Drum Nou, septembrie 1963 (Anul 20, nr. 5808-5832)

1963-09-17 / nr. 5821

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!­lum nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL RM.R. I SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, NR. 5821 ★ MARȚI, 17 SEPTEMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Toate lucrările agricole de toamnă iiiiHiimiHiiHNmHiHiiiimiiiiHfTiinimimiimiiiniiiimHiiiKmiiiiniiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiHiHiiiiiifiiiiiHiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiKiiiimi -în cele mai bune condiţii agrotehniceI 'imHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiHiiiiiiînniiiiiiiiiiniiiniiiiiiniiniiiiiiiiHiiiifflntHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiHiniiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitimiiiiiimiiiiiii'' LA TIMPUL OPTIM în toate secţiile şi brigăzile gos­podăriei de stat din Agnita, au în­ceput din plin muncile agricole de toamnă- Ajutaţi efectiv de mecani­zatori, lucrătorii de aici execută ară­turi pentru însămînţări, recoltează culturile tîrzii şi însilozează mari cantităţi de plante furajere. îndrumaţi de specialişti, lucrăto­rii gospodăriei au început să elibe­reze mai întîi terenurile ce se vor însămînţa cu culturi de toamnă. Pînă acum s-au recoltat peste 50 ha. cul­tivate cu cartofi şi porumb boabe, s-a pregătit terenul în proporţie de peste 50 la sută şi s-au însămînţat cu secară mai mult de 80 ha. Lucră­rile de pregătire a terenului şi însă­­mînţările se fac cu multă atenţie, respectîndu-se cu minuţiozitate tim­pii optimi şi regulile agrotehnice. NUMAI SEMINŢE CONDIŢIONATE! Pentru însămînţările din toamna acestui an, sunt necesare mari canti­tăţi de seminţe care vor trebui în întregime condiţionate. Pentru buna desfăşurare a acestei lucrări care nu suferă nici cea mai mică­ întîrziere, s-a pus la dispoziţia unităţilor agricole un important nu­măr de selectoare şi trioare. In gospodăriile colective ce apar­ţin de oraşul Braşov şi în cele din raioanele ■ Făgăraş şi Rupea, semin­ţele au fost selectate în proporţie de peste 80 la sută, iar în cele din raioanele Sighişoara, Mediaş şi Sibiu, în proporţie de peste 75 la sută. Sunt necesare măsuri pentru im­i­­ulsionarea acestei acţiuni şi în ce­dalte raioane. In acest scop va tre­bui să se ia măsuri pentru ca semin­ţele să se condiţioneze şi în timpul nopţii, folosindu-se la maximum ca­pacitatea utilajelor. NICI O INTÎRZIERE Pînă duminică, 15 septembrie, în re­giunea noastră s-a pregătit pentru în­­sămînţări o suprafaţă de aproape 28.000 ha. în comunele din raionul Tg. Se­rtt loci' rlimn «anulîla vmvtfv o UU t/l vtjUVl» uut/u SUUiV­­ unic agrotehnice peste 3.800 ha., ceea ce echivalează cu peste 30 la sută din plan, în restul raioanelor şi cu deosebire în Mediaş şi Rupea, lucrările de pregătire a terenului nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor şi a necesităţilor. Arăturile şi celelalte lucrări pregă­titoare, au rămas mult în urmă şi din cauză că recoltarea culturilor tîrzii, în special a sfeclei de zahăr şi a cartofi­lor, care au ajuns în mare parte la maturitate, se face cu multă înceti­neală, în gospodăriile colective din raionul Rupea, spre exemplu, sfecla de zahăr a fost recoltată de pe o suprafaţă de numai 191 ha., iar cartofii de pe 149 ha. Se impun măsuri urgente pentru gră­birea recoltării culturilor tîrzii în toa­te raioanele şi, concomitent, pentru pregătirea în bune condiţii a tuturor suprafeţelor ce urmează a fi însămîn­­ţate. APROAPE 6.000 HA. ÎNSĂMÎNŢATE în două raioane din regiune — Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe — s-au însămînţat 2.900 ha., adică aproape jumătate din întreaga suprafaţă se­mănată în regiune. Din cele 5.936 ha. însămînţate pe regiune cu griu, secară şi orz, peste 4.100 ha. sunt cultivate în gospodăriile colective. 1.272 PROBE DE SEMINŢE DE GRÎU Din unităţile agricole din regiune şi de la bazele de recepţie au fost trimise la Laboratorul regional de control al seminţelor, 1.272 probe de seminţe de grîu. Acestea cores­pund unei cantităţi de peste 20.000 tone seminţe. Din raioanele Agnita, Sf. Gheorghe şi Sibiu, s-au primit cele mai multe probe. Conducerile unităţilor , agricole din oraşul Braşov şi cele din raioanele Tg. Secuiesc şi Sighişoara, care au rămas mult în urmă cu această lu­crare, trebuie să ia măsurile cuve­nite pentru ca trimiterea de probe la laborator să se încheie cît mai curînd posibil. De asemenea, trebuie avut grijă ca toate seminţele ce se vor trimite la laborator să corespundă purităţii biologice. PESTE 96 LA SUTĂ Lucrătorii celor 2 gospodării de stat din oraşul Braşov, au recoltat pînă acum peste 320 ha, cultivate cu cartofi, ceea ce reprezintă peste 96 la sută din plan. în aceste zile, în ambele gospodării se recoltează ul­timele suprafeţe de cartofi. Produc­ţiile realizate la unitatea de supra­faţă sunt în general bune. Colectiviştii din Apold, raionul Sighi­şoara, au cultivat în acest an cu sfeclă de zahăr o suprafaţă de 75 hectare. ÎN FOTOGRAFIE : Aspect de la trans­portul sfeclei de zahăr. Maria Deac şi Walter Reisenauer sunt doi dintre muncitorii evidenţiaţi în întrecerea socialistă care se desfăşoară în cadrul fabricii „13 Decembrie“ din Sibiu. Ei se evidenţiază pentru felul exemplar în care îşi realizează zilnic sarcinile de plan şi prin calitatea superioară a produselor la care lucrează. Proiectanţii îşi vor respecta angajamentul Prima sarcină a colectivului de proiectanţi din C.S.A.P.C. Braşov, în perioada actuală, o constituie asi­gurarea documentaţiilor tehnice ne­cesare, astfel încît, pe cuprinsul re­giunii noastre, la sfîrşitul acestui an, 1500 apartamente să fie ridicate la roşu. Spre deosebire de ceilalţi ani, în vara anului 1963 s-a luat un „start“ bun în privinţa organizării şi plani­ficării activităţii de proiectare în aşa fel ca întreprinderile de con­strucţii să primească la timp proiec­tele de execuţie, să aibă posibilitatea să folosească la maximum timpul prielnic executării lucrărilor afară, urmînd ca în perioada de iarnă să continue lucrările în interior. Pornind de la necesităţile şi posi­bilităţile de execuţie a apartamen­telor în oraşul şi regiunea Braşov, pentru această perioadă, Sfatul popu­lar regional a transmis C.S.A.P.C. sarcinile ce-i revin, cu obiective şi termene precise, pentru a pune la dispoziţia constructorilor documen­taţii tehnice complete şi la timp. Pentru a se realiza aceasta, este necesar ca în lunile august şi sep­tembrie să se elaboreze proiectele de execuţie pentru 868 apartamente, iar pînă la finele anului pentru încă 813 apartamente. Aceasta este sarcina noastră principală. Trebuie scos în evidenţă faptul că elaborarea acestui volum mare de documentaţii într-un timp destul de scurt , a ridicat şi ridică probleme di­ficile în faţa C.S.A.P.C. Biroul organizaţiei de partid, pri­mind această sarcină şi apreciind im­portanţa ei deosebită, s-a consultat cu conducerea tehnico-administrati­­vă şi apoi a stabilit măsuri concrete pentru colectivul de conducere şi or­ganizaţiile de sindicat şi U.T.M., în­cît, astăzi, tot colectivul de proiec­tanţi se găseşte mobilizat pentru rea­lizarea în termen a proiectelor ne­cesare frontului de lucru pentru lo­cuinţe. Conducerea C.S.A.P.C., îm­preună cu şefii de ateliere, a trecut imediat la întocmirea de grafice spe­ciale cu termene interne precise de predare-primire a lucrărilor între a­­teliere şi specialităţi, asigurînd o co­relare perfectă a acestora şi respec­tarea termenelor finale transmise de sfatul popular regional. In cadrul adunării generale de partid din luna august au fost infor­maţi toţi comuniştii din C.S.A.P.C. despre această sarcină, stabilindu-se măsuri cu efect mobilizator. Cu pro­blemele frontului de lucru pentru locuinţe a fost instruit grupul de a­­gitatori ai organizaţiei de bază, o parte de tovarăşii din activul fără de partid au primit sarcini precise, co­mitetul sindical a actualizat agitaţia vizuală cu lozinci care popularizea­ză sarcinile proiectanţilor în această perioadă, gazeta de perete publică mereu materiale legate de proiectele în lucru, iar staţia de radioamplifi­care popularizează rezultatele obţi­nute pînă în prezent. Nu a fost ne­glijată munca de la om la om. S-a reuşit ca fiecare proiectant să fie convins de importanţa executării la termen a proiectelor pentru frontul de lucru. Acelaşi lucru este valabil şi pentru tovarăşii din serviciile au­xiliare ale instituţiei Ca urmare a măsurilor luate şi a muncii politice desfăşurate, se con­stată că toate termenele scadente pî­nă în prezent au fost respectate. Ast­fel, conform graficelor, au fost pre­date : planurile de fundaţii şi cofraj pentru blocurile 4 şi 5 glisate din cvartalul Zona Gării; proiectele de ansamblu şi execuţie a două blocuri din cartierul Terezianum Sibiu (blocu­rile 11 şi 12 — cadre de beton ar­mat şi partere comerciale însumînd 112 apartamente); proiectul de an­samblu în zona club I, Oraşul Vic­toria ; temă detaliu pentru cartierul Steagul Roşu III; studiu tehnico­­economic pentru un cvartal pe str. Armata Roşie, Sibiu; detaliu de sis­tematizare pentru zona Casei de cul­tură Făgăraş şi altele. La obţinerea acestor rezultate şi-au adus o contribuţie deosebită un număr mare de proiectanţi în frunte cu co­muniştii. Inginerii M. Suman, P. Ră­­dulescu, FL Gheorghiţă, Gh. Ivănitea-Ing. PETRE POPA, secretarul organizației de partid D.S.A.P.C.-Braşov (Continuare în pag. 2-a) ------a ................ Lucrări gospodăreşti în oraşul Codlea Amenajarea şi întreţinerea străzi­lor, trotuarelor, podurilor şi podeţe­lor sunt lucrări cărora Comitetul executiv al Sfatului popular orăşe­nesc­ Codlea, prin secţiunea de re­sort, le acordă o mare atenţie. Edilii de aici au construit în acest an trotuare pe o suprafaţă de peste 5.200 metri pătraţi, cea mai mare parte fiind şi asfaltate. In prezent se continuă intens lu­crările de asfaltare a trotuarelor de pe Strada Nouă. în planul de lu­crări sunt prevăzute de asemenea con­strucţia a 12 podeţe din beton în va­loare de 60.000 lei. (N. SECE­­LEANU, corespondent). Unitate comerciala moderna Zilele acestea s-a deschis în centrul oraşului Sighişoara un magazin, complet renovat, pentru desfacerea articolelor de menaj. Mobilierul nou, vitrinele mari, lumina fluores­centă şi modul cum au fost organi­zate spațiile comerciale, îl situează printre cele mai moderne unităţi co­merciale din acest oraş. Vaccinarea antivariolică a copiilor Intre 23 şi 30 septembrie a.c. începe in regiu­nea noastră vac­cinarea antiva­riolică a copii­lor între 3 şi 15 luni şi revacci­­narea copiilor de 7 ani. Copiii în­tre 3 şi 15 luni vor fi vaccinaţi circumscrip­ta­ţiile de care a­­parţin, iar copiii de 7 ani vor fi revaccinați la școlile elemen­tare. O puternică, variată şi consistentă bază furajeră! — Să stringeni cantităţi cît mai mari de frunzare — Perioadele secetoase care s-au suc­cedat în ultima vreme, au făcut ca în unele gospodării agricole colective din regiunea noastră producţia de furaje să nu se ridice la nivelul aş­teptărilor. De aceea, vor trebui luate măsuri pentru descoperirea şi valori­ficarea tuturor rezervelor interne de furaje, asigurîndu-se o raţie şi jumă­tate de nutreţuri pentru fiecare ani­mal. La şedinţa plenară lărgită a Co­mitetului raional de partid Sibiu s-a pus mare accent pe folosirea frunza­relor în hrana oilor. Dintre diferitele tipuri de frunza­re, cele mai valoroase sunt frunzarele de salcie, salcîm şi de plop. Valoa­rea nutritivă a acestora este urmă­toarea : Frunzare de salcîm — 0,46 uni­tăţi nutritive cu 70 gr. albumină digestibilă ; Frunzare de salcie — 0,38 unităţi nutritive cu 22 gr. albumină diges­­tibilă ; Frunzare de plop — 0,52 unităţi nutritive cu 34 gr. albumină diges­­tibilă. O valoare nutritivă mai redusă o au frunzarele celorlalte esenţe fo­ioase, dintre care amintim stejarul şi mesteacănul ale căror frunze se pot folosi în hrana oilor. Dacă însă ţinem seama că, în mod o­­bişnuit, conţinutul în unităţi nutriti­ve al fînurilor variază între 0,40— 0,50, iar cel al paielor între 0,30 şi 0,37, reiese în mod evident calităţile furajere ale frunzarelor amintite. La pregătirea frunzarelor trebuie avut grijă ca ramurile recoltate să fie cît mai bogate în frunze iar a­­cestea să nu se scuture în timpul us­cării, sau prin manipulări ulterioare, însemnătatea acestei recomandări este evidentă, dacă avem în­­vedere următoarele diferențe în valoarea nutritivă a principalelor componente ale frunzarelor : Salcie 0,38 0,27 Ramurile şi rămurelele cu frunza­re se vor tăia în aşa fel, încît arbo­rii respectivi să nu fie distruşi. Ra­murile tăiate se leagă în snopi cu a­­jutorul unor nuiele de răchită. O atenţie deosebită trebuie acor­dată depozitării frunzarelor. Ele nu vor fi aşezate direct pe pămînt, ci pe un strat de aşternut (lemne usca­te cu paie, sau fîn de proastă cali­tate). Şirele se clădesc în aşa fel în­cît să asigure scurgerea apelor de ploaie de-a lungul ramurilor dinăun­trul şirelor înspre afară. Pentru furajare se clădesc în po­ziţie orizontală, construindu-se şi­ruri de snopi de cîte 3—4 m. lun­gime. Peste aceste şiruri se aşează dinspre părţile laterale alţi snopi în poziţie oblică, astfel încît snopii aşe­zaţi în faţă să se întretaie la vîrf, iar la bază lăţimea grămezii de frun­zare să ajungă de 1,20—1,40 m. Trebuie, de asemenea, arătat că cel mai potrivit termen pentru recolta­rea ramurilor de arbori şi arbuşti pentru frunzare îl constituie începu­tul lunii septembrie. De aceea este necesar ca unităţile agricole să ia mă­surile cuvenite pentru organizarea imediată a echipelor care să se ocu­pe exclusiv de executarea acestei lu­crări. Ing. K. NIEDERMAIER, cercetător principal la Staţiunea experimentală agricolă Braşov Esenţa Conţinut în unităţi nutritive Frunzele Ramurile Salcîm 0,46 0,21 A I­nainte termen Echipa maistrului Bogoly Iosif de la Fabrica de che­restea din Zărneşti a început lucrările de revizie şi re­paraţii, cunoscînd exact fiecare etapă de lucru. Şeful brigăzii de lăcătuşi, Gh. Ciucăşelul şi-a luat angajamen­tul de a termina cu trei zile înainte lucrările de lăcătu­­şerie. La fel au procedat şi muncitorii Gh. Grecu, Lu­dovic Simon şi D. Frîncu. Scrisoarea corespondenţilor noştri M. STĂNILĂ şi D. ION ne anunţă că angajamentul a fost depăşit. Organizîndu-se foarte bine echipele de mecanici şi elec­tricieni, de zidari şi strungari, reparaţiile au fost termi­nate cu 6 zile înainte. Au fost felicitaţi cu acest prilej muncitorii Vîntoiu Ioan, Csömör Bela, Răuţă Nicolae, Fü­löp Árpád şi alţii, care au asigurat lucrări foarte bune. Terminarea reviziei şi reparaţiei înainte de timp a de­terminat debitarea a 1.600 m.c. cherestea de buşteni peste plan. Lucrări edilitare Sfatul popular re­gional Braşov se preocupă continuu de intreţinerea şi înfrumuseţarea dru­murilor. De la în­ceputul anului a­­cesta şi pină în pre­zent au fost reali­zate pe ansamblul regiunii 880 km. drumuri, 776 m. l. poduri şi podeţe, modernizîndu-se tot­­odată 8 km. dru­muri (Mediaş—Bîr­­ghiş şi Rupea—Ho­­morod). Pe lingă şosele au fost plan­taţi 11.640 pomi fructiferi. Aspecte de la deschiderea noului an de învăţământ la noua Şcoală de 8 ani din cartierul „Steagul roşu“ din Braşov. ­­­na­ţii tehnice Biblioteca tehnică, in cola­borare cu biblioteca sindicală de la Complexul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara au organizat pentru prima oară o acţiune comună de popularizare a literaturii de specialitate intitulată „Luna cărţii tehnice“. Astfel, s-a sta­bilit pe baza unui plan de ac­tivitate ca în perioada 15 au­gust — 15 septembrie a.c. să fie prezentate în faţa munci­torilor, tehnicienilor şi ingine­rilor diferite conferinţe cu ca­racter tehnico-ştiinţific, orga­nizate recenzii, expoziţii şi­ vi­trine pentru popularizarea căr­ţilor tehnice existente în biblio­tecă, iar la staţia de radioam­­plificare să aibă loc în fiecare săptămână o emisiune specială „Tribuna inovatorului”. Bilanţul activităţilor desfăşu­rate în cadrul „Lunii cărţii teh­nice" este bogat. In această perioadă s-a amenajat o vitri­nă pe tema: „Cartea tehnică la locul de muncă", s-a con­fecţionat un panou-expoziţie cu caracter permanent pentru popularizarea noilor cărţi a­­părute în Editura tehnică, au rrt#* rt«rt/*Mi*»/t­­ rt VOZ'OVS *T1f­­tt/* J KS2 U Uf f WbbM’OKV ps ■­marginea cărţilor: „Oboseala metalelor” şi ,,Mecanizarea şi automatizarea". De asemenea, in cadrul emisiunilor speciale prezentate la staţia de radio­amplificare în cadrul rubricii „Tribuna inovatorului" au vorbit ing. Marian Octavian despre „Reumidificarea ames­tecului de sticlă”, tehnicianul C.T.C. Moşoiu Viorel despre „Calitatea reparaţiilor şi între­ţinerea utilajelor“ şi alţii. O interesantă expunere a fost făcută pentru muncitorii cera­­mişti pe tema „Metode noi pentru deferizarea barbotinei şi glazurii". li 12 noi Sortimente Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la întreprinderea industrială lo­cală Braşov au realizat în primele 8 luni din acest an 12 noi sortimente, cu­­ mai mult faţă de angajamentul anual. Printre acestea se numără scaune pentru şoferi şi pasageri, garnituri de cauciuc pentru maşini­ auto, piu­liţe din alamă pentru articolele de uz casnic etc. Pînă la sfîrşitul anului colectivul acestei întreprinderi este hotărît să introducă în producţia de serie şi alte sortimente. MEI PRIMA Ieri s-au deschis şcolile. Mii de şcoli pe întreg cuprinsul ţării. Din­tre care, noi, peste 300. Ieri s-au deschis şcolile şi pe porţile lor au păşit sute de mii de copii, mii şi mii de profesori şi învăţători. Incepînd de ieri, zeci de milioane de cărţi au început a fi răsfoite cu nesaţ. Fiorii primei întîlniri! In regiune, de ieri trăiesc din plin zece şcoli noi, de ieri, cu două mii de elevi mai mulţi de­cit în anul trecut au început să în­veţe în primele patru clase, cu patru mii cinci sute mai mult — în celelalte trei clase şi cu o mie cinci sute mai mult — în învăţămîntul mediu. ★ Cine poate uita fiorii primei în­­tilniri — clipa aceea în care (deşi afirmaţia e banală) bătăile inimii o iau razna, clipa aceea în care stai faţă-n faţă cu surpriza, o vezi şi n-o cunoşti, o cunoşti şi nu o-nţelegi ! Oare pentru aceia care păşesc „in­­tîia-şi dată pentru prima oară" (pre­cum ar spune cu seriozitate de data asta Caragiale) pragul şcolii, emoţiile nu-s identice cu acelea ale primei întîlniri ! Fireşte că da. Ce ne fa­cem însă cu aceia care nu intră în prima clasă, ci într-a doua sau a şaptea — emoţiile lor nu sînt ace­leaşi ? Desigur că da. Şcoala, acest prim pas în viaţă, îţi oferă an de an început de an şcolar marile bucurii ale primei întîlniri, indiferent de clasa pe care o urmezi. Puiul de om aflat pe prima treaptă a acestei scări ascensive are o strin­­gere de inimă în faţa uşii pe care stă scris: „clasa I-a“. El nu ştie ce-i aia clasă, nu ştie ce-s alea bănci, ce-i aia tablă. El a auzit că există „to­varăşul învăţător”, care-i va deveni un al doilea părinte şi, mai presus de toate, ştie cu precizie că stringe sub braţ o servietă, prima lui, servie­tă, în care s-a cuibărit parcă şcoala cu toate necunoscutele ei. Şi deşi nu ştie să exprime în vorbe, el îşi dă perfect de bine seama că odată apă­sată clanţa uşii şi întins primul pi­cior peste prag, face primul pas­­ viaţă. Incepînd din această clipă chiar dacă nu le numeşte aşa, va avea oarecari responsabilităţi. •­ In noul cartier Steagul Roşu din Braşov a apărut o nouă şcoala di­n ani, care, în clipa în care citim aceste rînduri, are sublima vîrstă de... o zi! Să urăm nou­-născuţi cele cuvenite, sa deschidem uşa , să intrăm în vîrful picioarelor. Totul e nou aici: directorul, pro­fesorii (40 la număr), copiii (1200 ) număr, dintre care 250 „întîia­şi date pentru prima oară“.), băncile (pe can n-a avut încă timp să se aşeze primiu şi inevitabilul firicel de praf). Totul miroase aici a proaspăt, a tinereţe Curăţenia e de domeniul laboratoru­lui farmaceutic. (E de notat că toata curăţenia premergătoare zilei de des­chidere a fost făcută cu ajutorul părinţilor. Care dintre ei ? E greu de spus pentru că au fost toţi, abso­lut toţi! Ba, unii şi-au mai adu­ şi familiile...­ — Sîntem locatari noi în casă noua. Vă daţi seama cît e de minu­nat ! Sînt învăţătoare de 8 ani şi an de an am trăit, cu intensitate sporită, bucuriile începutului. De data aceasta e cu totul altceva: totul e nou aici — cartierul, şcoala, copiii, noi... Idealurile, deşi aceleaşi, par şi ele noi ... M-am îndepărtat de Aglaia Ur­sache să n-o văd cum îşi striveşte cu colţul batistei lacrima dintre ge­ne. Ce să-i faci: fiorul primei, me­reu primei întîlniri ! — Mămica, unde-i clasa I — Înăuntru, acolo e. Fetita a privit foarte mirată in B. DUNAREANU (Continuare în pag. 3-a) -------­ih a TM­. Confecţii peste plan Desfăşurînd o susţinută întrece socialistă, colectivul de muncă fabricii „Steaua Roşie” din Sib îşi intensifică eforturile pentru pr­ducerea unor confecţii cît mai trh­nice, aspectuoase, în măsură să sat facă exigenţele crescînde ale cum­părătorilor. Cu aceeaşi grijă se preocupă mu­ritorii, tehnicienii şi inginerii de ai şi de creşterea producţiei şi produ­tivităţii muncii. Ca o primă duvad­a acestui fapt sunt şi cele 36-30 confecţii pentru femei, copii şi bă­baţi pe care le-au dat în acest­­ peste prevederile planului, ILSE HOFBAUER, cores

Next