Drum Nou, iulie 1963 (Anul 20, nr. 5756-5781)
1963-07-10 / nr. 5763
rnOLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. LNlTl-VAl u m nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PMfl BRA50V 51 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5763 * MIERCURI, 10 IULIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Secerişul la timpul optim! Gombavieri, lucratori din G. A. S., colectivişti, luptaţi cu toate forţele pentru strîngerea şi depozitarea la timp a noii recolte de cereale păioase! In doua raioane»* ...din regiunea noastră Sibiu şi Mediaş — mecanizatorii, lucrătorii din gospodăriile de stat şi membrii gospodăriilor colective au secerat cele mai mari suprafeţe cu orz. Numai în decurs de trei zile s-au recoltat peste 1000 ha. cu orz. In bătălia pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a noii recolte de orz, fruntaşe sînt gospodăriile colective. Paralel cu secerişul, se lucrează intens la treieri şi la transportul orzului spre magazii. Primele 20 ha. ... cu orz au fost secerate şi la gospodăria colectivă din Codlea-Braşov. în următoarele zile, colectiviştii, ajutaţi de mecanizatori, vor termina de recoltat toate cele 60 ha. cultivate cu orz. Consiliul de conducere (preşedinte Gh. Ciolan) s-a ocupat şi de amenajarea celor 3 arii. S-au întocmit planurile operative de muncă pe brigăzi, au fost numite echipele speciale care vor lucra la garniturile de treier. Au fost pregătite, de asemenea, spaţiile de depozitare. Noua recolta... ... de cereale păioase a colectiviştilor din Băneşti, raionul Rupea, se va depozita într-o ma-Rupegazie dată în folosinţă de curînd. Magazia are o capacitate de peste 20 vagoane cereale. în curînd, de la ariile gata amenajate, vor lua drumul magaziei primele cantităţi de boabe. Recolta se anunţă bogată peste tot în gospodărie. Folosind din plin timpul bun... ... de lucru în cîmp, precum şi întreaga capacitate de lucru a maşinilor, membrii gospodăriilor colective din Avrig, Racoviţa, Săcădate şi Amnaş, raionul Sibiu, au reuşit ca în seara zilei de 8 iulie să termine de recoltat întreaga suprafaţă cultivată cu orz. La recoltatul celor 30 ha. de orz, colectiviştii din Avrig au folosit 3 combine, iar cei din Săcădate 2 combine, în decurs de cîteva zile recoltîndu-se toate cele 40 ha. Cele 5 combine... ... care lucrează la gospodăria colectiva din Bucerdea Grînoasă, raionul Mediaş, au secerat toate cele 64 hectare cultivate cu orz. S-au evidenţiat tractoriştii Szőke Andrei şi Szilagy Gheorghe. In prezent se fac pregătiri în vederea începerii arăturilor adinei de vară şi a însămînţării porumbului furajer. MIPI Al ROTH, cores p. In acest an, gospodăria colectivă din Mojna, raionul Mediaş, a avut insă)} . v niîpţată cu orz o suprafaţă de 82 ha. IN FOTOGRAFIE : membrii brigăzii a IlI-a de cîmp condusă de comunistul loan Zoltán, efectuînd treieratul orzului de pe cele 22 ha. cite are brigada sa. Fabrica „Timpuri noi“ din Braşov este înzestrată cu utilaje de înaltă productivitate. ÎN FOTOGAFIE , mecanicii Bloss Andrei şi Bogaci Ştefan, ajutaţi de Copilău Radu şi Brainer Ion, montează o nouă maşină de format staifuri. (Foto N. CICIO) CUM VĂ PREOCUPAŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUSELOR? Noi procedee tehnologice în confecţii Rezervele interne să fie mai bine valorificate Răspunzînd cerinţelor de îmbunătăţire a calităţii produselor şi de satisfacere a exigenţelor mereu crescînde ale consumatorilor, colectivul fabricii a trecut în ultimul timp la schimbarea tehnologiei de fabricaţie a produsului „cămăşi pentru bărbaţi". La noile sortimente introduse în fabricaţie a fost trasată o nouă linie de croială modernă care schimbă complet construcţia tiparelor de bază dînd o nouă formă aspectului general al cămăşii bărbăteşti. Noua linie este armonizată cu conformaţia corpului, prin uşoara cambrare pe linia taliei, noua forma a gulerului avînd partea inferioară, a gulerului puţin evazată. La vechile modele de cămăşi, gulerul şi manşetele aveau ca întaritura pînză nealbită, care la spălat avea o contracţie mult mai mare decît materialul de bază. Aceasta diforma aspectul general al gulerului şi manşetelor, de asemenea şi cusătura tighel de garnitură, producînd în acelaşi timp greutate la călcat după spălare. Aceste deficienţe au fost complet eliminate prin înlocuirea pînzei nealbite cu polietilenă, care în procesul de fabricaţie prin călcare se descompune impregnînd dosul materialului care are aceleaşi proprietăţi după spălare şi călcare, înlăturînd necesitatea apretării. Prin introducerea noului procedeu tehnologic, pe lingă îmbunătăţirea calităţii produsului, se reduce consumul specific de materie primă în medie cu 4—5 cm. pe bucată, contribuind astfel la reducerea preţului de cost şi obţinerea de beneficii suplimentare. Făcînd o scurtă analiză asupra producţiei planificate, după introducerea noului procedeu tehnologic, se obţin anual economii la materia primă de circa 40.000 m.l. diferite ţesături, cu o valoare de circa 600.000 lei din care se pot confecţiona peste 15.000 cămăşi bărbăteşti. DAVID MIRON, inginer şef la fabrica de confecţii „Tîrnava” Sighişoara O problemă de bază care stă permanent în atenţia colectivului Complexului industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara, este cea a calităţii. In acest sens, s-au luat importante angajamente de depăşire a indicilor de calitate planificaţi. Din angajamentul luat la dezbaterea cifrelor de plan a reieşit că rebutul va fi redus faţă de cel planificat cu 0,5 la sută, iar calitatea întîia a produselor va creşte, pînă la sfîrşitul anului, cu 2 la sută. Aceste angajamente nu numai că au fost respectate, dar au fost cu mult depăşite. De exemplu, în loc de 70 la sută, graficul care indică creşterea calităţii arată 73—75 la sută, iar rebuturile au scăzut sub 11 la sută. Aceste rezultate obţinute nu constituie o limită, întrucît sunt încă destule rezerve interne nevalorificate. Să luăm, de pildă, tot secţia de preparare a pastei, unde nerespectarea procesului tehnologic influenţează asupra calităţii . Astfel, materia primă se în boxe cu diferite impurităţi: scînduri, metale, sîrme etc. De asemenea, apa reziduală nu e totdeauna curată roduselor,epozitează pentru care fapt se impurifică pasta cu diferite uleiuri, fier etc. Se impune urgent montarea unei pompe cu un debit mai mare la bazinul cu apă reziduală, care să împiedice inundarea subsolului unde se prepară şi se macerează pasta. Mai sînt cazuri cînd se lucrează superficial, cînd de dragul cantităţii se neglijează calitatea, cînd între schimburi nu există o strînsă colaborare. Aceste lipsuri se datoresc, în parte, controlului nesatisfăcător efectuat din partea conducerii secţiei şi a brigadierilor. STANCIU ŞTEFAN, muncitor Ridicarea cunoştinţelor profesionale — preocupare de seamă Uzina noastră, prin specificul producţiei pe care o execută, are o sarcină deosebit de mare înn ceea ce priveşte dotarea altor întreprinderi din ţară cu utilaje moderne, de mare productivitate. Realizarea unor produse cu caracteristici tehnice superioare, este de neconceput fără ridicarea continuă a calificării profesionale. îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice şi profesionale ale tuturor cadrelor din uzină a stat şi stă în permanenţă în atenţia comitetului de partid din uzina noastră, care a îndrumat conducerea uzinei, comitetul sindicatului şi comitetul U.T.M. asupra felului cum trebuie să organizeze şi să se ocupe de această problemă, în baza experienţei din anii trecuţi au fost organizate cursuri de ridicare a calificării cu muncitorii, proiectanţii, desenatorii şi tehnicienii din uzină. Au participat peste 2.500 de cursanţi în 65 de cercuri diferenţiate pe meserii şi nivel de calificare. S-au organizat de asemenea cercuri cu proiectanţii constructori, unde au fost cuprinşi 42 de proiectanţi şi separat cercuri cu desenatorii şi cu tehnicienii din compartimentele de pregătire a fabricaţiei. Analizând acum, la închidere, activitatea depusă, se poate arăta că marea majoritate a cursanţilor au folosit cu succes cele învăţate şi dovedesc un progres evident în cunoaşterea meseriei. Cadrele de ingineri şi tehnicieni, s-au străduit de asemenea ca în majoritatea cazurilor să predea lecţii bune, la un înalt nivel tehnic şi profesional, dar pe înţelesul cursanţilor. La secţia a IlI-a mecanică, de exemplu, cursurile de ridicare a calificării au fost urmate de 360 de muncitori încadraţi în 14 cercuri. Aici s-a urmărit studierea a 3 probleme principale: ridicarea calităţii uneltelor pneumatice şi a lanţurilor cu role la nivelul tehnicii mondiale; modificarea tehnologiei de fabricaţie prin aplicarea unor tehnologii îmbunătăţite cu productivitate mai mare; cunoaşterea noilor maşini moderne. Toate cele 3 probleme au fost apoi studiate pe etape şi în funcţie de nivelul cursanţilor. La secţia de cazangerie la cursurile de ridicare a calificării au fost cuprinşi peste 500 de muncitori sudori şi forjori. Pretenţiile deosebite impuse vaselor de presiune, au necesitat Uzinele „Independenţa“ Sibiu respectarea riguroasă a documentaţiei tehnice, uneori foarte pretenţioasă. De asemenea, noile metode apărute în sudură au trebuit să fie popularizate şi însuşite de toţi sudorii şi în special de către sudorii tineri. De aceea, inginerii şi tehnicienii din cazangerie şi-au propus rezolvarea acestor probleme în cadrul cursului de ridicare a calificării, străduindu-se să facă cunoscut cursanţilor cele mai noi metode de construcţie a cazanelor cunoscute în literatura de specialitate. Probleme dintre cele mai importante, ca tehnica nouă, mecanizarea, cunoaşterea materialelor şi a felului cum se pot ele economisi, au fost cuprinse şi în programele analitice ale cursurilor de la forjă şi turnătorie. Cunoaşterea materialelor forjabile şi a caracteristicilor lor, forjarea în matriţe fără bavură şi forjarea în matriţe cu figuri multiple, sunt numai cîteva din expunerile făcute de inginerul loan Carucinschi şi de ceilalţi tehnicieni din grupa de la forjă a serviciului metalurg şef. Foarte folositoare pentru toţi forjorii au fost şi lecţiile cu caracter practic ţinute de maiştrii Vasile Ioan şi Popa Nicolae. Tinerii forjori Lazăr Nicolae, Miss Dieter, Prodea Ion şi Olteanu Vasile sunt astăzi printre cei evidenţiaţi în întrecerea socialistă şi figurează în registrul de inovaţii al cabinetului tehnic al uzinei. N-au fost neglijate nici restul metodelor tehnologice moderne ca: turnarea cu maselote cu înveliş exoterm, turnarea în cochile, despre fonta nodulară etc., urmărite cu viu interes de către cursanţi. Tineri ca Tăvală Virgil sau Chioreanu Ioan, ajutaţi de inginerul Păcurar Ioan, pot îndeplini azi funcţia de prim-topitor cu toate că lucrează abia de 8 luni în oţelărie. Cu sprijinul maiştrilor şi inginerilor din turnătorie au fost făcute numai în anul acesta 22 de propuneri de inovaţii din partea muncitorilor din turnătorii, care au contribuit din plin la îmbunătăţirea calităţii pieselor turnate. Astfel, maistrul István Nicolae i-a ajutat pe Voicu Gheorghe şi Seiler Mihai să aducă o serie de îmbunătăţiri turnării reperelor în forme întărite cu bioxid de carbon. La rîndul lor maiştrii Popa Ioan şi Lăzureanu Gheorghe, i-au ajutat pe formatorii Silea Ioan şi Heprich Mihai să îmbunătăţească tehnologia de formare şi turnare la o serie de repere prin care s-a redus rebutul cu 50 la sută. Asemenea rezultate se pot cita şi din sculărie, unde s-au studiat principii noi de construcţie a sculelor şi dispozitivelor cum ar fi cele cu acţionare hidraulică, pneumatică etc. La tehnicieni şi desenatori cursurile de ridicare a calificării au avut şi o altă influenţă foarte importantă, respectiv aceea că ei au reuşit să lucreze mai mult individual cu productivitate mai mare şi se observă o reducere considerabilă a greşelilor de proiectare. In afară de cursurile de ridicare a calificării, în uzinele „Independenţa" s-au folosit şi alte forme care au contribuit la ridicarea nivelului tehnic şi profesional al angajaţilor uzinei. Astfel, la indicaţia comitetului de partid, comisia inginerilor şi tehnicienilor împreună cu cabinetul tehnic au organizat un ciclu de conferinţe privind popularizarea noutăţilor tehnice şi felul în care acestea pot fi aplicate în uzina noastră. Aşa au fost ţinute în faţa turnătorilor conferinţe ca : „Rolul mecanizării în turnătorii şi efectul ei", „Turnarea în cochile metalice”, „Turnarea în coji de bachelită" etc. La secţiile de prelucrări au fost ţinute conferinţe ca : „Metode noi de aşchiere rapidă a metalelor”, ,,Principii noi în construcţia sculelor", „Construcţia dispozitivelor de mare productivitate” etc. Numeroase idei din aceste materiale au fost dezvoltate şi aplicate în practică în uzina noastră. Aşa de exemplu, tov. Pop Vasile, maistru de întreţinere la secţia a IlI-a mecanică, studiind construcţia dispozitivelor publicate în aceste materiale, a aplicat la lucrările de ştanţare a ecliselor lanţurilor cu role un dispozitiv de alimentare automată, care a dus la dublarea productivităţii muncii la această operaţie. Consecinţele măsurilor luate pentru ridicarea calificării cadrelor de muncitori şi tehnicieni sunt oglindite în faptul că tot mai mulţi tineri muncitori sunt promovaţi în funcţie de şefi de echipă sau li se încredinţează lucrări mai pretenţioase. Se dezvoltă continuu mişcarea de inovaţii, se reduce numărul celor ce dau rebut sau rămîn sub normă. Astfel, în anul acesta au fost depuse la cabinetul tehnic 156 inovaţii cu efect economic de 400.000 lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cînd s-au înregistrat 142 de inovaţii cu un efect economic de 362.000 lei, iar numărul celor sub normă a scăzut cu aproape 50 la sută. Preocuparea calificată a inginerilor şi tehnicienilor la introducerea noului în producţie se poate vedea şi în felul în care se îndeplinesc obiectivele planului tehnic al uzinei. Anul trecut în plan nu figurau probleme ca: forme întărite cu bioxid de carbon, sau forjarea în matriţe cu Ing. SCHORSTEN SIMION, uzinele „Independenţa” din Sibiu (Continuare în pag. 3-a) încă 60 de apartamente date în folosinţă Ieri încă 60 de familii de muncitori de la uzinele „Steagul Roşu", Automotoare, Uzina 2, „Metrom", „BrennerBéla“ şi din alte întreprinderi s-au mutat în apartamente confortabile. E vorba de blocul de locuinţe nr. 21 din cartierul Steagul Roşu II B, care a fost dat în folosinţă ieri. La recepţionare construcţia executată de Trustul 5 construcţii a primit calificativul de „foarte bine“. Automat pentru desfacerea lamelor de ras O.C.Z.. Textile-încălţăminte din Braşov a amenajat, in faţa magazinului de galanterie şi parfumerie din Piaţa 23 August din Braşov, un mic automat pentru desfacerea lamelor de ras, care funcţionează pe baza noilor monede metalice. Micul automat are trei casete, în una din cele două casete cumpărătorul introduce o monedă de 3 lei, iar automatul îl „serveşte” cu 2 lame a 1,50 bucata. Cea de a doua casetă serveşte pentru o monedă de 3 lei, trei lame a 1 leu bucata. In sfîrşit, a treia casetă funcţionează cu monede de 1 leu pentru care primeşti o lamă cu 1 leu bucata. Reparaţii de bună calitate La Uzinele de tractoare din Braşov se acordă o atenţie deosebită folosirii întregii capacităţi de producţie a maşinilor şi utilajelor. Prin mai buna organizare a muncii şi aprovizionarea din timp cu piese şi materiale, la cuptoarele verticale de cementare din secţia tratament termic reparaţiile s-au terminat cu 2 zile înainte de termen. La reducerea timpului şi efectuarea unor reparaţii de bună calitate a contribuit şi mecanicul Vasile Şandru. Premii prin tragerile de amortizare A. D. A. S. In cadrul raionului şi oraşului Sibiu, în primele cinci luni ale acestui an, cu prilejul tragerilor de amortizare, au ieşit cîştigătoare 105 poliţe de asigurare, pentru care au fost plătite premii în valoare de 100.000 lei. Noul automat a fost construit de lucrătorii O.C.L• El funcţionează atît ziua cit şi noaptea. Pentru depăşirea sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor, Dorina Olan din secţia montaj, de la uzina „Rulmentul" din Braşov, a primit titlul de evidenţiată in întrecerea socialistă. (Foto: N. CICIO) Produse peste plan Colectivul Combinatului chimic din Făgăraş se preocupă îndeaproape de sporirea producţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Folosind din plin capacitatea de producţie a instalaţiilor şi aplicînd o serie de măsuri tehnico-organizatorice, colectivul secţiei acid azotic a reuşit ca pînă acum să dea cu peste 4100 mai multe tgjii acid azotic decît era prevăzut. Acidul azotic dat peste plan asigură fabricarea a 2584 kg. îngrăşăminte azotoase pentru agricultură. Cele mai însemnate realizări în depăşirea sarcinilor de plan le-au obţinut operatorii chimişti Ida Krauss, Conţ Doina,Begu Octavian şi alţii. CSISZÁR IOAN, coresp. Pe estrada din Livada Poştei Sfieceia/ situatii/ilt/lail&LeLfrine. armean Luni seara Livada Poştei din Braşov a cunoscut freamătul şi entuziasmul specific serbărilor populare. De astă dată cei peste 10.000 de spectatori, în majoritate constructori de tractoare şi autocamioane, s-au întîlnit cu minunatul ansamblu folcloric al regiunii Argeş, care reuneşte cele mai vestite formaţii artistice de amatori de pe plaiurile argeşene. Intilnirea de pe Livada Poştei a cîntăreţilor şi dansatorilor din satele Argeşului, cu făurarii de ■ tractoare şi autocamioane, a depăşit cadrul unui spectacol obişnuit. Ea a căpătat putere de simbol în momentul în care prin versuri meşteşugite artiştii — colectivişti pe ogoarele înfrăţite ale regiunii Argeş — au închinat acest spectacol celor care asigură agriculturii noastre socialiste maşinile şi uneltele necesare. „Suntem cîntăreţi veniţi din cimpuri Mulţumim, tovarăşi muncitori, Mulţumim pentru maşini şi pluguri Şi tractoare şi semănători Lîngă noi sunt visurile zvelte Aleriguroşilor bărbaţi, Care ne trimit în sat Să ne fie anii mai unelte bogaţi“ In sunetul buciumului pe scena din Livadă au urcat vestiţii cîntăreţi de la Domneşti, care la două concursuri republicane au cucerit trofeele cele mai înalte. Corul de la Domneşti, sub conducerea talentatului dirijor Alfons Poţescu, a impresionat prin omogenitate, sensibilitate şi acurateţe. Producţiile corale şi mai cu seamă fragmentul din „Balada Haiducească“ şi „Cîntecul hidrocentralei de pe Argeş", creaţii ale dirijorului însuşi, au entuziasmat pe spectatori. Ele atestă faptul că tezaurul nostru folcloric se îmbogăţeşte nemăsurat în anii glorioşi ai socialismului. Aprecieri deosebite merită şi orchestra de muzică populară ,,Brîuleţul“ din Cîmpulung-Muscel, premiată la cel de-al VI-lea concurs republican. Suita de cîntece populare locale, melodiile soliştilor vocali şi instrumentali au cucerit publicul, care i-a rechemat la rampă in repetate rînduri. Impresionantă a fost evoluţia formaţiilor coregrafice : căluşarii căminului cultural din Bălăneşti, formaţia de dansuri din Berevoieşti şi căluşarii din Pădureţi. Ultimele două formaţii sînt defapt ansambluri coregrafice, care urcă pe scenă mai toate generaţiile din satul respectiv, începînd cu pionierii şi terminînd cu cei cu pletele cărunte. Revelaţia spectacolului a constituit-o formaţia de căluşari de la Pădureţi, premiată la cel de-al VI- lea concurs republican. Nu putem sintetiza nivelul artistic al acestor dansatori fără a vorbi despre o sincronizare perfectă, despre un ritm desăvîrşit. Reîntîlnirea cu artiştii de la Pădureţi, plini de vitalitate şi optimism, va fi mereu dorită de cei care i-au admirat luni seara. De fapt întreg programul, în alcătuirea sa artistică, a depăşit ceea ce se cheamă amatorism. El a constituit încă o mărturie a creşterii ne-ncetate a nivelului interpretativ al formaţiilor noastre, artistice, care, prin grija partidului, urcă treaptă cu treaptă, spre desăvîrşire. Buchetele de flori oferite oaspeţilor, cuvintele de mulţumire rostite de tov. Ioan Lupu, preşedintele Comitetului regional de cultură şi artă au fost şi ele semne modeste ale preţuirii talentaţilor rapsozi de pe meleagurile argeşene, care ne-au oferit adevărate ceasuri de desfătare spirituală. A. SOCACIU Evoluţia corului de la Domneşti (sus) a încîntat spectatorii. Dansatorii de la Berevoieşti (imaginea de jos) în vîrtejul jocului. Soliştii vocali ai orchestrei populare „Ernileţul“ Ilir. i...„ a-t-----1 ............... . blicului. f din Cîmpulung-Muscel au cucerit admirația prin fotografia cun dreapta una din solistele orchestrei în fața microfonului.