Drum Nou, septembrie 1962 (Anul 19, nr. 5499-5524)

1962-09-01 / nr. 5499

ncs PAMOLETARI DIN TOATE ŢARELE. UNITI-VA! nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5499 ★ SIMBATA, 1 SEPTEMBRIE 1962 * 4 PAGINI, 20 BANI Planul să fie îndeplinit la toţi indicii! Oamenii muncii din întreprinderile regiunii noastre au întimpinat marea sărbătoare a aniversării eliberării pa­triei cu noi succese în producţie. Ma­rea majoritate a muncitorilor, ingine­rilor şi tehnicienilor au raportat cu mindrie îndeplinirea şi depăşirea anga­jamentelor luate, au fost puse în va­loare noi rezerve de creştere a produc­ţiei şi productivităţii muncii, de îm­bunătăţire a calităţii produselor şi re­ducere a preţului de cost. In cinstea zilei de 23 August colec­tivele de muncă din industria regiunii, mobilizate de organizaţiile de partid, ridicând tot mai sus steagul întrecerii socialiste, introducînd pe scară tot mai largă cuceririle tehnicii noi şi aplicînd o serie de măsuri tehnico-organizatori­­ce au reuşit să dea peste plan în 7 luni produse în valoare de 152.642.000 lei, împletind tot mai strîns lupta pen­tru produse mai multe şi de calitate su­perioară cu reducerea continuă a pre­ţului de cost, in primul semestru al anului ele au realizat economii peste plan la preţul de cost în valoare, de aproape 47 milioane lei. Aceste reali­zări exprimă avîntul cu care oamenii muncii din întreprinderi au desfăşurat întrecerea socialistă, hotărîrea lor de a înfăptui printr-o muncă avîntată măre­ţele obiective stabilite de cel de-al ill-lea Congres al partidului. Bune rezultate s-au obţinut în acele fabrici şi uzine unde organizaţiile de partid au îndreptat eforturile muncito­rilor şi tehnicienilor spre mai buna fo­losire a maşinilor şi utilajelor, spre des­coperirea de noi rezerve de creştere a productivităţii muncii. Constructorii de rulmenţi din Braşov au reuşit să-şi îndeplinească lună de lună sarcinile de plan înainte de termen, realizînd şi economii la preţul de cost în valoare de 846.000 lei. Colectivul Rafinăriei din Braşov, prin buna întreţinere a insta­laţiilor şi reducerea timpului de re­paraţii, a mărit cu mult indicii de uti­lizare a agregatelor, ceea ce i-a dat posibilitatea să realizeze o producţie cu 657 tone mai mare decit cea plani­ficată, dînd şi economii peste plan în valoare de 1.472.000 lei. __* - -1.. _ î„j------------ J _ j: k'l CUCUJJlimu­ae nmca­ti uapc uc nur­marea calificării şi specializarea mun­citorilor, extinderea metodelor înainta­te de muncă, introducerea tehnicii noi şi mecanizarea proceselor grele de muncă, colectivele întreprinderilor „In­dependenţa“S­ibiu, „Faianţa"-Sighişoa­­ra, Fabrica de scule din Rîşnov, „Vi­­trometan‘'-Mediaş şi altele au obţinut succese importante in realizarea tutu­ror indicilor de plan. Aceste succese trebuie consolidate. Dezvoltînd expe­rienţa pozitivă dobîndită pină acum, fiecare colectiv de întreprindere tre­buie să-şi concentreze toate forţele în vederea realizării planului pe întregul an 1962 la toţi indicii. Dacă marea majoritate a întreprin­derilor au raportat îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan, mai sunt u­­nele colective de întreprinderi care n-au realizat unii indici importanţi ai planului. Astfel, colectivul fabricii „Bren­­ner Béla“ din Braşov nu a îndeplinit sarcinile de plan pe luna iulie, dato­rită faptului că maşinile automate pen­tru piuliţe au stat în această perioadă, pe motiv că nu a avut cine să le mînuiască. Conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului nu au luat din timp măsuri pentru organizarea cursu­rilor de calificare şi ridicare a califi­cării muncitorilor pentru a stăpîni cit mai bine maşinile moderne de mare productivitate cu care este înzestrată întreprinderea. In luna iulie, deoarece nu s-au asigurat cele mai bune condiţii de funcţionare a instalaţiei de mela­mină, colectivul Combinatului chimic din Oraşul Victoria a rămas in urmă cu realizarea unor sortimente, ceea ce a contribuit la neîndeplinirea sarcinilor de plan la valoarea producţiei marfă. Lună de lună la fabrica „Dezrobi­rea“ din Braşov s-au depăşit cheltuie­lile de fabricaţie şi generale ale între­prinderii, fapt ce a făcut să nu fie rea­lizată sarcina de reducere a preţului de cost. De asemenea la Combinatul chi­mic din Făgăraş nu s-a dus o luptă susţinută pentru mai buna folosire a materiei prime şi reducerea continuă a consumurilor specifice, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra reducerii pre­ţului de cost. In loc de economii s-au înregistrat pierderi. In aceste între­prinderi trebuie să se manifeste din plin spiritul gospodăresc, folosindu-se cu mai multă chibzuinţă materiile prime şi materialele. Rămase in urmă în ceea ce priveşte sarcina de creştere a productivităţii muncii se află şi întreprinderile „Re­cord" şi „Elastic“ din­­Sibiu, Fabrica de cauciuc din Braşov şi altele, unde nu s-au luat toate măsurile pentru mai buna organizare a producţiei, folosirea întregii capacităţi a maşinilor şi utila­jelor. Rezultatele obţinute de întreprinderile fruntaşe arată că există posibilităţi ca indicii de plan să fie îndepliniţi de fie­care colectiv de întreprindere. Pentru aceasta este necesar ca organizaţiile de partid să-şi întărească controlul a­­supra felului cum se îndeplinesc princi­palii indici de plan. O atenţie deose­bită trebuie acordată respectării întoc­mai a planului de cooperare şi colabo­rare, condiţie de primă importanţă pen­tru îndeplinirea planului şi de către alte întreprinderi. De multe ori se în­­tîmplă ca din cauza nelivrării la timp a pieselor şi subansamblelor prevăzute în planul de cooperare, la sfîrşitul lunii să se lucreze în asalt, ceea ce duce la lucru de slabă calitate, suprasolici­tarea maşinilor şi cheltuieli suplimen­tare. Pe şantierele de construcţii activita­tea va trebui şi mai mult intensificată, pentru respectarea termenelor de dare în folosinţă a construcţiilor. Graficul de lucrări să fie respectat cu stricteţe de toţi constructorii, astfel încît lucră­rile prevăzute să fie terminate în tim­pul stabilit, bine finisate şi la un preţ de cost redus. In scopul îndeplinirii planului la toţi indicii, comitetele de partid şi organi­zaţiile de bază au datoria să analizeze cauzele rămîn­erii în urmă şi să ia mă­suri pentru remedierea lipsurilor. Or­ganele sindicale au sarcina ca în a­­ceastă perioadă să creeze toate condi­ţiile bunei desfăşurări a întrecerii so­cialiste, astfel ca muncitorii și tehni­cienii să-și poată îndeplini angajamen­tele luate. Răspîndirea metodelor avan­sate de muncă folosite de fruntașii în întrecere, trebuie să constituie una din preocupările de seamă ale comitetelor sindicatelor. Peste cîteva zile, pe baza hotărîrii partidului şi guvernului vor fi puse în dezbaterea oamenilor muncii cifrele de plan pe anul 1963. De pe acum încep pregătirile pentru buna desfăşurare a producţiei în anul viitor. O condiţie principală pentru succesul acestor pre­gătiri, este asigurarea în fiecare între­prindere a îndeplinirii exemplare a pla­nului la toţi indicii şi a angajamente­lor luate în acest an. Luptînd cu însufleţire pentru îndepli­nirea planului la toţi indicii, perfecţio­­nînd continuu procesele de producţie, descoperind şi punînd in valoare noi rezerve interne, fiecare colectiv va pu­tea raporta la sfîrșitul anului îndepli­nirea tuturor indicilor de plan, tradu­­cînd astfel în viață sarcinile trasate de partid. Vedere din Poiana Brașov. BIBLIOTECA CENTRALĂ S­I­B­I­U Articole noi Colectivul de creaţie al întreprin­derii textile „Libertatea“ din Sibiu, de la începutul anului şi pînă acum a­­creat 148 de articole noi, în 652 poziţii coloristice. Vizitatorii celui de al IV-lea pa­vilion de mostre ce se va deschide în toamna acestui an la Bucureşti, vor putea să admire multe dintre aceste articole. In acest scop s-au şi pregătit 36 mostre de stofe pentru rochiţe şi pardesie pentru femei şi copii, costume pentru bărbaţi, pal­toane etc. în 126 desene şi poziţii coloristice diferite. Ing. IONESCU MIRCEA, coresp. Expoziţii de artă plastică Muzeul regional Braşov a deschis, recent, la clubul uzinelor „Steagul Roşu“, o expoziţie de pictură cu lucrări ale artiştilor plastici din Braşov, iar, la căminul cultural din Prejmer, raionul Sf. Gheorghe, o expoziţie de grafică oglindind viaţa nouă în anii puterii populare. Prin grija secţiei de istorie a Muzeului regional, în oraşul Rîşnov s-a des­chis expoziţia cu caracter istoric educativ, „Răscoalele ţărăneşti din sud-estul­­Ardealului“. Rezervele interne ci­ mai bine valorificate! Uni calcul interesant Zilele trecute la uzina „Rulmentul" din Braşov s-a făcut un calcul interesant. Au fost adunate cantităţile de metal economisite în acest an. Rezultatul final al operaţiilor de adunare a arătat că pină în prezent acest colectiv a economisit peste 125 tone de metal, ceea ce a contribuit la reducerea consumului de metale fe­roase cu 20,8 la sută faţă de anul 1959. Acest rezultat întruchipează strădaniile întregului co­lectiv, care sub îndrumarea comitetului de partid a luat în această perioadă o serie de măsuri eficace menite să contribuie la economisirea metalului. Printre acestea pot fi amintite: urmărirea strictă a consumului spe­ciile de metal pe comenzi şi repere, folosirea raţională a deşeurilor provenite din capete de bară şi tablă, re­ducerea rebuturilor, reproiectarea şi îmbunătăţirea tehno­logiei la unele repere şi altele. D. GENADT. coresp. Măsuri eficace — economii însemnate Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la fabrica de tricotaje „Drapelul Roşu“ din Sibiu muncesc cu în­sufleţire pentru sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii. O atenţie deosebită se acordă, în cadrul în­trecerii socialiste, realizării a cît mai multe economii. In acest an, prin aplicarea a 54 de măsuri tehnico­­organizatorice, s-au înregistrat economii în valoare de 107.000 lei. Un aport deosebit la sporirea producţiei şi realizarea de economii îl aduc şi inovatorii. Pînă acum s-au aplicat 13 inovaţii, care aduc economii în valoare de peste 26.400 lei. In fruntea întrecerii pentru economi­sirea materiei prime şi materialelor se situează mun­citoarele Aldea Viorica, Candin Maria, Popa Eufro­­sina, Roth Maria, Oros Irina și multe altele. JOIȚA ELENA, coresp. Cursuri de ridicare a calificării în cadrul Combinatului chimic din Făgăraş, pentru continua ridicare a nivelului cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor şi tehnicienilor, s-au organizat anul acesta cursuri de calificare care au fost absolvite de 470 operatori chi­­mişti, 108 mecanici şi 35 electricieni. Printre cursanţii fruntaşi se situ­ează Trifu R­omulus, Brăila Florica, Marina Georgică, Cojocaru Alexan­dru şi alţii. GH. POPA­, coresp. Nu aşteptăm doar un răspuns Luna trecută, vi­­zitîndu-ne între­prinderea, Stoc Tampon mi-a soli­citat un interviu. Printre altele, în răspunsurile mele m-am referit şi la calitatea necores­punzătoare a tin­derilor produşi de fabrica „ Flamu­ra Roşie“ din Si­biu, din pricina cărora avem multe necazuri la ţe­­sătorie şi finisaj. Acest material a apărut în paginile ziarului „Drum nou“ la data de 5 iulie a.c. Ne-am bucurat mult cînd peste douăsprezece zile în paginile ace­luiaşi ziar a apărut materialul in­titulat : „Sunt întemeiate reclama­­ţiile textiliştilor medieşeni ?”. Con­cluzia era că : Da ! în continuare, se arăta că o mare parte din defi­cienţele semnalate au şi fost lichi­date, că s-au luat măsuri pentru modificarea construcţiei capacelor, după indicaţiile noastre, îm­­bunătăţindu-se în acelaşi timp cali­tatea acelor şi dimensiunile rolelor de bachelită. La scurt timp după răspuns, de la „Flamura Roşie“ ne-a sosit un nou lot de tindeci. Eram curioşi să aflăm cum se vor comporta noile dispozitive. Rezultatele ne-au deza­măgit curînd. Pe lîngă faptul că tindecii nu prezentau nici o îmbu­nătăţire, ni s-a părut că a fost cel mai necorespunzător lot din cîte le-am primit. Defecţiunile sunt a­­celeaşi. Acele se rup iar rămăşiţele lor degradează firele de urzeală din ţesătură. Aceasta se întîmplă dato­rită faptului că furnizorii noştri n-au reuşit încă să facă un trata­ment corespunzător acestor dispo­zitive. Reclamăm de asemenea sla­ba rezistenţă a capacelor din care motiv avem multe necazuri. La uzina noastră deficienţele cau­zate de trndecii necorespunzători sunt evidente. Din cauza acelor rupte urzeala se degradează pe în­treaga ţesătură. Alteori, rotiţele cu ace se blochează rupînd chiar bu­cata de pînză. Din această cauză, deşi colectivul nostru a depus în permanenţă eforturi susţinute pen­tru îmbunătăţirea calităţii, abia am reuşit să realizăm procentul planifi­cat la calitate. Dacă colectivul fa­bricii „Flamura Roşie“ din Sibiu ne-ar fi ajutat mai mult în această direcţie, prin ridicarea nivelului ca­litativ al dispozitivelor pe care ni le livrează, rezultatele ar fi fost mai bune. Răspunsul pe care colectivul fa­bricii „Flamura Roşie“ l-a dat în urma criticii noastre nu ne satis­face. Aşteptăm fapte, care pînă în prezent întîrzie să se arate. MIHAI RUSU, tehnolog la secţia ţesătorie a uzinelor textile „Vasia Vasilescu“ din Mediaş Montatorii Ilie Călin şi Mihai Bernard, împreună cu maiştrii Gheorghe Dobre, de la Atelierele de automotoare din Braşov, au înlocuit la boghiul de mare capacitate piesele turnate şi forjate cu piese din material laminat, tăiat prin sudură. Pe această cale se obţin economii anuale de 156.000 lei. Foto: GH. BĂNUŢA Să efectuam lucrările agricole la timp şi de bună calitate! Folosesc foaie restarsere pentru fistare Conducerea gospodăriei agricole de stat Criţ, raionul Rupea, a luat măsuri pentru asigurarea unei cît mai abundente baze furajere. Pe lîngă culturile de trifoi, lucerna în acest an a fost cultivată o suprafaţă de 210 ha. cu porumb-siloz în ames­tec cu soia şi floarea-soarelui. Re­coltatul şi însilozatul porumbului furajer a început şi se desfăşoară cu succes. Remarcăm preocuparea con­siliului G.A.S. (director tov. Pora Gheorghe) de a folosi toate resur­sele pentru nutreţuri din gospodărie tea tractoarelor nu este folosită în întregime la arături. Se pune în­trebarea ce face consiliul gospo­dăriei agricole de stat Rîşnov? Re­zultate sub posibilitaţi au înregis­trat şi gospodăriile agricole de stat din raioanele Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Rupea şi Făgăraş. Rămase mult în urmă cu arăturile de vară sunt şi gospodăriile co­lective din raioanele Tg. Secuiesc şi Rupea. Conducerile trusturilor Gostar Braşov şi Sibiu, consiliile agricole raionale, mai ales în raioanele ră­mase în urmă, trebuie să ia ime­diat toate măsurile necesare, folo­sind toate forţele şi întreaga capa­citate de lucru a tractoarelor, pen­tru ca PLANUL DE ARATURI DE VARA SA FIE ÎNDEPLINIT IN ÎNTREGIME, INTR-UN TIMP CIT MAI SCURT, în vederea obţinerii unor cantităţi cît mai mari de furaje. De pe terenurile umede, totalizînd circa 5 ha. cu trestie, aceasta a fost cosită de cîteva ori în stare crudă, apoi tocată mă­runt şi însilozată în amestec cu bor­­ceag. Au fost cosite şi însemnate can­tităţi de ierburi de pe marginea dru­murilor, care au fost de asemenea însilozate. De ce nu încep insilozările ? în z­eci­­ de gospodării de stat şi gospodării colective din regiunea noastră a început şi se desfăşoară cu succes recoltatul şi însilozatul porum­bului furajer. Dar, în acelaşi, timp sunt şi unele unităţi unde se tărăgă­nează lucrurile. Aşa de pildă, gospo­dăria colectivă din Vulcan-Braşov, deşi a cultivat 100 ha. cu porumb­­siloz, n-a însilozat nimic pînă acum. Nici gospodăria colectivă din Co­­dlea, care a cultivat 60 ha. cu porumb­­siloz, n-a început însilozatul acestui nutreţ. însilozarea porumbului cultivat în acest scop, trebuie făcută cît mai ur­gent, în toate unităţile agricole. Toată atent­ia îndeplinirii planului arăturilor de vară! Bilanţul încheiat de numeroase gospodării agricole de stat şi co­lective după­­ terminarea treierişului este îmbucurător. La G . S. Hălchiu s-au obţinut peste 4 100 kg. griu la hectar, la gospodăriile agricole co­lective, din Sînpetru, Hălchiu, Gh­im­­bav, Cristian şi altele, peste 3.000 kg. la hectar. Arătura adînca de vară este­­ una­­ din condiţiile princi­pale care contribuie la sporirea pro­ducţiei agricole. Aceasta a deter­minat conducerile a numeroase u­­nităţi agricole socialiste din re­giunea noastră să ia măsuri pen­tru a începe din vreme executarea arăturilor de vară, folosind în a­­cest scop toate forţele şi întreagă capacitate a mijloacelor mecanice. Până la 30 august, pe întreaga regiune s-au executat arături de vară pe 66.342 hectare, adică 32,2 la sută din plan. Cele mai bune rezultate le-au obţinut gospodăriile de stat din raioanele Mediaş (132 la sută) şi Agnita (124 la sută faţă de plan). Sunt gospodării co­lective, ca cele din Sînpetru, Ghim­­bav, Cristian, Rîşnov şi altele, care au şi îndeplinit întreg planul de arături de vară. In acelaşi timp, la gospodăria de stat din Rîşnov, din 412 hectare planificate sau arat abia 218 hectare. Organizarea muncii este defectuoasă, capacita­ SA EXTINDEM BRIGĂZILE PERMANENTE DE TRACTOARE IN G.A.C. Brigada de tractoare este veriga de bază a activităţii de producţie în S.M.T. Executarea lucrărilor agricole de calitate, în termene scurte şi în perioade optime, depinde de munca pe care o desfăşoară brigada de trac­toare şi de modul în care colaborea­ză cu brigada de cîmp a G.A.C. Experienţa S.M.T.-urilor şi a gos­podăriilor agricole colective fruntaşe a demonstrat că acolo unde brigă­zile de tractoare sunt bine organiza­te, lucrînd permanent un an sau mai mulţi pe aceleaşi terenuri, se înde­plineşte în mod regulat planul de producţie al brigăzii, se realizează recolte bogate şi ca urmare, sporesc cîştigurile tractoriştilor şi veniturile colectiviştilor. Procedîndu-se în acest fel, s-a cristalizat o nouă formă de orga­nizare­­a brigăzilor de tractoare şi anume brigada permanentă, repar­tizată pe o perioadă mai lungă în gospodăria colectivă. Necesitatea şi avantajele brigăzilor permanente Tractoarele şi maşinile agricole re­partizate brigăzii permanente rămîn la sediul brigăzii atît în timpul mun­cilor în cîmp cît şi în perioada de iarnă. Astfel, centrul de greutate al întregii activităţi de producţie­­agri­colă se statorniceşte la locul de mun­că, respectiv la sediul brigăzii. La S.M.T. se aduc numai tractoarele ca­re necesită reparaţii de grad supe­rior. Astfel se înlătură deplasările inutile ale maşinilor de la staţiune la locul de producţie şi înapoi, îna­inte şi după fiecare campanie. Lucrînd în permanenţă la aceeaşi gospodărie, între brigada de tractoa­re şi cea de cîmp se stabileşte o strîn­­­­să legătură care se concretizează prin organizarea mai bună a muncii, prin sprijinul reciproc pentru îndeplinirea planurilor ambelor brigăzi, prin cu­noaşterea amănunţită a condiţiilor specifice de lucru din gospodărie. Deoarece maşinile şi întreg perso­nalul brigăzii se află în permanenţă la locul de muncă, lucrările agricole se pot executa în cele mai bune con­diţii agrotehnice folosindu-se fiecare oră bună de lucru, se poate stabili o răspundere directă asupra calităţii lucrărilor executate. Pentru îmbunătăţirea muncii mecanizatorilor în regiunea noastră au fost orga­nizate pînă în prezent un număr de 94 brigăzi permanente însumînd 845 tractoare şi un număr mare de ma­şini agricole. La S.M.T. Hărman s-au permanentizat toate cele 18 brigăzi de tractoare. Ca urmare a ajutorului dat de mecanizatorii din brigăzile permanente respective, G.A.C. din Hălchiu a obţinut de pe 488 ha. o producţie medie de 3.109 kg. grîu la hectar, G.A.C. Sînpetru peste 3.200 kg. grîu la ha., iar G.A.C. Codlea de pe o suprafaţă de 600 ha. a ob­ţinut o producţie medie de peste 2.500 kg. grîu la ha. S.M.T. Turnişor din 15 brigăzi de tractoare a asigu­rat organizarea a 11 brigăzi perma­nente, care au obţinut rezultate bune la Sacadate, Cristian, Slimnic, Tăl­­maciu, Avrig, Vurpăr etc. Mai slab în această privinţă stau S.M.T. Agnita, Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc şi Făgăraş, unde s-au orga­nizat puţine brigăzi de tractoare permanente, iar cele organizate nu sunt consolidate. Aceasta a determi­nat ca în trimestrul II a.c. să se piardă 13.696 ore cu transportul tractoarelor şi maşinilor la locul de producţie şi înapoi. Cele mai multe deplasări în gol a înregistrat S.M.T. Agnita cu 5.197 ore, urmat de S.M.T. Sighişoara cu 1.803 ore, S.M.T. Făgăraş cu 1.629 ore şi S.M.T. Proştea Mare cu 1.366 ore din timpul total de lucru. Consolidarea brigăzilor permanente — sarcină importantă Consolidarea brigăzilor perma­nente este legată în primul rând de amenajarea sediilor (taberelor) bri­găzilor de tractoare, astfel ca să se asigure condiţii bune de adăpostire şi reparare a maşinilor, precum şi de cazare a mecanizatorilor. Sediul brigăzii de tractoare se fi­xează în apropierea sediului gospo­dăresc al G.A.C. pe un teren plan, şi în apropierea unei surse de apă, avîndu-se în vedere drumuri de ac­ces din tabără înspre terenul de lu­cru al gospodăriei. Mărimea sediului depinde de nu­­mărul tractoarelor şi maşinilor agri­cole atribuite brigăzii şi va include un adăpost pentru executarea de re­paraţii, un adăpost pentru tractoare şi o parte din maşinile agricole, un depozit de carburanţi-lubrefianţi, o rampă de spălare și platformă de reglaj, împrejmuirea taberei (sediu­lui). Amenajarea sediului (taberei) bri­găzii se face de către membrii G.AC. în colaborare cu mecanizatorii , brigă­zii de tractoare. Gospodăria colecti-Ing. CONSTANTIN SULICĂ, de la Consiliul agricol regional Braşov (Continuare în pag. 2-a) ît uiiMiiinimiim Noua sală reamenajată a cinema­tografului „1 Mai” din sectorul Cer­­natu, a fost prevăzută cu ecran lat. în acelaşi timp s-a schimbat mo­­ mimiimiiiiiiiiiin bilierul, s-a dat o înclinaţie corespun­zătoare podelei, astfel încît acum există o bună vizibilitate din orice punct al sălii. (S. VICTOR, coresp.) Cinemascop la Săcele Consfătuirea regională a griului Ieri, în sala de şedinţe a sfatu­lui popular regional a avut loc con­sfătuirea secţiei de cereale şi plan­te, tehnice din cadrul Consiliului a­­gricol regional în care s-a dez­bătut problema privind cultura griului, rezultatele obţinute în a­­nul 1961—1962 în regiunea noastră, în urma referatului prezentat de tov. ing. Stelian Vătafu, şeful sec­ţiei de cereale şi plante tehnice, s-au purtat discuţii cu privire la metodele folosite în diferite uni­tăţi în vederea obţinerii de produc­ţii mari la ha. In cuvîntul lor, par­ticipanţii la discuţii s-au referit pe larg la agrotehnica acestei culturi, la soiurile de seminţe care au dat cele mai bune rezultate şi care se pretează pentru condiţiile din re­giunea noastră, precum şi la măsu­rile care s-au luat şi se vor lua pentru ca însămînţările din toamna acestui an să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Spectacol de amatori la Teatrul de stat Astăzi, 1 septembrie, formaţia de estradă „Melodia“ de la clubul u­­zinei „Rulmentul" din Braşov va prezenta în reluare, la cererea oa­menilor muncii din oraş, în sala Teatrului de stat, spectacolul „La braţ cu veselia". Programul va fi ,prezentat la orele 17,30 şi 20,30. El este alcătuit din bucăţi de mu­zică uşoară din diferite ţări şi momente vesele. Conducerea mu­zicală aparţine lui Popa Alexandru, iar cea artistică lui Gramaticescu Nicolae. GENADT DAVID, coresp. ­ DE CE SCOATE LIMBA COPI­LUL, TOVARĂȘE?! — SCUZAȚI, V-AM CONFUNDAT CU O VECINA DIN BI­OC. Desen.: C. CAZACU Două culegeri literare Au văzut recent lumina tiparului două noi culegeri d­in creaţia lite­rară a scriitorilor braşoveni. Este vorba de placheta „PRIMĂVARA l­ZINEI“, o selecţie a celor mai bune lucrări ale cercului literar „Vladimir Maiakovski“ de la Uzinele de tractoare, precum şi de „PAGINI CONTEMPORANE“, publicaţie a Filialei Braşov a Uniunii Scriitori­lor din R.P.R. Cele două lucrări în­mănunchează pagini de proză şi ver­suri aparţinînd unor generaţii mai virstnice sau mai tinere de scriitori din regiunea noastră. *

Next