Drum Nou, octombrie 1962 (Anul 19, nr. 5525-5550)

1962-10-20 / nr. 5541

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Him nou NSM Al COMITETULUI REGIONAL PNPOMSOV 01 Al SFATULUI POPULAU REGIONAL ANUL XIX, Nr. 5541 -11 SIMBATA, 1D OCTOMBRIE 1662 * 4 PAGINI, 2D BAPÍI In cuprinsul ziarului: • Viaţa de partid : In centrul aten­ţiei — întărirea rîndurilor parti­dului (pag. 2-a) • Cronică dramatică : „Costache şi viaţa interioară" (pag. 2-a) • MAGAZIN SAPTAMINAL (pag. 3-a) • Actualitatea internaţională (pag. 4-a) ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU PRODUCŢIA ::Air DE GRIU DIN ANUL VIITOR­­ Tg. Secuiesc, raion fruntaş la însămînţări în raionul Tg. Secuiesc însămîn­­ţările se apropie de sfîrşit. Cu for­ţele şi mijloacele existente în S.M.T., G.A.C. şi G.A.S. s-a planificat să se însămînţeze zilnic o suprafaţă de a­­proape 470 hectare teren. Folosindu-se din plin capacitatea utilajelor, (peste 60 la sută din trac­toare au lucrat în două schimburi, ziua şi noaptea), precum şi fiecare oră bună de lucru, zile de-a rîndul viteza medie la însămînţări a fost depăşită.. Pentru grăbirea ritmului la însă­mînţări în fiecare unitate agricolă, atît comitetul executiv al sfatului popular raional, cît şi S.M.T., la în­drumarea şi cu sprijinul efectiv al comitetului raional de partid, au luat o serie de măsuri tehnice şi or­folosind din plin timpul Dun de lucru, membrii gospodăriei colective, „Congresul al III-lea al P.MR.” din Sighişoara, sub îndrumarea organi­­­zaţiei de partid, se străduiesc să ter­mine cît mai repede campania agri­colă de toamnă. Astfel, ei au ter­minat recoltatul sfeclei de zahăr, al cartofilor, porumbului-siloz, trifoiul de sămînţă, precum şi porumbul boa­be de pe o însemnată suprafaţă. Colectiviştii au avut grijă să eli­bereze mai întîi suprafeţele care ur­mează să fie semănate cu cereale de toamnă. Pînă acum cîteva zile ei au semănat, cu ajutorul mecanizat ori­ganizatorice, în funcţie de necesităţi. Rezultatul strădaniei depuse de oa­menii muncii de pe ogoarele raionu­lui Tg. Secuiesc, sub conducerea or­ganizaţiei de partid, se concretizează în cele peste 13.000 hectare însămîn­­ţate, ceea ce reprezintă peste 92 la sută din plan, ca şi în alte succese obţinute în această campanie. Pînă la data de 18 octombrie s-a pregătit pentru însămînţări o supra­faţă egală cu peste 94 la sută din plan şi s-a recoltat peste 87 la sută din suprafaţa ocupată de cartofi. Acum în raion se dă bătălia însă­­mînţării cu grîu a ultimelor hectare, în acest scop în G.A.C. din Covas­­na, Sînzieni, Poian, Petriceni, sunt mobilizate un important număr de maşini şi tractoare­­lor de la o.m­­.r. pignişoara în­vcd-gd. suprafaţă de 15 ha. cu orz, 13 ha. cu secară şi peste 80 ha. cu grîu, din cele 112 ha. planificate, în vederea îngrăşării solului unde au fost semănate aceste culturi s-au încorporat sub brazdă 220 tone gu­noi de grajd şi 43 tone de îngrăşă­minte chimice. S-au evidenţiat tractoriştii Andrei Burtz şi Ioan Colceriu, C. Raţă, şef de echipă, precum şi colectiviştii E­­lena Rohan, Viorica­ Pipean, Ştefan Bontea, Maria Bucur, Margareta Şar­­lea şi alţii. N. GHIDIU, coresp. Celelalte gospodării agricole colec­tive din raion, în număr de 23, au terminat complet însămînţările. Tractoarele rămase disponibile lu­crează acum la arăturile adînci de toamnă necesare însămînţărilor de primăvară. ARPAD GASP­AR şi ELISABETA SIMO. (membri ai subredacţiei noastre voluntare din Tg. Secuiesc) Pentru impulsionarea lucrărilor Tovarăşul Al­dea Gheorghe, membru trt consiliul de conducere al gospodă­riei colective din Valchid, raionul Si­ghişoara, ne informează că recent or­ganizaţia de bază şi consiliul de con­ducere al gospodăriei au organizat o adunare deschisă în care au fost luate măsuri în vederea impulsionării lucră­rilor agricole de toamnă. Ca urmare forţele existente in gospodărie au fost folosite mai bine, iar cu atelajele pro­prii şi tractoarele S.M.T. s-a arat şi însămînţat în scurt timp o suprafaţă de 52 ha. teren. Un sprijin preţios, ne scrie tov. Al­­dea, l-am primit şi din partea mecani­zatorilor, a pionierilor şi şcolarilor, precum şi din partea inginerului agro­nom C. Popa care zilnic stă în mij­locul colectiviştilor, indrumindu-i să e­­xecute numai lucrări de cea mai bună calitate. Cu sprijinul mecanizatorilor Colectiviştii din Ghimbav-Braşov au reuşit ca pînă la data de 15 octombrie să îndeplinească în întregime şi în con­­diţiuni agrotehnice superioare planul de însămînţări de toamnă. Sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Hărman ei au însămînţat 270 hectare cu grîu, 40 hectare cu secară. Din cele 310 hectare însămînţate, pe 250 hectare s-au administrat îngrăşă­minte chimice, cite 200 kg. la hectar. MARCH IOAN, activist de partid Muncă intensă Cu trei sil© înarme de termen Producţia de grîu depinde în bună măsură de felul cum se execută se­mănatul. Cunoscînd acest fapt, lu­crătorii din cadrul gospodăriei de stat din Dumbrăveni s-au pregătit din timp, iar pe măsură ce culturile premergătoare au fost recoltate, ei au executat pregătirea solului şi se­mănatul. Astfel s-a reuşit ca însă­­mînţarea întregii suprafeţe planifica­te să se încheie cu 3 zile înainte de termen. în vederea obţinerii unei re­colte bogate, muncitorii de aici au încorporat în sol 2.300 tone de în­grăşăminte naturale şi 60 de tone de îngrăşăminte chimice. Acest succes se datoreşte muncii depuse de întregul colectiv, care, mo­bilizat de organizaţia de bază, a folosit mai bine tractoarele şi ma­şinile de care dispune. în întrecerea socialistă succese de seamă au obţi­nut tractoriştii Veres Emeric, Szom­bati Karoly, Lőrincz Ştefan şi alţii, iar dintre brigăzi cea condusă de tov. W. Ointzen. Furtunurile de cauciuc ca să reziste în presiunile prevăzute trebuie să fie de bună calitate. Iată de ce Florea Victor, şef de echipă, împreună cu muncitorii Niţu Nicolae şi Péter Árpá­d, de la Fabrica de cauciuc din Braşov controlează cu atenţie calitatea furtunurilor produse de ei. » -------------------­ Situaţia însăminţărilor la data de 19 octombrie în ultimele zile ritmul însămînţărilor s-a intensificat în toate raioanele regiunii noastre. Ca urmare a folosirii judicioase a mijloacelor de transport, a tractoarelor şi maşinilor MUNCITORII DIN GOSPODĂRIILE DE STAT, COLECTIVIŞTII ŞI MECANI­ZATORII DIN S.M.T. DIN RAIOANELE TG. SECUIESC ŞI LOCA­LITĂŢILE CE APARŢIN DE ORAŞUL BRAŞOV SE MENŢIN FRUNTAŞI PE REGIUNE LA EXECUTAREA ACESTOR LUCRĂRI. Rezultate bune s-au obţinut şi în raioanele Sighişoara, Sf. Gheor­ghe şi Făgăraş. Intr-un număr însemnat de unităţi agricole din regiune s-a îndeplinit planul însămînţărilor la griul de toamnă. Este cazul gospodăriilor de stat din raioanele Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Făgăraş, precum şi al multor gospodării colective. Se constată însă că DEŞI TERENUL ESTE PREGĂTIT, ÎN UNELE GOSPODĂRII DE STAT DIN RAIOANELE MEDIAŞ, AG­NITA, SIBIU, ÎNSAMÎNŢAREA GRÎULUI SE TĂRĂGĂNEAZĂ FĂRĂ NICI O JUSTIFICARE. De altfel şi în gospodăriile colective din aceste raioane, ca şi în unele asemenea unităţi din raionul Rupea semănatul griului se amînă de la o zi la alta, întrucît PERIOADA OPTIMĂ DE ÎNSĂMÎNŢARE A GRÎULUI ESTE PE SFÎRŞITE se cere din partea comitetelor raionale de partid, a sfaturilor populare raionale, a conducerilor celor două Trusturi Gostat — Braşov şi Sibiu — o mai vie preocupare pentru impulsionarea ritmului însămînţării griului. Pentru aceasta va trebui SĂ SE FOLOSEASCĂ ÎN MAI MARE MĂSURĂ TOATE MIJLOACELE ŞI FORŢELE DE CARE DISPUN UNITĂŢILE AGRI­COLE LA ELIBERAREA TERENULUI ŞI PREGĂTIREA SOLULUI, ASTFEL ÎNCÎT ÎNSAMÎNŢATUL GRÎULUI SĂ SE TERMINE ÎN URMĂTOARELE ZILE. Total pe regiune: 73,3% r VUITA IN INDIA A SOLILOR POPORULUI ROMAN DELHI 19. Trimisul special Ager­­pres Ion Gălăţeanu transmite: In dimineaţa zilei de 19 octom­brie, tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Ion Gheorghe Maurer, înso­ţiţi de Jai Sukh Lai Hathi, minis­trul Muncii în guvernul central in­dian, au vizitat diferite aşezări din districtul Gurgaon, situat la circa 20 de mile de capitala Indiei. Oaspeţii romîni au avut prilejul să ia cunoştinţă de transformările care au loc în viaţa satului indian, de lupta care se duce pentru îmbu­nătăţirea condiţiilor de trai ale ţă­ranilor. Se ştie că aproximativ 82 la sută din populaţia Indiei trăieşte în cele 550.000 de comune rurale, existente în întreaga ţară. Secole de-a rîndul, cît timp India a în­durat oprimarea colonialistă, con­diţiile de viaţă ale ţăranilor indieni au fost deosebit de grele. După ob­ţinerea independenţei guvernul in­dian a luat o serie de măsuri avînd drept scop ridicarea nivelului ma­terial şi cultural al populaţiei ţării. In acest scop a fost adoptat şi pro­gramul de dezvoltare a satelor in­diene care a intrat în vigoare la sfîrşitul anului 1952. Programul prevede dezvoltarea agriculturii şi îmbunătăţirea nivelului de trai şi se ocupă de o sferă largă de pro­bleme, printre care ocrotirea sănă­tăţii, învăţămîntul, dezvoltarea in­dustriei locale etc. Localităţile vizitate de înalţii oas­peţi români reflectă realizările ob­ţinute în prima etapă a acestui pro­gram guvernamental. Atît în orăşelul Balabgarh, cit şi în satele Badrula şi Korali, locuito­rii au făcut solilor poporului român o primire caldă, prietenească. Pre­tutindeni conducătorii de stat ro­mîni au fost primiţi cu urarea „Swagatam!“ („Bun venit“) de că­tre toţi locuitorii satelor. Vizita a început la dispensarul din Balabgarh. Acest­­dispensar care are în subordinea sa alte patru puncte sanitare situate în comunele învecinate, este un semn al noului (Continuare în pag. 4­ a) -------------------------------- Lai­mifinctu­l din Delhi de joi după-amiaza Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roşu, care evocă impresionant lupta grea şi îndelungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîn­­tării sale tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să vă trans­mit dv.­ şi întregului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie şi sinceră afecţiune din partea poporului român. Vă mulţumesc din toată inima pentru primirea caldă, plină de însufleţire, pe care ne-aţi făcut-o la Delhi, pentru mani­festarea de dragoste frăţească cu care ne-aţi intîmpinat astăzi la acest miting al prieteniei romîno-indiene. încă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am poposit la Calcutta, am simţit cît de vii şi de trainice sint senti­mentele pe care le nutreşte minunatul dv. popor pentru Rominia. Reîntorşi în India, am vizitat marile oraşe Bom­bay, Bangalore, Agra. Pretutindeni, am fost primiţi cu multă căldură de persoanele oficiale şi de populaţie, care ne-au făcut să simţim aproape de noi inima de frate a indienilor. Rominia este situată la mii şi mii de kilometri de India, dar poporul rom­ân cunoaşte străvechea civilizaţie indiană, care a dat o mare strălucire istoriei umanităţii, glorioasa luptă a poporului indian pentru libertate şi independenţă, figura marelui patriot Mahatma Gandhi, alături de care au acţionat eminenţii săi discipoli şi oameni de stat, exce­lenţele lor Radhakrishnan şi Nehru. Mai departe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că poporul român, care, ca şi poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi şi exploatării imperialiste, pentru uni­tatea şi independenţa sa naţională, a privit cu deosebită simpatie şi spirit de solidaritate lupta plină de abnegaţie a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător al colonia­lismului şi a salutat cu mare satisfacţie restabilirea inde­pendenţei şi proclamarea Republicii India. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriaşului terito­riu indian, a poporului său de 440 de milioane a consti­tuit un eveniment de însemnătate istorică mondială, a dat un puternic impuls procesului inevitabil de destră­mare a ruşinosului sistem colonial, condamnat de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economice şi so­ciale ale dominaţiei colonialiste nu este şi nu poate fi un lucru uşor. Ne bucurăm din toată inima, îm­preună cu dv., a spus tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fiecare rezultat pe care îl obţineţi în dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării. Poporul român urmăreşte cu mult interes eforturile harnicului şi talen­tatului popor indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care prevede, ca principale obiective, in­dustrializarea indiei, punînd accentul pe dezvoltarea in­dustriei grele, sporirea venitului naţional, ridicarea nive­lului de viaţă al populaţiei. In scurtul timp de cînd suntem­ în ţara dv. am avut prilejul să admirăm bogăţia şi frumuseţea străvechilor monumente ale Indiei, tezaurul artei populare care întru­(Continuare în pag. 4-a) Cuvîntarea lui Jawaharlal Nehru Adresindu-se celor prezenţi, primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a spus : Aţi auzit unele lucruri cu privire la istoria României şi cele ce s-au petrecut în această ţară nu de mult, cum şi-a cîştigat libertatea şi apoi a trecut printr-o revoluţie care a instaurat regimul actual. In tre­cut, Rominia era o ţară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, comerţului, învăţămîntului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese însemnate in industrie, în agricultură şi alte domenii şi acum înaintează pe calea prosperităţii. Sun­tem­ bucuroşi să ascultăm cele spuse de preşedintele Gheor­ghiu-Dej cu privire la situaţia prosperă a Rominiei şi putem trage din ele multe învăţături Vorbind in continuare despre relaţiile strînse care s-au stabilit între România şi India, Jawaharlal Nehru a spus : Aţi auzit ce progrese considerabile au fost obţinute de România în dezvoltarea resurselor petroliere. Am dori să învăţăm de la România tehnica explorărilor petroliere şi să primim ajutorul ei. Şi pină acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu sprijinul inginerilor şi tehnicienilor români am putut să efectuăm explorări în Punjab şi Gujarat şi am descoperit petrol in multe locuri. Sperăm că India va putea să obţină acest foarte important produs şi chiar să-l ex­porte. Sperăm că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăţie pentru India. Această colaborare de care am amintit a dus la strân­gerea relaţiilor dintre ţările noastre şi vizita preşedintelui României şi a primului ministru le-a întărit. Conducătorii rom­âni au produs o puternică impresie asupra noastră. Preşedintele Gheorghiu-Dej şi-a expus părerea cu privire la problemele actuale, în special cu privire la menţinerea păcii în lume. Domnia sa a spus că România a fost cotro­pită de două ori în cursul ultimilor 40 de ani şi a suferit mari distrugeri. Poporul român a suportat ororile războiu­lui, el este împotriva dezlănţuirii unei noi conflagraţii. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawaharlal Nehru. Şi noi, de asemenea, facem tot ce ne stă în putinţă în vederea înfăptuirii dezarmării şi înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat şi milităm pentru interzicerea armelor nucleare, dar este limpede că r­ăzboiul nuclear poate fi împiedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că şi glasul nostru ar pu­tea să exercite o anumită influenţă. Problema împiedicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă în faţa lumii. În continuare Jawaharlal Nehru a spus: Nimeni în lume nu vrea război. Cu toate acestea, cînd arme cu o forţă de distrugere atit de uriaşă sînt disponibile se pot (Continuare în pag. 4-a) Inovatorilor mai mult sprijin! Introducerea tehnicii noi şi a pro­cedeelor moderne de lucru constituie o preocupare permanentă pentru co­lectivul uzinei ,,Electroprecizie“-Să­­cele. Realizind motoare asincrone, a­­parataj electric auto şi de tractor şi alte produse cu caracteristici tehnico­­economice superioare, îmbunătăţind calitatea şi sporind productivitatea muncii, muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii uzinei dau viaţă sarcinilor tra­sate de partid privind ridicarea nive­lului tehnic al producţiei. Comitetul sindicatului a dat un a­­jutor conducerii întreprinderii în în­deplinirea planului tehnic prin îmbu­nătăţirea activităţii de proiectare, de calitatea căreia depinde nivelul tehnic al producţiei. In cadrul serviciilor teh­nice, proiectanţii şi tehnologii se aju­tă reciproc in cunoaşterea şi aplicarea grabnică în producţie a celor mai noi realizări ale tehnicii mondiale. In consfătuirile de producţie, organele sindicale au arătat importanţa şi au atras atenţia cadrelor tehnice asupra realizării intr-un termen cît mai scurt a proiectelor şi documentaţiei pentru noile produse. La introducerea tehnicii noi şi per­fecţionarea proceselor de producţie, o contribuţie însemnată aduc inovatorii, aceşti promotori ai noului în produc­ţie. In fiecare secţie, la locurile lor de muncă, inovatorii gindesc, creează şi găsesc soluţii mai bune de lucru care să ducă la sporirea productivi­tăţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Muncitorii, inginerii şi teh­nicienii uzinei au dovedit nu odată la uzina „Electroprecizie“ că sunt capabili să perfecţioneze tehno­logia prevăzută prin proiecte şi să propună noi metode de lucru. Cele 47 de inovaţii înregistrate în nouă luni din acest an la cabinetul tehnic, din care 24 s-au aplicat, sînt grăi­toare în acest sens. Inovaţii ca: schimbarea tehnologiei de turnare a scutului de la demaror, propusă de tehnicianul Franzoles Constantin, adu­ce economii de material şi manoperă, în valoare de 136.000 Iei; cea făcută de lăcătuşul Mareş Aurel, privind e­­liminarea a două plăci de textolit de la capacul de maror, cît şi cea a bobinatorului loan Mureşan, dispozi­tiv pentru presat barele de bobinat in ansamblu rotor, măresc productivita­tea muncii cu 25 la sută, realizin­­du-se şi însemnate economii. Acestea, şi multe altele dovedesc că inovatorii sînt hotărîţi să rezolve problemele indicate de procesul de producţie, a­­sigurînd îndeplinirea sarcinilor de plan. In orientarea eforturilor lor crea­toare spre problemele arzătoare ale producţiei, un rol important are pla­nul tematic de inovaţii. Şi la uzina „Electroprecizie“ există un asemenea ghid în activitatea inovatorilor, care insă nu este îndeajuns cunoscut. Pe la începutul anului s-a întocmit pla­nul tematic care conţine 12 teme de inovaţii, afişîndu-se în secţii şi la ca­binetul tehnic. De citeva ori acest plan s-a citit şi la staţia de radio­amplificare, pentru a se face ci­ mai mult cunoscut in rîndul muncitorilor şi tehnicienilor. După cum spun tova­răşii de la cabinetul tehnic, de prin luna mai insă nu s-a mai vorbit ni­mic despre acest plan. Or, în această situaţie este şi normal ca din cele 12 teme prevăzute, să nu fie realiza­te decit trei. Care să fie cauza că acest plan nu a găsit ecou în rîndul inovatorilor? Majoritatea temelor, cum sînt: „Me­canizarea confecţionării bobinelor de formă dreptunghiulară din bară", „Maşină automată pentru debitarea şi dezizolarea conductorilor ce se execu­tă manual“, „Metodă productivă pen­tru executarea lagărului scutului pi­nion“ operaţie ce se efectuează ma­nual prin turnare şi nu asigură o ca­litate bună la turnare, ducînd la o­­valizări în exploatare, au o mare importanţă in ridicarea nivelului teh­nic şi sporirea productivităţii muncii. Datorită faptului că nu s-a dus o susţinută propagandă tehnică de mo­bilizare a inovatorilor pentru realiza­rea planului tematic, unii inovatori ca Domnişor loan, proiectant, nici nu cunosc că în întreprindere s-a întoc­mit un astfel de plan tematic. De aici reiese că comitetul sindicatului, al cărui preşedinte este tov. loan Vădi­­neanu, a scăpat din vedere aportul ce-l pot aduce inovatorii la aplica­rea tehnicii noi. Numai aşa se expli­că faptul că în acest an nu s-a ţinut nici o consfătuire cu inovatorii, unde să se arate anumite procedee tehnice noi şi teme de inovaţii care trebuie rezolvate. Organizarea celor trei bri­găzi complexe de inovatori este bine­venită. In cadrul brigăzilor s-a sta­bilit ca propunerile de inovaţii să fie discutate in colectiv, ceea ce va duce la îmbunătăţiri substanţiale şi ajuto­rarea inovatorului în întocmirea do­cumentaţiei. Dar pînă acum aceste brigăzi nu au avut aproape nici o ac­tivitate. Numai brigada de la sec­torul II a discutat o singură propu­nere. In activitatea lor brigăzile nu sunt sprijinite nici de comisia de ino­vaţii de pe lingă comitetul sindica­tului. Intensificarea propagandei tehnice prin conferinţe şi consfătuiri, organi­zarea concursurilor de inovaţii, ar fi dat un nou imbold activităţii creatoare a inovatorilor, or, la acest lucru nu s-a gîndit pînă acum comitetul sindi­catului. Ba mai mult, nici n-a spri­jinit şi controlat îndeajuns activita­tea cabinetului tehnic. Numai aşa se explică faptul că din cele 21 de ino­vaţii restante din anul trecut s-au rezolvat de-abia 9. În cadrul unei adunări a organiza­ţiei de bază P.M.R. s-a analizat ac­tivitatea cabinetului tehnic. Hotăririle luate cu această ocazie vor trebui în­deplinite. Comitetul sindicatului are datoria să se îngrijească de aplicarea planului tematic de inovaţii şi să mo­bilizeze brigăzile complexe şi pe toţi inovatorii in rezolvarea temelor pro­puse. Manifestînd în viitor o preocupare şi mai susţinută pentru introducerea pe scară tot mai largă a tehnicii noi 5 şi antrenarea inovatorilor pentru în­făptuirea progresului tehnic, conduce­rea întreprinderii şi comitetul sindi­catului vor crea condiţii optime înde­plinirii sarcinilor de plan, îmbunătă­ţirii continue a calităţii produselor, realizării de cît mai multe economii şi sporirii productivităţii muncii. TH. MICLEA SĂPTĂMINA POEZIEI (1)Se­zia ta­ta ataşă La Uzinele de tractoare, o zi ca oricare alta. O veste trece din atelier în atelier, din om în om: „Astăzi la club, şe­zătoare literară. Un grup de poeţi ne vizitează uzina. Vor citi din ver­surile lor“. Vestea bucură dar nu sur­prinde. Asemenea şezători se organi­zează des la Uzinele de tractoare. Astăzi însă, printre poeţi se află şi un vechi prieten al făurarilor de trac­toare, maestrul Demostene Botez, ale cărui versuri dedicate primelor trac­toare româneşti stăruie vii în mintea muncitorilor braşoveni: „Te cînt maşină de povară Neobosit şi bun tractor Cu care a pornit prin ţară Ţăranul simplu, muncitor". Poetul Demostene Botez cînta ro­dul trudei muncitorilor de la I.A.R. atunci cînd comunişti ca Ilie Tranda­­firescu, turnau sub cerul liber, sub ploaie şi vînt, printre rănile războ­iului încă nevindecate, piesele prime­lor sute de tractoare. Roata lor „adine zimţată" părea „o talpă de iobag crăpată". Adre­sînd un imn fierbinte tractorului — expresie a noilor vremi ce începeau să se ivească peste ţară — poetul sa­luta alianţa frăţească dintre clasa­ muncitoare şi ţărănimea muncitoare, văzînd în „minunea de oţel" facto­rul unor mari prefaceri: „Ai dat cu ţărănimea palma, Te-ai pus voinic în slujba lor Să are zările de-a valma Punînd ogor lingă ogor... Puterea ta de fier mi-e dragă Cînd calcă peste tot ce-i vechi Pe brazdele perechi, perechi Ce-or să preschimbe ţara-ntreagă. Constructorii de tractoare au citit atunci aceste versuri publicate în ziare şi le-au primit ca pe un frăţesc îndemn înainte. Şi iată că poetu­l se întoarce astăzi din nou printre vechii săi prieteni. La club este o zi obişnuită. Sunt — ca întotdeauna — zeci de activităţi. Cineaştii amatori toarnă ultimele secvenţe la­ filmul „Tinereţea uzinei". Cercul de pian şi balet pentru copii îşi reia activitatea. Formaţia de estra­dă face repetiţie. La biblioteca cu 42.000 de volume intră şi ies încon­tinuu oameni cu cărţi la subraţ. Dar astăzi, parcă toate drumurile duc spre sala cea mare. Aici muncitorii se întîlnesc cu poezia. S-au adunat în sală la ieşirea din primul schimb aproape 1.000 de oameni, umăr lingă umăr veniţi să audă încă odată cuvin­tele pline de viaţă, înţelepciune şi iubire, potrivite în versurile maestru­lui Demostene Botez şi dedicate lor la această sărbătoare a poeziei. Unul după altul, tractoarele pur­purii coboară de pe bandă, iar ochii minţii le petrec pe cale aidoma ca în versurile poetului Demostene Botez, dedicate „minunii de oţel“. Admir puterea ta de taur Şi hotărîrea ta de fier Tu care faci ca pînă-n cer Să crească holdele de aur". Nu există om care să muncească cu suflet la făurirea tractoarelor şi să nu simtă în suflet căldura acestor sti­huri. Iată de ce, cînd poetul urcă la tribună, muncitorii îl întîmpină cu aplauzele şi florile inimilor lor fier­binţi. Printre constructorii de tractoare,­­poezia este la ea acasă. D. DUMBRAVA Cu sprijinul părinţilor Comitetul de părinţi de la Şcoala Medie din Mediaş (preşedinte Orban Kalman) a iniţiat o acţiune pentru înfrumuseţarea curţii şcolii. Cu spri­jinul a numeroşi părinţi ai elevilor, curtea a fost nivelată şi amenajată, realizîndu-se o economie de 4.000 lei care a fost folosită pentru confecțio­narea unor bănci.

Next