, precum se vede, de ajutorul oferit de partenerii din blocul mi­litar, guvernul tailandez, drept răzbunare, a hotărît să boicoteze S.E.A.T.O. Şi astfel, sfirşitul prevăzut de mult al blocului S.E.A.T.O. a devenit as­tăzi evident. „S.E.A.T.O. a murit — scrie ziarul .Washington Post and Ti­mes Herald“ — şi acum­ se naşte întrebarea cum trebuie înmormîntat în n a­fost creată cîtuşi de puţin pentru apărarea ţărilor A­­siei, ci pentru apărarea in­tereselor colonialiştilor în această regiune. În decursul existenţei sa­le de opt ani, S.E.A.T.O. şi-a manifestat cu prisosin­ţă caracterul, adevăratele sale ţeluri, demascîndu-se pe deplin ca un instru­ment de agresiune, ca prin­cipală sursă de încordare în Asia de sud-est. Spriji­nit pe regimuri care şi-au atras ura popoarelor, uren­­finute la putere doar cu ajutorul baionetelor şi do­larilor, blocul S.E.A.T.O. nu putea constitui o alian­ţă trainica. Şubrezenia lui s-a manifestat de la înce­put şi iată că azî nu e departe să împărtăşească soarta lipsită de el glorie a_ ! Succesele ceferiştilor de seamă. Aplicînd metode avansate de muncă, fiecare sector de activi­tate a obţinut indici înalţi de cali­tate, fapt ilustrat în primul rînd prin sporirea capacităţii de transport pe toate secţiile de remorcare. To­najul net pe tren de marfă a sporit cu 3,40 la sută, procesul tehnologic de compunere şi descompunere a trenurilor a fost redus la staţia că­lători Braşov cu 5 la sută, iar ru­lajul vagonului de marfă a fost îm­bunătăţit cu 1,79 la sută. Rodul succeselor obţinute­­de ce­ferişti se concretizează şi în cele 7.730.000 lei economii la preţul de cost şi 15.028.000 lei beneficii peste plan, precum şi prin creşterea pro­ductivităţii muncii cu 5,07 la sută. S-au evidenţiat în obţinerea acestor realizări ceferiştii din staţiile Braşov­­călători, Blaj, Tg. Secuiesc şi Cîmpul Libertăţii. ZAMFIRA MIREL, coresp. înfăptuind cu succes angajamen­tele luate în întrecerea socialistă, ceferiştii din cadrul Direcţiei regio­nale C.F.R. Braşov au obţinut în semestrul I al acestui an realizări

Next