Drum Nou, februarie 1963 (Anul 20, nr. 5629-5652)

1963-02-01 / nr. 5629

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, NR. 5629 ★ VINERI, 1 FEBRUARIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Luna cărţii la sate Azi se deschide tradiţionala manifes­tare culturală de masă „Luna cărţii la sate“ care se va desfăşura între 1 fe­bruarie — 1 martie 1963 în satele şi comunele de pe întreg cuprinsul patriei, organizată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă în colaborare cu Cen­­trocoop. Organizarea în fiecare an a „Lunii cărţii la sate“ oglindeşte preocuparea continuă a partidului şi guvernului nostru pentru ridicarea nivelului poli­tic-cultural şi ştiinţific al ţărănimii co­lectiviste. Victoria definitivă a socialismului la sate a deschis ţărănimii noastre largi perspective. Gospodăria colectivă a adus bunăstare în casele colectiviştilor, nive­lul de trai material şi cultural al ţăra­nilor colectivişti fiind în continuă creştere. Pe zi ce trece, mase din ce în ce mai largi de oameni ai muncii de la sate manifestă un interes tot mai viu pentru comorile culturii. Necesităţile culturale ale satului nou, colectivist, setea de frumos a oameni­lor muncii de la sate impun ca în acest an această acţiune culturală să ia o şi mai mare amploare. Colectiviştii, mecanizatorii şi munci­torii din unităţile socialiste ale agri­culturii sunt dornici să lucreze după metode pe care le pot cunoaşte din cărţile şi broşurile de specialitate. Ca urmare a îmbunătăţirii continue a nivelului de trai material şi cultural al poporului cartea a căpătat o răspîndire largă, fără precedent. Aşa cum se arăta de către tovarăşul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej la cel de-al III-lea Congres al P.M.R., muncitorii, ţăranii, tineretul, manifestă o mare sete de carte, de cu­noştinţe, de frumos. Niciodată litera­tura n-a fost atît de căutată, n-a avut atîţia prieteni devotaţi din rîndurile maselor largi muncitoare. In cadrul „Lunii cărţii la sate“ în comunele şi satele regiunii se organi­zează manifestări culturale cu caracter de masă. Căminele culturale, bibliote­cile, colţurile roşii ale unităţilor agri­cole socialiste şi ale întreprinderilor din mediul rural, vor găzdui în perioada 1 februarie — 1 martie 1963 diverse forme de acţiuni culturale pentru popu­larizarea cărţilor, cum sunt : şezători literare, întîlniri între scriitori sau redactori din edituri şi cititorii de­­ la­sate, serbări ale cărţii, concursuri „Cine citeşte foloseşte“ cu caracter local, seri de întrebări şi răspunsuri, consfătuiri cu cititorii despre cărţile apărute, con­sfătuiri între difuzorii de carte şi scrii­tori etc. In incinta librăriilor de la sate, a că­minelor culturale, în unităţile agricole socialiste se vor amenaja standuri cu cărţi, bazare şi expoziţii de cărţi cu vînzare, expoziţii tematice volante, col­ţuri cu noutăţi literare etc. De aseme­nea, în cadrul „Lunii cărţii la sate“ se vor organiza acţiuni concrete de difu­zare a cărţii cu sprijinul tineretului de la sate şi al salariaţilor cooperaţiei de consum, încheierea procesului de colectivizare a agriculturii din ţara noastră pune în faţa oamenilor muncii de pe ogoare sarcini noi în ceea ce priveşte obţine­rea unor producţii sporite şi realizarea unei rentabilităţi ridicate. Pentru realizarea sarcinilor trasate de partid şi guvern în domeniul agri­culturii, se va organiza între 9—10 februarie zilele cărţii agrozootehnice cu care ocazie se vor iniţia acţiuni de difuzare a unor serii de lucrări care se adresează atît cadrelor de conducere din gospodăriile agricole colective şi de stat, cît şi cadrelor tehnice de diverse specialităţi şi membrilor gospodăriilor agricole colective. Astfel, vor fi difu­zate unele titluri din ultimele lucrări apărute ca „întrebări şi răspunsuri des­pre întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor colective“, „Să folosim cu chibzuinţă terenurile agricole“ de I. Hartea, „Despre dezvoltarea multilate­rală şi intensivă a G.A.C.“ de O. Par­­pală şi o serie de alte lucrări intere­sante care urmăresc obţinerea de pro­ducţii sporite şi în genere întărirea eco­nomico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective. Astăzi, în mediul sătesc există mase largi de cititori exigenţi, dornici să citească lucrări de certă valoare artis­tică, întemeiate pe cunoaşterea profun­dă a transformărilor revoluţionare ce se petrec sub ochii noştri. Iată pentru ce o gamă variată de lucrări atît în proză cît şi în versuri, cu subiecte din viaţa ţărănimii îşi vor face apariţia cu prilejul „Lunii cărţii la sate“. Este destul să amintim unele titluri ca „Mo­ment istoric“ — culegere de reportaje­­schiţe şi povestiri, prilejuite de marea victorie a partidului şi poporului nos­tru, terminarea cu succes a colectivi­zării întregii agriculturi. Amintim apoi volumul de schiţe şi povestiri din viaţa contemporană a sa­tului, intitulat „Dincolo de nisipuri“ de Fănuş Neagu, „Noaptea cu dragos­tea“ de Jan Bănuş, „La marginea ora­şelor“ de Al. Simion, „Dragostea în­cepe oricînd“ de Tudor Popescu, „Pre­ludii“ de Maria Arsene şi alte şi alte lucrări care vor apare în standurile, bazarele şi expoziţiile cu cărţi organi­zate în această perioadă. In buna desfăşurare a „Lunii cărţii la sate“ alături de celelalte instituţii şi organizaţii de masă, cooperaţia de con­sum are un rol deosebit. în anul 1962 munca de popularizare şi difuzare a cărţii a făcut unele pro­grese însemnate. Numai în mediul rural s-au desfăcut de către unităţile coope­raţiei de consum cărţi în valoare de peste 1.771.000 lei, planul realizîndu-se în proporţie de 109 la sută. In fruntea unităţilor cooperatiste fruntaşe în difu­zarea cărţii se situează cele din Sălişte- Sibiu, Homorod-Rupea şi Cernatu-Tg. Secuiesc, iar librarii Ion Mareş din Avrig, Ion Suciu din Feldioara şi alţii. (Continuare în pag. 3-a) Sprijin pentru oţelari Cu tot timpul nefavorabil, oame­nii muncii­­din regiunea noastră au continuat acţiunea de strîngere a fierului vechi pentru oţelăriile pa­triei. Numai în cursul lunii ianua­rie, întreprinderea pentru colecta­rea metalelor a strîns şi predat peste 7.000 tone fier vechi. S-au evidenţiat cetăţenii din raionul Si­biu, care au colectat şi predat cea mai mare cantitate de metale vechi. . CILITI IN PAGINA 2­9. Lucrările plenarei Consiliului agricol regional Tricotiera fruntaşă Donisan Florica, de la întreprinderea de tricotaje din Agnita depăşeşte planul lunar cu 20 la sută, dînd în acelaşi timp lucrări numai de calitatea I-a. Ea este şi elevă fruntaşă în clasa a X-a a şcolii medii serale. Peste 2.400 spectatori Recent, ansam­blul de cîntece şi dansuri „Ciocîr­­lia“ a prezen­tat 4 spectacole, la care au par­ticipat peste 2.400 de oameni ai muncii din Bra­şov­­şi Codlea. Spectacolele, la care şi-au dat concursul cunos­cuţii interpreţi Aurelia Fătu-Ră­­duţu, Maria Cio­­banu şi alţii, s-au bucurat de mult succes. (P. .IS­­IRATE, coresp.). Printre inovaţiile înregistrate în acest an la cabinetul tehnic al Com­binatului chimic din Făgăraş, se nu­mără şi aceea a inginerului Mihai Gheorghean. Aceasta constă în utili­zarea maximă a“ suprafeţelor de la schimbătoarele de căldură şi a capa­cităţii de­ răcire la răcitoarele finale de la instalaţia de cracare. Această inovaţie va duce la creş­terea producţiei de amoniac şi reali­zarea unei economii anuale de 65.000 lei. (S. AGLAIA, coresp.).; Cercetări bibliografice Pentru a veni în sprijinul inova­torilor şi tuturor celor ce doresc să rezolve anumite probleme legate de introducerea tehnicii noi şi a meto­delor avansate de muncă, biroul de documentaţie tehnică al Uzinelor de tractoare, efectuează cercetări biblio­grafice pe teme care interesează u­­zina. Astfel, la cererea serviciului metalurgic şi a altor sectoare, biroul de documentare tehnică a întreprins cercetări bibliografice cu referire la tratarea fontei cu azot, turnarea me­talelor sub presiune în vid, confec­ţionarea miezurilor prin împuşcare cu amestec de silicat, îmbunătăţirea calităţii suprafeţelor la piesele tur­nate, mărirea preciziei dimensionale a pieselor turnate şi altele. lllllllllllllIIIJLllllll Pentru mărirea producţiei de amoniac SvJ SE PREVEDE REALIZAREA UNUI VOLUM DE CIRCA SI wWBmM iei ECONOMII PE ÎNTREAGA u*stfoi4i?i4se/ Rubrica „Cu ce contribui ?” ini­ţiată de ziarul „Drum nou” în urma scrisorii primite de la tov. Năstă­­soiu Gheorghe, trezor la uzinele „Hi­dromecanica“, a stîrnit un viu inte­res şi în rîndul muncitorilor de la uzina „Rulmentul”. Acest schimb de experienţă şi popularizarea meto­delor aplicate de unii tovarăşi din regiunea noastră în ceea ce priveşte realizarea economiilor, este foarte util şi binevenit pentru toţi munci­torii, tehnicienii şi inginerii angre­naţi în întrecerea socialistă, pentru realizarea celor 3,8 miliarde lei eco­nomii în anul 1963 pe întreaga in­dustrie. Spre a cunoaşte angajamentele şi metodele pe care le vor aplica mun­citorii pentru realizarea de economii, postul U.T.M. de control al sec­ţiei „experimental” din cadrul uzi­nei „Rulmentul“ a întreprins un raid în această secţie. Iată cîteva din discuţiile purtate cu această ocazie: MORARIU GLIGORE — recti­ficator: Am stat şi am analizat la locul meu de muncă posibilităţile pe care le am, constatînd că există des­tule surse de economii pe care le voi putea valorifica în cursul anului 1963, în primul rînd, folosind la ma­ximum pietrele abrazive cu care lu­crez, pot realiza o economie de 500 lei. De asemenea m-am gîndit la con­fecţionarea unui suport de susţinere a diamantului în mai multe poziţii, pentru a se reînnoi muchiile de tăiere şi a folosi un diamant timp mai în­delungat, ceea ce poate aduce econo­mii de circa 1.500 şi chiar 2.000 lei anual. Unul din cele mai importante obiective ale întrecerii socialiste este continua îmbunătăţire a calităţii pro­duselor. Am ajuns la concluzia că, printr-un susţinut efort, aş putea evita orice rebutare, lucru care ar aduce o economie antecalculată pe anul 1963 de circa 1.000 lei. O altă sursă de economii este buna gospo­dărire a uleiului. Prin evitarea scur­gerii din bazin şi chiar prin folosirea la maximum a uleiului, se pot r­eali­­za anual 400 de lei economii. Ţi­­nînd cont de toate criteriile ce stau la baza întrecerii socialiste, voi căuta sa folosesc din plin cele 480 de mi­nute de lucru, îngrijindu-mă totodată să-mi organizez în aşa fel locul de muncă, îneît să-mi­ realizez sarcina de plan și chiar s-o depășesc cu 15— 20 la sută, dînd produse de bună calitate, iar prin mărirea indicilor de utilizare a maşinilor să pot reali­za economiile propuse de mine pe acest an. IORDACHE AURICĂ — strun­gar: însuşind iniţiativa frezorului Năstăsoiu Gheorghe, m-am hotărît ca în acest an să realizez la pastile „Wi­­dia” economii în valoare de 1.200 lei, prin folosirea la maximum a plăcuţelor şi prin utilizarea unor cuţite sparte la operaţii mai simple, cum ar fi strunjirea de raze şi şan­­frene. Prin reducerea rebutului la zero voi face de asemenea economii de 300 lei. De asemenea consider că pot aduce o contribuţie importantă la realiza­rea de economii şi a prevederilor din plan, prin folosirea din plin a celor 8 ore de lucru şi mărirea producti­vităţii muncii prin diferite M.T.O. şi raţionalizări, cum ar fi executarea a două sau mai multe operaţii de strunjire dintr-o singură prindere în universal şi prin fixarea în suport a două cuţite cu care se poate lucra alternativ, fără a mai fi nevoie de întoarcerea suportului la fiecare piesă. Alături de aceşti doi tovarăşi este întregul colectiv de muncă al sec­ţiei, care din primele zile ale anului 1963 se întrece pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pen­tru a contribui la realizarea celor 3,8 miliarde lei economii prevăzute pe întreaga industrie. ION PĂCALĂ, responsabilul postului U.T.M. de control nr. 5 de la uzina „Rulmentul” Braşov Postul U.T.M. de control are cuvîntul Aspecte de la expoziţia agricolă organizată la Braşov cu prilejul plenarei Consiliului agricol regional. Foto: GH. BĂNUŢA Adu­nări pen­tru propuneri de candidaţi ai F. D. P. Pe adresa redac­ţiei ne sosesc zil­nic veşti despre adunările electora­le Unde au loc pro­puneri de candi­daţi în vederea a­­legerilor de depu­taţi în sfaturile populare comunale şi ale oraşelor de subordonare raională. Redăm mai jos cîteva din relatările corespon­denţilor noştri voluntari ANA DU­MITRESCU, IO­AN ALEXANDRU, IO­AN MARCU şi IOAN HANCIŞ, privind propunerile de candidaţi. Neobosit în activitatea obştească Cu toate că Ioan Molnar, din Fă­găraş, are 58 de ani, aceasta nu-l îm­piedică să facă zilnic cîte o vizită prin circumscripţia electorală, unde este deputat. Acolo unde pici nu te aştepţi, prezenţa lui se face întot­deauna simţită. Fiind un bun agita­tor, sfaturile lui sînt ascultate cu mult interes de cetăţeni. De cele mai multe ori poate fi întîlnit la sfatul popular al oraşului, unde studiază cu atenţie cazurile adresate spre solu­ţionare comisiei de împăciuire,­ al că­rei preşedinte este de mai bine de trei ani. Şi nu puţine au fost cazu­rile, cînd cei împricinaţi au plecat din faţa comisiei împăcaţi. Pentru încrederea şi preţuirea de care se bucură, alegătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 34 l-au pro­pus pe Ioan Molnar candidat al F.D.P. pentru alegerile de deputaţi care vor avea loc la 3 martie. Preşedintele colectivei Sala de şedinţe a G.A.C. „7 No­iembrie” din oraşul Codlea devenise neîncăpătoare. Au venit aici toţi ale­gătorii din circumscripţia electorală orăşenească nr. 27. Scopul adunării era cunoscut dinainte. De aceea, a­­tunci cînd s-a adus vorba despre pro­punerea unui candidat de deputat pentru alegerile care vor avea loc în luna martie, toţi cei de faţă şi-au îndreptat privirile spre Gheorghe Ciolan, preşedintele gospodăriei co­lective. — E un om de nădejde preşedin­tele colectivei — a spus la adunare cetăţeanul Manole Cîrneci — şi de aceea îl propun din toată inima can­didat al F.D.P. în circumscripţia noastră. Cuvinte de apreciere la adresa can­didatului au spus şi alegătorii Ioachim Nistor, Ana Coconete, Ana Stoia şi alţii. întreaga adunare a susţinut cu căldură, în unanimitate, candidatura propusă. Gospodari vrednici La adunările populare care au avut loc în toate cele 29 de circum­scripţii electorale din comuna Ghim­­bav — Braşov, alegătorii au propus candidaţi de deputaţi pe cei mai buni şi mai vrednici gospodari. Cu acest prilej alegătorii, făcînd bilanţul rea­lizărilor obţinute în fiecare circum­scripţie electorală, au subliniat că la aceste înfăptuiri gospodăreşti o con­tribuţie de seamă au adus deputaţii în sfatul popular comunal, prin an­trenarea maselor de cetăţeni la acţiu­nile patriotice. Astfel, pe deputaţii Ioan Grădinaru, Dumitru Stanciu, Ioan Depner, Ioan Ciurea, Gerda Schmidts şi alţii, care au dovedit în activitatea lor multă iniţiativă, ale­gătorii, participînd în număr mare la adunările respective, i-au propus din nou candidaţi ai F.D.P. pentru ale­gerile de deputaţi în sfaturile popu­lare comunale şi ale oraşelor de sub­ordonare raională, care vor­ avea loc la 3 martie a.c. Apreciat de cetăţeni Comuna Estelnic, din raionul Tg.­­Secuiesc, a cunoscut multe transfor­mări înnoitoare în ultimii ani. Cu participarea cetăţenilor au fost mo­dernizate străzile şi trotuarele, pe marginea drumurilor s-au plantat pomi, localurile destinate instituţiilor social-culturale au fost întreţinute în bune condiţiuni. Cu alte cuvinte, se vede că sfatul popular de aici îşi în­deplineşte cu cinste rolul de bun gospodar. De toate aceste realizări gospodăreşti este strîns legat şi nu­mele tovarăşului Tamás Szász, pre­şedintele comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, care este tot mai mult apreciat de cetăţeni. Iată de ce, în cadrul adunării care a avut loc de curînd, alegătorii din circum­scripția electorală nr. 16 l-au propus din nou candidat pentru alegerile de deputaţi, angajîndu-se ca la 3 martie sa-i acorde cu toată încrederea votul lor. Printre cei care în adunări popu­lare au fost propuşi candidaţi ai F.D.P. pentru alegerile de la 3 mar­tie, se numără şi tov. Francisc Albu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al comunei Zagon. Susţinîndu-i candidatura, alegătorii din circumscripţia electorală nr. 29 l-au caracterizat ca pe un bun gospo­dar al treburilor obşteşti. De asemenea şi alegătorii din cir­cumscripţia electorală nr. 6, din co­muna Lunga, au propus şi susţinut cu căldură candidatura tov. Ştefan Bartoş. In aceste zile, la punctul de agitaţie nr. 2 din oraşul Codlea se desfăşoară o susţinută şi multilaterală activitate. Se ţin expuneri despre profundul demo­cratism al orînduirii noastre democrat-populare, despre realizările obţinute de poporul muncitor, sub conducerea partidului în făurirea vieţii noi socialiste, se dau lămuriri privind sistemul electo­ral şi tehnica votării etc. IN CLIŞEU : Aspect de la punctul de agitaţie. Măsuri tehnico-organizatorice cu o eficacitate de peste 1 milion lei Pentru realizarea şi depăşirea lanului de producţie pe 1963, la ntreprinderea industrială raională Făgăraş au fost propuse peste 60 de măsuri tehnico-organizatorice. Printre acestea amintim confecţiona­rea unei prese pentru fabricarea ţiglelor-coamne, reorganizarea flu­xului tehnologic în atelierul unde se confecţionează mobila furniruită, reorganizarea atelierului pentru con­fecţionarea nasturilor şi altele. Apli­carea acestor măsuri va aduce în­treprinderii economii în valoare de peste 1 milion lei. Angajamentul luat respectă-l în termenul stabilit! Despre muncitorii, inginerii şi tehnicienii de la Fabrica de geamuri din Mediaş, se spune întotdeauna că sunt oameni harnici. Şi cei care sus­ţin acest lucru nu greşesc, în anul care a trecut, valoarea produselor date de ei peste prevederile planului a fost de 3.467.000 lei. Cele 276.000 lei economii­­suplimentare realizate la preţul de cost în 11 luni şi 1.310.000 lei beneficii date peste plan, arată că şi la capitolul „indicatori econo­mici“ muncitorii şi tehnicienii sticlari au fost buni gospodari. Dacă în anul 1961, din totalul producţiei de gea­muri numai 55,9 la sută a fost de calitatea s­a, în 1962 această cifră s-a ridicat la 62,8 la sută. Analizînd cu mult simţ de răs­pundere sarcinile sporite ale anului 1963, colectivul întreprinderii a a­­juns la concluzia că ele, pe lîngă fap­tul că sunt mobilizatoare, sunt şi pe deplin realizabile. Aşa s-a născut an­gajamentul sticlarilor medieşeni, care prevede depăşirea indicilor de plan la producţia globală, producţia mar­fă şi productivitatea muncii planifi­cate cu 0,6 la sută, reducerea preţu­lui de cost peste sarcina planificată cu 0,32 la sută şi altele. Acest an­gajament se bazează pe iniţiat­iva creatoare a muncitorilor şi tehnicie­nilor, ca de pildă comuniştii Ioan Bîrsan şi Cornel Săcădat, maiştri, Vasile Bîtea, Eugen Szabó, munci­tori, şi alţii, care au făcut propu­neri­ eficace pentru valorificarea mai judicioasă în noul an de muncă a rezervelor interne ale producţiei şi şi-au luat angajamente însufleţite în întrecerea socialistă. Desigur, cuvîn­­tul lor, propunerile făcute de ei, au constituit pentru conducerea fabricii un îndrumar preţios la întocmirea planului de măsuri tehnice şi organi­zatorice pe anul 1963. Un asemenea plan a avut între­prinderea şi în anul 1962. Cele 28 de obie­ctive cupr­inse în el, cu un efect economic de p­est­e 300.000 lei, au adus o contribuţie de seamă la re­zultatele obţinute în îndeplinirea planului. Este îmbucurător faptul că măsurile prevăzute în noul plan M.T.O. sunt mult mai eficace din punct de vedere economic decît cele din trecut. Acest lucru este demon­strat prin economiile de peste 900.000 lei ce urmează să le obţină fabrica în urma traducerii în viaţă a celor pro­puse în plan. Eficacitatea sporită a măsurilor îşi are izvorul în orien­tarea mai bună a organizaţiei de partid, care a îndrumat cu compe­tenţă sporită conducerea fabricii spre PE MARGINEA UNUI PLAN DE MASURI introducerea tehnicii noi, moderniza­rea şi mecanizarea instalaţiilor şi utilajelor, îmbunătăţirea proceselor tehnologice. Majoritatea obiectivelor cu­prinse în planul de măsuri tehnice şi orga­nizatorice au drept ţintă sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii geamurilor şi reducerea con­sumurilor specifice. Pentru a asigura realizarea cu un cît mai mare succes a planului la producţia globală, care în 1963 este sporit cu circa 9 la sută faţă de anul trecut, s-a prevă­zut îmbunătăţirea tehnologiei de fa­bricaţie a geamurilor şlefuite, prin mărirea greutăţii discurilor de şlefui­re şi folosirea apei calde la această operaţie. Prin aceasta se va spori considerabil productivitatea muncii şi se vor realiza economii de 220.000 lei. In urma extinderii tăierii auto­mate a geamului la toate maşinile de tras de la cuptorul nr. 1, va fi posi­bilă reducerea formaţiei actuale de lucru cu 6 tăietori, care pot fi tre­cuţi la alte locuri de muncă, reali­zîndu-se astfel peste 48.000 lei eco­nomii. De asemenea s-a prevăzut ca, începînd de la 1 februarie, să fie puse în funcţiune trei maşini pentru sudat plasă de sîrmă la sectorul geam tur­nat armat, ceea ce va avea un efect ecotromic de 370.000 lei, ca urmare a reducerii preţului de cost prin scă­derea cheltuielilor de transport. Tot aici se va executa o instalaţie pentru măcinarea cioburilor, cu ajutorul că­reia consumurile specifice vor fi re­duse cu circa 10 la sută. Planul spo­rit la ecrane de televizoare va fi rea­lizat pe seama construirii şi punerii în funcţiune a unei maşini de şlefuit cu banda abrazivă. Aşadar, tehnica nouă îşi va spune cuvîntul şi în acest an, în toate sec­toarele fabricii. Iată încă două exem­ple în această privinţă. S-a prevăzut experimentarea la cuptorul nr. 2 de geamuri trase a unei instalaţii cu izotopi radioactivi pentru controlul nivelului topiturii şi, concomitent, se va pune în studiu posibilitatea auto­matizării în funcţie de nivel. Prin aceasta va creşte productivitatea muncii, îmbunătăţindu-se şi calitatea produselor. De asemenea se va expe­rimenta protejarea stratului de ar­gint de pe oglinzi cu ajutorul răşi­nilor epoxidice şi prin cuprare. Dar întocmirea unui plan de mă­suri tehnice şi organizatorice, oricît de bun ar fi el, este abia primul pas,­ după care urmează mobilizarea în­tregului colectiv la lupta pentru tra­ducerea în viaţă, în mod consecvent, a obiectivelor propuse. Nu este sufi­cient să-ţi iei angajamentul că vei face cutare sau cutare lucru ! El tre­buie să fie şi respectat ! Or, colec­tivul fabricii, în anul trecut nu şi-a respectat în întregime cuvîntul dat. Unele prevederi ale planului M.T.O. n-au fost traduse în viaţă la terme­nele prevăzute,­ deşi organizaţia de partid a analizat în cursul anului modul în care se îndeplinesc obiecti­vele cuprinse în el. Conducerea fa­bricii însă, n-a urmărit cu perseve­renţă, zi de zi, măsurile din plan şi nici organizaţia de partid n-a con­trolat cu suficient simţ de răspun­dere realizarea lor. Este necesar ca în anul 1963 să se acorde o mai mare atenţie reali­zării în termenele prevăzute a tutu­­­ror măsurilor din planul M.TO., deoarece, fiecare măsură din plan con­stituie o importantă rezervă internă de creştere a producţiei, productivi­tăţii muncii, îmbunătăţirii calităţii şi reducerii preţului de cost al produ­selor. A. BARTHA

Next