Drum Nou, august 1963 (Anul 20, nr. 5782-5807)
1963-08-01 / nr. 5782
f ■ N n. umnou gjfF ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PMR BRASOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5782 * JOI, 1 AUGUST 1963 + 4 PAGINI. 20 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! .Rezervele interne bine valorificate Tot mai multe colective de munca, au răspuns scrisorii adresate de Gh. Năstăsoiu, trezor la uzina „Hidromecanica“, de a da patriei economii sporite, pentru realizarea celor 3,8 miliarde lei trasate de partid, în această acţiune însufleţită se înscrie ţi colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fabrica ,,Cauciucul” din Braşov, care lună de lună reduce preţul de cost, realizînd astfel pe primul semestru economii în valoare de 994.000 lei. Cum au fost realizate aceste economii, ce metode s-au folosit, în ce fel a fost organizată munca, pentru valorificarea rezervelor interne, care sunt evidenţiaţii în această acţiune — iată unele întrebări la care ne-au răspuns cîţiva membri ai acestui harnic colectiv. Inginerul POPESCU VALENTIN, Secţia noastră, care cuprinde 4 ateliere, s-a angajat să dea e- şeful secţiei a II-a conomii de pes de articole tehnice, de 470.000 lei pe anul acesta. Vom realiza acest angajament în primul rînd prin micşorarea permanentă a deşeurilor vulcanizate şi nevulcanizate care se obţin ca urmare a respectării întocmai a procesului tehnologic de vulcanizare. Acest fapt duce la încadrarea în consumurile specifice fixate, pe care s-a pus de altfel un accent deosebit- O sursă importantă de economii a constituit-o în secţie trecerea — începînd din luna mai — de la munca în regie la munca în acord, care a dus la o încărcare mai justă a preselor de vulcanizare. Dacă pînă atunci presele erau încărcate cu 30 la sută, acum încărcătura trece de 50 la sută, ceea ce a dus şi la sporirea însemnată a producţiei. De asemenea, o altă sursă sigură de economii constă în reducerea procentului de rebuturi. In atelierele secţiei a existat şi există o preocupare permanentă în această direcţie. Din experienţa noastră rezultă că numărul de rebuturi se poate reduce dacă muncitorii dau dovadă de atenţie deosebită la locul lor de muncă şi dacă maiştrii efectuează un control eficient. De pildă, atelierul mingi a redus procentul de rebuturi de la 9,5 prevăzut în plan la 7,5 la sută, iar atelierul prese şi-a luat angajamentul de a da un procent de numai 1 la sută. Economii se mai pot obţine prin buna întreţinere a utilajelor, prin îmbunătăţirea continuă a procesului tehnologic, prin diferite raţionalizări şi inovaţii. Avîndu-se în vedere aceşti factori în secţie şi anume la atelierul freze s-a trecut la un număr de 35 repere de la o finisare manuală la finisarea prin dispozitive cu piatră de polizor etc., care aduce nu numai însemnate economii, ci sporeşte cu mult calitatea produselor. Desigur că mai sunt multe alte surse, de exemplu reducerea manoperei etc., care contribuie la realizarea de noi economii. Nu pot să închei fără să amintesc de cîţiva muncitori care se află în fruntea celor care îşi depăşesc cu regularitate planul şi dau economii. Printre ei : Baboi Victor, Pop Ema, Ionescu Jenică şi alţii. VASILESCU ? ţinut VASILE, împărtăşească şi el m citeva cu ţ .. vinte din experecvi1 rienţa sa. „De la început — spune el — ţin să subliniez faptul că pentru a obţine economii se D. PREDA (Continuare în pag. 2-a) ŞANTIERELOR - CIMENT DE BUNĂ CALITATE Directivele celui de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român au pus în faţa colectivelor din întreprinderile de materiale de construcţii o serie de sarcini importante cu privire la construirea unor obiective de mare eficienţă pentru dezvoltarea într-un ritm şi mai rapid a economiei noastre naţionale. Introducerea tehnicii noi şi a tehnologiei, avansate în domeniul construcţiilor, impune utilizarea mai raţională a cimenturilor pentru o serie de lucrări speciale care să asigure dezvoltarea ramurilor industriale producătoare de energie electrică, apă etc. Datorită acestui fapt, gama sortimentelor de ciment a trebuit să fie lărgită şi adaptată cerinţelor, pentru a satisface pe deplin execuţia importantelor construcţii socialiste prevăzute în planul de perspectivă al patriei noastre, în această direcţie colectivului fabricii „Temelia“ i-a revenit una din cele mai importante sarcini şi anume, punerea la punct a tehnologiei de fabricaţie pentru producerea cimenturilor speciale necesare construcţiilor de baraje. Este binecunoscută exigenţa cu care s-a construit barajul de pe Bistriţa al hidrocentralei „V. I. Lenin“ şi pentru care fabrica din Bicaz a produs cimentul necesar acestei minunate construcţii. Pe baza experienţei acumulate de proiectanţi şi constructori colectivul nostru de muncă a trecut la fabricarea unor cimenturi, care se folosesc la lucrări de baraje pentru marile combinate cum sunt: Hunedoara, Reşiţa, Baia Mare etc. Pentru • Noi sortimente de ciment • Măsuri pentru creşterea randamentului cuptoarelor de clincher aceste baraje ale proporţii mai reduse, fabrica noastră a trecut la producţia cimenturilor cu căldură de hidrare moderată, respectiv un ciment de marca 400, iar pentru construcţii în mediu foarte agresiv, de ape sulfuroase sau de străpungeri de zăcăminte de gips s-a produs un ciment rezistent la ape sulfatice. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate, intensificării întrecerii socialiste, s-au produs şi livrat cantităţi apreciabile de cimenturi hidrotehnice, depăşind sarcinile de plan la aceste sortimente cu 10,4 la sută pe primul semestru al anului. în continuare, se aduc permanente îmbunătăţiri tehnologiei de fabricaţie. Aceasta în scopul obţinerii unei calităţi cît mai constante la cimenturi şi creşterii sistematice a randamentului cuptoarelor de clincher pentru asigurarea semifabricatului din care se vor produce cantităţi sporite de cimenturi speciale. In această direcţie s-a mecanizat sistemul de alimentare cu cenuşă de pirită şi s-a îmbunătăţit sistemul de dozare al acesteia. S-au făcut diverse experimentări în vederea stabilirii modului diferenţiat de alimentare la cele două cuptoare cu materia primă necesară în perioada fabricării cimenturilor hidrotehnice. Pentru asigurarea calității corespunzătoare a cimenturilor speciale, s-a organizat un control riguros din partea laboratorului în cadrul celor 3 schimburi de fabricație, control asigurat prin grija unui personal competent. De asemenea, cu sprijinul comitetului sindicatului au fost constituite 3 brigăzi de calitate, în componenţa cărora intră personalul din laborator şi din fabricaţie. Pe baza rezultatelor obţinute în întrecerea socialistă, trimestrial se acordă titlulde „brigadă ‘evidenţiată în întrecerea socialistă“. Una din măsurile luate în scopul garantării calităţii corespunzătoare a cimenturilor hidrotehnice este şi introducerea analizei complexometrice în urmărirea fabricaţiei, în special pentru obţinerea unor determinări mai rapide privind compoziţia chimică a clinchetului. Odată cu aceasta, se prevede a se executa compartimentarea silozurilor în scopul unei mai bune depozitări a cimenturilor fabricate, precum şi uniformizarea compoziţiei loturilor produse. Cu toate acestea ne rămîn încă multe probleme de rezolvat. Amintim printre acestea : arderea în cuptoarele rotative a acestor clinchere, bogate în fază lichidă, fapt care contribuie la instabilizarea procesului de clincherizare şi la diminuarea simţitoare a productivităţii cuptoarelor, odată cu reducerea duratei de exploatare a căptuşelilor între două reparaţii. De asemenea, prin producerea clinchetului necesar fabricaţiei cimenturilor hidrotehnice, se reduce simţitor tirajul cuptoarelor ceea ce favorizează formarea de inele şi atrage după sine reducerea randamentului acestor agregate de bază. Colectivul fabricii noastre este însă hotărît ca sub îndrumarea organizaţiei de partid să nu precupeţească nici un efort în muncă şi să asigure şantierele de construcţie cu cimenturi speciale, de cea mai bună calitate. PINCOVICI MATEI, directorul fabricii de ciment „Temelia” Clopoţelul ultimei ore de şcoală a sunat de mult. Acum, mii de elevi îşi petrec vacanţa în tabere şi excursii, la munte sau la mare. Activitatea în şcoli a continuat aşadar, pe un anumit specific însă, care are în vedere caracterul distractiv, al instrucţiei şi educaţiei, care urmăreşte în egală măsură odinia, recreerea şi fortificarea organismului elevilor. Peste şapte sute de cadre didactice supraveghează direct această activitate estivală, iar alte cadre didactice sunt incluse în reţeaua unor cursuri de pregătire. Totul, pe baza unui minuţios plan de măsuri, iniţiat de Comitetul orăşenesc de partid Braşov, Comitetul orăşenesc U.T.M. şi Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc. In acelaşi timp nu s-a pierdut din vedere că noul an şcolar bate la uşă. Dimpotrivă, încă din aceste zile se munceşte organizat şi cu seriozitate pentru pregătirea lui, avîndu-se în vedere crearea unor condiţii de învăţămînt, atît pentru profesori cît şi pentru elevi, dintre cele mai bune. De pildă, în cartierul „Steagul Roşu“ va fi inaugurată o nouă şcoală (a treia deci), cu 24 săli de clasă, 2 laboratoare etc. Numai pentru înzestrarea şcolii cu mobilier modern s-au cheltuit 300.000 lei ! Peste 700.000 lei au fost alocaţi în Braşov pentru executarea reparaţiilor curente. In majoritatea şcolilor aceste a Braşov lucrări s-au terminat, în altele continuă. In unele părţi însă lucrările sunt tergiversate, iar în altele nici n-au început încă. Aşa s-a întîmplat la şcolile de 8 ani nr. 6, 7, 9 şi la Şcoala de 8 ani din Bran, sau la Holbav, unde brigada trimisă de I.R.C. a întrerupt munca trei săptămîni la repararea acoperişului, împiedicînd astfel lucrările de zugrăvire. Nu cred conducerile şcolilor respective şi I.R.C. Braşov, că situaţia aceasta e intolerabilă ? După cum intolerabilă este situaţia creată la Şcoala medie din Săcele, unde nu s-a întocmit încă devizul reparaţiilor curente. Lucrurile se vor remedia insă, deoarece secţia de învăţămînt a sfatului popular s-a angajat să urmărească în aşa fel lucrările, încît reparaţiile să se termine în toate şcolile pînă la 23 August. Se ştie că o serie de şcoli sunt tutelate de unele mari întreprinderi. In timp ce Uzinele de tractoare şi „Steagul Roşu“ acordă şcolilor respective un ajutor multilateral şi pasionat, conducerea Fabricii de cauciuc se dezinteresează de şcoala pe care o tutelează. Faptul rămîne inexpecabil şi se cere urgent remediat. In general însă, noului an şcolar i s-au creat condiţii bune de desfăşurare. S-a lansat comanda manualelor şcolare necesare, consfătuirile din toamnă, ale căror concluzii vor sta la baza noului an şcolar (ele vor analiza profund rezultatele anului precedent), se pregătesc temeinic, repartizarea corpului didactic va fi terminată pînă la 1 septembrie, cercurile pedagogice sunt reorganizate încă de pe acum. Toate aceste măsuri, şi încă altele, sunt traduse în viaţă cu pasiune, şi vor asigura fără îndoială desfăşurarea noului an de învăţămînt in cele mai bune condiţii. B. DUNARFANU [1 ÎN CUPRINSUL ZIARULUI • Viaţa de partid: Pregătiri pentru noul an şcolar în învăţămîntul de partid (pag. 2-a) • Cronică literară: Un omagiu liric omului comunist (pag. 2-a) • Cu brigada ştiinţifică la sate : Teme interesante, vii, legate de viaţă (pag. 3-a) • I.C.I.L. Braşov — o unitate fruntașă (pag. 3-a) • Lucrările Consiliului Economic și Social al O.N.U. (pag. 4-a) Sporesc angajamentele Colectivul de muncă al fabricii „Flamura Roşie“ din Sibiu, muncind cu multă însufleţire, a reuşit ca în fiecare lună să-şi realizeze sarcinile de plan la toţi indicii. Cu ocazia încheierii bilanţului pe semestrul I a.c., avînd în vedere rezultatele obţinute precum şi posibilităţile de valorificare a rezervelor interne, colectivul fabricii şi-a sporit angajamentele iniţiale, în cadrul angajamentelor suplimentare luate în cinstea zilei de 23 August, se prevede depăşirea angajamentului de economii peste plan de la 300.000 lei la 500.000 lei, creşterea productivităţii muncii peste sarcina planificată cu 1 la sută, realizarea unor beneficii suplimentare de peste 600.000 lei. BODEA PARASCHIVA, coresp. O acţiune instructivă In cadrul programului de activitate al taberei de vară, pionierii şi şcolarii de la Chichiş şi Băcel, raionul Sf. Gheorghe, au făcut recent o vizită la ţesătoria „Constantin David“ din Prejmer. La vizită au participat peste 130 de pionieri şi şcolari. Cu această ocazie, pionierii şi şcolarii au avut prilejul să cunoască procesul de producţie dintr-o ţesătorie. • Peste tot în fabrică elevii au admirat condiţiile noi de muncă create de regimul nostru democrat-popular. Mulţi dintre şcolari şi-au manifestat dorinţa ca după terminarea şcolii să devină muncitori la această fabrică. MARIN AURELIA, coresp. i IN RAIONUL RUPEA Toate lucrările agricole de vară - la timp şi în bune condiţii agrotehnice! RAIO-ANCI ,ETA Condiţiile pedo-climatice ale raionului Rupea diferă întrucîtva de acelea ale altor raioane. Ca urmare, aici muncile agricole de vară au început ceva mai tîrziu Pentru ca totuşi campania să se desfăşoare cît mai bine, comitetul raional de partid şi sfatul popular raional au luat o serie La gospodăria Colectivă din Măeruş, gospodărie situată la extremitatea raionului, am poposit pe la vremea prînzului, în comună, nici ţipenie de om. Doar instructorul comitetului raional de partid, tov. Szakacs Emeric, „picase“ atunci la sediu, să rezolve anumite treburi urgente. De la dînsul am aflat că toată lumea era afară la cîmp. Şi într-adevăr, lanurile de grîne, ce se întind pe nu mai puţin de 330 hectare, erau de măsuri politice, organizatorice şi tehnice care au făcut ca, mai ales în ultimele zile, în ciuda timpului mai puţin favorabil, ritmul lucrărilor să se intensifice. Pînă la 29 iulie unităţile agricole din raion seceraseră 43 la sută din suprafaţa cultivată cu cereale păioase, în momentul de faţă impinzite de oameni şi maşini. Cosaşi şi secerători — să tot fi fost la 300 — apoi 3 combine, o secerătoare legătoare şi 5 cositori mecanice. Mecanizatori şi colectivişti lucrau cu toţii din plin, prinşi în iureşul întrecerii. Dintre ei nu lipseau nici agronomul Gavril Ţepeş şi nici Augustin Lienert şeful brigăzii de tractoare ca şi Mihai Barthelmi, pontatorul alimentator. Este nevoie de un sfat, de o îndrumare, de o mică reparaţie (pînă acum nu s -a întîmplat nici o defecţiune), ei sînt prezenţi oriunde. Oamenii au început secerişul, nu de mult. Dar cu toate acestea, bilanţul se arăta a fi cît se poate de rodnic- în cîteva zile bune de lucru s-au secerat peste 250 ha. cultivate cu grîu-secară, tot orzul de toamnă şi mai mult de jumătate din orzoaică. Asta înseamnă că zilnic s-a lucrat în raion sunt totuşi o seamă de gospodării de stat şi gospodării colective unde ritmul lucrărilor este nesatisfăcător, rămînem în urmă semnalindu-se nu numai la seceriş, ci şi la treieriş, alături de vară şi însămînţări în mirişte. Iată citeva din constatările făcute cu prilejul raidului-anchetă, cu viteză sporită şi că există posibilitatea ca recoltatul să fie complet gata, cu circa 3—4 zile mai devreme decit s-a planificat iniţial. Dar nu numai atît. După cum ne spunea preşedintele gospodăriei, tov. Martin Barthelmi, munca s-a organizat în aşa fel pe brigăzi, echipe şi în rîndul mecanizatorilor, incit toate lucrările să se desfăşoare într-un ritm rapid. în acest sens s-a întocmit un plan operativ amănunţit, peste 50 de agitatori au fost instruiţi cu problemele de bază ale campaniei, între colectivişti şi mecanizatori s-a iniţiat o vie întrecere. O suprafaţă de 20 ha., de pe care s-au strîns paiele, a şi fost arată, iar 7 ha. dintre ele au fost însămînţate cu culturi duble. Un tractor, din cele 9, lucrează permanent la balotatul paielor, iar alte 5 tractoare vor lucra de azi înainte la arături. Aşteaptă mai mult sprijin La gospodăria colectivă din Jibert am avut o convorbire cu inginerul Matei Roppelt, discutînd, bineînţeles, felul cum se desfăşoară muncile din actuala campanie agricolă. Aflăm astfel că aci colectiviştii au rămas în urmă cu recoltările. în legătură cu viteza medie de lucru la seceriţ, ni s-a spus că, potrivit planului, ea trebuie să fie de 24 ha. pe zi. — Se realizează ? — Nu întotdeauna — precizează tov. M. Roppelt. — De ce ! — Uneori din cauză că nu reuşim să mobilizăm la lucru pe toţi casaţii şi secerătorii planificaţi, iar alteori, datorită deselor defecţiuni la cele două combine. Cum nu era prima gospodărie unde se semnalează dese defecţiuni mecanice la maşinile agricole, ne-am interesat mai îndeaproape de funcţionarea combinelor. Cele constatate n-au darul să aducă laude conducerii S.M.T. Rupea. Combinele de la Jibert se opresc adesea în lan. Ba (Continuare în pag. 2-a) IN FOTOGRAFIE: La recoltări cu combina, în lanurile G.A.C. Măeruș. LA ŞCOALA Poţi întîlni în aceste zile prin secţiile uzinelor „Steagul Roşu“ din Braşov o mulţime de tineri îmbrăcaţi în salopete. îi interesează absolut tot şi nu rareori îi poţi vedea desenînd în caiete schiţa vreunei maşini, trebăluind ei înşişi pe lingă ele, sau ascultînd cu atenţie explicaţiile inginerilor, maiştrilor şi muncitorilor. Nu e greu de ghicit despre cine e vorba. Sunt studenţii Institutului politehnic Braşov, care se află aici în practică. Cunoştinţele teoretice acumulate în timpul anului sunt completate acum cu cunoştinţe practice. Familiarizarea cu producţia, cu maşinile despre care au învăţat doar la cursuri, le este cît se poate de folositoare, lărgindu-le orizontul. Iată secţia forjă. Prin ferestrele cuptoarelor care mormăie asurzitor, răbufnesc flăcări verzui. Din pîntecele lor incandescente se simte răsuflarea fierbinte a metalului topit, care iradiază o căldură continuă. Uriaşele piese de lingă cuptoare strivesc cuminţi bucăţile de metal, dîndu-le diferite forme. Alături de ele ciocanele, adevărate namile de oţel, îşi năpustesc braţele lor formidabile asupra pieselor înroşite. Conduse de mîinile oamenilor, maşinile dau formă metalului, iar vocile lor răsunînd pe felurite tonuri, se unesc într-un singur zvon comun, zvonul muncii intense. La presa de debavurat l-am întîlnit pe studentul Niţă Dumitru, de la grupa 1205. Sub mîinile lui, maşina se supune ascultătoare. — Cum merge ? De fapt, nici nu e nevoie de răspuns. Piesele ies de sub „îmbrăţişările“ presei, adunîndu-se cuminţi în maldărul de lingă maşină. Lingă o altă presă, ne-a atras atenţia un grup de studenţi. Unul din ei vorbeşte, iar ceilalţi ascultă, privind cînd spre el, cînd spre tovarăşul asistent. Aflăm că am nimerit la un colocviu. Cel care răspunde acum e studentul Bădiţă Gheorghe ; a lucrat pînă acum PRODUCŢIEI la maşina de presat prin fricţiune, pe care trebuie s-o cunoască cît se poate de bine. Bădiţă Gh. vorbeşte cu siguranţă. „Nota 10!“ Colegii îl felicită. Colocviile constituie un prilej de verificare a modului în care studenţii şi-au însuşit cunoştinţele practice în legătură cu producţia. Cei care au obţinut rezultate bune în timpul anului, ca : Gherasim Sergiu, Baculea Alexandru, Ion Stan, Petrescu Doru şi alţii, se dovedesc şi aici la înălţime. Secţia vopsitorie pare la prima vedere pustie. Am întîlnit aici cîţiva studenţi de la grupa 1206. Ne-am arătat surprinşi că nu vedem nici un muncitor. — Şi nici n-o să prea vedeţi ! — ne asigură studenta Ionescu Maria. Aici LIVIU PLUGARU (Continuare în pag. 3-a) in secţia filatură a fabricii „Octombrie Iaşia, Botos Ida şi Munteanu Asineta, calitate şi îşi depăşesc norma cu 30—35 Roşu" din Ghimbav lucrează şi filatoarele : Gafiţoiu Elena, Drăuşan Anas Cele patru filatoare evidenţiate ale intrecerii socialiste dau fire numai de bună la sută. ÎN FOTOGRAFIE , le putem vedea discutînd despre calitatea firelor. (Foto : GH. BANUŢĂ) Utilaje moderne în exploatările forestiere Pe zi ce trece, exploatările forestiere din regiunea Braşov sunt înzestrate cu tot mai multe mecanisme şi utilaje moderne. La întreprinderile forestiere din Făgăraş şi Homorod au intrat în funcţiune cite un funicular pasager. Pînă acum întreprinderile forestiere sunt dotate cu peste 100 de funiculare de diferite tipuri: Wyssen, semipermanente, automotoare etc. La secţia de tîmplărie din Cincul a cooperativei „înainte“ din Agnita, sarcinile de plan se realizează ritmic, lună de lună. Pe primul semestru al anului, planul de producţie a fost realizat în proporţie de 101,6 la sută. Au fost executate sute de garnituri de dormitor tip Sibiu“ şi garnituri de bucătărie tip „Păltiniş“, în întrecerea socialistă s-au evidenţiat tov. Berger A., Micheli Günther, Moldovan Dumitru şi alţii. (MAP.CEL URSU, coresp.). Mobilă de bună calitate Mama şi puiul Circul din Budapesta la Mediaş în cadrul schimburilor culturale pe care ţara noastră le face cu ţările vecine, artiştii de circi varietăţi din R.P.U. vor prezenta la Mediaş de la 7 la 11 august 1963 spectacolul „Stelele Budapestei". Programul cuprinde mari atracţii şi numere care reprezintă o inovaţie în arta circului, fiind încadrate într-un concert de muzică uşoară şi prezentate de cunoscuţii comici Boros—Eötvös de la ,,Kamara Varieté“ din Budapesta. Pentru oamenii muncii din regiune se vor organiza la cerere excursii cu preţ redus prin filialele şi agenţiile O.N.T. „Carpaţi", pentru a se crea posibilitatea vizionării acestui spectacol distins cu Premiul Internaţional pentru circ şi varietăţi „Oskar“. Noi cadre sanitare Marţi, la sfatul popular regional, a avut loc repartizarea în unităţile sanitare din oraşele şi satele regiunii a peste 500 de absolvenţi ai şcolilor tehnice sanitare de la Braşov şi Sibiu. Cu aceasta, numărul cadrelor medii sanitare din regiunea noastră se ridică la aproape 4.800. Cu 75 la sută mai mult în prima jumătate a anului în curs, oamenii muncii din raionul Sf. Gheorghe au cumpărat cu 75 la sută mai multe produse industriale, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numai mobilă s-a vîndut în valoare de peste 5.000.000 lei. Desfacerea bicicletelor şi a motocicletelor a crescut cu 22 la sută, a mașinilor de cusut cu 33 la sută, a televizoarelor cu 19 la sută, a aspiratoarelor de praf cu 15 la sută etc.