Drum Nou, iulie 1963 (Anul 20, nr. 5756-5781)

1963-07-10 / nr. 5763

rnOLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. LNlTl-VAl u m nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL PMfl BRA50V 51 Al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5763 * MIERCURI, 10 IULIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI S­ecerişul­­ la timpul optim! Gombavieri, lucratori din G. A. S., colectivişti, luptaţi cu toate forţele pentru strîngerea şi depozitarea la timp a noii recolte de cereale păioase! In doua raioane»* ...­­din regiunea noastră Sibiu şi Mediaş — mecanizatorii, lucrătorii din gospodăriile de stat şi membrii gospodăriilor colective au secerat cele mai mari suprafeţe cu orz. Numai în decurs de trei zile s-au recoltat peste 1000 ha. cu orz. In bătălia pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a noii recolte de orz, fruntaşe sînt gos­podăriile colective. Paralel cu secerişul, se lucrează intens la tre­ieri­ şi la transportul orzului spre magazii. Primele 20 ha. ... cu orz au fost secerate şi la gospodăria co­lectivă din Codlea-Braşov. în următoarele zile, colectiviştii, ajutaţi de mecanizatori, vor termina de recoltat toate cele 60 ha. cultivate cu orz. Consiliul de conducere (preşedinte Gh. Ciolan) s-a ocupat şi de amenajarea celor 3 arii. S-au întocmit planurile operative de muncă pe brigăzi, au fost numite echipele speciale care vor lucra la garniturile de treier. Au fost pregă­tite, de asemenea, spaţiile de depozitare. Noua recolta... ... de cereale păioase a colectiviştilor din Bă­neşti, raionul Rupea, se va depozita într-o ma-Rupe­gazie dată în folosinţă de curînd. Magazia are o capacitate de peste 20 vagoane cereale. în curînd, de la ariile gata amenajate, vor lua drumul magaziei primele cantităţi de boabe. Recolta se anunţă bogată peste tot în gospodărie. Folosind din plin timpul bun... ... de lucru în cîmp, precum şi în­treaga capacitate de lucru a maşini­lor, membrii gospodăriilor colective din Avrig, Racoviţa, Săcădate şi Amnaş, raionul Sibiu, au reuşit ca în seara zilei de 8 iulie să termine de recoltat întreaga suprafaţă culti­vată cu orz. La recoltatul celor 30 ha. de orz, colectiviştii din Avrig au folosit 3 combine, iar cei din Să­cădate 2 combine, în decurs de cîteva zile recoltîndu-se toate cele 40 ha. Cele 5 combine... ... care lucrează la gospodăria co­lectiva din Bucerdea Grînoasă, ra­ionul Mediaş, au secerat toate cele 64 hectare cultivate cu orz. S-au evidenţiat tractoriştii Szőke Andrei şi Szilagy Gheorghe. In prezent se fac pregătiri în ve­derea începerii arăturilor adinei de vară şi a însămînţării porumbului furajer. MI­PI Al ROTH, cores p. In acest an, gospodăria colectivă din Mojna, raionul Mediaş, a avut insă­­)} . v niîpţată cu orz o suprafaţă de 82 ha. IN FOTOGRAFIE : membrii brigăzii a IlI-a de cîmp condusă de comunistul loan Zoltán, efectuînd treieratul orzului de pe cele 22 ha. cite are brigada sa. Fabrica „Timpuri noi“ din Braşov este înzestrată cu utilaje de înaltă productivitate. ÎN FOTOG­­­AFIE , mecanicii Bloss Andrei şi Bogaci Ştefan, ajutaţi de Copilău Radu şi Brainer Ion, montează o nouă ma­şină de format staifuri. (Foto N. CICIO) CUM VĂ PREOCUPAŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII PRODUSELOR? Noi procedee tehnologice în confecţii Rezervele interne să fie mai bine valorificate Răspunzînd cerinţelor de îmbună­tăţire a calităţii produselor şi de sa­tisfacere a exigenţelor mereu crescîn­­de ale consumatorilor, colectivul fa­bricii a trecut în ultimul timp la schimbarea tehnologiei de fabricaţie a produsului „cămăşi pentru bărbaţi". La noile sortimente introduse în fabricaţie a fost trasată o­ nouă linie de croială modernă care schimbă complet construcţia tiparelor de bază dînd o nouă formă aspectului gene­ral al cămăşii bărbăteşti. Noua linie este armonizată cu conformaţia cor­pului, prin uşoara cambrare pe linia taliei, noua forma a gulerului avînd partea inferioară, a gulerului puţin evazată. La vechile modele de cămăşi, gu­lerul şi manşetele aveau ca întaritura pînză nealbită, care la spălat avea o contracţie mult mai mare decît materialul de bază. Aceasta diforma aspectul general al gulerului şi man­şetelor, de asemenea şi cusătura tighel de garnitură, producînd în acelaşi timp greutate la călcat după spă­lare. Aceste deficienţe au fost complet eliminate prin înlocuirea pînzei neal­bite cu polietilenă, care în procesul de fabricaţie prin călcare se descom­pune impregnînd dosul materialului care are aceleaşi proprietăţi după spălare şi călcare, înlăturînd necesi­tatea apretării. Prin introducerea noului procedeu tehnologic, pe lingă îmbunătăţirea calităţii produsului, se reduce consu­mul specific de materie primă în medie cu 4—5 cm. pe bucată, contri­buind astfel la reducerea preţului de cost şi obţinerea de beneficii supli­mentare. Făcînd o scurtă analiză asupra producţiei planificate, după introdu­cerea noului procedeu tehnologic, se obţin anual economii la materia pri­mă de circa 40.000 m.l. diferite ţesă­turi, cu o valoare de circa 600.000 lei din care se pot confecţiona peste 15.000 cămăşi bărbăteşti. DAVID MIRON, inginer şef la fabrica de confecţii „Tîrnava” Sighişoara O problemă de bază care stă per­manent în atenţia colectivului Com­plexului industrial de faianţă şi sti­clă din Sighişoara, este cea a cali­tăţii. In acest sens, s-au luat impor­tante­ angajamente de depăşire a in­dicilor de calitate planificaţi. Din angajamentul luat la dezbaterea ci­frelor de plan a reieşit că rebutul va fi redus faţă de cel planificat cu 0,5 la sută, iar calitatea întîia a pro­duselor va creşte, pînă la sfîrşitul a­­nului, cu 2 la sută. Aceste angajamente nu numai că au fost respectate, dar au fost cu mult depăşite. De exemplu, în loc de 70 la sută, graficul care indică creş­terea calităţii arată 73—75 la sută, iar rebuturile au scăzut sub 11 la sută. Aceste rezultate obţinute nu con­stituie o limită, întrucît sunt încă destule rezerve interne nevalorifica­te. Să luăm, de pildă, tot secţia de preparare a pastei, unde nerespecta­­rea procesului tehnologic influen­ţează asupra calităţii . Astfel, materia primă se în boxe cu diferite impurităţi: scîn­­duri, metale, sîrme etc. De asemenea, apa reziduală nu e totdeauna curată roduselor,­epozitează pentru care fapt se impurifică pasta cu diferite uleiuri, fier etc. Se impu­ne urgent montarea unei pompe cu un debit mai mare la bazinul cu apă reziduală, care să împiedice inunda­rea subsolului unde se prepară şi se macerează pasta. Mai sînt cazuri cînd se lucrează superficial, cînd de dragul cantităţii se neglijează calitatea, cînd între schimburi nu există o strînsă cola­borare. Aceste lipsuri se datoresc, în parte, controlului nesatisfăcător efectuat din partea conducerii secţiei şi a brigadierilor. STANCIU ŞTEFAN, muncitor Ridicarea cunoştinţelor profesionale — preocupare de seamă Uzina noastră, prin specificul pro­ducţiei pe care o execută, are o sar­cină deosebit de mare înn ceea ce pri­veşte dotarea altor întreprinderi din ţară cu utilaje moderne, de mare productivitate. Realizarea unor pro­duse cu caracteristici tehnice superi­oare, este de neconceput fără ridica­rea continuă a calificării profe­sionale. îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice şi profesionale ale tuturor cadrelor din uzină a stat şi stă în permanen­ţă în atenţia comitetului de partid din uzina noastră, care a îndrumat conducerea uzinei, comitetul sindica­tului şi comitetul U.T.M. asupra fe­lului cum trebuie să organizeze şi să se ocupe de această problemă, în baza experienţei din anii tre­cuţi au fost organizate cursuri de ridicare a calificării cu muncitorii, proiectanţii, desenatorii şi tehnicienii din uzină. Au participat peste 2.500 de cursanţi în 65 de cercuri diferen­ţiate pe meserii şi nivel de calificare. S-au organizat de asemenea cercuri cu proiectanţii constructori, u­nde au fost cuprinşi 42 de proiectanţi şi se­parat cercuri cu desenatorii şi cu tehnicienii din compartimentele de pregătire a fabricaţiei. Analizând acum, la închidere, ac­tivitatea depusă, se poate arăta că marea majoritate a cursanţilor au folosit cu succes cele­ învăţate şi do­vedesc un progres evident în cu­noaşterea meseriei. Cadrele de ingi­neri şi tehnicieni, s­-au străduit de asemenea ca în majoritatea cazurilor să predea lecţii bune, la un înalt nivel tehnic şi profesional, dar pe înţelesul cursanţilor. La secţia a IlI-a mecani­că, de exemplu, cursurile de ridicare a calificării au fost urmate de 360 de muncitori încadraţi în 14 cercuri. Aici s-a urmărit studierea a 3 pro­bleme principale: ridicarea calităţii uneltelor pneumatice şi a lanţurilor cu role la nivelul tehnicii mondiale; modificarea tehnologiei de fabricaţie prin aplicarea unor tehnologii îmbu­nătăţite cu productivitate mai mare; cunoaşterea noilor maşini moderne. Toate cele 3 probleme au fost apoi studiate pe etape şi în funcţie de nivelul cursanţilor. La secţia de cazangerie la cursuri­le de ridicare a calificării au fost cu­prinşi peste 500 de muncitori sudori şi forjori. Pretenţiile deosebite im­puse vaselor de presiune, au necesitat Uzinele „Independenţa“ Sibiu respectarea riguroasă a documentaţiei tehnice, uneori foarte pretenţioasă. De asemenea, noile metode apărute în sudură au trebuit să fie popu­larizate şi însuşite de toţi sudorii şi în special de către sudorii tineri. De aceea, inginerii şi tehnicienii din ca­zangerie şi-au propus rezolvarea a­­cestor probleme în cadrul cursului de ridicare a calificării, străduindu-se să facă cunoscut cursanţilor cele mai noi metode de construcţie a cazane­­lor cunoscute în literatura de spe­cialitate. Probleme dintre cele mai impor­tante, ca tehnica nouă, mecanizarea, cunoaşterea materialelor şi a felului cum se pot ele economisi, au fost cu­prinse şi în programele analitice ale cursurilor de la forjă şi turnătorie. Cunoaşterea materialelor forjabile şi a caracteristicilor lor, forjarea în ma­triţe fără bavură şi forjarea în ma­triţe cu figuri multiple, sunt numai cîteva din expunerile făcute de in­ginerul loan Carucinschi şi de cei­lalţi tehnicieni din grupa de la forjă a serviciului metalurg şef. Foarte folositoare pentru toţi forjorii au fost şi lecţiile cu caracter practic ţinute de maiştrii Vasile Ioan şi Popa Ni­­colae. Tinerii forjori Lazăr Nicolae, Miss Dieter, Prodea Ion şi Olteanu Vasile sunt astăzi printre cei eviden­ţiaţi în întrecerea socialistă şi figu­rează în registrul de inovaţii al ca­binetului tehnic al uzinei. N-au fost neglijate nici restul me­todelor tehnologice moderne ca: tur­narea cu maselote cu înveliş exo­­term, turnarea în cochile, despre fon­ta nodulară etc., urmărite cu viu in­teres de către cursanţi. Tineri ca Tăvală Virgil sau Chioreanu Ioan, ajutaţi de inginerul Păcurar Ioan, pot îndeplini azi funcţia de prim-topitor cu toate că lucrează abia de 8 luni în oţelărie. Cu sprijinul maiştrilor şi inginerilor din turnătorie au fost fă­cute numai în anul acesta 22 de pro­puneri de inovaţii din partea munci­torilor din turnătorii, care au contri­buit din plin la îmbunătăţirea cali­tăţii pieselor turnate. Astfel, maistrul István Nicolae i-a ajutat pe Voicu Gheorghe şi Seiler Mihai să aducă o serie de îmbunătăţiri turnării repere­lor în forme întărite cu bioxid de carbon. La rîndul lor maiştrii Popa Ioan şi Lăzureanu Gheorghe, i-au a­­jutat pe formatorii Silea Ioan şi Heprich Mihai să îmbunătăţească tehnologia de formare şi turnare la o serie de repere prin care s-a redus rebutul cu 50 la sută. Asemenea re­zultate se pot cita şi din sculărie, unde s-au studiat principii noi de construcţie a sculelor şi dispozitive­lor cum ar fi cele cu acţionare hi­draulică, pneumatică etc. La tehnicieni şi desenatori cursuri­le de ridicare a calificării au avut şi o altă influenţă foarte importantă, respectiv aceea că ei au reuşit să lu­creze mai mult individual cu pro­ductivitate mai mare şi se observă o reducere considerabilă a greşelilor de proiectare. In afară de cursurile de ridicare a calificării, în uzinele „Independenţa" s-au folosit şi alte forme care au con­tribuit la ridicarea nivelului tehnic şi profesional al angajaţilor uzinei. Astfel, la indicaţia comitetului de partid, comisia inginerilor şi tehni­cienilor împreună cu cabinetul tehnic au organizat un ciclu de conferinţe privind popularizarea noutăţilor teh­nice şi felul în care acestea pot fi aplicate în uzina noastră. Aşa au fost ţinute în faţa turnătorilor con­ferinţe ca : „Rolul mecanizării în turnătorii şi efectul ei", „Turnarea în cochile metalice”, „Turnarea în coji de bachelită" etc. La secţiile de prelucrări au fost ţinute conferinţe ca : „Metode noi de­ aşchiere rapidă a metalelor”, ,,Principii noi în cons­trucţia sculelor", „Construcţia dispo­zitivelor de mare productivitate” etc. Numeroase idei din aceste mate­riale au fost dezvoltate şi aplicate în practică în uzina noastră. Aşa de exemplu, tov. Pop Vasile, maistru de întreţinere la secţia a IlI-a mecanică, studiind construcţia dispozitivelor publicate în aceste materiale, a apli­cat la lucrările de ştanţare a ecliselor lanţurilor cu role un dispozitiv de alimentare automată, care a dus la dublarea productivităţii muncii la această operaţie. Consecinţele măsurilor luate pen­tru ridicarea calificării cadrelor de muncitori şi tehnicieni sunt oglindite în faptul că tot mai mulţi tineri mun­citori sunt promovaţi în funcţie de şefi de echipă sau li se încredinţează lucrări mai pretenţioase. Se dezvoltă continuu mişcarea de inovaţii, se re­duce numărul celor ce dau rebut sau rămîn sub normă. Astfel, în anul a­­cesta au fost depuse la cabinetul teh­nic 156 inovaţii cu efect economic de 400.000 lei faţă de aceeaşi perioa­dă a anului trecut cînd s-au înre­gistrat 142 de inovaţii cu un efect economic de 362.000 lei, iar numă­rul celor sub normă a scăzut cu a­­proape 50 la sută. Preocuparea calificată a ingineri­lor şi tehnicienilor la introducerea noului în producţie se poate vedea şi în felul în care se îndeplinesc obiec­tivele planului tehnic al uzinei. A­­nul trecut în plan nu figurau proble­me ca: forme întărite cu bioxid de carbon, sau forjarea în matriţe cu Ing. SCHORSTEN SIMION, uzinele „Independenţa” din Sibiu (Continuare în pag. 3-a) încă 60 de apartamente date în folosinţă Ieri încă 60 de familii de muncitori de la uzinele „Steagul Roşu", Automotoare, Uzina 2, „Metrom", „Brenner­­Béla“ şi din alte întreprinderi s-au mutat în apartamente confortabile. E vorba de blocul de locuinţe nr. 21 din cartierul Steagul Roşu II B, care a fost dat în folosinţă ieri. La recep­­ţionare construcţia executată de Trustul 5 construcţii a primit calificativul de „foarte bine“. Automat pentru desfacerea lamelor de ras O.C.Z.. Textile-încălţăminte din Braşov a amenajat, in faţa maga­zinului de galanterie şi parfumerie din Piaţa 23 August din Braşov, un mic automat pentru desfacerea lamelor de ras, care funcţionează pe baza noilor monede metalice. Micul automat are trei casete, în una din cele două casete cum­părătorul introduce o monedă de 3 lei, iar automatul îl „serveşte” cu 2 lame a 1,50 bucata. Cea de a doua casetă serveşte pentru o monedă de 3 lei, trei lame a 1 leu bucata. In sfîrşit, a treia casetă funcţionează cu monede de 1 leu pentru care primeşti o lamă cu 1 leu bucata. Reparaţii de bună calitate La Uzinele de tractoare din Bra­şov se acordă o atenţie deosebită fo­losirii întregii capacităţi de produc­ţie a maşinilor şi utilajelor. Prin mai buna organizare a muncii şi aprovi­zionarea din timp cu piese şi mate­riale, la cuptoarele verticale de ce­­mentare din secţia tratament termic reparaţiile s-au terminat cu 2 zile înainte de termen. La reducerea timpului şi efectuarea unor reparaţii de bună calitate a con­tribuit şi mecanicul Vasile Şandru. Premii prin tragerile de amortizare A. D. A. S. In cadrul raionului şi oraşului Si­biu, în primele cinci luni ale acestui an, cu prilejul tragerilor de amorti­zare, au ieşit cîştigătoare 105 poliţe de asigurare, pentru care au fost plă­tite premii în valoare de 100.000 lei. Noul automat a fost construit de lucrătorii O.C.L• El funcţio­nează atît ziua cit şi noaptea. Pentru depăşirea sarcinilor de plan şi îmbunătăţirea calităţii produselor, Dorina Olan din secţia montaj, de la uzina „Rulmentul" din Braşov, a pri­mit titlul de evidenţiată in întrecerea socialistă. (Foto: N. CICIO) Produse peste plan Colectivul Combinatului chimic din Făgăraş se preocupă îndeaproape de sporirea producţiei şi îmbunătăţirea ca­lităţii produselor. Folosind din plin ca­pacitatea de producţie a instalaţiilor şi aplicînd o serie de măsuri tehnico-orga­­nizatorice, colectivul secţiei acid azotic a reuşit ca pînă acum să dea cu peste 4100 mai multe tgjii­ acid azotic decît era prevăzut. Acidul azotic dat peste plan asigură fabricarea a 2584 kg. îngrăşăminte azo­­toase pentru agricultură. Cele mai în­semnate realizări în depăşirea sarcinilor de plan le-au obţinut operatorii chi­­mişti Ida Krauss, Conţ Doina,­­Begu Octavian şi alţii. CSISZÁR IOAN, coresp. Pe estrada din Livada Poştei Sfieceia/ situatii/ilt/lai­l&LeLfrin­e. armean Luni seara Livada Poş­tei din Braşov a cunoscut freamătul şi entuziasmul specific serbărilor popu­lare. De astă­ dată cei peste 10.000 de spectatori, în majoritate constructori de tractoare şi autocamioane, s-au întîlnit cu minunatul ansamblu folcloric al re­giunii Argeş, care reuneşte cele mai vestite formaţii artistice de amatori de pe plaiurile argeşene. Intilnirea de pe Livada Poştei a cîntăreţilor şi dansatorilor din satele Ar­geşului, cu făurarii de ■ tractoare şi autocamioane, a depăşit cadrul unui spec­tacol obişnuit. Ea a căpă­tat putere de simbol în momentul în care prin ver­suri meşteşugite artiştii — colectivişti pe ogoarele în­frăţite ale regiunii Argeş — au închinat acest spec­tacol celor care asigură a­­­­griculturii noastre socia­liste maşinile şi uneltele necesare. „Suntem­ cîntăreţi veniţi din cimpuri Mulţumim, tovarăşi muncitori, Mulţumim pentru maşini şi pluguri Şi tractoare şi semănători Lîngă noi sunt visurile zvelte Ale­­riguroşilor bărbaţi, Care ne trimit în sat Să ne fie anii mai unelte bogaţi“ In sunetul buciumului pe scena din Livadă au urcat vestiţii cîntăreţi de la Domneşti, care la două concursuri republicane au cucerit trofeele cele mai înalte. Corul de la Dom­neşti, sub conducerea ta­lentatului dirijor Alfons Poţescu, a impresionat prin omogenitate, sensibilitate şi acurateţe. Producţiile co­rale şi mai­ cu seamă fragmentul din „Balada Haiducească“ şi „Cîntecul hidrocentralei de pe Ar­geş", creaţii ale dirijorului însuşi, au entuziasmat pe spectatori. Ele atestă fap­tul că tezaurul nostru fol­cloric se îmbogăţeşte ne­măsurat în anii glorioşi ai socialismului. Aprecieri deosebite me­rită şi orchestra de muzică populară ,,Brîuleţul“ din Cîmpulung-Muscel, pre­miată la cel de-al VI-lea concurs republican. Suita de cîntece populare locale, melodiile soliştilor vocali şi instrumentali au cucerit publicul, care i-a rechemat la rampă in repetate rîn­­du­ri. Impresionantă a fost e­­voluţia formaţiilor core­grafice : căluşarii căminu­lui cultural din Bălăneşti, formaţia de dansuri din Berevoieşti şi căluşarii din Pădureţi. Ultimele două formaţii sînt de­­fapt an­sambluri coregrafice,­­ care urcă pe scenă mai toate generaţiile din satul res­pectiv, începînd cu pio­nierii­ şi terminînd cu cei cu pletele cărunte. Revelaţia spectacolului a constituit-o formaţia de căluşari de la Pădureţi, premiată la cel de-al VI- lea concurs republican. Nu putem sintetiza nivelul ar­tistic al acestor dansatori fără a vorbi despre o sin­cronizare perfectă, despre un ritm desăvîrşit. Reîn­­tîlnirea cu artiştii de la Pă­dureţi, plini de vitalitate şi optimism, va fi mereu dorită de cei care i-au ad­mirat luni seara. De fapt întreg progra­mul, în alcătuirea sa artis­tică, a depăşit ceea ce se cheamă amatorism. El a constituit încă o mărturie a creşterii ne-ncetate a ni­velului interpretativ al formaţiilor noastre, artisti­ce, care, prin grija parti­dului, urcă treaptă cu treaptă, spre desăvîrşire. Buchetele de flori ofe­rite oaspeţilor, cuvintele de mulţumire rostite de tov. Ioan Lupu, preşedin­tele Comitetului regional de cultură şi artă au fost şi ele semne modeste ale preţuirii talentaţilor rap­sozi de pe meleagurile argeşene, care ne-au oferit adevărate ceasuri de des­fătare spirituală. A. SOCACIU Evoluţia corului de la Domneşti (sus) a încîntat spectatorii. Dansatorii de la Berevoieşti (imaginea de jos) în vîr­tejul jocului. Soliştii vocali ai orchestrei populare „Ernileţul“ Ilir. i...„ a-t-----1 ............... .­­ blicului. f din Cîmpulung-Muscel au cucerit admirația pr­in fotografia cun dreapta una din solistele orchestrei în fața microfonului.

Next