Drum Nou, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5833-5859)

1963-10-10 / nr. 5841

Pag. 2 MICI DMN MUNCITOR SUB FORMA DE PRODUCŢIE Organizaţia noastră de bază pe schimb activează în secţia email. Ea cuprinde 40 de membri şi candidaţi de partid repartizaţi în locurile cheie ale pro­ducţiei. Principala preocupare a organizaţiei noastre de bază e valorificarea cit mai completă a rezervelor interne ale pro­ducţiei. în acest sens noi analizăm pe­riodic atît în adunările generale cit şi în şedinţele de birou felul cum se în­deplinesc principalii indicatori de plan în cadrul schimbului. Paralel cu aceasta ne consultăm în permanenţă cu mem­brii şi candidaţii de partid, cu ceilalţi oameni ai muncii asupra problemelor ivite şi care, soluţionate, duc la creşte­rea producţiei şi productivităţii mun­cii, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. Să dăm un exemplu. La un moment dat organizaţia noastră de bază a fost sesizată de faptul că unii muncitori nu-şi realizau zilnic sarcinile de plan. Ce era de făcut ? întrebarea ne frămîn­­ta pe toţi, cu toate că majoritatea muncitorilor îşi îndeplineau sarcinile de producţie ; procentul, deşi mic al acelora ce nu-şi realizau planul, in­fluenţa rezultatele pe întregul schimb. Pentru a soluţiona această problemă am constituit un colectiv format din membri şi candidaţi de partid cu o bună pregătire politică şi profesională, care a primit sarcina să analizeze în parte caz cu caz. Colectivul s-a achi­tat bine de sarcina încredinţată. El a prezentat un material documentat din care s-au putut stabili care erau cau­zele deficienţelor. Astfel, o parte din şefii de echipă în loc să se situeze în fruntea acţiunilor pentru îndeplinirea planului, să consti­tuie nuclee de întărire a disciplinei, ei înşişi săvîrşeau o serie de abateri. Aşa, de pildă, Dionisie Grita, şef de echipă la atelierul fundamental, dădea lucru de mîntuială, lipsea nemotivat de la ser­viciu, ceea ce se răsfrîngea şi asupra ce­lorlalţi muncitori cu care lucra. Existau şi alte genuri de abateri. Le­­pădatu Ştefan, şef de echipă la atelie­­ Din experienţa organizaţiilor de bază pe schimburi rul de execuţie specială, nu-şi realiza zilnic sortimentele planificate. Această situaţie se datora în mare măsură fap­tului că maistrul şef de schimb nu exer­cita un control riguros asupra muncii prestate de fiecare echipă, nu asigura asistenţa tehnică necesară. De asemenea, nu era suficient de organizată răspîn­­direa experienţei acumulate de munci­torii mai vechi deşi în cadrul secţiei o serie de tineri ca Gheorghe Moraru, Valeria Florea, Georgeta Panaitescu, care fiind nou angajaţi, nu se puteau încadra în ritmul muncii din cadrul e­­chipelor. Odată cunoscute cauzele, organizaţia de bază a putut lua măsurile politice corespunzătoare. în această direcţie a intensificat controlul asupra felului cum conducerea administrativă din cadrul schimbului se achită de atribuţiile ce îi revin. în echipele ce aveau greutăţi în realizarea planului au fost reparti­zaţi membri şi candidaţi de partid. Muncitorii cu mai puţină experienţă au fost repartizaţi pe lîngă muncitori de înaltă calificare, care să-i ajute în apro­fundarea cunoştinţelor profesionale. Totodată s-au deschis cursuri de specia­lizare pe profesii. Paralel cu acestea s-a intensificat munca politică de masă. Cei 30 de agi­tatori au organizat periodic convorbiri la locul de muncă pe tema îndeplinirii zilnice a planului de producţie, între­cerea socialistă a fost intensificată. Co­munistul Emeric Holsz, şef de echipă, a chemat la întrecere pe toţi emailato­­rii. Oamenii au răspuns cu bucurie a­­cestei chemări. Pentru ca flacăra între­cerii să ardă continuu, la gazeta de pe­rete, la staţia de radioamplificare sunt popularizate cu regularitate rezultatele ei. Au fost afişate lozinci cu asemenea conţinut: „Cinste echipei conduse de Ioan Bereş, care a depăşit planul lunar cu 30 la sută“. Totodată s-au înmînat drapele de evidenţiaţi în întrecere unui număr de 20 tovarăşi. Controlul permanent efectuat asupra felului cum se îndeplinesc măsurile lua­te a scos în evidenţă şi alte neajunsuri. La un moment dat s-a constatat creş­terea procentului de rebut. Măsuri s-au luat pe loc. S-a introdus un control strict asupra felului cum se respectă tehnologia de fabricaţie a noilor sorti­mente, s-a aplicat o nouă metodă de introducere şi scoatere a vaselor în cuptoarele de ars email etc. Preocuparea organizaţiei noastre de bază pe schimb pentru realizarea de către fiecare muncitor a sarcinilor de producţie a dat rezultate bune. Lucrurile au început să meargă din zi în zi tot mai bine. In luna septembrie a.c., de pildă, planul de producţie pe ansamblul schimbului a fost realizat şi depăşit la toţi indica­torii, calitatea produselor fiind îmbună­tăţită cu peste 5 procente faţă de plan. Putem să ne mîndrim cu faptul că în schimbul nostru nici un muncitor nu a rămas în nici o zi din cadrul lunii sep­tembrie cu planul de producţie nereali­zat. Acesta este un rezultat meritoriu care ne mobilizează la noi succese. SILVESTRU BORZA, secretarul organizaţiei de bază nr. 3 pe schimb, secţia email, uzina „Emailul Roşu“ Mediaş îndeplinirea planului, în atenţia comuniştilor îndeplinirea­ ritmică şi la toţi in­dicatorii a planului de producţie este una din problemele care stă con­tinuu în atenţia organizaţiei de par­tid de la F.A.T. Codlea. De curînd, in cadrul unei şedinţe de birou lăr­gite această problemă a făcut obiec­tul unei temeinice analize. Din dis­cuţiile purtate cu acest prilej a re­ieşit că în primele 9 luni din acest an, planul producţiei globale şi pro­ducţiei marfă a fost îndeplinit cu bune rezultate. Analiza făcută de comunişti a scos la iveală faptul că anul acesta s-a desfăşurat o muncă politică­ organi­­zatorică mai susţinută pentru desco­perirea şi valorificarea rezervelor interne ale producţiei. Drept rezul­tat au fost înregistrate economii la preţul de cost în valoare de 792.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 1.383.000 lei. Cu toate acestea, aşa cum a sub­liniat tovarăşul Gheorghe Hărmă­­neanu, secretarul organizaţiei de partid, realizările puteau fi şi mai mari dacă se acorda din partea con­ducerii întreprinderii atenţia cuve­nită calificării muncitorilor şi în­deosebi a acelora care lucrează în atelierul de sudură electrică şi auto­genă. Biroul organizaţiei de bază a luat hotărîrea să sprijine conducerea întreprinderii pentru organizarea u­­nui curs de calificare a sudorilor. Acest curs a şi fost organizat, fiind frecventat în prezent de 45 de mun­citori. Şapte dintre cei mai bine pre­gătiţi ingineri, tehnicieni şi maiştri din întreprindere se ocupă cu price­pere de instruirea teoretică şi prac­tică a acestor cursanţi dornici de a se califica în meseria de sudor. Rezultate bune la achiziţii Cooperativa de consum din Codlea a obţinut rezultate bune la achiziţii de produse agroalimentare. Planul valoric pe luna septembrie a fost realizat în proporţie de 137 la sută. Pe trimestrul III a.c. planul valoric a fost realizat în proporţie de 135 la sută. Gospodăria colectivă „7 Noiem­brie" din localitate a valorificat în această perioadă prin cooperativă peste 20­ 000 bucăți ouă. NIŢU MARIN, coresp. Concurs „Pentru cea mai bună corespondenţă“ In cinstea celei de-a XX-­a ani­versări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, revista­­ „în­drumătorul cultural“ a Comitetu­lui de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat un concurs „Pentru cea mai bună corespondenţă“, care se va încheia la 1 august 1964. Corespondenţilor fruntaşi li se vor atribui premii în aparate de radio, picupuri, aparate de foto­grafiat, croaziere pe Marea Nea­gră, în Delta Dunării, excursii etc. Concursul are ca scop popu­larizarea succeselor dobîndite, sub conducerea partidului nostru, pe tărâmul culturii de masă și în generalizarea experienței bune în acest domeniu. Fişierul pe profesii La biblioteca comunală din Caţa oamenii vin cu plăcere­ Nu-i atrage numai faptul că pot să răsfoiască în­ linişte cele mai noi reviste­­ sau să găsească cîte o carte m­ai inte­resantă. Fiecare ştie că aici, la bi­bliotecă, cineva s-a gîndit la­­lec­tura lui, a făcut o legătură între munca de fiecare zi cu preocupă­rile ei pasionante şi cartea care tre­buie să fie tovarăşul de activitate şi de odihnă. Fişierul pe profesii­­este un studiu sintetic de adîncă şi caldă psiho­logie. Nu e de loc uşor să cunoşti atît de bine fiecare cititor încît cu deplină încredere să-i recomanzi pentru un an întreg cărţile care l-ar putea ajuta cel mai bine. Bi­bliotecara Marcus Ana, care se o­­cupă de acest fişier, ne vorbeşte de emoţia cu care l-a întocmit, emo­ţie firească, cînd te gîndeşti că nu sînt puţini cei din Caţa care citesc, şi că cititorii bibliotecii sunt foarte exigenţi. Brigadierul Ervac Ioan lucrează la sectorul zootehnic al gospodă­riei. Biblioteca a cunoscut de la în­ceputul anului ce sarcini stau în faţa acestui sector. Sporirea nu­mărului de animale, a producţiei de lapte şi alte obiective trebuiau sprijinite printr-o lectură la ordinea zilei. De aceea pe fişa de reco­mandări am citit patru titluri din literatura agrotehnică privind creşte­rea şi furajarea animalelor, asigura­rea condiţiilor de păşunat şi iernat. Bineînţeles că nu lipseşte nici literatura beletristică. Şeful de brigadă Petri Gheorghe a avut multe sarcini cu privi­re la asigurarea bazei furajere a gospodă­riei. El a citit despre „Folosirea porumbului în h­rana animalelor“, „Obţinerea furajelor de calitate“ şi, depăşind lista cu recomandări, a ce­rut numeroase cărţi în plus. Cele peste 7.000 de cărţi citite reprezintă expresia faptului că fila tipărită este o necesitate pe care o resimt locuitorii comunei Caţa. în tot timpul programului biblio­tecii, fişierul pe profesii este con­sultat cu stăruinţă. Un alt mod, mai sigur de justificare a utilităţii sale şi a faptului că însumează cu adevărat recomandările cele mai bune, nu se poate imagina. N. MIHAI Metalurgiştii - consecvenţi căutători ai noului Şi în acest an, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din întreprinde­rile metalurgice sibiene, conştienţi de faptul că inovaţiile sunt un izvor nesecat de economii, au depus o muncă susţinută pentru găsirea şi aplicarea celor mai noi metode în procesul de producţie. De la 1 ia­nuarie şi pînă în prezent, în patru mari întreprinderi sibiene — „Inde­pendenţa”, „Balanţa“, „Metalur­gica” şi „Elastic“ — luate la un loc, au fost înregistrate peste 500 pro­puneri de inovaţii, din care s-au aplicat 288. Efectul economic anu­al al acestor inovaţii va depăşi su­ma de 2.500.000 lei. Numai la uzina „Independenţa“, spre exemplu, au fost aplicate 175 inovaţii, care generează o economie în valoare de circa 1.130.000 lei. Aşa, de exemplu, un colectiv din uzină, condus de inginerul Achim Stelian, a propus ca rolele de la lanţul Gali pentru utilaj petrolier să nu mai fie strunjite ci rulate din oţel lat, obţinîndu-se în acest fel economii de 400.000 lei. La fabrica „Metalurgica”, econo­miile realizate în urma aplicării ino­vaţiilor depăşesc suma de 750.000 lei, iar la uzina „Balanţa“, 450.000 lei. Merită scoasă în evidenţă propu­nerea de inovaţie prezentată de ing. Alexandru Bucur şi Kelp Martin, de la uzina „Metalurgica", intitulată : „Turnarea tamburilor de frînă în semicochilă“, care generează econo­mii în valoare de aproape 100.000 lei. La uzina „Balanţa” una din cele mai importante propuneri de ino­vaţii este : „Presarea la cald în ma­triţe închise a suportului de cuţit de la podurile­ bascule pentru vehicule rutiere de 10 şi­ 15 tone“, cu efect economic de 35.000 lei anual. Acestea sunt doar cîteva exem­ple din numărul mare de inovații aplicate în întreprinderile metalur­gice sibiene. A. MATEIAȘ . DRUM NOU Pieton in Cuba“ de POP SIMION Pop Simion cultivă cu predilecţie reporta­­ja­jul. Chiar şi volumul­­­ său de nuvele , „Afişe de bal“ şi fragmentul de roman apărut de curînd într-unul din periodicele noastre li­terare, atestă slăbiciu­nea autorului „Parale­lei 45°“ — premiat de Academia R.P.R. în ij 1959 — pentru faptul cotidian, consumat sub ochii noştri. Noua sa ■ carte , „Pieton în Ji Cuba” confirmă şi ea,­­ cu prisosinţă aceasta. Astă-dată însă, Pop Simion, spre deosebire de căutările anterioare, îşi îndreaptă atenţia spre stradă, în ea des­coperă ca simplu pie­ton un filon bogat în fapte care dezvăluie ci­titorului virtuţiile po­porului cuban, năzuin­ţele sale de libertate, încrederea sa nestră­mutată în viitor. Au­torul a ales cîteva aspecte din viaţa po­­i­­porului cuban, remar­­­­cînd în ele îndeosebi felul în care se ma­nifestă exuberanţa, spi­ritul de iniţiativă al acestui înzestrat popor de pe pămîntul care a renăscut sub soarele li­bertăţii, energia sa. Mărturisind de la bun început că a cules d­­n vitrinele librăriilor subiectele aspectelor de pe stradă, autorul este scutit de maniera gre­oaie a descrierilor îm­pestriţate cu fel de fel de introduceri menite să lămurească cititorul asupra obiceiurilor ţă­rii, aşezării ei geogra­fice, istoriei poporului. Procedînd în felul a­­cesta, autorul mimează însă, în plan stilistic, noutăţile furnizate de un asemenea contact. Ori că înfierează ne­cruţător vînzătorul de patrie strecurat în e­­chipa de baschet a ţă­rii, ori că relevă citi­torului sentimentele majore ale şoferului care cară „cu maşina sa poreclită Alicia“ mi­liţienii la cuvîntarea lui Fidel Castro Ruz, Pop Simion realizează pagini substanţiale de reportaj. Cartea lui e­­moţionează indiferent dacă este vorba de re­cunoştinţa cetăţenilor Cubei libere pentru Frank Pais, revoluţio­narul martir, mort cu 50 ani în urmă sau de muncitorul ce, prin pilda sa convinge că se poate lucra în cîmp şi la orele prînzului, ore în care aerul fierbe, fierbe şi pămîntul, și soarele aruncă flăcări. Notele de călătorie ale lui Pop Simion despre Cuba sînt la fel de valoroase ca cele ale lui Titus Po­­povici, la fel de inspi­rate ca cele ale lui Pe­tre Lascu și la fel de antrenante ca cele ale lui Alecu Ivan Ghik­a. AL. HANDREA .■ Manifestare la Casa de cultură Duminica, Casa raio­nală de cultură din Ru­pea, a organizat pentru colectiviştii din oraş o manifestare tematică, in­titulată „Grija faţă de avutul obştesc — trăsă­tură înaintată a con­ştiinţei ţăranilor colecti­vişti". Manifestarea, la care au participat peste 100 de colectivişti, a cuprins un jurnal vorbit, „Noutăţi din gospodăria noastră", un calcul comparativ, pe temă agricolă şi un dialog între preşedinţii G.A.C. din Rupea şi Homorod, pe tema ri­dicării conştiinţei socia­liste a ţăranilor colecti­vişti. In încheiere a f­ost pre­zentat un program ar­tistic. Nu e uşor să te hotăreşti. Şi aceasta mai ales atunci cînd în magazin găseşti mai multe ÎN FOTOGRAFIE : Aspect din magazinul de mobilă de pe Bulevardul Lenin din Braşov, tipuri de mobilă. Foto : GH. BĂNUŢ­Ă Postul de corespondenţi voluntari de la uzina textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe SUCCESE IN PRODUCŢIE Colectivul de muncă al uzinei tex­tile „Oltul“ din Sf. Gheorghe a ra­portat îndeplinirea planului pe pri­mele 9 luni ale anului 1963 cu trei zile mai devreme. Realizările obţinute se datoresc muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile de bază, întăririi disciplinei în muncă precum şi întrecerii socialiste, care a cuprins majoritatea muncitorilor din secţiile productive. Remarcăm pe muncitoarele care de la începutul anului, lună de lună, au obţinut titlul de „evidenţiat în întrecerea socialistă“, cum sunt: Ba­rabás Regina şi Szabó Rozalia, din ţesătorie, Enea D. Maria şi Kiss Er­zsébet din filatură. MĂRIREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE LA MAŞINILE DE BOBINAT La maşinile de bobinat „Metalur­gica“, din preparaţia ţesătoriei, se montează în prezent dispozitivele separatoare de balon, lucrare efec­tuată din fondul de mică mecani­zare. Separatoarele de balon con­tribuie la reducerea tensiunilor în fir în timpul bobinării şi fac po­sibilă o creştere a vitezei maşinilor cu 10 la sută. Ca urmare a extinderii acestei lu­crări la toate maşinile de bobinat tip „Metalurgica“, productivitatea ne i­nf­o­r­m­ea­z­ă a secţiei va creşte, ceea ce va însemna o depăşire a producţiei anuale cu circa 150 tone fire. DIN ACTIVITATEA CLUBU­LUI ÎNTREPRINDERII Activitatea clubului uzinei tex­tile „Oltul“ este deosebit de in­tensă şi variată. Astfel, concursul „Iubiţi cartea“ se bucură de mare popularitate în rîndurile muncitori­lor. Recent, s-au prezentat la concurs un număr de 35 muncitori care au primit insigna „Iubiţi cartea“. Din­tre participanţii la concurs s-au re­marcat Fésűs Gyula, Erdélyi János, Csíki Sarlota, Fekécs Irén. Biblioteca pune la dispoziţia celor 1.097 cititori ultimele noutăţi care apar în vitrinele librăriilor. Cei mai activi cititori ai bibliotecii sunt : Vargha Karola, Kolumban Olga şi Gyárfás Zoltán. PAPP ZOLTÁN, muncitor DEÁK IOSIF, inginer UZUNOV EUGENIA, inginer BUCS IOSIF, inginer a Nr. 5841 Tovarăşul Gall Iosif, trezor la secţia de încălţăminte a fabricii „Timpuri noi“ din Braşov, îşi depăşeşte norma de producţie în medie cu 25 la sută, dînd produse de calitate superioară. (Foto: R. POZNA) La redacţie a sosit o scrisoare De ce nu-i gata şcoala nouă? Zilele trecute la redacţia noastră am primit o scrisoare din partea tovarăşului CANDID CĂLUŢIU, din comuna Ighişul Vechi, raionul Agnita, în care ni se relatează unele lipsuri care se manifestă pe şan­tierul noii şcoli de 8 ani din comună­ Reproducem mai jos scrisoarea corespondentului nostru voluntar. „Sînt corespondent voluntar al zia­rului „Drum nou" de cîţiva ani, încă de pe vremea cînd eram director al Căminului cultural din Alţina. In scrisoarea mea vreau să vă aduc la cunoştinţă unele nereguli care se petrec pe şantierul de construcţii a noii şcoli din Ighişul Vechi. Construcţia acestei şcoli moderne a început în primăvara anului 1962. Cu sprijinul colectivişti­lor din comună, sub îndrumarea or­ganizaţiei de par­tid, s-a reuşit ca pină în iarna tre­cută localul acestei şcoli să fie ridicat în roşu şi acoperit. Colectiviştii noştri au confecţionat sin­guri cărămida, par­­ticipînd cu entuziasm la muncile pen­tru ridicarea în roşu a clădirii. Din fondurile statului au fost procurate apoi uşile şi geamu­rile necesare, iar in trimestrul ill al acestui an au fost alocate sumele prevăzute pentru terminarea tuturor lucrărilor de fini­saj. Sfatul popular raional a încheiat un contract pentru aceste lucrări cu între­prinderea 2 construcţii Sibiu — grupul Făgăraş. Echipa care execută lucrarea este condusă de Thelman Wilhelm, iar pe şantier muncile sunt conduse de Avram Eugen. Lucrările au început la data de 26 august. Deşi de atunci au tre­cut multe săptămâni, nici una din sălile de clasă nu este terminată. Organele locale de partid şi de stat au luat toate măsurile pentru a asi­gura muncitorilor de pe şantier con­diţii optime de muncă şi trai. Cu toate acestea lucrul merge greu, întru­­cit muncitorii de pe şantier pleacă in fiecare seară din comună, prezentîndu-se a doua zi la ceasuri tîrzii. Ba în unele zile, cum s-a întîmplat în luna septembrie, lucrul nu a fost reluat de loc, întrucît muncitorii respectivi obiş­nuiesc să treacă mai întîi pe la bufetul din comună, de unde, după un consum exagerat de băuturi alcoolice, se întorc la şantier... şi se culcă. Intr-una din zile, la ceasurile prînzului, cînd am vizitat şantierul, aceştia stăteau cul­caţi, iar alţii se legănau după vizita de la bufet. Sesizez de asemenea că pe şantier nu sunt îngrijite bunurile materiale cu tot simţul răspunderii. Am fost mar­tor la o scenă care m-a revoltat. Descărcîndu-se un camion cu materiale de construcţii, un sac cu ciment a fost aruncat într-o bal­tă. Din neglijenţa lui Wilhelm Thel­man scările de ci­ment care au fost construite în iarna trecută, au înghe­ţat şi s-au prăbuşit. Scările acestea au trebuit făcute din nou în vara aceas­­ta cu cheltuieli su­plimentare. Rela­tez de asemenea că electricienii care au fost detaşaţi pe şantier ca să efec­tueze instalaţia elec­trică, au lucrat două zile, după care au plecat, urmând ca acum, după ce tencuiala încăperilor este gata, să spargă din nou pereţii! Faţă de aceste lipsuri grave de pe şantierul şcolar, colectiviştii din Ighi­­şul Vechi au luat de nenumărate ori atitudine critică dar lucrările se desfăşoară în acelaşi ritm lent. Consider că redacţia ziarului ne va ajuta în a lichida aceste nereguli, ca astfel, în timpul cel mai scurt, şcoala din comuna noastră să fie terminată în condiţii calitative bune. N.R. E necesar ca, Comitetul raional de partid Agnita şi comite­tul executiv al sfatului popular ra­ional să analizeze de îndată acti­vitatea de pe acest şantier de con­strucţii şi prin măsurile pe care le vor lua să asigure terminarea grab­nică a acestui obiectiv cultural. — NU EŞTI DE PĂRERE CĂ AR TREBUI SĂ-I DĂM MAI REPEDE? — DE ATÎTA GRABĂ, E DOAR ȘCOALĂ... DE OPT ANI. (Desen: C. CAZACU) Continuitatea muncii, baza succesului Concursurile republicane, ca şi cele organizate la nivel regional sau raional, multiplele forme cultural­­artistice iniţiate, generalizate şi per­manentizate în cadrul unităţilor cul­tural-educative, au făcut ca viaţa artistică în satele raionului Sibiu să-şi îmbogăţească conţinutul şi să contribuie la mobilizarea colectiviş­tilor la realizarea sarcinilor econo­mice. Casa raională de cultură din Si­biu, ca unitate metodică, paralel cu activitatea culturală desfăşurată zil­nic la sediu, a folosit multiple for­me de stimulare a formaţiilor de ar­tişti amatori de la sate, participan­te la cel de-al VII-lea concurs re­publican. Astfel, în cele patru cen­tre metodice existente în raion, ca şi în cadrul studioului artistului a­­mator de pe lîngă casa raională de cultură, au fost organizate spectaco­le model cu participarea formaţiilor artistice de la sediu, precum şi cu cele de la căminele culturale frun­taşe din raion. La aceste spectacole au fost prezenţi instructorii şi mem­brii formaţiilor artistice de amatori din centrele respective. Spectacolele, care au contribuit la ridicarea nive­lului de pregătire al formaţiilor de artişti amatori, au fost urmate de discuţii cu participarea unor specia­lişti — dirijori, compozitori, actori, regizori, coregrafi etc. Aducerea prin rotaţie a forma­ţiilor de amatori ale căminelor cul­turale pentru a prezenta spectacole la centrul de raion, a determinat a­­tit pe instructori cît şi pe membrii formaţiilor să se pregătească temei­nic pentru a prezenta spectacole la un înalt nivel artistic. In perioada celui de-al VII-lea concurs cele peste 180 de formaţii din raion, înscrise în concurs, au trecut toate prin faţa colectivului metodic al studioului ar­tistului amator. Acest colectiv a dat îndrumări de specialitate valoroase instructorilor şi interpreţilor acestor formaţii. Tradiţionala ştafetă culturală a raionului, în a VI-a ediţie, declan­şată la începutul lunii iunie a.c. cu tema : „Cîntăm şi slăvim viaţa nouă ce-o clădim”, a cuprins toate forma­ţiile de artişti amatori. Acţiunea a­ re teme culturale stimulat pe cei peste patru mii de artişti amatori romîni şi germani, înscrişi în cel de-al VII-lea concurs, contribuind la permanentizarea ac­tivităţii lor artistice în timpul verii şi la continua pregătire a formaţii­lor clasate pentru faza regională. De­cernarea drapelului de cămin frun­taş căminului cultural din comuna Slimnic, cu bogată şi rodnică activi­tate cultural-educativă şi artistică, a constituit un factor mobilizator pentru cei peste două mii de artişti amatori participanţi la finala ştafe­tei culturale, care a culminat cu o frumoasă demonstraţie cultural-spor­­tivă, desfăşurată în pădurea Dum­brava. Un rol important în pregătirea formaţiilor participante la cel de-al VII-lea concurs, l-a mai avut şi or­ganizarea pe centre de comune şi în gospodăriile agricole colective în a­­ceastă perioadă, a festivalurilor cul­tural-sportive, a zilelor de distracţie şi odihnă a colectiviştilor, sărbători ale recoltelor bogate, sărbătorirea fruntaşilor gospodăriilor agricole co­lective etc. Strînsa colaborare între casa raională de cultură şi şcoala populară de artă a contribuit de a­­semenea la­ ridicarea nivelului de cu­noştinţe privind îmbunătăţirea acti­vităţii colectivelor de activişti din centrele metodice şi la instruirea per­manentă a responsabililor de for­maţii. Organizarea spectacolelor de teatru şi brigadă artistică de agitaţie model la centrele metodice Orlat, Avrig şi Roşia, precum şi organiza­rea sărbătoririi fruntaşilor din G.A.C. Racoviţa, urmate de discu­ţii, au constituit stimulente puter­nice pentru activiştii culturali din comunele şi satele raionului. Ele au generalizat formele noi de manifes­tări educative şi artistice. Compozitorii şi alte cadre de spe­cialitate care muncesc în Sibiu au dat în acest an un sprijin mai cali­ficat formaţiilor noastre de amatori. Astfel, compozitorul Gheorghe Şoi­­ma, care pe lîngă faptul că a parti­cipat efectiv la pregătirea unor for­maţii, a compus o nouă lucrare pen­tru corul căminului cultural din Oc­na Sibiului, intitulată „Ţara mîndră să trăiască“, iar în colaborare cu compozitorii sibieni Ilie Micu şi Cornel Arion, a scris pentru tînăra şi puternica formaţie corală de băr­baţi a colectiviştilor din comuna Alămor, suita intitulată „Cîntăm belşugul colectivei noastre". La rîn­­dul lor, profesorii Sandu Iorga, Ciu­­mac Eufimiu şi mulţi alţii au acor­dat sprijin de specialitate formaţii­lor de artişti amatori, pentru a se prezenta la o înaltă ţinută în faza regională a celui de-al VII-lea con­curs republican. Această fază, care s-a desfăşurat la Teatrul de stat din Sibiu, a con­stituit o întrecere pasionantă între cele mai valoroase formaţii artistice de amatori, a soliştilor vocali, in­strumentişti şi dansatori din raioa­nele Agnita şi Sibiu. Raionul Sibiu în prima etapă a celui de-al VII-lea concurs a înscris frumtoase rezultate, cucerind numeroase locuri fruntaşe în întrecere. Printre formaţiile care au reprezentat cu cinste raionul Si­biu amintim : formaţia coregrafică a casei raionale de cultură cu dan­sul cu tema „Sărbătoarea recoltelor bogate”, corul colectiviştilor din Oc­na Sibiului, formaţia de fluieraşi a căminului cultural din Sadu, fanfara colectiviştilor din comuna Şura Ma­re, solistul vocal Luca Dumitru de la căminul cultural din Ocna Sibiu­lui, soliştii dansatori Rotărescu Ioan şi Ioanea Dumitru de la căminul cultural din Sadu etc. O comportare deosebită a avut în concurs corul bărbătesc din comuna Alămor. Succesele dobîndite ne obligă ca în perioada lunilor de toamnă și de iarnă să intensificăm la maximum activitatea cultural-educativă și ar­tistică de masă de la sate, în Spriji­nul nemijlocit al întăririi economico­­organizatorice a gospodăriilor colec­tive. Problema căreia Casa raională de cultură din Sibiu îi acordă o atenţie deosebită în etapa actuală este asigu­rarea bazei materiale a activităţii căminelor culturale în perioada de toamnă şi de iarnă. în acest sens vom cere sprijinul sfaturilor popu­lare comunale, în aşa fel încît nici o unitate culturală din raion să nu sufere d­in­ cauza lipsei de combusti­bil, lumina etc., fără de care munca la căminul cultural nu se poate des­făşura în condiţiuni optime. C. DUMITRESCU, directorul Casei raionale de cultură Sibiu

Next