Drum Nou, octombrie 1963 (Anul 20, nr. 5833-5859)

1963-10-19 / nr. 5849

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI TA! um nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5849 ★ SÎMBATĂ, 19 OCTOMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI. 20 BANI CU PLANUL ÎNDEPLINIT Oamenii muncii de pe o­­goarele raionului Tg- Secuiesc obţin zi de zi rezultate tot mai bune la însămînţări. Pînă la data de 17 octombrie un număr de 6 gospodării colec­tive au reuşit să termine în întregime însămînţările de toamnă. Acestea sînt : CATALINA, LEMNIA, MERENI, MOAC­­ŞA, SÎNZIENI şi MARTI­­NENI. Pe terminate cu se­mănatul sînt gospodăriile co­lective din comunele Boroz­nad Mare, Lunga, Poian şi cea din oraşul Tg. Secuiesc, care în prezent însămînţează ultimele hectare. Organizîndu-şi temeinic mun­ca, folosind din plin fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, lu­crătorii gospodăriilor agricole de stat din HARMAN, HĂLCHIU, VIRGHIŞ şi PREJMER din ra­ionul Sf. Gheorghe au terminat însămînţările de toamnă. La G.A.S. din Feldioara şi Ozun din acest raion de asemenea se munceşte intens pentru termi­narea însămînţărilor. ■ La G.A.S. Hărman faţă de 220 ha. plani­ficate s-au însămînţat cu grîu 222 ha. Trebuie subliniat faptul că pretutindeni s-au efectuat lu­crări de bună calitate. Aceasta este o garanţie sigură pentru obţinerea de recolte sporite în anul viitor. Una din principalele preocupări a colectiviștilor din Codlea este de a livra la timp și în întregime întreaga cantitate de cartofi contractata cu statul. ÎN FOTOGRAFIE , un autocamion al gospodăriei colective cu un nou transpon de carton la silozurile centrului de preluare a cartofilor din localitate. (Fotó : WINKLER OTTO W­ClIPMNSUl ZIARillUl: Viaţa de partid: Economisirea de materii prime şi materiale — obiectiv a­ muncii politice (pag. 2-a) Cronică dramatică: „Fiicele“ (pag. 2-a) Pregătiri pentru deschiderea noului an de învăţămînt agrozootehnic (pag. 2-a) Magazin săptămînal (pag. 3-a) Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. (pag. 4-a) Cronica evenimentelor săptămînii (pag. 4-a) Semănatul griului trebuie grabnic terminat! Pe ogoarele raionului Rupea — Raid-anchetă — în aceste zile colectiviștii, mecanizatorii din S.M.T., lucrătorii din gospodăriile agricole de stat din raionul Rupea muncesc cu intensitate pentru a termina semăna­tul griului cît mai grabnic, străduindu-se ca în acelaşi timp să efectueze lucrările la un înalt nivel agrotehnic. Organizaţiile de partid de la sate, sfaturile populare, conducerile unităţilor desfăşoară o vie muncă politică şi organizatorică pentru folosirea întregii capacităţi de lucru a tractoarelor şi maşinilor, precum şi a forţelor de muncă. Redacţia noastră a organizat un raid-anchetă în cîteva unităţi agricole socialiste din acest raion. Pu­blicăm mai jos cele constatate, însămînţările terminate în cadrul gospodăriilor de stat din raion, încă de la începutul campa­niei de toamnă s-a pus un mare ac­cent pe buna organizare a muncii, astfel ca paralel cu recoltarea cul­turilor tîrzii să se efectueze şi pre­gătirea solului şi semănatul. Pentru a se realiza viteza zilnică stabilită, pe un număr însemnat de tractoare munca s-a organizat în două schim­buri sau în schimburi prelungite. A­­cest fapt, ca şi elanul cu care s-a muncit zi de zi, a dat posibilitatea lucrătorilor din toate gospodăriile agricole de stat din raion ca la 16 octombrie să raporteze terminarea completă a însămînţării griului, creînd astfel o bază solidă pentru obţinerea de recolte sporite la hec­tar în anul viitor. La G.A.S. Lovnic s-au însămînţat 370 ha. cu cereale de toamnă, la G.A.S. Homorod şi Rupea cîte 300 ha., la G.A.S. Criţ 280 ha. etc. Muncă bine organizată Printre gospodăriile colective care sunt avansate cu semănatul se află şi cea din Dăişoara, unde pînă de curînd, din 315 ha. prevăzute s-au însămînţat cu grîu 224 ha. De ase­menea, G.A.C. din Ticuşul Vechi din 265 ha. a însămînţat 190 ha. cu grîu. O însemnată suprafaţă s-a se­mănat şi la gospodăria colectivă din Drăuşeni. Cum s-au obţinut aceste rezultate ? în primul rînd trebuie arătat că în atenţia consiliilor de conducere din unităţile amintite a stat buna or­ganizare a muncii şi mobilizarea co­lectiviştilor la lucru. Folosirea ju­dicioasă a timpului, ca şi a capaci­tăţii tractoarelor, care au lucrat zi de zi în schimburi prelungite sau în două schimburi, au fost factorii care au contribuit la efectuarea lucrărilor la timp şi de bună calitate. La G.A.C. din comuna Hoghiz s-a luat măsura bună ca la însămînţări să fie folosite şi atelajele proprii. Cum se lucra aici în ziua de 16 oc­tombrie ? Din cele 6 tractoare exis­tente în gospodărie, 2 lucrau la arat, unul la discuit, unul la însă­mînţări, şi două la semănat. Tot la semănat lucrau şi 4 atelaje cu cai. Cu spor se munceşte şi la recoltarea culturilor tîrzii, din 120 ha. plan­tate cu cartofi mai sunt de recoltat 20 ha., iar la porumb din 120 ha. s-au recoltat 60 ha. Se poate realiza mai mult Dar, în raionul Rupea mai sînt și unele gospodării colective rămase în urmă cu semănatul. Pînă la data de 11 octombrie, de pildă, la G.A.C. din Comăna de Jos, din 440 ha. pla­nificate s-au însămînțat cu grîu 220 ha. Aici lucrările decurg într-un ritm lent, deoarece consiliul de con­ducere nu mobilizează colectiviştii la lucru, nu foloseşte raţional atelajele. Acest fapt a făcut ca din 197 ha. cu porumb să se recolteze numai 5 ha., iar din cele 53 ha. sfeclă de zahăr s-au recoltat 23 ha. Viteza zilnică prevăzută la recol­tări şi însămînţări nu s-a realizat în nici o zi. Mai trebuie arătat că din lipsa de preocupare a consiliului de conducere (preşedinte Itu D. Aurel) nici în prezent nu s-a schimbat toată sămînţa de grîu necesară însămîn­­ţărilor. Pentru impulsionarea semănatului griului, la această unitate a fost tri­misă încă o semănătoare. Dar ce folos, tuburile maşinii sunt defecte. Din această cauză semănătoarea mai mult stă decît funcţionează. Timpul este înaintat, consiliul de conducere al gospodăriei trebuie să fie sprijinit mai mult de consiliul agricol raional, pentru terminarea grabnică a semănatului. La fel stau lucrurile și la gospo­dăria colectivă din Cuciulata. După părerea tov. ing. agronom Răchită Emil semănatul mai poate fi amî­­nat. E şi firesc deci ca la această unitate munca să fie slab organizată și lucrările rămase mult în urmă. Aşa se explică faptul că din supra­faţa prevăzută a se însămînţa cu grîu nu s-a semănat nici jumătate. Cu totul nesatisfăcător se desfă­şoară lucrările şi la G.A.C. Racoş, unde din 220 ha. nu s-au însămînţat decît 78 ha. La gospodăriile co­lective din Grînari, Dopca şi altele, de asemenea s-au semănat suprafeţe mici de teren. Dacă în unele gospodării agricole colective lucrările sunt întîrziate, a­­ceasta se datoreşte şi­­ faptului că unele tractoare nu funcţionează. Ast­fel la G.A.C. din Jibert, în ziua de 17 octombrie, două tractoare au lu­crat la discuit numai cîteva ore, res­tul de timp stînd defecte. Conduce­ (Continuare în pac 2­a ) METODE AVANSATE DE CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞARE A PORCILOR Grajdurile masive, de construcţie nouă, îngrăşătoriile tip ciupercă, pa­docurile în care sînt adăpostiţi a­­proape 700 de porci din cele mai bune rase, îţi atrag numaidecît a­­tenţia. Sîntem la gospodăria colecti­vă din Roşia, raionul Sibiu. Cîteva ,,exemplare“ suscită un deosebit in­teres. De fapt, de la ele a pornit discuţia. — Aveţi multe asemenea exem­plare ? Inginerul Gh. Popa, preşedintele gospodăriei colective, ne răspunde cu­ mîndrie: — Da, peste 200. Aş vrea să dau doar un singur exemplu, mai bine spus exemplul îngrijitoarei Cica Du­mitra. în anul acesta, numai din lotul de porci îngrijiţi de ea s-au li­vrat statului pe bază de contract peste 160 capete, care cîntăreau, fie­care, în jurul la 100 kg. Apoi discuţia şi-a urmat firul. — Ce s-a făcut practic pentru îmbunătăţirea raselor şi mărirea pro­lificităţii la scroafe ? — Iată o problemă, aş putea-o nu­mi chiar cea mai importantă, care a dus la creşterea numerică a porci­lor, la mărirea veniturilor băneşti. Faţă de anul 1959, efectivul de por­cine a crescut cu circa 60 la sută. Fireşte, această creştere a avut loc exclusiv pe baza prăsilei proprii. Cît despre prolificitate, îngrijitorii noştri au înregistrat de la o scroafă aproa­pe 8 purcei la o fătare. Am luat şi alte măsuri. Printre acestea se numă­ră şi separarea scroafelor care au fost reţinute la Noul, unde sunt create toate condiţiile pentru o bună în­grijire şi hrănire. Porcii destinaţi pentru îngrăşat au fost duşi la bri­gada de la Roşia. — Aţi putea să ne spuneţi ceva despre felul cum aţi făcut lotizarea porcilor ? — Da. La noi porcii au fost îm­părţiţi în trei categorii şi anume : în grupa de la 2 la 4 luni intră porcii în greutate de 20—55 kg., în cea de la 4 la 6 luni acei de 55—75 kg., iar cei ce depășesc 6 luni au în medie 75—100 kg. Procedăm astfel deoarece ne-am convins din proprie experiență că aceasta contribuie mult la modul de furajare a porcilor. Nu întîmplător, la grupa a Il-a (4—6 luni) îngrijitorii au obţinut de la în­ceputul anului şi pînă acum un spor mediu zilnic în greutate vie de 0,600 kg. — Ce planuri de viitor aveţi ? — în momentul de faţă gospodă­ria are aproape 700 porcine din care 100 scroafe şi peste 300 capete tine­ret porcin. Să facem un mic calcul, în afară de cele 100 scroafe, noi avem 64 scrofiţe. De la acestea vom putea obţine un mare număr de pur­cei. Dacă punem la socoteală şi pe cei care-i vom obţine de la o parte din scroafe, este lesne de înţeles cu cît va creşte sectorul de porcine în anul 1964. Condiţii avem­, îngrijitori price­puţi de asemenea. Aşadar, se poate spune cu toată certitudinea că înce­­pînd din anul viitor acest sector va constitui cu adevărat un permanent şi sigur izvor de venituri băneşti. GH. MUREA Locomotivelor Diesel, înainte de pleca­rea în cursă li se face o atentă toaletă. (Foto : R. POZNA) CIND REZERVELE INTERNE NU SUNT PUSE IN VALOARE Rezultatele obţinute de colectivul în­treprinderii „Măgura Codlei“ în tri­mestrul III a. c. dovedesc că, atunci cînd există preocupare pentru descope­rirea şi valorificarea rezervelor interne, planul se îndeplineşte la toţi indicatorii, în trimestrul ce a trecut, muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii au realizat planul la producţia globală în proporţie de 106,9 la sută, la producţia marfă 105,6 la sută, iar la creşterea pro­ductivităţii muncii 102 la sută. Bilanţul pe 9 luni arată însă că în timp ce planul la producţia globală a fost îndeplinit integral, la producţia marfă a fost realizat în proporţie de numai 98 la sută. De asemenea, sarcina de creştere a productivităţii muncii nu s-a realizat decît în proporţie de 97 la sută. Căror cauze se datoreşte această ră­­mînere în urmă ? Este bine ştiut că în desfăşurarea rit­mică a producţiei un factor hotărîtor îl constituie pregătirea fabricaţiei. In primele luni ale anului a intrat în pro­ducţia de serie un nou tip de dula­puri, sortiment cu o pondere însemnată în platoul întreprinderii. Pentru reali­zarea zi de zi a planului, era necesar ca odată cu lansarea dulapurilor în fa­bricaţie să fie asigurate S.D.V-urile, şa­bloanele şi documentaţia tehnică la fie­care reper în parte. Acest lucru nu s-a făcut, din care cauză în producţie au apărut o serie de deficienţe. Aşa, de e­­xemplu, la atelierul II-maşini, pereţii laterali s-au prelucrat mai scurt cu 5 mm., iar placajul pentru dulapuri s-a croit de asemenea mai lung decît era prevăzut. Alte repere au fost prelucra­te incomplet, pereţii laterali ajungînd la montaj fără găuri. Multe repere nu erau îndeajuns hăiţuite şi şlefuite, fiind refuzate la control. Aceste neajunsuri au dus la strangulări în producţie şi au făcut să se muncească în asalt în sec­ţia de montaj. îndeplinirea sarcinilor de plan depin­de în mare măsură de buna funcţiona­re a maşinilor. Se poate spune că în­treţinerea maşinilor nu s-a făcut în cele mai bune condiţiuni, uneori reparaţiile au fost de slabă calitate, iar maşinile de şlefuit in petrol s-au dereglat şi mai mult au stat. O slabă preocupare a existat şi în pri­vinţa ridicării cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor. De multe ori selecţio­narea şi pregătirea materialului lemnos s-a făcut neglijent şi aceasta datorită faptului că unii muncitori nu au încă pregătirea necesară. S-au mai constatat unele lipsuri în ceea ce priveşte fineţea execuţiei, cauzate îndeosebi de uşurinţa cu care se face în unele cazuri contro­lul de calitate. Biroul organizaţiei de bază din secţia I-a a hotărît să pună aceste probleme în discuţia comuniştilor. De două ori — în lunile august şi septembrie — în a­­dunări generale deschise, s-a dezbătut felul cum se realizează indicatorii de plan. Cu acest prilej a ieşit la iveală că uneori controlul calităţii făcut de unii maiştri nu este la nivelul cerinţelor, că aprovizionarea cu unele materiale se face neritmic. Pe baza discuţiilor purtate s-a în­tocmit un plan de măsuri cu obiective concrete pentru fiecare atelier. Condu­cerea secţiei a trecut la reorganizarea atelierului de recepţie şi ambalaj, iar serviciul mecanic şef a fost îndrumat să ia măsuri pentru o mai bună reparare a maşinilor şi utilajelor, astfel ca aces­tea să fie date producţiei într-un timp cît mai scurt. S-a organizat o linie de montare a dulapurilor. Pentru a se asigura o bună calitate, muncitorii nou angajaţi şi cei care nu-şi realizau nor­mele, au fost trecuţi să lucreze pe lingă muncitori cu experienţă şi evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Agitatorii Olteanu Petre, trezor, Co­­ţuc Petre, şlefuitor, Seiferth Martin, timplar mecanic şi alţii, au stat de multe ori de vorbă cu muncitorii din ateliere impărtăşindu-le din experienţa lor, arătîndu-le cum trebuie organizac­ionul de muncă şi cît de important este să se respecte tehnologia. Măsurile politico-organizatorice luate n-au întîrziat să-şi arate roadele. Pla­nul a fost îndeplinit în ultimele luni la toţi indicii. Totuşi pentru recuperarea rămînerii în urmă este nevoie ca pînă la sfîrşitul anului, conducerea întreprin­derii şi comitetul sindicatului, sub în­drumarea comitetului de partid, să se ocupe mai îndeaproape de organizarea raţională a producţiei, deoarece şi în luna octombrie, datorită nerespectării unor operaţii prevăzute de tehnologie, au fost refuzate la recepţie în unele zile câte 6—9 dulapuri. O atenţie deosebită trebuie acordată respectării disciplinei socialiste a muncii, folosirii din plin a celor 480 minute de lucru, factori prin­cipali în creşterea productivităţii mun­cii. Acest lucru este demonstrat şi de următorul exemplu : în 9 luni absen­ţele nemotivate echivalează cu mano­pera pentru producerea a ISO de dula­puri. Iată o însemnată rezervă internă nefolosită. Colectivul întreprinderii „Măgura Codlei“ are toate condiţiile pentru li­chidarea rămînerii în urmă faţă de plan, creînd astfel o bază sigură de plecare pentru îndeplinirea sarcinii spo­rite de plan din anul viitor. Pînă acum în planul M.T.O. au fost cuprinse o se­rie de măsuri menite să contribuie la organizarea raţională a producţiei, îm­bunătăţirea calităţii şi reducerea preţu­lui de cost. Numai pentru creşterea productivităţii muncii s-au prevăzut 12 măsuri, printre care amintim : organi­zarea producţiei pe bandă şi mecaniza­rea şlefuitului. Acest plan trebuie com­pletat pe parcurs cu noi măsuri de pu­nere în valoare a rezervelor interne, în vederea obţinerii de succese tot mai mari în sporirea producţiei, creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi reducerea preţului de cost al producţiei. TH. MICLEA iMa Iniţiativa „Să lucrăm cel puţin două zile pe lună cu scule economisite" a atras de la o zi la alta tot mai mulţi strungari, lăcătuşi, frezori şi rectificatori din uzina noastră. Roadele acestei iniţiative au însemnat sute de mii de lei economii la consumul specific de scule. K­ Deunăzi, am stat de vorbă cu un pasionat gospodar al sculelor — comu­­­­ nistul Marian Gîrjoabă. El lucrează la depozitul de scule din magazia cen-­­ trală a sculăriei și de mai multă vreme era preocupat de o problemă deosebită. , In magazie se creaseră anumite stocuri de scule, unele uzate, altele depăşite­­ de nivelul tehnic, iar soluţia încetăţenită, de descongestionare a depozitului , de aceste scule, era casarea lor şi trimiterea la retopire. Dar oare nu mai este­­ nici o posibilitate de valorificare a lor decît prin retopire ! — se gindea co­­­­munistul Gîrjoabă. A chibzuit îndelung, s-a mai consultat cu tovarăşii de la muncă, cu specialiştii din ateliere şi — la sfîrşit — a găsit o modalitate de a le reîntrebuinţa. Astfel, sculele vechi, uzate, depăşite de nivelul tehnic, au fost reproiectate pentru diferite operaţii tehnologice. Cu un volum redus de manoperă, o m­are parte din ele au fost redate producţiei. Au existat, între sculele uzate, şi unele care n-au putut fi adaptate la­­ procesele noi tehnologice, dar şi pentru acestea s-au găsit posibilităţi de va­­l­­­orificare. Spre exemplu, s-au confecţionat — în game variate — scule de­­ dimensiuni mai mici pentru diverse operaţii tehnologice, care sunt trimise la S.M.T -uri sau la întreprinderi mai mici. Aşadar, la numărul gospodarilor care valorifică bine sculele s-a mai adăugat unul. Iar dacă socotim că valoarea economiilor realizate pe această cale se ridică la peste 330.000 lei, vom înţelege cît de important este ca iniţiativele să fie susţinute şi completate cu alte iniţiative, la fiecare loc de muncă. Aşa cum a făcut comunistul Marian Gîrjoabă, EMIL POPESCU, tehnician la Uzinele de tractoare Peisaj industrial de la Uzinele chimice din Rîşnov. (Foto : R. POZNA) Cerc de iniţiere muzicală Din iniţiativa comite­tului U.T.M. de la Gru­pul şcolar „Steagul Ro­şu“ din Braşov, a luat fiinţă un cerc de iniţie­re muzicală care-şi des­făşoară activitatea pe baza unei tematici în­tocmite cu sprijinul Fi­larmonicii de stat din Braşov. Prima lecţie, care pre­zintă instrumentele mu­zicale — expusă de tov­­punere, Filarmonica de stat a prezentat : Rapso­dia I-a de George Enes­­cu şi Moldava de Sme­tana, sub bagheta dirijo­rului A. Honigberg. Cei 600 de elevi prezenţi în sală au urmărit expune­rea şi concertul cu un deosebit interes. Herman Nicolau de la Filarmonica de stat — a avut loc în ziua de 17 octombrie a.c. După ex­ Un nou bloc de locuinţe In aceste zile, harnicul colectiv al Trustului 5 construcţii a terminat un nou bloc de locuinţe în cartierul Steagul Roşu II B. Noul bloc, purtind numărul 30, are 40 de apartamente. T­a retenţio­­nare a primit calificaţie ■­­rte bine“, A 21-a librărie La parterul blocului 13 A., din cartierul braşovean Tractorul, se fac intense pregătiri în vederea deschiderii unor noi unităţi co­merciale. în zilele ce urmează, aici se va deschide şi o nouă li­brărie, care va oferi cumpărători­lor cele mai diverse cărţi din K­- Campionatele europene de volei Programul desfășurării jocurilor din seria I-a (masculin) a campiona­telor europene de volei care vor avea loc în sala de sporturi a armatei din str. I. C. Frimu — Brașov, este ur­mătorul : — 22 octombrie, orele 16 : festivi­tatea de deschidere; orele 16,30 : R. S. Cehoslovacă—Belgia ; orele 17,30 : R. P. Ungară—Italia. — 23 octombrie, orele 17 : Bel­gia—Italia; orele 18 : R. S. Ceho­slovacă — R. P. Ungară. — 24 octombrie, orele 17 : R. P. Ungară—Belgia; orele 18 : R. S. Ce­hoslovacă—Italia; teratura politică, tehnică și bele­tristică, produse de­ papetărie, ju­cării și discuri. Cu aceasta, numărul librăriilor din orașul Brașov ajunge la 21.

Next