Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)
1962-10-20 / nr. 5541
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Him nou NSM Al COMITETULUI REGIONAL PNPOMSOV 01 Al SFATULUI POPULAU REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5541 -11 SIMBATA, 1D OCTOMBRIE 1662 * 4 PAGINI, 2D BAPÍI In cuprinsul ziarului: • Viaţa de partid : In centrul atenţiei — întărirea rîndurilor partidului (pag. 2-a) • Cronică dramatică : „Costache şi viaţa interioară" (pag. 2-a) • MAGAZIN SAPTAMINAL (pag. 3-a) • Actualitatea internaţională (pag. 4-a) ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU PRODUCŢIA ::Air DE GRIU DIN ANUL VIITOR Tg. Secuiesc, raion fruntaş la însămînţări în raionul Tg. Secuiesc însămînţările se apropie de sfîrşit. Cu forţele şi mijloacele existente în S.M.T., G.A.C. şi G.A.S. s-a planificat să se însămînţeze zilnic o suprafaţă de aproape 470 hectare teren. Folosindu-se din plin capacitatea utilajelor, (peste 60 la sută din tractoare au lucrat în două schimburi, ziua şi noaptea), precum şi fiecare oră bună de lucru, zile de-a rîndul viteza medie la însămînţări a fost depăşită.. Pentru grăbirea ritmului la însămînţări în fiecare unitate agricolă, atît comitetul executiv al sfatului popular raional, cît şi S.M.T., la îndrumarea şi cu sprijinul efectiv al comitetului raional de partid, au luat o serie de măsuri tehnice şi orfolosind din plin timpul Dun de lucru, membrii gospodăriei colective, „Congresul al III-lea al P.MR.” din Sighişoara, sub îndrumarea organizaţiei de partid, se străduiesc să termine cît mai repede campania agricolă de toamnă. Astfel, ei au terminat recoltatul sfeclei de zahăr, al cartofilor, porumbului-siloz, trifoiul de sămînţă, precum şi porumbul boabe de pe o însemnată suprafaţă. Colectiviştii au avut grijă să elibereze mai întîi suprafeţele care urmează să fie semănate cu cereale de toamnă. Pînă acum cîteva zile ei au semănat, cu ajutorul mecanizat origanizatorice, în funcţie de necesităţi. Rezultatul strădaniei depuse de oamenii muncii de pe ogoarele raionului Tg. Secuiesc, sub conducerea organizaţiei de partid, se concretizează în cele peste 13.000 hectare însămînţate, ceea ce reprezintă peste 92 la sută din plan, ca şi în alte succese obţinute în această campanie. Pînă la data de 18 octombrie s-a pregătit pentru însămînţări o suprafaţă egală cu peste 94 la sută din plan şi s-a recoltat peste 87 la sută din suprafaţa ocupată de cartofi. Acum în raion se dă bătălia însămînţării cu grîu a ultimelor hectare, în acest scop în G.A.C. din Covasna, Sînzieni, Poian, Petriceni, sunt mobilizate un important număr de maşini şi tractoarelor de la o.m.r. pignişoara învcd-gd. suprafaţă de 15 ha. cu orz, 13 ha. cu secară şi peste 80 ha. cu grîu, din cele 112 ha. planificate, în vederea îngrăşării solului unde au fost semănate aceste culturi s-au încorporat sub brazdă 220 tone gunoi de grajd şi 43 tone de îngrăşăminte chimice. S-au evidenţiat tractoriştii Andrei Burtz şi Ioan Colceriu, C. Raţă, şef de echipă, precum şi colectiviştii Elena Rohan, Viorica Pipean, Ştefan Bontea, Maria Bucur, Margareta Şarlea şi alţii. N. GHIDIU, coresp. Celelalte gospodării agricole colective din raion, în număr de 23, au terminat complet însămînţările. Tractoarele rămase disponibile lucrează acum la arăturile adînci de toamnă necesare însămînţărilor de primăvară. ARPAD GASPAR şi ELISABETA SIMO. (membri ai subredacţiei noastre voluntare din Tg. Secuiesc) Pentru impulsionarea lucrărilor Tovarăşul Aldea Gheorghe, membru trt consiliul de conducere al gospodăriei colective din Valchid, raionul Sighişoara, ne informează că recent organizaţia de bază şi consiliul de conducere al gospodăriei au organizat o adunare deschisă în care au fost luate măsuri în vederea impulsionării lucrărilor agricole de toamnă. Ca urmare forţele existente in gospodărie au fost folosite mai bine, iar cu atelajele proprii şi tractoarele S.M.T. s-a arat şi însămînţat în scurt timp o suprafaţă de 52 ha. teren. Un sprijin preţios, ne scrie tov. Aldea, l-am primit şi din partea mecanizatorilor, a pionierilor şi şcolarilor, precum şi din partea inginerului agronom C. Popa care zilnic stă în mijlocul colectiviştilor, indrumindu-i să execute numai lucrări de cea mai bună calitate. Cu sprijinul mecanizatorilor Colectiviştii din Ghimbav-Braşov au reuşit ca pînă la data de 15 octombrie să îndeplinească în întregime şi în condiţiuni agrotehnice superioare planul de însămînţări de toamnă. Sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Hărman ei au însămînţat 270 hectare cu grîu, 40 hectare cu secară. Din cele 310 hectare însămînţate, pe 250 hectare s-au administrat îngrăşăminte chimice, cite 200 kg. la hectar. MARCH IOAN, activist de partid Muncă intensă Cu trei sil© înarme de termen Producţia de grîu depinde în bună măsură de felul cum se execută semănatul. Cunoscînd acest fapt, lucrătorii din cadrul gospodăriei de stat din Dumbrăveni s-au pregătit din timp, iar pe măsură ce culturile premergătoare au fost recoltate, ei au executat pregătirea solului şi semănatul. Astfel s-a reuşit ca însămînţarea întregii suprafeţe planificate să se încheie cu 3 zile înainte de termen. în vederea obţinerii unei recolte bogate, muncitorii de aici au încorporat în sol 2.300 tone de îngrăşăminte naturale şi 60 de tone de îngrăşăminte chimice. Acest succes se datoreşte muncii depuse de întregul colectiv, care, mobilizat de organizaţia de bază, a folosit mai bine tractoarele şi maşinile de care dispune. în întrecerea socialistă succese de seamă au obţinut tractoriştii Veres Emeric, Szombati Karoly, Lőrincz Ştefan şi alţii, iar dintre brigăzi cea condusă de tov. W. Ointzen. Furtunurile de cauciuc ca să reziste în presiunile prevăzute trebuie să fie de bună calitate. Iată de ce Florea Victor, şef de echipă, împreună cu muncitorii Niţu Nicolae şi Péter Árpád, de la Fabrica de cauciuc din Braşov controlează cu atenţie calitatea furtunurilor produse de ei. » ------------------- Situaţia însăminţărilor la data de 19 octombrie în ultimele zile ritmul însămînţărilor s-a intensificat în toate raioanele regiunii noastre. Ca urmare a folosirii judicioase a mijloacelor de transport, a tractoarelor şi maşinilor MUNCITORII DIN GOSPODĂRIILE DE STAT, COLECTIVIŞTII ŞI MECANIZATORII DIN S.M.T. DIN RAIOANELE TG. SECUIESC ŞI LOCALITĂŢILE CE APARŢIN DE ORAŞUL BRAŞOV SE MENŢIN FRUNTAŞI PE REGIUNE LA EXECUTAREA ACESTOR LUCRĂRI. Rezultate bune s-au obţinut şi în raioanele Sighişoara, Sf. Gheorghe şi Făgăraş. Intr-un număr însemnat de unităţi agricole din regiune s-a îndeplinit planul însămînţărilor la griul de toamnă. Este cazul gospodăriilor de stat din raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Făgăraş, precum şi al multor gospodării colective. Se constată însă că DEŞI TERENUL ESTE PREGĂTIT, ÎN UNELE GOSPODĂRII DE STAT DIN RAIOANELE MEDIAŞ, AGNITA, SIBIU, ÎNSAMÎNŢAREA GRÎULUI SE TĂRĂGĂNEAZĂ FĂRĂ NICI O JUSTIFICARE. De altfel şi în gospodăriile colective din aceste raioane, ca şi în unele asemenea unităţi din raionul Rupea semănatul griului se amînă de la o zi la alta, întrucît PERIOADA OPTIMĂ DE ÎNSĂMÎNŢARE A GRÎULUI ESTE PE SFÎRŞITE se cere din partea comitetelor raionale de partid, a sfaturilor populare raionale, a conducerilor celor două Trusturi Gostat — Braşov şi Sibiu — o mai vie preocupare pentru impulsionarea ritmului însămînţării griului. Pentru aceasta va trebui SĂ SE FOLOSEASCĂ ÎN MAI MARE MĂSURĂ TOATE MIJLOACELE ŞI FORŢELE DE CARE DISPUN UNITĂŢILE AGRICOLE LA ELIBERAREA TERENULUI ŞI PREGĂTIREA SOLULUI, ASTFEL ÎNCÎT ÎNSAMÎNŢATUL GRÎULUI SĂ SE TERMINE ÎN URMĂTOARELE ZILE. Total pe regiune: 73,3% r VUITA IN INDIA A SOLILOR POPORULUI ROMAN DELHI 19. Trimisul special Agerpres Ion Gălăţeanu transmite: In dimineaţa zilei de 19 octombrie, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer, însoţiţi de Jai Sukh Lai Hathi, ministrul Muncii în guvernul central indian, au vizitat diferite aşezări din districtul Gurgaon, situat la circa 20 de mile de capitala Indiei. Oaspeţii romîni au avut prilejul să ia cunoştinţă de transformările care au loc în viaţa satului indian, de lupta care se duce pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale ţăranilor. Se ştie că aproximativ 82 la sută din populaţia Indiei trăieşte în cele 550.000 de comune rurale, existente în întreaga ţară. Secole de-a rîndul, cît timp India a îndurat oprimarea colonialistă, condiţiile de viaţă ale ţăranilor indieni au fost deosebit de grele. După obţinerea independenţei guvernul indian a luat o serie de măsuri avînd drept scop ridicarea nivelului material şi cultural al populaţiei ţării. In acest scop a fost adoptat şi programul de dezvoltare a satelor indiene care a intrat în vigoare la sfîrşitul anului 1952. Programul prevede dezvoltarea agriculturii şi îmbunătăţirea nivelului de trai şi se ocupă de o sferă largă de probleme, printre care ocrotirea sănătăţii, învăţămîntul, dezvoltarea industriei locale etc. Localităţile vizitate de înalţii oaspeţi români reflectă realizările obţinute în prima etapă a acestui program guvernamental. Atît în orăşelul Balabgarh, cit şi în satele Badrula şi Korali, locuitorii au făcut solilor poporului român o primire caldă, prietenească. Pretutindeni conducătorii de stat romîni au fost primiţi cu urarea „Swagatam!“ („Bun venit“) de către toţi locuitorii satelor. Vizita a început la dispensarul din Balabgarh. Acestdispensar care are în subordinea sa alte patru puncte sanitare situate în comunele învecinate, este un semn al noului (Continuare în pag. 4 a) -------------------------------- Laimifinctul din Delhi de joi după-amiaza Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roşu, care evocă impresionant lupta grea şi îndelungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să vă transmit dv. şi întregului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie şi sinceră afecţiune din partea poporului român. Vă mulţumesc din toată inima pentru primirea caldă, plină de însufleţire, pe care ne-aţi făcut-o la Delhi, pentru manifestarea de dragoste frăţească cu care ne-aţi intîmpinat astăzi la acest miting al prieteniei romîno-indiene. încă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am poposit la Calcutta, am simţit cît de vii şi de trainice sint sentimentele pe care le nutreşte minunatul dv. popor pentru Rominia. Reîntorşi în India, am vizitat marile oraşe Bombay, Bangalore, Agra. Pretutindeni, am fost primiţi cu multă căldură de persoanele oficiale şi de populaţie, care ne-au făcut să simţim aproape de noi inima de frate a indienilor. Rominia este situată la mii şi mii de kilometri de India, dar poporul român cunoaşte străvechea civilizaţie indiană, care a dat o mare strălucire istoriei umanităţii, glorioasa luptă a poporului indian pentru libertate şi independenţă, figura marelui patriot Mahatma Gandhi, alături de care au acţionat eminenţii săi discipoli şi oameni de stat, excelenţele lor Radhakrishnan şi Nehru. Mai departe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că poporul român, care, ca şi poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi şi exploatării imperialiste, pentru unitatea şi independenţa sa naţională, a privit cu deosebită simpatie şi spirit de solidaritate lupta plină de abnegaţie a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător al colonialismului şi a salutat cu mare satisfacţie restabilirea independenţei şi proclamarea Republicii India. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriaşului teritoriu indian, a poporului său de 440 de milioane a constituit un eveniment de însemnătate istorică mondială, a dat un puternic impuls procesului inevitabil de destrămare a ruşinosului sistem colonial, condamnat de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economice şi sociale ale dominaţiei colonialiste nu este şi nu poate fi un lucru uşor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv., a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fiecare rezultat pe care îl obţineţi în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. Poporul român urmăreşte cu mult interes eforturile harnicului şi talentatului popor indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care prevede, ca principale obiective, industrializarea indiei, punînd accentul pe dezvoltarea industriei grele, sporirea venitului naţional, ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. In scurtul timp de cînd suntem în ţara dv. am avut prilejul să admirăm bogăţia şi frumuseţea străvechilor monumente ale Indiei, tezaurul artei populare care întru(Continuare în pag. 4-a) Cuvîntarea lui Jawaharlal Nehru Adresindu-se celor prezenţi, primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a spus : Aţi auzit unele lucruri cu privire la istoria României şi cele ce s-au petrecut în această ţară nu de mult, cum şi-a cîştigat libertatea şi apoi a trecut printr-o revoluţie care a instaurat regimul actual. In trecut, Rominia era o ţară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, comerţului, învăţămîntului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese însemnate in industrie, în agricultură şi alte domenii şi acum înaintează pe calea prosperităţii. Suntem bucuroşi să ascultăm cele spuse de preşedintele Gheorghiu-Dej cu privire la situaţia prosperă a Rominiei şi putem trage din ele multe învăţături Vorbind in continuare despre relaţiile strînse care s-au stabilit între România şi India, Jawaharlal Nehru a spus : Aţi auzit ce progrese considerabile au fost obţinute de România în dezvoltarea resurselor petroliere. Am dori să învăţăm de la România tehnica explorărilor petroliere şi să primim ajutorul ei. Şi pină acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu sprijinul inginerilor şi tehnicienilor români am putut să efectuăm explorări în Punjab şi Gujarat şi am descoperit petrol in multe locuri. Sperăm că India va putea să obţină acest foarte important produs şi chiar să-l exporte. Sperăm că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăţie pentru India. Această colaborare de care am amintit a dus la strângerea relaţiilor dintre ţările noastre şi vizita preşedintelui României şi a primului ministru le-a întărit. Conducătorii români au produs o puternică impresie asupra noastră. Preşedintele Gheorghiu-Dej şi-a expus părerea cu privire la problemele actuale, în special cu privire la menţinerea păcii în lume. Domnia sa a spus că România a fost cotropită de două ori în cursul ultimilor 40 de ani şi a suferit mari distrugeri. Poporul român a suportat ororile războiului, el este împotriva dezlănţuirii unei noi conflagraţii. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawaharlal Nehru. Şi noi, de asemenea, facem tot ce ne stă în putinţă în vederea înfăptuirii dezarmării şi înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat şi milităm pentru interzicerea armelor nucleare, dar este limpede că războiul nuclear poate fi împiedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că şi glasul nostru ar putea să exercite o anumită influenţă. Problema împiedicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă în faţa lumii. În continuare Jawaharlal Nehru a spus: Nimeni în lume nu vrea război. Cu toate acestea, cînd arme cu o forţă de distrugere atit de uriaşă sînt disponibile se pot (Continuare în pag. 4-a) Inovatorilor mai mult sprijin! Introducerea tehnicii noi şi a procedeelor moderne de lucru constituie o preocupare permanentă pentru colectivul uzinei ,,Electroprecizie“-Săcele. Realizind motoare asincrone, aparataj electric auto şi de tractor şi alte produse cu caracteristici tehnicoeconomice superioare, îmbunătăţind calitatea şi sporind productivitatea muncii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei dau viaţă sarcinilor trasate de partid privind ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Comitetul sindicatului a dat un ajutor conducerii întreprinderii în îndeplinirea planului tehnic prin îmbunătăţirea activităţii de proiectare, de calitatea căreia depinde nivelul tehnic al producţiei. In cadrul serviciilor tehnice, proiectanţii şi tehnologii se ajută reciproc in cunoaşterea şi aplicarea grabnică în producţie a celor mai noi realizări ale tehnicii mondiale. In consfătuirile de producţie, organele sindicale au arătat importanţa şi au atras atenţia cadrelor tehnice asupra realizării intr-un termen cît mai scurt a proiectelor şi documentaţiei pentru noile produse. La introducerea tehnicii noi şi perfecţionarea proceselor de producţie, o contribuţie însemnată aduc inovatorii, aceşti promotori ai noului în producţie. In fiecare secţie, la locurile lor de muncă, inovatorii gindesc, creează şi găsesc soluţii mai bune de lucru care să ducă la sporirea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii uzinei au dovedit nu odată la uzina „Electroprecizie“ că sunt capabili să perfecţioneze tehnologia prevăzută prin proiecte şi să propună noi metode de lucru. Cele 47 de inovaţii înregistrate în nouă luni din acest an la cabinetul tehnic, din care 24 s-au aplicat, sînt grăitoare în acest sens. Inovaţii ca: schimbarea tehnologiei de turnare a scutului de la demaror, propusă de tehnicianul Franzoles Constantin, aduce economii de material şi manoperă, în valoare de 136.000 Iei; cea făcută de lăcătuşul Mareş Aurel, privind eliminarea a două plăci de textolit de la capacul de maror, cît şi cea a bobinatorului loan Mureşan, dispozitiv pentru presat barele de bobinat in ansamblu rotor, măresc productivitatea muncii cu 25 la sută, realizindu-se şi însemnate economii. Acestea, şi multe altele dovedesc că inovatorii sînt hotărîţi să rezolve problemele indicate de procesul de producţie, asigurînd îndeplinirea sarcinilor de plan. In orientarea eforturilor lor creatoare spre problemele arzătoare ale producţiei, un rol important are planul tematic de inovaţii. Şi la uzina „Electroprecizie“ există un asemenea ghid în activitatea inovatorilor, care insă nu este îndeajuns cunoscut. Pe la începutul anului s-a întocmit planul tematic care conţine 12 teme de inovaţii, afişîndu-se în secţii şi la cabinetul tehnic. De citeva ori acest plan s-a citit şi la staţia de radioamplificare, pentru a se face ci mai mult cunoscut in rîndul muncitorilor şi tehnicienilor. După cum spun tovarăşii de la cabinetul tehnic, de prin luna mai insă nu s-a mai vorbit nimic despre acest plan. Or, în această situaţie este şi normal ca din cele 12 teme prevăzute, să nu fie realizate decit trei. Care să fie cauza că acest plan nu a găsit ecou în rîndul inovatorilor? Majoritatea temelor, cum sînt: „Mecanizarea confecţionării bobinelor de formă dreptunghiulară din bară", „Maşină automată pentru debitarea şi dezizolarea conductorilor ce se execută manual“, „Metodă productivă pentru executarea lagărului scutului pinion“ operaţie ce se efectuează manual prin turnare şi nu asigură o calitate bună la turnare, ducînd la ovalizări în exploatare, au o mare importanţă in ridicarea nivelului tehnic şi sporirea productivităţii muncii. Datorită faptului că nu s-a dus o susţinută propagandă tehnică de mobilizare a inovatorilor pentru realizarea planului tematic, unii inovatori ca Domnişor loan, proiectant, nici nu cunosc că în întreprindere s-a întocmit un astfel de plan tematic. De aici reiese că comitetul sindicatului, al cărui preşedinte este tov. loan Vădineanu, a scăpat din vedere aportul ce-l pot aduce inovatorii la aplicarea tehnicii noi. Numai aşa se explică faptul că în acest an nu s-a ţinut nici o consfătuire cu inovatorii, unde să se arate anumite procedee tehnice noi şi teme de inovaţii care trebuie rezolvate. Organizarea celor trei brigăzi complexe de inovatori este binevenită. In cadrul brigăzilor s-a stabilit ca propunerile de inovaţii să fie discutate in colectiv, ceea ce va duce la îmbunătăţiri substanţiale şi ajutorarea inovatorului în întocmirea documentaţiei. Dar pînă acum aceste brigăzi nu au avut aproape nici o activitate. Numai brigada de la sectorul II a discutat o singură propunere. In activitatea lor brigăzile nu sunt sprijinite nici de comisia de inovaţii de pe lingă comitetul sindicatului. Intensificarea propagandei tehnice prin conferinţe şi consfătuiri, organizarea concursurilor de inovaţii, ar fi dat un nou imbold activităţii creatoare a inovatorilor, or, la acest lucru nu s-a gîndit pînă acum comitetul sindicatului. Ba mai mult, nici n-a sprijinit şi controlat îndeajuns activitatea cabinetului tehnic. Numai aşa se explică faptul că din cele 21 de inovaţii restante din anul trecut s-au rezolvat de-abia 9. În cadrul unei adunări a organizaţiei de bază P.M.R. s-a analizat activitatea cabinetului tehnic. Hotăririle luate cu această ocazie vor trebui îndeplinite. Comitetul sindicatului are datoria să se îngrijească de aplicarea planului tematic de inovaţii şi să mobilizeze brigăzile complexe şi pe toţi inovatorii in rezolvarea temelor propuse. Manifestînd în viitor o preocupare şi mai susţinută pentru introducerea pe scară tot mai largă a tehnicii noi 5 şi antrenarea inovatorilor pentru înfăptuirea progresului tehnic, conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului vor crea condiţii optime îndeplinirii sarcinilor de plan, îmbunătăţirii continue a calităţii produselor, realizării de cît mai multe economii şi sporirii productivităţii muncii. TH. MICLEA SĂPTĂMINA POEZIEI (1)Sezia tata ataşă La Uzinele de tractoare, o zi ca oricare alta. O veste trece din atelier în atelier, din om în om: „Astăzi la club, şezătoare literară. Un grup de poeţi ne vizitează uzina. Vor citi din versurile lor“. Vestea bucură dar nu surprinde. Asemenea şezători se organizează des la Uzinele de tractoare. Astăzi însă, printre poeţi se află şi un vechi prieten al făurarilor de tractoare, maestrul Demostene Botez, ale cărui versuri dedicate primelor tractoare româneşti stăruie vii în mintea muncitorilor braşoveni: „Te cînt maşină de povară Neobosit şi bun tractor Cu care a pornit prin ţară Ţăranul simplu, muncitor". Poetul Demostene Botez cînta rodul trudei muncitorilor de la I.A.R. atunci cînd comunişti ca Ilie Trandafirescu, turnau sub cerul liber, sub ploaie şi vînt, printre rănile războiului încă nevindecate, piesele primelor sute de tractoare. Roata lor „adine zimţată" părea „o talpă de iobag crăpată". Adresînd un imn fierbinte tractorului — expresie a noilor vremi ce începeau să se ivească peste ţară — poetul saluta alianţa frăţească dintre clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, văzînd în „minunea de oţel" factorul unor mari prefaceri: „Ai dat cu ţărănimea palma, Te-ai pus voinic în slujba lor Să are zările de-a valma Punînd ogor lingă ogor... Puterea ta de fier mi-e dragă Cînd calcă peste tot ce-i vechi Pe brazdele perechi, perechi Ce-or să preschimbe ţara-ntreagă. Constructorii de tractoare au citit atunci aceste versuri publicate în ziare şi le-au primit ca pe un frăţesc îndemn înainte. Şi iată că poetul se întoarce astăzi din nou printre vechii săi prieteni. La club este o zi obişnuită. Sunt — ca întotdeauna — zeci de activităţi. Cineaştii amatori toarnă ultimele secvenţe la filmul „Tinereţea uzinei". Cercul de pian şi balet pentru copii îşi reia activitatea. Formaţia de estradă face repetiţie. La biblioteca cu 42.000 de volume intră şi ies încontinuu oameni cu cărţi la subraţ. Dar astăzi, parcă toate drumurile duc spre sala cea mare. Aici muncitorii se întîlnesc cu poezia. S-au adunat în sală la ieşirea din primul schimb aproape 1.000 de oameni, umăr lingă umăr veniţi să audă încă odată cuvintele pline de viaţă, înţelepciune şi iubire, potrivite în versurile maestrului Demostene Botez şi dedicate lor la această sărbătoare a poeziei. Unul după altul, tractoarele purpurii coboară de pe bandă, iar ochii minţii le petrec pe cale aidoma ca în versurile poetului Demostene Botez, dedicate „minunii de oţel“. Admir puterea ta de taur Şi hotărîrea ta de fier Tu care faci ca pînă-n cer Să crească holdele de aur". Nu există om care să muncească cu suflet la făurirea tractoarelor şi să nu simtă în suflet căldura acestor stihuri. Iată de ce, cînd poetul urcă la tribună, muncitorii îl întîmpină cu aplauzele şi florile inimilor lor fierbinţi. Printre constructorii de tractoare,poezia este la ea acasă. D. DUMBRAVA Cu sprijinul părinţilor Comitetul de părinţi de la Şcoala Medie din Mediaş (preşedinte Orban Kalman) a iniţiat o acţiune pentru înfrumuseţarea curţii şcolii. Cu sprijinul a numeroşi părinţi ai elevilor, curtea a fost nivelată şi amenajată, realizîndu-se o economie de 4.000 lei care a fost folosită pentru confecționarea unor bănci.