Drum Nou, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5833-5859)
1963-10-19 / nr. 5849
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI TA! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5849 ★ SÎMBATĂ, 19 OCTOMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI. 20 BANI CU PLANUL ÎNDEPLINIT Oamenii muncii de pe ogoarele raionului Tg- Secuiesc obţin zi de zi rezultate tot mai bune la însămînţări. Pînă la data de 17 octombrie un număr de 6 gospodării colective au reuşit să termine în întregime însămînţările de toamnă. Acestea sînt : CATALINA, LEMNIA, MERENI, MOACŞA, SÎNZIENI şi MARTINENI. Pe terminate cu semănatul sînt gospodăriile colective din comunele Boroznad Mare, Lunga, Poian şi cea din oraşul Tg. Secuiesc, care în prezent însămînţează ultimele hectare. Organizîndu-şi temeinic munca, folosind din plin fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, lucrătorii gospodăriilor agricole de stat din HARMAN, HĂLCHIU, VIRGHIŞ şi PREJMER din raionul Sf. Gheorghe au terminat însămînţările de toamnă. La G.A.S. din Feldioara şi Ozun din acest raion de asemenea se munceşte intens pentru terminarea însămînţărilor. ■ La G.A.S. Hărman faţă de 220 ha. planificate s-au însămînţat cu grîu 222 ha. Trebuie subliniat faptul că pretutindeni s-au efectuat lucrări de bună calitate. Aceasta este o garanţie sigură pentru obţinerea de recolte sporite în anul viitor. Una din principalele preocupări a colectiviștilor din Codlea este de a livra la timp și în întregime întreaga cantitate de cartofi contractata cu statul. ÎN FOTOGRAFIE , un autocamion al gospodăriei colective cu un nou transpon de carton la silozurile centrului de preluare a cartofilor din localitate. (Fotó : WINKLER OTTO WClIPMNSUl ZIARillUl: Viaţa de partid: Economisirea de materii prime şi materiale — obiectiv a muncii politice (pag. 2-a) Cronică dramatică: „Fiicele“ (pag. 2-a) Pregătiri pentru deschiderea noului an de învăţămînt agrozootehnic (pag. 2-a) Magazin săptămînal (pag. 3-a) Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) Cronica evenimentelor săptămînii (pag. 4-a) Semănatul griului trebuie grabnic terminat! Pe ogoarele raionului Rupea — Raid-anchetă — în aceste zile colectiviștii, mecanizatorii din S.M.T., lucrătorii din gospodăriile agricole de stat din raionul Rupea muncesc cu intensitate pentru a termina semănatul griului cît mai grabnic, străduindu-se ca în acelaşi timp să efectueze lucrările la un înalt nivel agrotehnic. Organizaţiile de partid de la sate, sfaturile populare, conducerile unităţilor desfăşoară o vie muncă politică şi organizatorică pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi maşinilor, precum şi a forţelor de muncă. Redacţia noastră a organizat un raid-anchetă în cîteva unităţi agricole socialiste din acest raion. Publicăm mai jos cele constatate, însămînţările terminate în cadrul gospodăriilor de stat din raion, încă de la începutul campaniei de toamnă s-a pus un mare accent pe buna organizare a muncii, astfel ca paralel cu recoltarea culturilor tîrzii să se efectueze şi pregătirea solului şi semănatul. Pentru a se realiza viteza zilnică stabilită, pe un număr însemnat de tractoare munca s-a organizat în două schimburi sau în schimburi prelungite. Acest fapt, ca şi elanul cu care s-a muncit zi de zi, a dat posibilitatea lucrătorilor din toate gospodăriile agricole de stat din raion ca la 16 octombrie să raporteze terminarea completă a însămînţării griului, creînd astfel o bază solidă pentru obţinerea de recolte sporite la hectar în anul viitor. La G.A.S. Lovnic s-au însămînţat 370 ha. cu cereale de toamnă, la G.A.S. Homorod şi Rupea cîte 300 ha., la G.A.S. Criţ 280 ha. etc. Muncă bine organizată Printre gospodăriile colective care sunt avansate cu semănatul se află şi cea din Dăişoara, unde pînă de curînd, din 315 ha. prevăzute s-au însămînţat cu grîu 224 ha. De asemenea, G.A.C. din Ticuşul Vechi din 265 ha. a însămînţat 190 ha. cu grîu. O însemnată suprafaţă s-a semănat şi la gospodăria colectivă din Drăuşeni. Cum s-au obţinut aceste rezultate ? în primul rînd trebuie arătat că în atenţia consiliilor de conducere din unităţile amintite a stat buna organizare a muncii şi mobilizarea colectiviştilor la lucru. Folosirea judicioasă a timpului, ca şi a capacităţii tractoarelor, care au lucrat zi de zi în schimburi prelungite sau în două schimburi, au fost factorii care au contribuit la efectuarea lucrărilor la timp şi de bună calitate. La G.A.C. din comuna Hoghiz s-a luat măsura bună ca la însămînţări să fie folosite şi atelajele proprii. Cum se lucra aici în ziua de 16 octombrie ? Din cele 6 tractoare existente în gospodărie, 2 lucrau la arat, unul la discuit, unul la însămînţări, şi două la semănat. Tot la semănat lucrau şi 4 atelaje cu cai. Cu spor se munceşte şi la recoltarea culturilor tîrzii, din 120 ha. plantate cu cartofi mai sunt de recoltat 20 ha., iar la porumb din 120 ha. s-au recoltat 60 ha. Se poate realiza mai mult Dar, în raionul Rupea mai sînt și unele gospodării colective rămase în urmă cu semănatul. Pînă la data de 11 octombrie, de pildă, la G.A.C. din Comăna de Jos, din 440 ha. planificate s-au însămînțat cu grîu 220 ha. Aici lucrările decurg într-un ritm lent, deoarece consiliul de conducere nu mobilizează colectiviştii la lucru, nu foloseşte raţional atelajele. Acest fapt a făcut ca din 197 ha. cu porumb să se recolteze numai 5 ha., iar din cele 53 ha. sfeclă de zahăr s-au recoltat 23 ha. Viteza zilnică prevăzută la recoltări şi însămînţări nu s-a realizat în nici o zi. Mai trebuie arătat că din lipsa de preocupare a consiliului de conducere (preşedinte Itu D. Aurel) nici în prezent nu s-a schimbat toată sămînţa de grîu necesară însămînţărilor. Pentru impulsionarea semănatului griului, la această unitate a fost trimisă încă o semănătoare. Dar ce folos, tuburile maşinii sunt defecte. Din această cauză semănătoarea mai mult stă decît funcţionează. Timpul este înaintat, consiliul de conducere al gospodăriei trebuie să fie sprijinit mai mult de consiliul agricol raional, pentru terminarea grabnică a semănatului. La fel stau lucrurile și la gospodăria colectivă din Cuciulata. După părerea tov. ing. agronom Răchită Emil semănatul mai poate fi amînat. E şi firesc deci ca la această unitate munca să fie slab organizată și lucrările rămase mult în urmă. Aşa se explică faptul că din suprafaţa prevăzută a se însămînţa cu grîu nu s-a semănat nici jumătate. Cu totul nesatisfăcător se desfăşoară lucrările şi la G.A.C. Racoş, unde din 220 ha. nu s-au însămînţat decît 78 ha. La gospodăriile colective din Grînari, Dopca şi altele, de asemenea s-au semănat suprafeţe mici de teren. Dacă în unele gospodării agricole colective lucrările sunt întîrziate, aceasta se datoreşte şi faptului că unele tractoare nu funcţionează. Astfel la G.A.C. din Jibert, în ziua de 17 octombrie, două tractoare au lucrat la discuit numai cîteva ore, restul de timp stînd defecte. Conduce (Continuare în pac 2a ) METODE AVANSATE DE CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE A PORCILOR Grajdurile masive, de construcţie nouă, îngrăşătoriile tip ciupercă, padocurile în care sînt adăpostiţi aproape 700 de porci din cele mai bune rase, îţi atrag numaidecît atenţia. Sîntem la gospodăria colectivă din Roşia, raionul Sibiu. Cîteva ,,exemplare“ suscită un deosebit interes. De fapt, de la ele a pornit discuţia. — Aveţi multe asemenea exemplare ? Inginerul Gh. Popa, preşedintele gospodăriei colective, ne răspunde cu mîndrie: — Da, peste 200. Aş vrea să dau doar un singur exemplu, mai bine spus exemplul îngrijitoarei Cica Dumitra. în anul acesta, numai din lotul de porci îngrijiţi de ea s-au livrat statului pe bază de contract peste 160 capete, care cîntăreau, fiecare, în jurul la 100 kg. Apoi discuţia şi-a urmat firul. — Ce s-a făcut practic pentru îmbunătăţirea raselor şi mărirea prolificităţii la scroafe ? — Iată o problemă, aş putea-o numi chiar cea mai importantă, care a dus la creşterea numerică a porcilor, la mărirea veniturilor băneşti. Faţă de anul 1959, efectivul de porcine a crescut cu circa 60 la sută. Fireşte, această creştere a avut loc exclusiv pe baza prăsilei proprii. Cît despre prolificitate, îngrijitorii noştri au înregistrat de la o scroafă aproape 8 purcei la o fătare. Am luat şi alte măsuri. Printre acestea se numără şi separarea scroafelor care au fost reţinute la Noul, unde sunt create toate condiţiile pentru o bună îngrijire şi hrănire. Porcii destinaţi pentru îngrăşat au fost duşi la brigada de la Roşia. — Aţi putea să ne spuneţi ceva despre felul cum aţi făcut lotizarea porcilor ? — Da. La noi porcii au fost împărţiţi în trei categorii şi anume : în grupa de la 2 la 4 luni intră porcii în greutate de 20—55 kg., în cea de la 4 la 6 luni acei de 55—75 kg., iar cei ce depășesc 6 luni au în medie 75—100 kg. Procedăm astfel deoarece ne-am convins din proprie experiență că aceasta contribuie mult la modul de furajare a porcilor. Nu întîmplător, la grupa a Il-a (4—6 luni) îngrijitorii au obţinut de la începutul anului şi pînă acum un spor mediu zilnic în greutate vie de 0,600 kg. — Ce planuri de viitor aveţi ? — în momentul de faţă gospodăria are aproape 700 porcine din care 100 scroafe şi peste 300 capete tineret porcin. Să facem un mic calcul, în afară de cele 100 scroafe, noi avem 64 scrofiţe. De la acestea vom putea obţine un mare număr de purcei. Dacă punem la socoteală şi pe cei care-i vom obţine de la o parte din scroafe, este lesne de înţeles cu cît va creşte sectorul de porcine în anul 1964. Condiţii avem, îngrijitori pricepuţi de asemenea. Aşadar, se poate spune cu toată certitudinea că începînd din anul viitor acest sector va constitui cu adevărat un permanent şi sigur izvor de venituri băneşti. GH. MUREA Locomotivelor Diesel, înainte de plecarea în cursă li se face o atentă toaletă. (Foto : R. POZNA) CIND REZERVELE INTERNE NU SUNT PUSE IN VALOARE Rezultatele obţinute de colectivul întreprinderii „Măgura Codlei“ în trimestrul III a. c. dovedesc că, atunci cînd există preocupare pentru descoperirea şi valorificarea rezervelor interne, planul se îndeplineşte la toţi indicatorii, în trimestrul ce a trecut, muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii au realizat planul la producţia globală în proporţie de 106,9 la sută, la producţia marfă 105,6 la sută, iar la creşterea productivităţii muncii 102 la sută. Bilanţul pe 9 luni arată însă că în timp ce planul la producţia globală a fost îndeplinit integral, la producţia marfă a fost realizat în proporţie de numai 98 la sută. De asemenea, sarcina de creştere a productivităţii muncii nu s-a realizat decît în proporţie de 97 la sută. Căror cauze se datoreşte această rămînere în urmă ? Este bine ştiut că în desfăşurarea ritmică a producţiei un factor hotărîtor îl constituie pregătirea fabricaţiei. In primele luni ale anului a intrat în producţia de serie un nou tip de dulapuri, sortiment cu o pondere însemnată în platoul întreprinderii. Pentru realizarea zi de zi a planului, era necesar ca odată cu lansarea dulapurilor în fabricaţie să fie asigurate S.D.V-urile, şabloanele şi documentaţia tehnică la fiecare reper în parte. Acest lucru nu s-a făcut, din care cauză în producţie au apărut o serie de deficienţe. Aşa, de exemplu, la atelierul II-maşini, pereţii laterali s-au prelucrat mai scurt cu 5 mm., iar placajul pentru dulapuri s-a croit de asemenea mai lung decît era prevăzut. Alte repere au fost prelucrate incomplet, pereţii laterali ajungînd la montaj fără găuri. Multe repere nu erau îndeajuns hăiţuite şi şlefuite, fiind refuzate la control. Aceste neajunsuri au dus la strangulări în producţie şi au făcut să se muncească în asalt în secţia de montaj. îndeplinirea sarcinilor de plan depinde în mare măsură de buna funcţionare a maşinilor. Se poate spune că întreţinerea maşinilor nu s-a făcut în cele mai bune condiţiuni, uneori reparaţiile au fost de slabă calitate, iar maşinile de şlefuit in petrol s-au dereglat şi mai mult au stat. O slabă preocupare a existat şi în privinţa ridicării cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor. De multe ori selecţionarea şi pregătirea materialului lemnos s-a făcut neglijent şi aceasta datorită faptului că unii muncitori nu au încă pregătirea necesară. S-au mai constatat unele lipsuri în ceea ce priveşte fineţea execuţiei, cauzate îndeosebi de uşurinţa cu care se face în unele cazuri controlul de calitate. Biroul organizaţiei de bază din secţia I-a a hotărît să pună aceste probleme în discuţia comuniştilor. De două ori — în lunile august şi septembrie — în adunări generale deschise, s-a dezbătut felul cum se realizează indicatorii de plan. Cu acest prilej a ieşit la iveală că uneori controlul calităţii făcut de unii maiştri nu este la nivelul cerinţelor, că aprovizionarea cu unele materiale se face neritmic. Pe baza discuţiilor purtate s-a întocmit un plan de măsuri cu obiective concrete pentru fiecare atelier. Conducerea secţiei a trecut la reorganizarea atelierului de recepţie şi ambalaj, iar serviciul mecanic şef a fost îndrumat să ia măsuri pentru o mai bună reparare a maşinilor şi utilajelor, astfel ca acestea să fie date producţiei într-un timp cît mai scurt. S-a organizat o linie de montare a dulapurilor. Pentru a se asigura o bună calitate, muncitorii nou angajaţi şi cei care nu-şi realizau normele, au fost trecuţi să lucreze pe lingă muncitori cu experienţă şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Agitatorii Olteanu Petre, trezor, Coţuc Petre, şlefuitor, Seiferth Martin, timplar mecanic şi alţii, au stat de multe ori de vorbă cu muncitorii din ateliere impărtăşindu-le din experienţa lor, arătîndu-le cum trebuie organizacionul de muncă şi cît de important este să se respecte tehnologia. Măsurile politico-organizatorice luate n-au întîrziat să-şi arate roadele. Planul a fost îndeplinit în ultimele luni la toţi indicii. Totuşi pentru recuperarea rămînerii în urmă este nevoie ca pînă la sfîrşitul anului, conducerea întreprinderii şi comitetul sindicatului, sub îndrumarea comitetului de partid, să se ocupe mai îndeaproape de organizarea raţională a producţiei, deoarece şi în luna octombrie, datorită nerespectării unor operaţii prevăzute de tehnologie, au fost refuzate la recepţie în unele zile câte 6—9 dulapuri. O atenţie deosebită trebuie acordată respectării disciplinei socialiste a muncii, folosirii din plin a celor 480 minute de lucru, factori principali în creşterea productivităţii muncii. Acest lucru este demonstrat şi de următorul exemplu : în 9 luni absenţele nemotivate echivalează cu manopera pentru producerea a ISO de dulapuri. Iată o însemnată rezervă internă nefolosită. Colectivul întreprinderii „Măgura Codlei“ are toate condiţiile pentru lichidarea rămînerii în urmă faţă de plan, creînd astfel o bază sigură de plecare pentru îndeplinirea sarcinii sporite de plan din anul viitor. Pînă acum în planul M.T.O. au fost cuprinse o serie de măsuri menite să contribuie la organizarea raţională a producţiei, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost. Numai pentru creşterea productivităţii muncii s-au prevăzut 12 măsuri, printre care amintim : organizarea producţiei pe bandă şi mecanizarea şlefuitului. Acest plan trebuie completat pe parcurs cu noi măsuri de punere în valoare a rezervelor interne, în vederea obţinerii de succese tot mai mari în sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al producţiei. TH. MICLEA iMa Iniţiativa „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite" a atras de la o zi la alta tot mai mulţi strungari, lăcătuşi, frezori şi rectificatori din uzina noastră. Roadele acestei iniţiative au însemnat sute de mii de lei economii la consumul specific de scule. K Deunăzi, am stat de vorbă cu un pasionat gospodar al sculelor — comu nistul Marian Gîrjoabă. El lucrează la depozitul de scule din magazia cen- trală a sculăriei și de mai multă vreme era preocupat de o problemă deosebită. , In magazie se creaseră anumite stocuri de scule, unele uzate, altele depăşite de nivelul tehnic, iar soluţia încetăţenită, de descongestionare a depozitului , de aceste scule, era casarea lor şi trimiterea la retopire. Dar oare nu mai este nici o posibilitate de valorificare a lor decît prin retopire ! — se gindea comunistul Gîrjoabă. A chibzuit îndelung, s-a mai consultat cu tovarăşii de la muncă, cu specialiştii din ateliere şi — la sfîrşit — a găsit o modalitate de a le reîntrebuinţa. Astfel, sculele vechi, uzate, depăşite de nivelul tehnic, au fost reproiectate pentru diferite operaţii tehnologice. Cu un volum redus de manoperă, o mare parte din ele au fost redate producţiei. Au existat, între sculele uzate, şi unele care n-au putut fi adaptate la procesele noi tehnologice, dar şi pentru acestea s-au găsit posibilităţi de valorificare. Spre exemplu, s-au confecţionat — în game variate — scule de dimensiuni mai mici pentru diverse operaţii tehnologice, care sunt trimise la S.M.T -uri sau la întreprinderi mai mici. Aşadar, la numărul gospodarilor care valorifică bine sculele s-a mai adăugat unul. Iar dacă socotim că valoarea economiilor realizate pe această cale se ridică la peste 330.000 lei, vom înţelege cît de important este ca iniţiativele să fie susţinute şi completate cu alte iniţiative, la fiecare loc de muncă. Aşa cum a făcut comunistul Marian Gîrjoabă, EMIL POPESCU, tehnician la Uzinele de tractoare Peisaj industrial de la Uzinele chimice din Rîşnov. (Foto : R. POZNA) Cerc de iniţiere muzicală Din iniţiativa comitetului U.T.M. de la Grupul şcolar „Steagul Roşu“ din Braşov, a luat fiinţă un cerc de iniţiere muzicală care-şi desfăşoară activitatea pe baza unei tematici întocmite cu sprijinul Filarmonicii de stat din Braşov. Prima lecţie, care prezintă instrumentele muzicale — expusă de tovpunere, Filarmonica de stat a prezentat : Rapsodia I-a de George Enescu şi Moldava de Smetana, sub bagheta dirijorului A. Honigberg. Cei 600 de elevi prezenţi în sală au urmărit expunerea şi concertul cu un deosebit interes. Herman Nicolau de la Filarmonica de stat — a avut loc în ziua de 17 octombrie a.c. După ex Un nou bloc de locuinţe In aceste zile, harnicul colectiv al Trustului 5 construcţii a terminat un nou bloc de locuinţe în cartierul Steagul Roşu II B. Noul bloc, purtind numărul 30, are 40 de apartamente. Ta retenţionare a primit calificaţie ■rte bine“, A 21-a librărie La parterul blocului 13 A., din cartierul braşovean Tractorul, se fac intense pregătiri în vederea deschiderii unor noi unităţi comerciale. în zilele ce urmează, aici se va deschide şi o nouă librărie, care va oferi cumpărătorilor cele mai diverse cărţi din K- Campionatele europene de volei Programul desfășurării jocurilor din seria I-a (masculin) a campionatelor europene de volei care vor avea loc în sala de sporturi a armatei din str. I. C. Frimu — Brașov, este următorul : — 22 octombrie, orele 16 : festivitatea de deschidere; orele 16,30 : R. S. Cehoslovacă—Belgia ; orele 17,30 : R. P. Ungară—Italia. — 23 octombrie, orele 17 : Belgia—Italia; orele 18 : R. S. Cehoslovacă — R. P. Ungară. — 24 octombrie, orele 17 : R. P. Ungară—Belgia; orele 18 : R. S. Cehoslovacă—Italia; teratura politică, tehnică și beletristică, produse de papetărie, jucării și discuri. Cu aceasta, numărul librăriilor din orașul Brașov ajunge la 21.