Drum Nou, august 1963 (Anul 20, nr. 5782-5807)

1963-08-01 / nr. 5782

f ■ N n. u­mnou gjfF ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5782 * JOI, 1 AUGUST 1963 + 4 PAGINI. 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! .Rezervele interne bine valorificate Tot mai multe colective de munca, au răspuns scrisorii adresate de Gh. Năstăsoiu, trezor la uzina „Hidromecanica“, de a da patriei eco­nomii sporite, pentru realizarea celor 3,8 miliarde lei trasate de partid, în această acţiune însufleţită se înscrie ţi colectivul de muncitori, teh­nicieni şi ingineri de la fabrica ,,Cauciucul” din Braşov, care lună de lună reduce preţul de cost, realizînd astfel pe primul semestru economii în valoare de 994.000 lei. Cum au fost realizate aceste economii, ce metode s-au folosit, în ce fel a fost organizată munca, pentru valorificarea rezervelor interne, care sunt evidenţiaţii în această acţiune — iată unele întrebări la care ne-au răspuns cîţiva membri ai acestui harnic colectiv. Inginerul POPESCU VALENTIN, Secţia noastră, care cuprinde 4 ateliere, s-a an­gajat să dea e- şeful secţiei a II-a conomii de pes­ de articole tehnice, de 470.000 lei pe anul acesta. Vom realiza acest angajament în pri­mul rînd prin micşorarea permanentă a deşeurilor vulcanizate şi nevulcanizate care se obţin ca urmare a respectării întocmai a procesului tehnologic de vulcanizare. Acest fapt duce la înca­drarea în consumurile specifice fixate, pe care s-a pus de altfel un accent deo­sebit- O sursă importantă de economii a constituit-o în secţie trecerea — în­­cepînd din luna mai — de la munca în regie la munca în acord, care a dus la o încărcare mai justă a preselor de vulcanizare. Dacă pînă atunci presele erau încăr­cate cu 30 la sută, acum încărcătura trece de 50 la sută, ceea ce a dus şi la sporirea însemnată a producţiei. De a­­semenea, o altă sursă sigură de econo­mii constă în reducerea procentului de rebuturi. In atelierele secţiei a existat şi există o preocupare permanentă în această direcţie. Din experienţa noastră rezultă că nu­mărul de rebuturi se poate reduce da­că muncitorii dau dovadă de atenţie deosebită la locul lor de muncă şi dacă maiştrii efectuează un control eficient. De pildă, atelierul mingi a redus pro­centul de rebuturi de la 9,5 prevăzut în plan la 7,5 la sută, iar atelierul pre­se şi-a luat angajamentul de a da un procent de numai 1 la sută. Economii se mai pot obţine prin buna întreţine­re a utilajelor, prin îmbunătăţirea con­tinuă a procesului tehnologic, prin di­ferite raţionalizări şi inovaţii. Avîndu-se în vedere aceşti factori în secţie şi anume la atelierul freze s-a trecut la un număr de 35 repere de la o finisare manuală la finisarea prin dis­pozitive cu piatră de polizor etc., care aduce nu numai însemnate economii, ci sporeşte cu mult calitatea produselor. Desigur că mai sunt multe alte surse, de exemplu reducerea manoperei etc., care contribuie la realizarea de noi e­­conomii.­­ Nu pot să închei fără să amintesc de cîţiva muncitori care se află în fruntea celor care îşi depăşesc cu regularitate planul şi dau economii. Printre ei : Baboi Victor, Pop Ema, Ionescu Jenică şi alţii. VASILESCU ? ţinut VASILE, împărtăşească şi el m citeva cu­ ţ .. vinte din expe­r­ecvi1 rienţa sa. „De la început — spune el — ţin să subliniez faptul că pentru a obţine economii se D. PREDA (Continuare în pag. 2-a) ŞANTIERELOR - CIMENT DE BUNĂ CALITATE Directivele celui d­e-al III-lea Congres al Partidului­ Muncitoresc Român au pus în faţa colectivelor din întreprinderile de materiale de construcţii o serie de sarcini impor­tante cu privire la construirea unor obiective de mare eficienţă pentru dezvoltarea într-un ritm şi mai ra­pid a economiei noastre naţionale. Introducerea tehnicii noi şi a teh­nologiei, avansate în domeniul con­strucţiilor, impune utilizarea mai ra­ţională a cimenturilor pentru o serie de lucrări speciale care să asigure dezvoltarea ramurilor industriale producătoare de energie electrică, apă etc. Datorită acestui fapt, gama sor­timentelor de ciment a trebuit să fie lărgită şi adaptată cerinţelor, pen­tru a satisface pe deplin execuţia im­portantelor construcţii socialiste pre­văzute în planul de perspectivă al patriei noastre, în această direcţie colectivului fa­bricii „Temelia“ i-a revenit una din cele mai importante sarcini şi anu­me, punerea la punct a tehnologiei de fabricaţie pentru producerea ci­menturilor speciale necesare con­strucţiilor de baraje. Este binecunoscută exigenţa cu care s-a construit barajul de pe Bis­triţa al hidrocentralei „V. I. Lenin“ şi pentru care fabrica din Bicaz a produs cimentul necesar acestei mi­nunate construcţii. Pe baza experienţei acumulate de proiectanţi şi constructori colectivul nostru de muncă a trecut la fabrica­rea unor cimenturi, care se folosesc la lucrări de baraje pentru marile combinate cum sunt: Hunedoara, Reşiţa, Baia Mare etc. Pentru • Noi sortimente de ciment • Măsuri pentru creşterea randamentului cuptoarelor de clincher aceste baraje ale proporţii mai redu­se, fabrica noastră a trecut la pro­ducţia cimenturilor cu căldură de h­idrare moderată, respectiv un ci­ment de marca 400, iar pentru con­strucţii în mediu foarte agresiv, de ape sulfuroase sau de străpungeri de zăcăminte de gips s-a produs un ci­ment rezistent la ape sulfatice. Datorită măsurilor tehnico-organi­­zatorice luate, intensificării întrecerii socialiste, s-au produs şi livrat can­tităţi apreciabile de cimenturi hidro­tehnice, depăşind sarcinile de plan la aceste sortimente cu 10,4 la sută pe primul semestru al anului. în continuare, se aduc permanente îmbunătăţiri tehnologiei de fabrica­ţie. Aceasta în scopul obţinerii unei calităţi cît mai constante la cimen­turi şi creşterii sistematice a randa­mentului cuptoarelor de clincher pen­tru asigurarea semifabricatului din­ care se vor produce cantităţi spo­rite de cimenturi speciale. In această direcţie s-a mecanizat sistemul de alimentare cu cenuşă de pirită şi s-a îmbunătăţit sistemul de dozare al acesteia. S-au făcut di­verse experimentări în vederea sta­bilirii modului diferenţiat de ali­mentare la cele două cuptoare cu materia primă necesară în perioada fabricării cimenturilor hidrotehnice. Pentru asigurarea calității cores­punzătoare a cimenturilor speciale, s-a organizat un­­ control riguros din partea laboratorului în cadrul celor 3 schimburi de fabricație, control a­sigurat­ prin grija unui personal competent. De asemenea, cu sprijinul comi­tetului sindicatului au fost consti­tuite 3 brigăzi de calitate, în com­ponenţa cărora intră personalul din laborator şi­ din fabricaţie. Pe baza rezultatelor obţinute în întrecerea socialistă, trimestrial se acordă ti­tlul­­de „brigadă ‘evidenţiată­ în în­trecerea socialistă“. Una din măsurile luate în scopul garantării calităţii corespunzătoare a cimenturilor hidrotehnice este şi in­troducerea analizei complexometrice în urmărirea fabricaţiei, în special pentru obţinerea unor determinări mai rapide privind compoziţia chi­mică a clinchetului. Odată cu aceas­ta, se prevede a se executa compar­timentarea silozurilor în scopul unei mai bune depozitări a cimenturilor fabricate, precum şi uniformizarea compoziţiei loturilor produse. Cu toate acestea ne rămîn încă multe probleme de rezolvat. Amin­tim printre acestea : arderea în cup­toarele rotative a acestor clinchere, bogate în fază lichidă, fapt care contribuie la instabilizarea procesu­lui de clincherizare şi la diminuarea simţitoare a productivităţii cuptoa­relor, odată cu reducerea duratei de exploatare a căptuşelilor între două reparaţii. De asemenea, prin pro­ducerea clinchetului necesar fabrica­ţiei cimenturilor hidrotehnice, se re­duce simţitor tirajul cuptoarelor ceea ce favorizează formarea de inele şi atrage după sine reducerea randa­mentului acestor agregate de bază. Colectivul fabricii noastre este însă hotărît ca sub îndrumarea or­ganizaţiei de partid să nu precupe­ţească nici un efort în muncă şi să asigure şantierele de construcţie cu cimenturi speciale, de cea mai bună calitate. PINCOVICI MATEI, directorul fabricii de ciment „Temelia” Clopoţelul ultimei ore de şcoală a sunat de mult. Acum, mii de e­­levi îşi petrec vacanţa în tabere şi excursii, la munte sau la mare. Ac­tivitatea în şcoli a con­tinuat aşadar, pe un a­­numit specific însă, care are în vedere caracterul distractiv, al instrucţiei şi educaţiei, care urmă­reşte în egală măsură o­­dinia, recreerea şi fortifi­carea organismului elevi­lor. Peste şapte sute de cadre didactice suprave­ghează direct această ac­tivitate estivală, iar alte cadre didactice sunt in­cluse în reţeaua unor cursuri de pregătire. To­tul, pe baza unui minu­ţios plan de măsuri, ini­ţiat de Comitetul oră­şenesc de partid Bra­şov, Comitetul orăşenesc U.T.M. şi Comitetul e­­xecutiv al Sfatului popu­lar orăşenesc. In acelaşi timp nu s-a pierdut din vedere că noul an şco­lar bate la uşă. Dimpo­trivă, încă din aceste zi­le se munceşte organizat şi cu seriozitate pentru pregătirea lui, avîndu-se în vedere crearea unor condiţii de învăţămînt, atît pentru profesori cît şi pentru elevi, dintre cele mai bune. De pildă, în cartierul „Steagul Roşu“ va fi inaugurată o nouă şcoa­lă (a treia deci), cu 24 săli de clasă, 2 labora­toare etc. Numai pen­tru înzestrarea şcolii cu mobilier modern s-au cheltuit 300.000 lei ! Peste 700.000 lei au fost alocaţi în Braşov pentru executarea repa­raţiilor curente. In ma­joritatea şcolilor aceste­ ­a Braşov lucrări s-au terminat, în altele continuă. In unele părţi însă lucrările sunt tergiversate, iar în altele nici n-au început încă. Aşa s-a întîmplat la şco­lile de 8 ani nr. 6, 7, 9 şi la Şcoala de 8 ani din Bran, sau la Holbav, un­de brigada trimisă de I.R.C. a întrerupt mun­ca trei săptămîni la re­pararea acoperişului, îm­­piedicînd astfel lucrările de zugrăvire. Nu cred conducerile şcolilor res­pective şi I.R.C. Braşov, că situaţia aceasta e in­tolerabilă ? După cum intolerabilă este situaţia creată la Şcoala medie din Săcele, unde nu s-a întocmit încă devizul reparaţiilor curente. Lu­crurile se vor remedia insă, deoarece secţia de învăţămînt a sfatului popular s-a angajat să urmărească în aşa fel lu­crările, încît repara­ţiile să se termine în toate şcolile pînă la 23 August. Se ştie că o serie de şcoli sunt tutelate de u­­nele mari întreprinderi. In timp ce Uzinele de tractoare şi „Steagul Ro­şu“ acordă şcolilor res­pective un ajutor multi­lateral şi pasionat, con­ducerea Fabricii de cau­ciuc se dezinteresează de şcoala pe care o tute­lează. Faptul rămîne in­­expecabil şi se cere ur­gent remediat. In general însă, nou­lui an şcolar i s-au creat condiţii bune de desfă­şurare. S-a lansat co­manda manualelor şco­lare necesare, consfătui­rile din toamnă, ale că­ror concluzii vor sta la baza noului an şcolar (ele vor analiza profund rezultatele anului pre­cedent), se pregătesc temeinic, repartizarea corpului didactic va fi terminată pînă la 1 sep­tembrie, cercurile peda­gogice sunt reorganizate încă de pe acum. Toate aceste măsuri, şi încă altele, sunt tradu­se în viaţă cu pasiune, şi vor asigura fără în­doială desfăşurarea nou­lui an de învăţămînt in cele mai bune condiţii. B. DUNARF­ANU [1 ÎN CUPRINSUL ZIARULUI • Viaţa de partid: Pregătiri pentru noul an şcolar în învăţămîntul de partid (pag. 2-a) • Cronică literară: Un omagiu liric omului comunist (pag. 2-a) • Cu brigada ştiinţifică la sate : Teme interesante, vii, legate de viaţă (pag. 3-a) • I.C.I.L. Braşov — o unitate­ fruntașă (pag. 3-a) • Lucrările Consiliului Economic și Social al O.N.U. (pag. 4-a) Sporesc angajamentele Colectivul de muncă al fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu, muncind cu multă însufleţire, a reuşit ca în fiecare lună să-şi realizeze sarcinile de plan la toţi indicii. Cu ocazia în­cheierii bilanţului pe semestrul I a.c., avînd în vedere rezultatele obţinute precum şi posibilităţile de valorifi­­care­ a rezervelor interne, colectivul fabricii şi-a sporit angajamentele ini­ţiale, în cadrul angajamentelor supli­mentare luate în cinstea zilei de 23 August, se prevede depăşirea an­gajamentului de economii peste plan de la 300.000 lei la 500.000 lei, creşterea productivităţii muncii peste sarcina planificată cu 1 la sută, rea­lizarea unor beneficii suplimentare de peste 600.000 lei. BODEA PARASCHIVA, coresp. O acţiune instructivă In cadrul programului de activi­tate al taberei de vară, pionierii şi şcolarii de la Chichiş şi Băcel, raionul Sf. Gheorghe, au făcut recent o vi­zită la ţesătoria „Constantin David“ din Prejmer. La vizită au participat peste 130 de pionieri şi şcolari. Cu această ocazie, pionierii şi şco­larii au avut prilejul să cunoască procesul de producţie dintr-o ţesă­­torie. • Peste tot în fabrică elevii au ad­mirat condiţiile noi de muncă crea­te de regimul nostru democrat-popu­lar. Mulţi dintre şcolari şi-au mani­festat dorinţa ca după terminarea şcolii să devină muncitori la această fabrică. MARIN AURELIA, coresp. i IN RAIONUL RUPEA Toate lucrările agricole de vară - la timp şi în bune condiţii agrotehnice! RAIO-ANCI ,ETA Condiţiile pedo-climatice ale raio­nului Rupea diferă întrucîtva de a­­celea ale altor raioane. Ca urmare, aici muncile agricole de vară au în­ceput ceva mai tîrziu Pentru ca to­tuşi campania să se desfăşoare cît mai bine, comitetul raional de partid şi sfatul popular raional au luat o serie La gospodăria Colectivă din Măe­ruş, gospodărie situată la extremita­tea raionului, am poposit pe la vre­mea prînzului, în comună, nici ţi­penie de om. Doar instructorul co­mitetului raional de partid, tov. Szakacs Emeric, „picase“ atunci la sediu, să rezolve anumite treburi ur­gente. De la dînsul am aflat că toată lu­mea era afară la cîmp. Şi într-ade­­văr, lanurile de grîne, ce se întind pe nu mai puţin de 330 hectare, erau de măsuri politice, organizatorice şi tehnice care au făcut ca, mai ales în ultimele zile, în ciuda timpului mai puţin favorabil, ritmul lucrărilor să se intensifice. Pînă la 29 iulie unităţi­le agricole din raion seceraseră 43 la sută din suprafaţa cultivată cu cerea­le păioase, în momentul de faţă impinzite de oameni şi maşini. Co­saşi şi secerători — să tot fi fost la 300 — apoi 3 combine, o secerătoare legătoare şi 5 cositori mecanice. Me­canizatori şi colectivişti lucrau cu toţii din plin, prinşi în iureşul în­trecerii. Dintre ei nu lipseau nici agronomul Gavril Ţepeş şi nici Au­gustin Lienert şeful brigăzii de trac­toare ca şi Mihai Barthelmi, pontato­­rul alimentator. Este nevoie de un sfat, de o îndrumare, de o mică re­paraţie (pînă acum nu s -a întîmplat nici o defecţiune), ei sînt prezenţi ori­unde. Oamenii au început secerişul, nu de mult. Dar cu toate acestea, bi­lanţul se arăta a fi cît se poate de rodnic- în cîteva zile bune de lucru s-au secerat peste 250 ha. cultivate cu grîu-secară, tot orzul de toamnă şi mai mult de jumătate din orzoai­­că. Asta înseamnă că zilnic s-a lucrat în raion sunt totuşi o seamă de gos­podării de stat şi gospodării colective unde ritmul lucrărilor este nesatisfă­cător, rămînem­ în urmă semnalin­­du-se nu numai la seceriş, ci şi la treieriş, alături de vară şi însămînţări în mirişte. Iată citeva din constatările făcute cu prilejul raidului-anchetă, cu viteză sporită şi că există posibi­litatea ca recoltatul să fie complet gata, cu circa 3—4 zile mai devre­me decit s-a planificat iniţial. Dar nu numai atît. După cum ne spunea preşedintele gospodăriei, tov. Martin Barthelmi, munca s-a organizat în aşa fel pe brigăzi, echipe şi în rîn­­dul mecanizatorilor, incit toate lucrările să se desfăşoare într-un ritm rapid. în acest sens s-a întoc­mit un plan operativ amănunţit, peste 50 de agitatori au fost instruiţi cu problemele de bază ale campaniei, între colectivişti şi mecanizatori s-a iniţiat o vie întrecere. O suprafaţă de 20 ha., de pe care s-au strîns paiele, a şi fost arată, iar 7 ha. dintre ele au fost însămînţate cu cul­turi duble. Un tractor, din cele 9, lucrează permanent la balotatul paielor, iar alte 5 tractoare vor lucra de azi înainte la arături. Aşteaptă mai mult sprijin La gospodăria colectivă din Ji­­bert am avut o convorbire cu in­ginerul Matei Roppelt, discutînd, bineînţeles, felul cum se desfăşoară muncile din actuala campanie agri­colă. Aflăm astfel că aci colectiviştii au rămas în urmă cu recoltările. în legătură cu viteza medie de lucru la seceriţ, ni s-a spus că, potrivit pla­nului, ea trebuie să fie de 24 ha. pe zi. — Se realizează ? — Nu întotdeauna — precizează tov. M. Roppelt. — De ce ! — Uneori din cauză că nu reu­­şim să mobilizăm la lucru pe toţi casaţii şi secerătorii planificaţi, iar alteori, datorită deselor defecţiuni la cele două combine. Cum nu era prima gospodărie un­de se semnalează dese defecţiuni me­canice la maşinile agricole, ne-am interesat mai îndeaproape de func­ţionarea combinelor. Cele constatate n-au darul să aducă laude conduce­rii­ S.M.T. Rupea. Combinele de la Jibert se opresc adesea în lan. Ba (Continuare în pag. 2-a) IN FOTOGRAFIE: La recoltări cu combina, în lanurile G.A.C. Măeruș. LA ŞCOALA Poţi întîlni în aceste zile prin sec­ţiile uzinelor „Steagul Roşu“ din Bra­şov o mulţime de tineri îmbrăcaţi în salopete. îi interesează absolut tot şi nu rareori îi poţi vedea desenînd în caiete schiţa vreunei maşini, trebăluind ei înşişi pe lingă ele, sau ascultînd cu atenţie explicaţiile inginerilor, maiştri­lor şi muncitorilor. Nu e greu de ghi­cit despre cine e vorba. Sunt studenţii Institutului politehnic Braşov, care se află aici în practică. Cunoştinţele teo­retice acumulate în timpul anului sunt completate acum cu cunoştinţe practice. Familiarizarea cu producţia, cu maşini­le despre care au învăţat doar la cursuri, le este cît se poate de folosi­toare, lărgindu-le orizontul. Iată secţia forjă. Prin ferestrele cup­toarelor care mormăie asurzitor, ră­bufnesc flăcări verzui. Din pîntecele lor incandescente se simte răsuflarea fierbinte a metalului topit, care iradia­ză o căldură continuă. Uriaşele piese de lingă cuptoare strivesc cuminţi bu­căţile de metal, dîndu-le diferite for­me. Alături de ele ciocanele, adevărate namile de oţel, îşi năpustesc braţele lor formidabile asupra pieselor înroşite. Conduse de mîinile oamenilor, maşinile dau formă metalului, iar vocile lor ră­­sunînd pe felurite tonuri, se unesc în­tr-un singur zvon comun, zvonul mun­cii intense. La presa de debavurat l-am întîlnit pe studentul Niţă Dumitru, de la gru­pa 1205. Sub mîinile lui, maşina se su­pune ascultătoare. — Cum merge ? De fapt, nici nu e nevoie de răspuns. Piesele ies de sub „îmbrăţişările“ presei, adunîndu-se cuminţi în maldărul de lingă maşină. Lingă o altă presă, ne-a atras atenţia un grup de studenţi. Unul din ei vorbeşte, iar ceilalţi as­cultă, privind cînd spre el, cînd spre tovarăşul asistent. Aflăm că am nimerit la un colocviu. Cel care răspunde acum e studentul Bădiţă Gheorghe ; a lucrat pînă acum PRODUCŢIEI la maşina de presat prin fricţiune, pe care trebuie s-o cunoască cît se poate de bine. Bădiţă Gh. vorbeşte cu sigu­ranţă. „Nota 10!“ Colegii îl felicită. Colocviile constituie un prilej de verificare a modului în care studenţii şi-au însuşit cunoştinţele practice în legătură cu producţia. Cei care au ob­ţinut rezultate bune în timpul anului, ca : Gherasim Sergiu, Baculea Alexan­dru, Ion Stan, Petrescu Doru şi alţii, se dovedesc şi aici la înălţime. Secţia vopsitorie pare la prima vede­re pustie. Am întîlnit aici cîţiva stu­denţi de la grupa 1206. Ne-am arătat surprinşi că nu vedem nici un munci­tor. — Şi nici n-o să prea vedeţi ! — ne asigură studenta Ionescu Maria. Aici LIVIU PLUGAR­U (Continuare în pag. 3-a) in secţia filatură a fabricii „Octombrie Iaşia, Botos Ida şi Munteanu Asineta, calitate şi îşi depăşesc norma cu 30—35 Roşu" din Ghimbav lucrează şi filatoarele : Gafiţoiu Elena, Drăuşan Anas­ Cele patru filatoare evidenţiate ale int­recerii socialiste dau fire numai de bună la sută. ÎN FOTOGRAFIE , le putem vedea discutînd despre calitatea firelor. (Foto : GH. BANUŢĂ) Utilaje moderne în exploatările forestiere Pe zi ce trece, exploatările fores­tiere din regiunea Braşov sunt în­zestrate cu tot mai multe mecanis­me şi utilaje moderne. La întreprin­derile forestiere din Făgăraş şi Ho­­morod au intrat în funcţiune cite un funicular pasager. Pînă acum între­prinderile forestiere sunt dotate cu peste 100 de funiculare de diferite ti­puri: Wyssen, semipermanente, auto­motoare etc. La secţia de tîmplărie din Cincul a cooperativei „înainte“ din Agnita, sarcinile de plan se realizează rit­mic, lună de lună. Pe primul se­mestru al anului, planul de produc­ţie a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută. Au fost executate sute de garnituri de dormitor tip Sibiu“ şi garnituri de bucătărie tip „Păltiniş“, în întrecerea socialistă s-au eviden­ţiat tov. Berger A., Micheli Gün­ther, Moldovan Dumitru şi alţii. (MAP.CEL URSU, coresp.). Mobilă de bună calitate Mama şi puiul Circul din Budapesta la Mediaş în cadrul schimburilor culturale pe care ţara noastră le face cu ţă­rile vecine, artiştii de circ­­i varie­tăţi din R.P.U. vor prezenta la Me­diaş de la 7 la 11 august 1963 spec­tacolul „Stelele Budapestei". Programul cuprinde mari atracţii şi numere care reprezintă o inovaţie în arta circu­lui, fiind încadrate într-un concert de muzică uşoară şi prezentate de cu­noscuţii comici Boros—Eötvös de la ,,Kamara Varieté“ din Budapesta. Pentru oamenii muncii din regiune se vor organiza la cerere excursii cu preţ redus prin filialele şi agenţiile O.N.T. „Carpaţi", pentru a se crea posibilitatea vizionării acestui specta­col distins cu Premiul Internaţional pentru circ şi varietăţi „Oskar“. Noi cadre sanitare Marţi, la sfatul popular regional, a avut loc repartizarea în unităţile sa­nitare din oraşele şi satele regiunii a peste 500 de absolvenţi ai şcolilor tehnice sanitare de la Braşov şi Sibiu. Cu aceasta, numărul cadrelor medii sanitare din regiunea noastră se ridică la aproape 4.800. Cu 75 la sută mai mult în prima jumătate a anului în curs, oamenii muncii din raionul Sf. Gheor­ghe au cumpărat cu 75 la sută mai multe produse industriale, faţă de ace­eaşi perioadă a anului trecut. Numai mobilă s-a vîndut în valoare de peste 5.000.000 lei. Desfacerea bicicletelor şi a motocicletelor a crescut cu 22 la sută, a mașinilor de cusut cu 33 la sută, a televizoarelor cu 19 la sută, a aspiratoarelor de praf cu 15 la sută etc.

Next