Drum Nou, aprilie 1963 (Anul 20, nr. 5680-5704)
1963-04-02 / nr. 5680
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-JA! »um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRAŞOV ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5680 ★ MARŢI, 2 APRILIE 1963 -Ar 4 PAGINI^2^BAF In cuprinsul ilarului: Pe teme ale muncii politice de masă : Munca agitatorilor — muncă vie cu oamenii (pag. 2-a) Despre activitatea cineclubului şcolar (pag. 2-a) Activitatea bibliotecilor de casă (pag. 2-a) noastre Veşti din întreprinderile medieşene (pag. 2-a) SPORT (pag. 3-a) Lucrările Comitetului celor 18 state pentru dezarmare (pag. 4-a) # Dinn agenda subrecitației voluntare : Veşti din FIECARE ZI BUNĂ DE LUCRU S-O FOLOSIM DIN PLIN LA ARATURI ŞI ÎNSÂMÎNTÂRI! îngraşă ogoarele Concomitent cu lucrările de transportare a gunoiului de grajd la cîmp, lucrătorii gospodăriilor de stat şi membrii colectivişti din raionulAgnita au cărat pe păşuni şi fineţe ca şi pe terenurile ce se vor însămînţa, mari cantităţi de must de grajd, în întreg raionul s-au transportat aproape 40.000 hl. de must din care numai în gospodăriile colective, peste 30.000 hl. Colectiviştii din Merghindeal, Ighişul Vechi, Noiştat şi alţii au transportat cele mai mari cantităţi de must de grajd. De asemenea, gospodăriile de stat din Agnita, Nocrich şi Netuş sunt fruntaşe în această acţiune. I. ANDREI, coresp. Un bun pat germinativ In numai cîteva zile, membrii gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră au grăpat, discuit şi lucrat cu cultivatorul o suprafaţă de peste 1.000 ha. Cele mai mari suprafeţe au fost pregătite în raioanele Sibiu şi Mediaş. Este de datoria organelor tehnice De la un capăt la altul al raionului Mediaş au început lucrările agricole de primăvară. Folosind fiecare zi şi oră bună de lucru, colectiviştii au arat peste 1.500 ha. şi au însămînţat cu diferite culturi din prima epocă aproape 300 ha. Cea mai mare suprafaţă a fost însămînţată cu sfeclă de zahăr şi plante de din celelalte raioane să ia măsuri pentru ca lucrările de întreţinere a arăturilor să înceapă în fiecare unitate agricolă. Atenţie cuvenită se cere a fi acordată în special în raioanele Tg. Secuiesc, Agnita, Sighişoara, Rupea şi Făgăraş, nutreţ. Acum se însămînţează de zor orz, orzoaică, ovăz, legume şi altele. în raion au început şi lucrările de plantare a cartofilor de vară. In desfăşurarea acestor munci, precum şi a altora (grăpat, discuit etc.) colectiviştii primesc un deosebit sprijin din partea mecanizatorilor. Ing. ONIGA ALEXANDRU, preşedintele Consiliului agricol raional : Pentru ca toate muncile din campania agricolă de primăvară să se desfăşoare la timp şi în condiţii agrotehnice superioare, membrii comitetului executiv au fost repartizaţi pe grupuri de gospodării colective, pentru coordonarea lucrărilor. De asemenea s-a ţinut un instructaj pe această temă cu toţi preşedinţii G.A.C., cu inginerii şi alte cadre, în toate gospodăriile colective s-au întocmit planuri operative în care s-au prevăzut măsuri concrete, cu sarcini repartizate pe oameni şi termene de îndeplinire, s-au amplasat culturile şi s-au repartizat terenurile pe brigăzi şi echipe. Pentru grăbirea lucrărilor, s-a recomandat G.A.C. să folosească din plin, pe lingă mijloacele S.M.T. şi atelajele proprii. Consiliul agricol raional s-a îngrijit de asigurarea seminţelor necesare de bună calitate, ca şi de fertilizarea solului. Pînă la 28 martie au fost transportate la cîmp 38.671 tone gunoi de grajd. GHEORGHE BENGA, directorul S.M.T. Făgăraş : Cele 25 de brigăzi ale staţiunii, care cuprind 144 tractoare, au fost trimise pe teren în gospodăriile pe care le deservesc. în cadrul acestor brigăzi muncesc 24 de membri şi candidaţi de partid, din care 11 sunt şefi de brigadă. Cursurile profesionale, insitutiva tractoriştilor în timupul iernii, completate cu executarea unor reparaţii de buna calitate vor contribui la încheierea cu succes a campaniei. în unele G.A.C. s-au şi început lucrările. La G.A.C. Pârău s-au arat 35 ha., la Veneţia de Jos 45 ha., la Berivoii Mari, 24 ha. etc. în iarna aceasta, îngrăşarea corespunzătoare a ogoarelor a constituit o preocupare de seamă pentru noi. în acest sens, s-au transportat la cîmp peste 2.800 tone îngrăşăminte naturale din care o Ing. KOGĂLNICEANU PAUL, preşedintele G.A.C. Voila , bună parte s-au şi împrăştiat. în primăvara acestui an se va însămînţa o suprafaţă de 895 ha., din care 295 ha. cu porumb, 435 ha. cu cartofi, 85 ha. cu sfeclă de zahăr şi altele. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor, consiliul de conducere, la îndrumarea şi cu sprijinul organizaţiei de partid, a luat măsurile tehnice şi organizatorice cuvenite. S-a reparat tot utilajul, s-au condiţionat seminţele etc. Brigăzile şi echipele sunt în aşa fel organizate încît, cu sprijinul mecanizatorilor, vom putea efectua la timpul optim şi în condiţii agrotehnice superioare toate lucrările de primăvară. Primele însămînţări Măsuri şi rezultate In această primăvară în raionul Făgăraş trebuie să se însămînţeze cu diferite culturi o suprafaţa de peste 31.000 ha. din care aproape 8.000 ha. cu porumb, 13.000 ha. cu cartofi etc. Este un volum mare de muncă, pentru executarea căruia într-un timp scurt, trebuie în primul rînd o temeinică pregătire, o bună organizare a muncii, o largă mobilizare a forţelor. Pentru a vedea cum se desfăşoară aceste acţiuni în raionul Făgăraş, corespondentul nostru voluntar Ilie Şerban s-a adresat mai multor oameni cu munci de răspundere din agricultura raionului cu rugămintea de a răspunde la cîteva întrebări. Iată ce ne-au declarat ei ":: Specialiştii vă sfătuiesc Cum cultivăm guliile furajere Numeroasele experienţe făcute de specialişti au arătat că guliile furajere, nutreţ deosebit de valoros pentru hrana animalelor, conţin 120 U.N. cu 13 gr. proteină digestibilă şi 5 gr. albumină digestibilă. Ca atare, nu întîmplator, ele se cultivă cu bune rezultate pe suprafeţe întinse şi în regiunea noastră. Practica agricolă a demonstrat cu prisosinţă că terenurile afinate, permeabile, bogate în humus, lucrate după toate cerinţele agrotehnicii dau producţii care răsplătesc din plin efortul depus pentru cultivarea lor. Pentru a se obţine producţii cît mai mari la unitatea de suprafaţă trebuie să se ţină seama de o serie întreagă de factori. PREGĂTIREA TERENULUI Momentul executării lucrării de bază (arătură) este în funcţie de planta premergătoare. Cînd guliile se cultivă după cereale păioase, se execută o arătură adîncă de vară (28—32 cm.) cu subsolaj pînă la 35 cm. în funcţie de grosimea stratului arabil. Sub arătură se încorporează îngrăşăminte organice şi chimice. în cazul că premergătoarele părăsesc terenul toamna tîrziu, arătura adîncă se execută imediat după eliberarea terenului. Primăvara, imediat ce terenul permite, se lucrează cu netezitoarea, iar pînă la semănat se lucrează cu cultivatorul sau extirpatorul. înaintea semănatului se aplică o grăpare mijlocie, iar pe terenurile mai ușoare este bine să se aplice o lucrare cu tăvălugi netezi, în vederea evitării introducerii seminţelor în sol la o adîncime prea mare. ÎNGRĂŞAREA CULTURII în cazul îngrăşării directe a culturii, cele mai bune rezultate se obţin prin administrarea în sol a 25—30 tone gunoi de grajd cu 200 kg. superfosfat și 50 kg. azotat de amoniu la ha., iar primăvara la pregătirea terenului, se vor administra încă 50 kg. azotat de amoniu. Dozele de îngrășăminte chimice se vor mări la 300—400 kg. superfosfat date toamna și 150 kg. azotat de amoniu administrate primăvara în cazul cînd guliile furajere se cultivă după o plantă premergătoare îngrăşată cu gunoi de grajd. Pe soluri puternic acide, amendarea cu carbonat de calciu este necesară, pentru corectarea însuşirilor de aciditate ale solului. însămînţarea guliilor furajere se face primăvara în prima urgenţă a epocii l-a de semănat, odată cu sfecla de zahăr, întrucît aceste plante reclamă condiţii de umiditate ridicată în sol şi nu suferă la îngheţurile tîrzii. Norma de sămînţă la hectar este de 3—4 kg, în funcţie de valoarea ei culturală, iar adîncimea de îngropare a seminţelor este de 3 cm. însămînţarea se poate face cu o maşină de semănat universală care poate fi reglată la norma de însămînţare indicată, sau cu orice semănătoare trasă de animale. Pentru asigurarea unei răsăriri uniforme, la semănătoare se vor adapta tăvălugi în urma tuburilor, cu scopul îndesării terenului, folosindu-se un tăvălug neted. LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE... ... sînt asemănătoare cu cele recomandate pentru sfecla de zahăr și constau din două praşile mecanice executate înaintea răsăritului și 1—2 praşile manuale pe rînd după răsărire, combinate cu tot atîtea praşile VICTOR MANOIU, KLAUS NIEDERMAIER ADRIAN ŞTEFĂNESCU, de la Staţiunea experimentală agricolă — Braşov (Continuare în pag. 2-a) Colectiviştii din Săcele cultivă în acest an 30 ha. cu legume şi zarzavaturi. Pentru asigurarea răsadurilor necesare ei au luat din timp o serie de măsuri. Au amenajat 254 m. p. răsadniţe calde unde au însămînţat din vreme roşii, varză, conopidă şi altele. ÎN CLIŞEU : Cîţiva dintre colectiviștii care lucrează la grădină executînd repicatul răsadurilor. VotLT. .........■ llllliiinmill inuiiiii.." „"iillllllin Creatorii de modele de la fabrica „Timpuri noi“ din Braşov pregătesc de pe acum noi tipuri de încălţăminte pentru sezonul de vară. ÎN CLIŞEU , şefa atelierului de creaţie tov. Ionescu Maria împreună cu modelierul Guist Martin şi Voiculescu analizează calitatea noului model de încălţăminte pentru copii denumit „Litoral“. Consfătuire cu crescătoarele de păsări In vederea lărgirii orizontului de cunoştinţe profesionale ale crescătoarelor de păsări, la G.A.C. „Albina“ din Braşov s-a organizat o consfătuire interesantă şi plină de învăţăminte. Consfătuirea a constituit pentru gosColectivul Atelierului de reparat automotoare din Braşov se preocupă îndeaproape de introducerea mecanizării şi sporirea producţiei. Zilele podine un bun prilej de împărtăşire a experienţei acumulate in ramura avicolă şi de luare de noi angajamente în acest domeniu. Ca urmare, numărul păsărilor va creşte la această unitate cu încă cel puţin 5.000 de capete, (1. GAFTON, coresp.) trecute a intrat în funcţiune conveiorul nr 2 prin care se asigură o sporire a producţiei cu 70 tone piese turnate pe zi. Prin intrarea în funcţiune a acestei instalaţii se îmbunătăţeşte cu mult şi calitatea pieselor turnate. Un concurs interesant Elevii Şcolii de 8 ani nr. 5 din Braşov îşi petrec o vacanţă plăcută şi totodată instructivă. Zilele trecute numeroşi elevi de la această şcoală au participat în sala cinematografului „Tineretului“ la un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema filmului artistic „Fugarul“ care înfăţişează prietenia statornicită între pionierii din R. S. Cehoslovacă şi R. D. Germană. Cîştigătorul întrecerii a fost colectivul clasei a Vll-a A, care a totalizat 480 de puncte. Cele mai bune răspunsuri le-au dat elevii Moldovan Iacob şi Ignat Eleonora. Conveierul nr. 2 Pe teme cultural-educative în planul de activitate al comisiei culturale de pe lîngă Comitetul orăşenesc al femeilor Braşov, sunt prevăzute, printre alte forme cultural-educative, organizarea de conferinţe pe diferite teme în ziua de 28 martie a.c., la sediul Comitetului orăşenesc al femeilor, profesoara Maria Julea a vorbit în faţa a peste 80 de gospodine despre „Originea şi evoluţia omului”. ARTIŞTII AMATORI IN TURNEU In seara zilei de 30 martie a.c. echipa de teatru a Casei raionale de cultură din Agnita a prezentat la căminul cultural din comuna Bruiu piesa „îndrăzneala“ de Gh. Vlad. Cei peste 200 spectatori i-au răsplătit pe interpreţi cu vii aplauze. Cu aceasta, artiştii amatori ai casei raionale de cultură au început seria unor noi turnee prin comunele şi satele raionului. (A. IOAN, coresp.). Peste o jumătate de milion... ...de pomi fructiferi au fost stropiţi în lunile de iarnă in regiunea noastră. In următoarele cîteva zile va începe masiv şi stropirea de primăvară a pomilor. în total, vor fi stropiţi aproape 2 milioane de pomi fructiferi, în secţia sculărie uzinelor . „Steagul Roşu“ din Braşov se acordă o mare atenţie calităţii produselor. ÎN CLIŞEU : Maistrul Nicolae Botez, dînd indicaţii rectificatorului Ionescu Gavrilă asupra executării suprafeţei broşelor de tras, necesare la autocamioane. PE ŞANTIERE Materiale de construcţii de bună calitate Colectivul întreprinderii 3 construcţii din Braşov luptă cu succes pentru a da oamenilor muncii cît mai multe locuinţe confortabile şi de bună calitate. Rezultatele obţinute sunt binecunoscute. Numai în anul trecut au fost date în folosinţă peste 600 de apartamente. Dacă cei mai mulţi locatari, care s-au mutat în apartamente construite de întreprinderea 3, sunt mulţumiţi de calitatea lucrărilor şi nu au de spus decit cuvinte de laudă, în schimb mai sunt şi cazuri cînd, pe bună dreptate, noii locatari reclamă unele lipsuri privind confortul, aspectul sau durabilitatea unor lucrări. Vizitînd blocurile nr. 3 și 8 B din zona Teatrului de stat — date în folosinţă de curînd — am notat cîteva păreri ale locatarilor. Ei au felicitat pe constructori pentru realizările lor. Totodată însă au formulat unele obiecţiuni asupra calităţii finisajelor, tîmplăriei şi feroneriei. Pe marginea acestor obiecţiuni, inginerul Adrian Brotea, şeful şantierului, pe care l-am intîlnit în mijlocul colaboratorilor săi, ne-a informat că ele se datoresc, în mare parte, calităţii slabe a tîmplăriei, feroneriei şi varului primite din partea unor întreprinderi furnizoare de materiale de construcţii. Aşa, de pildă, la confecţionarea geamurilor şi uşilor nu se respectă întotdeauna STAS-ul prescris, atît în privinţa calităţii lemnului, cît şi in ceea ce priveşte execuţia. Ramele geamurilor, de exemplu, sunt uneori prea subţiri, iar feroneria este de o slabă calitate. Remedierea unor deficienţe — adaugă inginerul Brotea — necesită cheltuieli de manoperă destul de însemnate, care, în mod firesc, influenţează preţul de cost. De asemenea nici piatra de var nu este întotdeauna bine arsă, ceea ce cauzează dificultăţi la stingere şi în final duce la acele „împuşcături" care se pot constata la tencuială. Maistrul Iacob Iosif a demonstrat aceste lucruri la faţa locului, prin exemple concrete. Iată, de pildă, o fereastră de baie din blocul nr. 8 A, aflat in curs de finisare. Se poate vedea bine cît de greșit este fixată furca de deschidere. Din această pricină rama s-a spart, într-o altă cameră maistrul ne arată geamurile, obiectînd că grosimea ramelor nu corespunde, iar geamul interior este fixat, în loc de cîrlig, — cum ar trebui — cu şuruburi, ceea ce îngreunează deschiderea. La fel şi scurgătoarele exterioare de apă în loc să fie din aceeaşi bucată cu rama, sunt confecţionate separat, bătute cu cuie, şi deci nu vor rezista strecurării apei de ploaie. După discuţiile purtate cu şeful şantierului, maistrul, ajutorul de maistru şi alţi muncitori, am plecat la sediul întreprinderii 3 construcţii unde am analizat, împreună cu tov. director Cionegel Ioan, unele aspecte privind problema aprovizionării, în ceea ce priveşte ritmicitatea aprovizionării — spunea tovarăşul director — în ultima vreme s-a înregistrat o îmbunătăţire simţitoare. Se poate afirma că întreprinderea 3 construcţii nu mai are astăzi nici un furnizor care să nu fi respectat, din motive subiective, termenul de livrare. Din contră, cele mai multe întreprinderi înţeleg să ne vină în ajutor, livrînd unele materiale chiar înainte de termen. Aşa de exemplu la urgentarea lucrărilor de construcţii din cartierul „Tractorul“, zona Teatrului de stat şi de la complexul studenţesc, şantierele aveau nevoie de cherestea şi alte materiale lemnoase. S-a făcut o intervenţie la C.I.L. Blaj care a şi livrat de urgenţă 16 tone plăci fibrolemnoase din cota pe trimestrul II. Tot din cota pe trimestrul II a livrat şi D.R.E.F. Braşov unele materiale de construcţii. Şi cu privire la calitatea materialelor se poate remarca în ultima vreme o îmbunătăţire. Majoritatea întreprinderilor furnizoare se ocupă în mod permanent de această problemă. Se poate aminti aici Fabrica de cărămizi din Tărlungeni, aparţinătoare întreprinderii industriale raionale Sf. G. BARU (Continuare in pag. 2-a) Lucrări din contribuţia voluntară bănească Pentru anul 1963 au fost votate în adunările populare care au avut loc în comunele şi satele raionului Agnita, executarea din contribuţia voluntară bănească a 13 obiective mai mari, dintre care 4 lucrări de construcţii şi 5 lucrări de reparaţii. De la începutul anului şi pînă în prezent au şi fost terminate şi date în folosinţă 3 dintre aceste lucrări, printre care se numără şi radioficarea comunei Bruiu. în frunte cu deputaţii, cetăţenii din comuna Alţîna au început de curînd lucrările pentru instalarea unei conducte de apă potabilă, în satul Beneşti se lucrează de zor la construirea unui trotuar, iar în comuna Ighişul Vechi se continuă lucrările pentru construcţia unui local de şcoală. M. CONSTANTIN, coresp. iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiîilIiiimiiiililnlnîîuml'imKlmmltllHHlMlHHllljKllKiHllttHHillKKttKtKKKjîHliîiK!! Însemnări de vacanţă Este vacanţă! Clasele, coridoarele, laboratoarele, curtea sînt cufundate în liniştea puţin obişnuită şcolilor. O clasă doar a reţinut ceva din zvonul zilelor de şcoală. In faţa hărţii, prof. M. Popescu se opreşte din cînd în cînd la localităţi, munţi, ape..., vorbindu-le elevilor despre frumuseţea, bogăţia, industria acestor locuri. Nu. Nu-i ora de geografie. Se pregăteşte însă drumul pe care-l vor străbate peste două zile elevi ai claselor a Vll-a de la Şcoala de 8 ani nr. 8 din Braşov.O parte din valoarea excursiei pentru elevi a fost acoperită din fondurile obţinute cu prilejul serbărilor şcolare). ... Şi cele două zile au trecut. Autobuzul O.N.T. urcă acum serpentinele Predealului, coboară grăbit spre Sinaia, se aşterne la drum însoţindu-şi goana cu iuţeala Prahovei. In timpul acesta, elevilor li se vorbeşte despre istoricul localităţilor pe care le străbat, despre bogăţiile Carpaţilor, despre trecutul şi prezentul industriei petrolifere. Ploeşti, Mizil, Buzău rămân în urmă şi iată că pe întinsul cîmpiei se profilează silueta unei construcţii neobişnuite. Este mausoleul de la Mărăşeşti. Eroismul celor care au căzut aici, curajul micuţei Maria. Zaharia, care urcată într-un copac îndeplinea misiunea de observator, au impresionat grupul nostru de elevi, întorşi în maşină, se înfiripă discuţii, se împărtăşesc păreri şi apoi, din nou tovarăşul nelipsit al excursiilor, cîntecul vine să ne însoţească de-a lungul plaiurilor moldoveneşti. In umbra înserării se conturează laşul, minunat leagăn al culturii romîneşti, iar astăzi şi al industriei noastre noi, socialiste. Cu multele sale ispite, laşul i-a incintat pe elevii noştri care vizitînd Universitatea, Institutul politehnic, muzeele Palatului culturii, Teatrul, Golia, Muzeul „Creangă", au avut prilejul să-şi îmbogăţească cunoştinţele căpătate în şcoală, să preţuiască şi să îndrăgească mai mult pe înaintaşii culturii noastre Eminescu şi Creangă, să preţuiască lupta şi munca acelora, care cu sacrificii mari au pus temelie culturii, artei şi ştiinţei romîneşti, aşa cum au fost Asachi, Băncilă, soţii Miller, P. Pont şi mulţi, mulţi alţii. Dar excursia noastră continuă şi în ciuda capriciilor acestei primăveri, în ciuda ploii şi a fulgilor care cădeau, în autobuz se statornicise veselia, bucuria, voia bună. „Şoferul de la O.N.T." care conducea cu grijă maşina, şi-a auzit în repetate rinduri cîntecul interpretat de copii. Incetinindu-şi mersul, autobuzul a traversat podul de peste Ozana lui Creangă. Am intrat în Humuleşti, am vizitat casa-muzeu în care s-a născut cel mai mare povestitor al poporului nostru, şi iată că, au reînviat „Amintirile din copilărie“ şi ţarcă te aşteptai să auzi pupăza din teiul bătrîn şi scorburos, să vezi cireşul mătuşii Mărioara pustiit de cireşe şi cînepa toată palanca la pămint, ori să-l auzi rîzmd pe moş Chiorpec ciobotarul. ■. ■ Sintem din nou în autobuz Şi cintecele copiilor se împletesc acum cu ceea ce cînta poetul M. Beniuc in minunata sa Doină a Bistriţei. Se face linişte. O linişte deplină, propunerea este acceptată în unanimitate şi concursul fulger cu tema „Hidrocentrala de la Bicaz“ începe. Se pun întrebările și din mîinile ridicate care cer să răspundă ... Hoisan, Bică, Hanganu, Ivan, Ciubotaru, Mihălceanu, Stanciu etc., etc., nu știi pe cine să alegi. Nici nu e demirare, pentru că excursioniştii sunt elevi fruntaşi ai claselor a Vll-a. Concursul este cîştigat de eleva fruntaşă Buruian Mioara, din clasa a Vll-a A. Barajul Hidrocentralei de la Bicaz, lacul de acumulare, simbol al forţei creatoare a poporului nostru i-au cucerit pe elevi, întrebările nu mai tiveau sfîrşit şi in ciuda fulgilor care cădeau din belşug, elevii nu se saturau privind rodul măreţ al muncii înfrăţite a poporului nostru. De aici, din Prof. M. CROVEŢCHI (Continuare în pag. 2-a) „Ştie Bistriţa o doină, Şi pe soare, şi cînd plouă - Nu e cea cu boi și moină. Alta este. Una nouă“.