Drum Nou, aprilie 1963 (Anul 20, nr. 5680-5704)

1963-04-02 / nr. 5680

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-J­A! »um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5680 ★ MARŢI, 2 APRILIE 1963 -Ar 4 PAGINI^2^BA­F In cuprinsul ilarului: Pe teme ale muncii politice de masă : Munca agitatorilor — muncă vie cu oamenii (pag. 2-a) Despre activitatea cineclubului şcolar (pag. 2-a) Activitatea bibliotecilor de casă (pag. 2-a) noastre Veşti din întreprin­derile medieşene (pag. 2-a) SPORT (pag. 3-a) Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (pag. 4-a) # Dinn agenda subreci­tației voluntare : Veşti din FIECARE ZI BUNĂ DE LUCRU S-O FOLOSIM DIN PLIN LA ARATURI ŞI ÎNSÂMÎNTÂRI! îngraşă ogoarele Concomitent cu lucrările de tran­sportare a gunoiului de grajd la cîmp, lucrătorii gospodăriilor de stat şi membrii colectivişti din raionul­­Agnita au cărat pe păşuni şi fineţe ca şi pe terenurile ce se vor însă­­mînţa, mari cantităţi de must de grajd, în întreg raionul s-au trans­portat aproape 40.000 hl. de must din care numai în gospodăriile co­lective, peste 30.000 hl. Colectiviştii din Merghindeal, Ighişul Vechi, Noiştat şi alţii au transportat cele mai mari cantităţi de must de grajd. De asemenea, gospodăriile de stat din Agnita, Nocrich şi Netuş sunt fruntaşe în această acţiune. I. ANDREI, coresp. Un bun pat germinativ In numai cîteva zile, membrii gos­podăriilor agricole colective din re­giunea noastră au grăpat, discuit şi lucrat cu cultivatorul o suprafaţă de peste 1.000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost pregătite în raioanele Sibiu şi Mediaş. Este de datoria organelor tehnice De la un capăt la altul al raionului Mediaş au început lucrările agricole de primăvară. Folosind fiecare zi şi oră bună de lucru, colectiviştii au arat peste 1.500 ha. şi au însămînţat cu diferite culturi din prima epocă aproape 300 ha. Cea mai mare suprafaţă a fost însă­­mînţată cu sfeclă de zahăr şi plante de din celelalte raioane să ia măsuri pentru ca lucrările de întreţinere a arăturilor să înceapă în fiecare uni­tate agricolă. Atenţie cuvenită se cere a fi acor­dată în special în raioanele Tg. Se­cuiesc, Agnita, Sighişoara, Rupea şi Făgăraş, nutreţ. Acum se însămînţează de zor orz, orzoaică, ovăz, legume şi altele. în raion au început şi lucrările de plantare a cartofilor de vară. In desfăşurarea acestor munci, precum şi a altora (grăpat, discuit etc.) colecti­viştii primesc un deosebit sprijin din partea mecanizatorilor. Ing. ONIGA ALEXANDRU, preşedintele Consi­liului agricol raio­nal : Pentru ca toa­te muncile din campania agrico­lă de primăvară să se desfăşoare la timp şi în con­diţii agrotehnice superioare, membrii comitetului executiv au fost repartizaţi pe grupuri de gospodării colective, pen­tru coordonarea lucrărilor. De aseme­nea s-a ţinut un instructaj pe această temă cu toţi preşedinţii G.A.C., cu in­ginerii şi alte cadre, în toate gospodă­riile colective s-au întocmit planuri operative în care s-au prevăzut măsuri concrete, cu sarcini repartizate pe oa­meni şi termene de îndeplinire, s-au amplasat culturile şi s-au repartizat te­renurile pe brigăzi şi echipe. Pentru grăbirea lucrărilor, s-a recomandat G.A.C. să folosească din plin, pe lingă mijloacele S.M.T. şi atelajele proprii. Consiliul agricol raional s-a îngrijit de asigurarea seminţelor necesare de bu­nă calitate, ca şi de fertilizarea solului. Pînă la 28 martie au fost transportate la cîmp 38.671 tone gunoi de grajd. GHEORGHE BENGA, directorul S.M.T. Făgăraş : Cele 25 de bri­găzi ale staţiunii, care cuprind 144 tractoare, au fost trimise pe teren în gospodăriile pe care le deservesc. în cadrul acestor brigăzi muncesc 24 de membri şi candidaţi de partid, din care 11 sunt şefi de brigadă. Cursurile profesionale, insitutiva tracto­riştilor în timupul iernii, completate cu executarea unor reparaţii de buna cali­tate vor contribui la încheierea cu suc­ces a campaniei. în unele G.A.C. s-au şi început lucrările. La G.A.C. Pârău s-au arat 35 ha., la Veneţia de Jos 45 ha., la Berivoii Mari, 24 ha. etc. în iarna aceas­ta, îngrăşarea co­respunzătoare a ogoarelor a con­stituit o preocu­pare de seamă pentru noi. în acest sens, s-au transportat la cîmp peste 2.800 tone îngrăşăminte naturale din care o Ing. KOGĂLNI­­CEANU PAUL, preşedintele G.A.C. Voila , bună parte s-au şi împrăştiat. în pri­măvara acestui an se va însămînţa o suprafaţă de 895 ha., din care 295 ha. cu porumb, 435 ha. cu cartofi, 85 ha. cu sfeclă de zahăr şi altele. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, consiliul de conducere, la îndrumarea şi cu sprijinul organizaţiei de partid, a luat măsurile tehnice şi organizatorice cuvenite. S-a reparat tot utilajul, s-au condiţionat seminţele etc. Brigăzile şi echipele sunt în aşa fel organizate în­­cît, cu sprijinul mecanizatorilor, vom putea efectua la timpul optim şi în condiţii agrotehnice superioare toate lucrările de primăvară. Primele însămînţări Măsuri şi rezultate In această primăvară în raionul Făgăraş trebuie să se însămînţeze cu diferite culturi o suprafaţa de peste 31.000 ha. din care aproape 8.000 ha. cu porumb, 13.000 ha. cu cartofi etc. Este un volum mare de muncă, pentru executarea căruia într-un timp scurt, trebuie în primul rînd o temeinică pregătire, o bună organizare a muncii, o largă mobilizare a forţelor. Pentru a vedea cum se desfăşoară aceste acţiuni în raionul Făgă­raş, corespondentul nostru voluntar Ilie Şerban s-a adresat mai multor oameni cu munci de răspundere din agricultura raionului cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări. Iată ce ne-au declarat ei ":: Specialiştii vă sfătuiesc Cum cultivăm guliile furajere Numeroasele experienţe făcute de specialişti au arătat că guliile fura­jere, nutreţ deosebit de valoros pen­tru hrana animalelor, conţin 120 U.N. cu 13 gr. proteină digestibilă şi 5 gr. albumină digestibilă. Ca atare, nu întîmplator, ele se cultivă cu bune rezultate pe suprafeţe în­tinse şi în regiunea noastră. Practica agricolă a demonstrat cu prisosinţă că terenurile afinate, per­meabile, bogate în humus, lucrate după toate cerinţele agrotehnicii dau producţii care răsplătesc din plin efortul depus pentru cultivarea lor. Pentru a se obţine producţii cît mai mari la unitatea de suprafaţă trebuie să se ţină seama de o serie întreagă de factori. PREGĂTIREA TERENULUI Momentul executării lucrării de bază (arătură) este în funcţie de planta premergătoare. Cînd guliile se cultivă după cereale păioase, se execută o arătură adîncă de vară (28—32 cm.) cu subsolaj pînă la 35 cm. în funcţie de grosimea stratului arabil. Sub arătură se încorporează îngrăşăminte organice şi chimice. în cazul că premergătoarele pără­sesc terenul toamna tîrziu, arătura adîncă se execută imediat după eli­berarea terenului. Primăvara, imediat ce terenul permite, se lucrează cu netezitoarea, iar pînă la semănat se lucrează cu cultivatorul sau extir­­patorul. înaintea semănatului se a­­plică o grăpare mijlocie, iar pe te­renurile mai ușoare este bine să se aplice o lucrare cu tăvălugi netezi, în vederea evitării introducerii semin­ţelor în sol la o adîncime prea mare. ÎNGRĂŞAREA CULTURII în cazul îngrăşării directe a cul­turii, cele mai bune rezultate se ob­ţin prin administrarea în sol a 25—30 tone gunoi de grajd cu 200 kg. superfosfat și 50 kg. azotat de amo­niu la ha., iar primăvara la pregăti­rea terenului, se vor administra încă 50 kg. azotat de amoniu. Dozele de îngrășăminte chimice se vor mări la 300—400 kg. superfosfat date toam­na și 150 kg. azotat de amoniu ad­ministrate primăvara în cazul cînd guliile furajere se cultivă după o plantă premergătoare îngrăşată cu gunoi de grajd. Pe soluri puternic acide, amenda­rea cu carbonat de calciu este nece­sară, pentru corectarea însuşirilor de aciditate ale solului. însămînţarea guliilor furajere se face primăvara în prima urgenţă a epocii l-a de semă­nat, odată cu sfecla de zahăr, întru­­cît aceste plante reclamă condiţii de umiditate ridicată în sol şi nu suferă la îngheţurile tîrzii. Norma de sămînţă la hectar este de 3—4 kg, în funcţie de valoarea ei culturală, iar adîncimea de îngro­pare a seminţelor este de 3 cm. în­sămînţarea se poate face cu o ma­şină de semănat universală care poate fi reglată la norma de însă­­mînţare indicată, sau cu orice se­mănătoare trasă de animale. Pentru asigurarea unei răsăriri uniforme, la semănătoare se vor adapta tăvălugi în urma tuburilor, cu scopul îndesării terenului, folo­­sindu-se un tăvălug neted. LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE... ... sînt asemănătoare cu cele reco­mandate pentru sfecla de zahăr și constau din două praşile mecanice executate înaintea răsăritului și 1—2 praşile manuale pe rînd după răsă­rire, combinate cu tot atîtea praşile VICTOR MANOIU, KLAUS NIEDERMAIER ADRIAN ŞTEFĂNESCU, de la Staţiunea experimentală agricolă — Braşov (Continuare în pag. 2-a) Colectiviştii din Săcele cultivă în acest an 30 ha. cu legume şi zarzavaturi. Pentru asigurarea­­ răsadurilor necesare ei au luat din timp o serie de măsuri. Au amenajat 254 m. p. răsadniţe calde unde au însămînţat din vreme roşii, varză, conopidă şi altele. ÎN CLIŞEU : Cîţiva dintre colectiviștii care lucrează la grădină executînd repicatul răsa­durilor. Vot­LT. .........■ llllliiinmill inuiiiii.." „"iillllllin Creatorii de modele de la fabrica „Tim­puri noi“ din Braşov pregătesc de pe acum noi tipuri de încălţăminte pentru sezonul de vară. ÎN CLIŞEU , şefa atelierului de creaţie tov. Ionescu Maria împreună cu modelierul Guist Martin şi Voiculescu analizează calitatea noului model de încălţăminte pentru copii denumit „Litoral“. Consfătuire cu crescătoarele de păsări In vederea lărgirii orizontului de cu­noştinţe profesionale ale crescătoarelor de păsări, la G.A.C. „Albina“ din Bra­şov s-a organizat o consfătuire intere­santă şi plină de învăţăminte. Consfătuirea a constituit pentru gos­Colectivul Atelierului de reparat automotoare din Braşov se preocupă îndeaproape de introducerea mecani­zării şi sporirea producţiei. Zilele podine un bun prilej de împărtăşire a experienţei acumulate in ramura avicolă şi de luare de noi angajamente în acest domeniu. Ca urmare, numărul păsărilor va creşte la această unitate cu încă cel puţin 5.000 de capete, (1. GAFTON, coresp.) trecute a intrat în funcţiune conveio­­rul nr 2 prin care se asigură o spo­rire a producţiei cu 70 tone piese tur­nate pe zi. Prin intrarea în funcţiu­ne a acestei instalaţii se îmbunătă­ţeşte cu mult şi calitatea pieselor turnate. Un concurs interesant Elevii Şcolii de 8 ani nr. 5 din Braşov îşi petrec o vacanţă plăcută şi totodată instructivă. Zilele trecute numeroşi elevi de la această şcoală au participat în sala cinematografu­lui „Tineretului“ la un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema filmului artistic „Fugarul“ care înfăţişează prietenia statornicită între pionierii din R. S. Cehoslovacă şi R. D. Germană. Cîştigătorul întrecerii a fost colec­tivul clasei a Vll-a A, care a tota­lizat 480 de puncte. Cele mai bune răspunsuri le-au dat elevii Moldovan Iacob şi Ignat Eleonora. Conveierul nr. 2 Pe teme cultural-educative în planul de activitate al comisiei culturale de pe lîngă Comitetul orăşenesc al femeilor Braşov, sunt prevăzute, printre alte forme cultural-educative, or­ganizarea de conferinţe pe diferite teme­ în ziua de 28 martie a.c., la sediul Comitetului orăşenesc al fe­meilor, profesoara Maria Julea a vorbit în faţa a peste 80 de gospodine despre „Originea şi evoluţia omului”. ARTIŞTII AMATORI IN TURNEU In seara zilei de 30 martie a.c. echipa de teatru a Casei raionale de cultură din Agnita a prezentat la căminul cultural din comuna Bruiu piesa „îndrăzneala“ de Gh. Vlad. Cei peste 200 spectatori i-au răsplătit pe interpreţi cu vii aplauze. Cu aceasta, artiştii amatori ai casei raionale de cultură au început seria unor noi turnee prin comunele şi satele raionului. (A. IOAN, coresp.). Peste o jumătate de milion... ...de pomi fruc­tiferi au fost stro­piţi în lunile de iarnă in regiunea noastră. In urmă­toarele cîteva zile va începe masiv şi stropirea de primă­vară a pomilor. în total, vor fi stropiţi aproape 2 milioane de pomi fructiferi, în secţia sculărie uzinelor . „Steagul Roşu“ din Braşov se acordă o mare atenţie calităţii pro­duselor. ÎN CLI­ŞEU : Maistrul Ni­­colae Botez, dînd indicaţii rectifica­torului Ionescu Ga­­vrilă asupra execu­tării suprafeţei bro­­şelor de tras, nece­sare la autoca­mioane. PE ŞANTIERE Materiale de construcţii de bună calitate Colectivul întreprinderii 3 construc­ţii din Braşov luptă cu succes pentru a da oamenilor muncii cît mai multe lo­cuinţe confortabile şi de bună cali­tate. Rezultatele obţinute sunt bine­cunoscute. Numai în anul trecut au fost date în folosinţă peste 600 de apar­tamente. Dacă cei mai mulţi locatari, care s-au mutat în apartamente construite de întreprinderea 3, sunt mulţumiţi de ca­litatea lucrărilor şi nu au de spus decit cuvinte de laudă, în schimb mai sunt şi cazuri cînd, pe bună dreptate, noii locatari reclamă unele lipsuri privind confortul, aspectul sau durabilitatea unor lucrări. Vizitînd blocurile nr. 3 și 8 B din zona Teatrului de stat — date în folo­sinţă de curînd — am notat cîteva păreri ale locatarilor. Ei au felicitat pe constructori pentru realizările lor. Tot­odată însă au formulat unele obiecţiuni asupra calităţii finisajelor, tîmplăriei şi feroneriei. Pe marginea acestor obiecţiuni, ingi­nerul Adrian Brotea, şeful şantierului, pe care l-am intîlnit în mijlocul cola­boratorilor săi, ne-a informat că ele se datoresc, în mare parte, calităţii slabe a tîmplăriei, feroneriei şi varului pri­mite din partea unor întreprinderi furnizoare de materiale de construcţii. Aşa, de pildă, la confecţionarea geamu­rilor şi uşilor nu se respectă întotdea­una STAS-ul prescris, atît în privinţa calităţii lemnului, cît şi in ceea ce priveşte execuţia. Ramele geamurilor, de exemplu, sunt uneori prea subţiri, iar feroneria este de o slabă calitate. Remedierea unor deficienţe — adaugă inginerul Brotea — necesită cheltuieli de manoperă destul de însemnate, care, în mod firesc, influenţează preţul de cost. De asemenea nici piatra de var nu este întotdeauna bine arsă, ceea ce cauzează dificultăţi la stingere şi în final duce la acele „împuşcături" care se pot constata la tencuială. Maistrul Iacob Iosif a demonstrat aceste lucruri la faţa locului, prin exem­ple concrete. Iată, de pildă, o fereastră de baie din blocul nr. 8 A, aflat in curs de finisare. Se poate vedea bine cît de greșit este fixată furca de deschidere.­­ Din această pricină rama s-a spart, într-o altă cameră maistrul ne arată geamurile, obiectînd că grosimea rame­lor nu corespunde, iar geamul interior este fixat, în loc de cîrlig, — cum ar trebui — cu şuruburi, ceea ce îngreu­nează deschiderea. La fel şi scurgătoa­­rele exterioare de apă în loc să fie din aceeaşi bucată cu rama, sunt confec­ţionate separat, bătute cu cuie, şi deci nu vor rezista strecurării apei de ploaie. După discuţiile purtate cu şeful şan­tierului, maistrul, ajutorul de maistru şi alţi muncitori, am plecat la sediul întreprinderii 3 construcţii unde am analizat, împreună cu tov. director Cio­­negel Ioan, unele aspecte privind pro­blema aprovizionării, în ceea ce priveşte ritmicitatea apro­vizionării — spunea tovarăşul director — în ultima vreme s-a înregistrat o îmbunătăţire simţitoare. Se poate afirma că întreprinderea 3 construcţii nu mai are astăzi nici un furnizor care să nu fi respectat, din motive subiective, termenul de livrare. Din contră, cele mai multe întreprin­deri înţeleg să ne vină în ajutor, livrînd unele materiale chiar înainte de termen. Aşa de exemplu la urgentarea lucrări­lor de construcţii din cartierul „Trac­torul“, zona Teatrului de stat şi de la complexul studenţesc, şantierele aveau nevoie de cherestea şi alte materiale lemnoase. S-a făcut o intervenţie la C.I.L. Blaj care a şi livrat de urgenţă 16 tone plăci fibrolemnoase din cota pe trimestrul II. Tot din cota pe trimes­trul II a livrat şi D.R.E.F. Braşov unele materiale de construcţii. Şi cu privire la calitatea materialelor se poate remarca în ultima vreme o îmbunătăţire. Majoritatea întreprinderi­lor furnizoare se ocupă în mod per­manent de această problemă. Se poate aminti aici Fabrica de cără­mizi din Tărlungeni, aparţinătoare în­treprinderii industriale raionale Sf. G. BARU (Continuare in pag. 2-a) Lucrări din contribuţia voluntară bănească Pentru anul 1963 au fost votate în adunările populare care au avut loc în comunele şi satele raionului Ag­nita, executarea din contribuţia vo­luntară bănească a 13 obiective mai mari, dintre care 4 lucrări de con­strucţii şi 5 lucrări de reparaţii. De la începutul anului şi pînă în pre­zent au şi fost terminate şi date în folosinţă 3 dintre aceste lucrări, printre care se numără şi radiofica­­rea comunei Bruiu. în frunte cu deputaţii, cetăţenii din comuna Alţîna au început de curînd lucrările pentru instalarea unei conducte de apă potabilă, în satul Beneşti se lucrează de zor la construirea unui trotuar, iar în co­muna Ighişul Vechi se continuă lu­crările pentru construcţia unui local de şcoală. M. CONSTANTIN, coresp. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiîilIiiimiiiililnlnîîuml'imKlmmltllHHlMlHHllljKllKiHllttHHillKKttKtKKKjîHliîiK!! Însemnări de vacanţă Este vacanţă! Clasele, coridoarele, la­boratoarele, curtea sînt cufundate în liniştea puţin obişnuită şcolilor. O clasă doar a reţinut ceva din zvonul zilelor de şcoală. In faţa hărţii, prof. M. Popescu se opreşte din cînd în cînd la localităţi, munţi, ape..., vorbindu-le elevilor des­pre frumuseţea, bogăţia, industria acestor locuri. Nu. Nu-i ora de geografie. Se pre­găteşte însă drumul pe care-l vor străbate peste două zile elevi ai claselor a Vll-a de la Şcoala de 8 ani nr. 8 din Braşov.­­O parte din valoarea excursiei pentru elevi a fost acoperită din fondurile obţi­nute cu prilejul serbărilor şcolare). ... Şi cele două zile au trecut. Auto­buzul O.N.T. urcă acum serpentinele Pre­dealului, coboară grăbit spre Sinaia, se aşterne la drum însoţindu-şi goana cu iu­ţeala Prahovei. In timpul acesta, elevilor li se vorbeşte despre istoricul localităţilor pe care le străbat, despre bogăţiile Car­­paţilor, despre trecutul şi prezentul in­dustriei petrolifere. Ploeşti, Mizil, Buzău rămân în urmă şi iată că pe întinsul cîmpiei se profilează silueta unei construcţii neobişnuite. Este mausoleul de la Mărăşeşti. Eroismul celor care au căzut aici, curajul micuţei Maria­­. Zaharia, care urcată într-un copac înde­plinea misiunea de observator, au impre­sionat grupul nostru de elevi, întorşi în maşină, se înfiripă discuţii, se împărtăşesc păreri şi apoi, din nou to­varăşul nelipsit al excursiilor, cîntecul­ vine să ne însoţească de-a lungul plaiurilor moldoveneşti. In umbra înserării se conturează laşul, minunat leagăn al culturii romîneşti, iar astăzi şi al industriei noastre noi, socia­liste. Cu multele sale ispite, laşul i-a in­cintat pe elevii noştri care vizitînd Uni­versitatea, Institutul politehnic, muzeele Palatului culturii, Teatrul, Golia, Muzeul „Creangă", au avut prilejul să-şi îmbogă­ţească cunoştinţele căpătate în şcoală, să preţuiască şi să îndrăgească mai mult pe înaintaşii culturii noastre Eminescu şi Creangă, să preţuiască lupta şi munca ace­lora, care cu sacrificii mari au pus teme­lie culturii, artei şi ştiinţei romîneşti, aşa cum au fost Asachi, Băncilă, soţii Miller, P. Pont şi mulţi, mulţi alţii. Dar excursia noastră continuă şi în ciuda capriciilor acestei primăveri, în ciuda ploii şi a fulgilor care cădeau, în autobuz se statornicise veselia, bucuria, voia bună. „Şoferul de la O.N.T." care conducea cu grijă maşina, şi-a auzit în repetate rin­­duri cîntecul interpretat de copii. Incetinindu-şi mersul, autobuzul a traver­sat podul de peste Ozana lui Creangă. Am intrat în Humuleşti, am vizitat casa-muzeu în care s-a născut cel mai mare povestitor al poporului nostru, şi iată că, au reînviat „Amintirile din copilărie“ şi ţarcă te aş­teptai să auzi pupăza din teiul bătrîn şi scorburos, să vezi cireşul mătuşii Mărioara pustiit de cireşe şi cînepa toată palanca la pămint, ori să-l auzi rîzmd pe moş Chior­­pec ciobotarul. ■. ■ Sintem din nou în autobuz Şi cin­­tecele copiilor se împletesc acum cu ceea ce cînta poetul M. Beniuc in minunata sa Doină a Bistriţei. Se face linişte. O linişte deplină, pro­punerea este acceptată în unanimitate şi concursul fulger cu tema „Hidrocentrala de la Bicaz“ începe. Se pun întrebările și din mîinile ridicate care cer să răs­pundă ... Hoisan, Bică, Hanganu, Ivan, Ciubotaru, Mihălceanu­, Stanciu etc., etc., nu știi pe cine să alegi. Nici nu e de­­mirare, pentru că excursioniştii sunt elevi fruntaşi ai claselor a Vll-a. Concursul este cîştigat de eleva fruntaşă Buruian Mioara, din clasa a Vll-a A. Barajul Hidrocentralei de la Bicaz, lacul de acumulare, simbol al forţei creatoare a poporului nostru i-au cucerit pe elevi, în­trebările nu mai tiveau sfîrşit şi in ciuda fulgilor care cădeau din belşug, elevii nu se saturau privind rodul măreţ al muncii înfrăţite a poporului nostru. De aici, din Prof. M. CROVEŢCHI (Continuare în pag. 2-a) „Ştie Bistriţa o doină, Şi pe soare, şi cînd plouă - Nu e cea cu boi și moină. Alta este. Una nouă“.

Next