Drum Nou, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5833-5859)
1963-10-10 / nr. 5841
Pag. 2 MICI DMN MUNCITOR SUB FORMA DE PRODUCŢIE Organizaţia noastră de bază pe schimb activează în secţia email. Ea cuprinde 40 de membri şi candidaţi de partid repartizaţi în locurile cheie ale producţiei. Principala preocupare a organizaţiei noastre de bază e valorificarea cit mai completă a rezervelor interne ale producţiei. în acest sens noi analizăm periodic atît în adunările generale cit şi în şedinţele de birou felul cum se îndeplinesc principalii indicatori de plan în cadrul schimbului. Paralel cu aceasta ne consultăm în permanenţă cu membrii şi candidaţii de partid, cu ceilalţi oameni ai muncii asupra problemelor ivite şi care, soluţionate, duc la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al produselor. Să dăm un exemplu. La un moment dat organizaţia noastră de bază a fost sesizată de faptul că unii muncitori nu-şi realizau zilnic sarcinile de plan. Ce era de făcut ? întrebarea ne frămînta pe toţi, cu toate că majoritatea muncitorilor îşi îndeplineau sarcinile de producţie ; procentul, deşi mic al acelora ce nu-şi realizau planul, influenţa rezultatele pe întregul schimb. Pentru a soluţiona această problemă am constituit un colectiv format din membri şi candidaţi de partid cu o bună pregătire politică şi profesională, care a primit sarcina să analizeze în parte caz cu caz. Colectivul s-a achitat bine de sarcina încredinţată. El a prezentat un material documentat din care s-au putut stabili care erau cauzele deficienţelor. Astfel, o parte din şefii de echipă în loc să se situeze în fruntea acţiunilor pentru îndeplinirea planului, să constituie nuclee de întărire a disciplinei, ei înşişi săvîrşeau o serie de abateri. Aşa, de pildă, Dionisie Grita, şef de echipă la atelierul fundamental, dădea lucru de mîntuială, lipsea nemotivat de la serviciu, ceea ce se răsfrîngea şi asupra celorlalţi muncitori cu care lucra. Existau şi alte genuri de abateri. Lepădatu Ştefan, şef de echipă la atelie Din experienţa organizaţiilor de bază pe schimburi rul de execuţie specială, nu-şi realiza zilnic sortimentele planificate. Această situaţie se datora în mare măsură faptului că maistrul şef de schimb nu exercita un control riguros asupra muncii prestate de fiecare echipă, nu asigura asistenţa tehnică necesară. De asemenea, nu era suficient de organizată răspîndirea experienţei acumulate de muncitorii mai vechi deşi în cadrul secţiei o serie de tineri ca Gheorghe Moraru, Valeria Florea, Georgeta Panaitescu, care fiind nou angajaţi, nu se puteau încadra în ritmul muncii din cadrul echipelor. Odată cunoscute cauzele, organizaţia de bază a putut lua măsurile politice corespunzătoare. în această direcţie a intensificat controlul asupra felului cum conducerea administrativă din cadrul schimbului se achită de atribuţiile ce îi revin. în echipele ce aveau greutăţi în realizarea planului au fost repartizaţi membri şi candidaţi de partid. Muncitorii cu mai puţină experienţă au fost repartizaţi pe lîngă muncitori de înaltă calificare, care să-i ajute în aprofundarea cunoştinţelor profesionale. Totodată s-au deschis cursuri de specializare pe profesii. Paralel cu acestea s-a intensificat munca politică de masă. Cei 30 de agitatori au organizat periodic convorbiri la locul de muncă pe tema îndeplinirii zilnice a planului de producţie, întrecerea socialistă a fost intensificată. Comunistul Emeric Holsz, şef de echipă, a chemat la întrecere pe toţi emailatorii. Oamenii au răspuns cu bucurie acestei chemări. Pentru ca flacăra întrecerii să ardă continuu, la gazeta de perete, la staţia de radioamplificare sunt popularizate cu regularitate rezultatele ei. Au fost afişate lozinci cu asemenea conţinut: „Cinste echipei conduse de Ioan Bereş, care a depăşit planul lunar cu 30 la sută“. Totodată s-au înmînat drapele de evidenţiaţi în întrecere unui număr de 20 tovarăşi. Controlul permanent efectuat asupra felului cum se îndeplinesc măsurile luate a scos în evidenţă şi alte neajunsuri. La un moment dat s-a constatat creşterea procentului de rebut. Măsuri s-au luat pe loc. S-a introdus un control strict asupra felului cum se respectă tehnologia de fabricaţie a noilor sortimente, s-a aplicat o nouă metodă de introducere şi scoatere a vaselor în cuptoarele de ars email etc. Preocuparea organizaţiei noastre de bază pe schimb pentru realizarea de către fiecare muncitor a sarcinilor de producţie a dat rezultate bune. Lucrurile au început să meargă din zi în zi tot mai bine. In luna septembrie a.c., de pildă, planul de producţie pe ansamblul schimbului a fost realizat şi depăşit la toţi indicatorii, calitatea produselor fiind îmbunătăţită cu peste 5 procente faţă de plan. Putem să ne mîndrim cu faptul că în schimbul nostru nici un muncitor nu a rămas în nici o zi din cadrul lunii septembrie cu planul de producţie nerealizat. Acesta este un rezultat meritoriu care ne mobilizează la noi succese. SILVESTRU BORZA, secretarul organizaţiei de bază nr. 3 pe schimb, secţia email, uzina „Emailul Roşu“ Mediaş îndeplinirea planului, în atenţia comuniştilor îndeplinirea ritmică şi la toţi indicatorii a planului de producţie este una din problemele care stă continuu în atenţia organizaţiei de partid de la F.A.T. Codlea. De curînd, in cadrul unei şedinţe de birou lărgite această problemă a făcut obiectul unei temeinice analize. Din discuţiile purtate cu acest prilej a reieşit că în primele 9 luni din acest an, planul producţiei globale şi producţiei marfă a fost îndeplinit cu bune rezultate. Analiza făcută de comunişti a scos la iveală faptul că anul acesta s-a desfăşurat o muncă politică organizatorică mai susţinută pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne ale producţiei. Drept rezultat au fost înregistrate economii la preţul de cost în valoare de 792.000 lei şi beneficii peste plan în valoare de 1.383.000 lei. Cu toate acestea, aşa cum a subliniat tovarăşul Gheorghe Hărmăneanu, secretarul organizaţiei de partid, realizările puteau fi şi mai mari dacă se acorda din partea conducerii întreprinderii atenţia cuvenită calificării muncitorilor şi îndeosebi a acelora care lucrează în atelierul de sudură electrică şi autogenă. Biroul organizaţiei de bază a luat hotărîrea să sprijine conducerea întreprinderii pentru organizarea unui curs de calificare a sudorilor. Acest curs a şi fost organizat, fiind frecventat în prezent de 45 de muncitori. Şapte dintre cei mai bine pregătiţi ingineri, tehnicieni şi maiştri din întreprindere se ocupă cu pricepere de instruirea teoretică şi practică a acestor cursanţi dornici de a se califica în meseria de sudor. Rezultate bune la achiziţii Cooperativa de consum din Codlea a obţinut rezultate bune la achiziţii de produse agroalimentare. Planul valoric pe luna septembrie a fost realizat în proporţie de 137 la sută. Pe trimestrul III a.c. planul valoric a fost realizat în proporţie de 135 la sută. Gospodăria colectivă „7 Noiembrie" din localitate a valorificat în această perioadă prin cooperativă peste 20 000 bucăți ouă. NIŢU MARIN, coresp. Concurs „Pentru cea mai bună corespondenţă“ In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, revista „îndrumătorul cultural“ a Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat un concurs „Pentru cea mai bună corespondenţă“, care se va încheia la 1 august 1964. Corespondenţilor fruntaşi li se vor atribui premii în aparate de radio, picupuri, aparate de fotografiat, croaziere pe Marea Neagră, în Delta Dunării, excursii etc. Concursul are ca scop popularizarea succeselor dobîndite, sub conducerea partidului nostru, pe tărâmul culturii de masă și în generalizarea experienței bune în acest domeniu. Fişierul pe profesii La biblioteca comunală din Caţa oamenii vin cu plăcere Nu-i atrage numai faptul că pot să răsfoiască în linişte cele mai noi reviste sau să găsească cîte o carte mai interesantă. Fiecare ştie că aici, la bibliotecă, cineva s-a gîndit lalectura lui, a făcut o legătură între munca de fiecare zi cu preocupările ei pasionante şi cartea care trebuie să fie tovarăşul de activitate şi de odihnă. Fişierul pe profesiieste un studiu sintetic de adîncă şi caldă psihologie. Nu e de loc uşor să cunoşti atît de bine fiecare cititor încît cu deplină încredere să-i recomanzi pentru un an întreg cărţile care l-ar putea ajuta cel mai bine. Bibliotecara Marcus Ana, care se ocupă de acest fişier, ne vorbeşte de emoţia cu care l-a întocmit, emoţie firească, cînd te gîndeşti că nu sînt puţini cei din Caţa care citesc, şi că cititorii bibliotecii sunt foarte exigenţi. Brigadierul Ervac Ioan lucrează la sectorul zootehnic al gospodăriei. Biblioteca a cunoscut de la începutul anului ce sarcini stau în faţa acestui sector. Sporirea numărului de animale, a producţiei de lapte şi alte obiective trebuiau sprijinite printr-o lectură la ordinea zilei. De aceea pe fişa de recomandări am citit patru titluri din literatura agrotehnică privind creşterea şi furajarea animalelor, asigurarea condiţiilor de păşunat şi iernat. Bineînţeles că nu lipseşte nici literatura beletristică. Şeful de brigadă Petri Gheorghe a avut multe sarcini cu privire la asigurarea bazei furajere a gospodăriei. El a citit despre „Folosirea porumbului în hrana animalelor“, „Obţinerea furajelor de calitate“ şi, depăşind lista cu recomandări, a cerut numeroase cărţi în plus. Cele peste 7.000 de cărţi citite reprezintă expresia faptului că fila tipărită este o necesitate pe care o resimt locuitorii comunei Caţa. în tot timpul programului bibliotecii, fişierul pe profesii este consultat cu stăruinţă. Un alt mod, mai sigur de justificare a utilităţii sale şi a faptului că însumează cu adevărat recomandările cele mai bune, nu se poate imagina. N. MIHAI Metalurgiştii - consecvenţi căutători ai noului Şi în acest an, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile metalurgice sibiene, conştienţi de faptul că inovaţiile sunt un izvor nesecat de economii, au depus o muncă susţinută pentru găsirea şi aplicarea celor mai noi metode în procesul de producţie. De la 1 ianuarie şi pînă în prezent, în patru mari întreprinderi sibiene — „Independenţa”, „Balanţa“, „Metalurgica” şi „Elastic“ — luate la un loc, au fost înregistrate peste 500 propuneri de inovaţii, din care s-au aplicat 288. Efectul economic anual al acestor inovaţii va depăşi suma de 2.500.000 lei. Numai la uzina „Independenţa“, spre exemplu, au fost aplicate 175 inovaţii, care generează o economie în valoare de circa 1.130.000 lei. Aşa, de exemplu, un colectiv din uzină, condus de inginerul Achim Stelian, a propus ca rolele de la lanţul Gali pentru utilaj petrolier să nu mai fie strunjite ci rulate din oţel lat, obţinîndu-se în acest fel economii de 400.000 lei. La fabrica „Metalurgica”, economiile realizate în urma aplicării inovaţiilor depăşesc suma de 750.000 lei, iar la uzina „Balanţa“, 450.000 lei. Merită scoasă în evidenţă propunerea de inovaţie prezentată de ing. Alexandru Bucur şi Kelp Martin, de la uzina „Metalurgica", intitulată : „Turnarea tamburilor de frînă în semicochilă“, care generează economii în valoare de aproape 100.000 lei. La uzina „Balanţa” una din cele mai importante propuneri de inovaţii este : „Presarea la cald în matriţe închise a suportului de cuţit de la podurile bascule pentru vehicule rutiere de 10 şi 15 tone“, cu efect economic de 35.000 lei anual. Acestea sunt doar cîteva exemple din numărul mare de inovații aplicate în întreprinderile metalurgice sibiene. A. MATEIAȘ . DRUM NOU Pieton in Cuba“ de POP SIMION Pop Simion cultivă cu predilecţie reportajajul. Chiar şi volumul său de nuvele , „Afişe de bal“ şi fragmentul de roman apărut de curînd într-unul din periodicele noastre literare, atestă slăbiciunea autorului „Paralelei 45°“ — premiat de Academia R.P.R. în ij 1959 — pentru faptul cotidian, consumat sub ochii noştri. Noua sa ■ carte , „Pieton în Ji Cuba” confirmă şi ea, cu prisosinţă aceasta. Astă-dată însă, Pop Simion, spre deosebire de căutările anterioare, îşi îndreaptă atenţia spre stradă, în ea descoperă ca simplu pieton un filon bogat în fapte care dezvăluie cititorului virtuţiile poporului cuban, năzuinţele sale de libertate, încrederea sa nestrămutată în viitor. Autorul a ales cîteva aspecte din viaţa poiporului cuban, remarcînd în ele îndeosebi felul în care se manifestă exuberanţa, spiritul de iniţiativă al acestui înzestrat popor de pe pămîntul care a renăscut sub soarele libertăţii, energia sa. Mărturisind de la bun început că a cules dn vitrinele librăriilor subiectele aspectelor de pe stradă, autorul este scutit de maniera greoaie a descrierilor împestriţate cu fel de fel de introduceri menite să lămurească cititorul asupra obiceiurilor ţării, aşezării ei geografice, istoriei poporului. Procedînd în felul acesta, autorul mimează însă, în plan stilistic, noutăţile furnizate de un asemenea contact. Ori că înfierează necruţător vînzătorul de patrie strecurat în echipa de baschet a ţării, ori că relevă cititorului sentimentele majore ale şoferului care cară „cu maşina sa poreclită Alicia“ miliţienii la cuvîntarea lui Fidel Castro Ruz, Pop Simion realizează pagini substanţiale de reportaj. Cartea lui emoţionează indiferent dacă este vorba de recunoştinţa cetăţenilor Cubei libere pentru Frank Pais, revoluţionarul martir, mort cu 50 ani în urmă sau de muncitorul ce, prin pilda sa convinge că se poate lucra în cîmp şi la orele prînzului, ore în care aerul fierbe, fierbe şi pămîntul, și soarele aruncă flăcări. Notele de călătorie ale lui Pop Simion despre Cuba sînt la fel de valoroase ca cele ale lui Titus Popovici, la fel de inspirate ca cele ale lui Petre Lascu și la fel de antrenante ca cele ale lui Alecu Ivan Ghika. AL. HANDREA .■ Manifestare la Casa de cultură Duminica, Casa raională de cultură din Rupea, a organizat pentru colectiviştii din oraş o manifestare tematică, intitulată „Grija faţă de avutul obştesc — trăsătură înaintată a conştiinţei ţăranilor colectivişti". Manifestarea, la care au participat peste 100 de colectivişti, a cuprins un jurnal vorbit, „Noutăţi din gospodăria noastră", un calcul comparativ, pe temă agricolă şi un dialog între preşedinţii G.A.C. din Rupea şi Homorod, pe tema ridicării conştiinţei socialiste a ţăranilor colectivişti. In încheiere a fost prezentat un program artistic. Nu e uşor să te hotăreşti. Şi aceasta mai ales atunci cînd în magazin găseşti mai multe ÎN FOTOGRAFIE : Aspect din magazinul de mobilă de pe Bulevardul Lenin din Braşov, tipuri de mobilă. Foto : GH. BĂNUŢĂ Postul de corespondenţi voluntari de la uzina textilă „Oltul“ din Sf. Gheorghe SUCCESE IN PRODUCŢIE Colectivul de muncă al uzinei textile „Oltul“ din Sf. Gheorghe a raportat îndeplinirea planului pe primele 9 luni ale anului 1963 cu trei zile mai devreme. Realizările obţinute se datoresc muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile de bază, întăririi disciplinei în muncă precum şi întrecerii socialiste, care a cuprins majoritatea muncitorilor din secţiile productive. Remarcăm pe muncitoarele care de la începutul anului, lună de lună, au obţinut titlul de „evidenţiat în întrecerea socialistă“, cum sunt: Barabás Regina şi Szabó Rozalia, din ţesătorie, Enea D. Maria şi Kiss Erzsébet din filatură. MĂRIREA CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE LA MAŞINILE DE BOBINAT La maşinile de bobinat „Metalurgica“, din preparaţia ţesătoriei, se montează în prezent dispozitivele separatoare de balon, lucrare efectuată din fondul de mică mecanizare. Separatoarele de balon contribuie la reducerea tensiunilor în fir în timpul bobinării şi fac posibilă o creştere a vitezei maşinilor cu 10 la sută. Ca urmare a extinderii acestei lucrări la toate maşinile de bobinat tip „Metalurgica“, productivitatea ne informează a secţiei va creşte, ceea ce va însemna o depăşire a producţiei anuale cu circa 150 tone fire. DIN ACTIVITATEA CLUBULUI ÎNTREPRINDERII Activitatea clubului uzinei textile „Oltul“ este deosebit de intensă şi variată. Astfel, concursul „Iubiţi cartea“ se bucură de mare popularitate în rîndurile muncitorilor. Recent, s-au prezentat la concurs un număr de 35 muncitori care au primit insigna „Iubiţi cartea“. Dintre participanţii la concurs s-au remarcat Fésűs Gyula, Erdélyi János, Csíki Sarlota, Fekécs Irén. Biblioteca pune la dispoziţia celor 1.097 cititori ultimele noutăţi care apar în vitrinele librăriilor. Cei mai activi cititori ai bibliotecii sunt : Vargha Karola, Kolumban Olga şi Gyárfás Zoltán. PAPP ZOLTÁN, muncitor DEÁK IOSIF, inginer UZUNOV EUGENIA, inginer BUCS IOSIF, inginer a Nr. 5841 Tovarăşul Gall Iosif, trezor la secţia de încălţăminte a fabricii „Timpuri noi“ din Braşov, îşi depăşeşte norma de producţie în medie cu 25 la sută, dînd produse de calitate superioară. (Foto: R. POZNA) La redacţie a sosit o scrisoare De ce nu-i gata şcoala nouă? Zilele trecute la redacţia noastră am primit o scrisoare din partea tovarăşului CANDID CĂLUŢIU, din comuna Ighişul Vechi, raionul Agnita, în care ni se relatează unele lipsuri care se manifestă pe şantierul noii şcoli de 8 ani din comună Reproducem mai jos scrisoarea corespondentului nostru voluntar. „Sînt corespondent voluntar al ziarului „Drum nou" de cîţiva ani, încă de pe vremea cînd eram director al Căminului cultural din Alţina. In scrisoarea mea vreau să vă aduc la cunoştinţă unele nereguli care se petrec pe şantierul de construcţii a noii şcoli din Ighişul Vechi. Construcţia acestei şcoli moderne a început în primăvara anului 1962. Cu sprijinul colectiviştilor din comună, sub îndrumarea organizaţiei de partid, s-a reuşit ca pină în iarna trecută localul acestei şcoli să fie ridicat în roşu şi acoperit. Colectiviştii noştri au confecţionat singuri cărămida, participînd cu entuziasm la muncile pentru ridicarea în roşu a clădirii. Din fondurile statului au fost procurate apoi uşile şi geamurile necesare, iar in trimestrul ill al acestui an au fost alocate sumele prevăzute pentru terminarea tuturor lucrărilor de finisaj. Sfatul popular raional a încheiat un contract pentru aceste lucrări cu întreprinderea 2 construcţii Sibiu — grupul Făgăraş. Echipa care execută lucrarea este condusă de Thelman Wilhelm, iar pe şantier muncile sunt conduse de Avram Eugen. Lucrările au început la data de 26 august. Deşi de atunci au trecut multe săptămâni, nici una din sălile de clasă nu este terminată. Organele locale de partid şi de stat au luat toate măsurile pentru a asigura muncitorilor de pe şantier condiţii optime de muncă şi trai. Cu toate acestea lucrul merge greu, întrucit muncitorii de pe şantier pleacă in fiecare seară din comună, prezentîndu-se a doua zi la ceasuri tîrzii. Ba în unele zile, cum s-a întîmplat în luna septembrie, lucrul nu a fost reluat de loc, întrucît muncitorii respectivi obişnuiesc să treacă mai întîi pe la bufetul din comună, de unde, după un consum exagerat de băuturi alcoolice, se întorc la şantier... şi se culcă. Intr-una din zile, la ceasurile prînzului, cînd am vizitat şantierul, aceştia stăteau culcaţi, iar alţii se legănau după vizita de la bufet. Sesizez de asemenea că pe şantier nu sunt îngrijite bunurile materiale cu tot simţul răspunderii. Am fost martor la o scenă care m-a revoltat. Descărcîndu-se un camion cu materiale de construcţii, un sac cu ciment a fost aruncat într-o baltă. Din neglijenţa lui Wilhelm Thelman scările de ciment care au fost construite în iarna trecută, au îngheţat şi s-au prăbuşit. Scările acestea au trebuit făcute din nou în vara aceasta cu cheltuieli suplimentare. Relatez de asemenea că electricienii care au fost detaşaţi pe şantier ca să efectueze instalaţia electrică, au lucrat două zile, după care au plecat, urmând ca acum, după ce tencuiala încăperilor este gata, să spargă din nou pereţii! Faţă de aceste lipsuri grave de pe şantierul şcolar, colectiviştii din Ighişul Vechi au luat de nenumărate ori atitudine critică dar lucrările se desfăşoară în acelaşi ritm lent. Consider că redacţia ziarului ne va ajuta în a lichida aceste nereguli, ca astfel, în timpul cel mai scurt, şcoala din comuna noastră să fie terminată în condiţii calitative bune. N.R. E necesar ca, Comitetul raional de partid Agnita şi comitetul executiv al sfatului popular raional să analizeze de îndată activitatea de pe acest şantier de construcţii şi prin măsurile pe care le vor lua să asigure terminarea grabnică a acestui obiectiv cultural. — NU EŞTI DE PĂRERE CĂ AR TREBUI SĂ-I DĂM MAI REPEDE? — DE ATÎTA GRABĂ, E DOAR ȘCOALĂ... DE OPT ANI. (Desen: C. CAZACU) Continuitatea muncii, baza succesului Concursurile republicane, ca şi cele organizate la nivel regional sau raional, multiplele forme culturalartistice iniţiate, generalizate şi permanentizate în cadrul unităţilor cultural-educative, au făcut ca viaţa artistică în satele raionului Sibiu să-şi îmbogăţească conţinutul şi să contribuie la mobilizarea colectiviştilor la realizarea sarcinilor economice. Casa raională de cultură din Sibiu, ca unitate metodică, paralel cu activitatea culturală desfăşurată zilnic la sediu, a folosit multiple forme de stimulare a formaţiilor de artişti amatori de la sate, participante la cel de-al VII-lea concurs republican. Astfel, în cele patru centre metodice existente în raion, ca şi în cadrul studioului artistului amator de pe lîngă casa raională de cultură, au fost organizate spectacole model cu participarea formaţiilor artistice de la sediu, precum şi cu cele de la căminele culturale fruntaşe din raion. La aceste spectacole au fost prezenţi instructorii şi membrii formaţiilor artistice de amatori din centrele respective. Spectacolele, care au contribuit la ridicarea nivelului de pregătire al formaţiilor de artişti amatori, au fost urmate de discuţii cu participarea unor specialişti — dirijori, compozitori, actori, regizori, coregrafi etc. Aducerea prin rotaţie a formaţiilor de amatori ale căminelor culturale pentru a prezenta spectacole la centrul de raion, a determinat atit pe instructori cît şi pe membrii formaţiilor să se pregătească temeinic pentru a prezenta spectacole la un înalt nivel artistic. In perioada celui de-al VII-lea concurs cele peste 180 de formaţii din raion, înscrise în concurs, au trecut toate prin faţa colectivului metodic al studioului artistului amator. Acest colectiv a dat îndrumări de specialitate valoroase instructorilor şi interpreţilor acestor formaţii. Tradiţionala ştafetă culturală a raionului, în a VI-a ediţie, declanşată la începutul lunii iunie a.c. cu tema : „Cîntăm şi slăvim viaţa nouă ce-o clădim”, a cuprins toate formaţiile de artişti amatori. Acţiunea a re teme culturale stimulat pe cei peste patru mii de artişti amatori romîni şi germani, înscrişi în cel de-al VII-lea concurs, contribuind la permanentizarea activităţii lor artistice în timpul verii şi la continua pregătire a formaţiilor clasate pentru faza regională. Decernarea drapelului de cămin fruntaş căminului cultural din comuna Slimnic, cu bogată şi rodnică activitate cultural-educativă şi artistică, a constituit un factor mobilizator pentru cei peste două mii de artişti amatori participanţi la finala ştafetei culturale, care a culminat cu o frumoasă demonstraţie cultural-sportivă, desfăşurată în pădurea Dumbrava. Un rol important în pregătirea formaţiilor participante la cel de-al VII-lea concurs, l-a mai avut şi organizarea pe centre de comune şi în gospodăriile agricole colective în această perioadă, a festivalurilor cultural-sportive, a zilelor de distracţie şi odihnă a colectiviştilor, sărbători ale recoltelor bogate, sărbătorirea fruntaşilor gospodăriilor agricole colective etc. Strînsa colaborare între casa raională de cultură şi şcoala populară de artă a contribuit de asemenea la ridicarea nivelului de cunoştinţe privind îmbunătăţirea activităţii colectivelor de activişti din centrele metodice şi la instruirea permanentă a responsabililor de formaţii. Organizarea spectacolelor de teatru şi brigadă artistică de agitaţie model la centrele metodice Orlat, Avrig şi Roşia, precum şi organizarea sărbătoririi fruntaşilor din G.A.C. Racoviţa, urmate de discuţii, au constituit stimulente puternice pentru activiştii culturali din comunele şi satele raionului. Ele au generalizat formele noi de manifestări educative şi artistice. Compozitorii şi alte cadre de specialitate care muncesc în Sibiu au dat în acest an un sprijin mai calificat formaţiilor noastre de amatori. Astfel, compozitorul Gheorghe Şoima, care pe lîngă faptul că a participat efectiv la pregătirea unor formaţii, a compus o nouă lucrare pentru corul căminului cultural din Ocna Sibiului, intitulată „Ţara mîndră să trăiască“, iar în colaborare cu compozitorii sibieni Ilie Micu şi Cornel Arion, a scris pentru tînăra şi puternica formaţie corală de bărbaţi a colectiviştilor din comuna Alămor, suita intitulată „Cîntăm belşugul colectivei noastre". La rîndul lor, profesorii Sandu Iorga, Ciumac Eufimiu şi mulţi alţii au acordat sprijin de specialitate formaţiilor de artişti amatori, pentru a se prezenta la o înaltă ţinută în faza regională a celui de-al VII-lea concurs republican. Această fază, care s-a desfăşurat la Teatrul de stat din Sibiu, a constituit o întrecere pasionantă între cele mai valoroase formaţii artistice de amatori, a soliştilor vocali, instrumentişti şi dansatori din raioanele Agnita şi Sibiu. Raionul Sibiu în prima etapă a celui de-al VII-lea concurs a înscris frumtoase rezultate, cucerind numeroase locuri fruntaşe în întrecere. Printre formaţiile care au reprezentat cu cinste raionul Sibiu amintim : formaţia coregrafică a casei raionale de cultură cu dansul cu tema „Sărbătoarea recoltelor bogate”, corul colectiviştilor din Ocna Sibiului, formaţia de fluieraşi a căminului cultural din Sadu, fanfara colectiviştilor din comuna Şura Mare, solistul vocal Luca Dumitru de la căminul cultural din Ocna Sibiului, soliştii dansatori Rotărescu Ioan şi Ioanea Dumitru de la căminul cultural din Sadu etc. O comportare deosebită a avut în concurs corul bărbătesc din comuna Alămor. Succesele dobîndite ne obligă ca în perioada lunilor de toamnă și de iarnă să intensificăm la maximum activitatea cultural-educativă și artistică de masă de la sate, în Sprijinul nemijlocit al întăririi economicoorganizatorice a gospodăriilor colective. Problema căreia Casa raională de cultură din Sibiu îi acordă o atenţie deosebită în etapa actuală este asigurarea bazei materiale a activităţii căminelor culturale în perioada de toamnă şi de iarnă. în acest sens vom cere sprijinul sfaturilor populare comunale, în aşa fel încît nici o unitate culturală din raion să nu sufere din cauza lipsei de combustibil, lumina etc., fără de care munca la căminul cultural nu se poate desfăşura în condiţiuni optime. C. DUMITRESCU, directorul Casei raionale de cultură Sibiu