Drum Nou, noiembrie 1963 (Anul 20, nr. 5860-5885)

1963-11-01 / nr. 5860

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AI PM R.­­— SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5860 ★ VINERI, 1 NOIEMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Nasurile tehnico-organizatorice In sprijinul realizării sarcinilor de plan Îndeplinind cu consecvenţă sarcinile trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., colectivele întreprinderilor industriei textile din regiunea noastră au îmbunătăţit simţitor calitatea pro­duselor, luînd măsuri eficiente pentru creşterea productivi­tăţii muncii şi re­ducerea preţului de cost. Realizarea sarci­nilor din planurile anuale ridică o se­rie de probleme teh­nice şi organizato­rice noi, care se concretizează în planul de măsuri tehnico-organizato-­ rice. Acest plan are ca obiective desco­perirea rezervelor producţiei, asigura­rea îndeplinirii in­dicatorilor cantita­tivi şi calitativi ai planului tehnic, in­dustrial şi finan­ciar. Iată de ce colec­tivul de muncă al Fabricii de postav din Prejmer, cînd a primit sarcinile de plan pe anul 1963, care prevedeau un spor la pro­ducţia globală de 8,23 la sută faţă de 1962, a mobilizat toate forţele pentru a descoperi rezervele existente în vedie­Pentru fiecare măsură au fost indi­cate termenele de execuţie şi s-a sta­bilit cine răspunde, iar pentru unele sarcini mai complexe au fost alcătuite chiar colective. In fixarea termenelor s-a urmărit ca cele mai fitul­­e măsuri să fie realizate în primele luni ale rea alcătuirii unui plan M.T.O. cores­punzător. Astfel, a fost formată o comisie pe fabrică din care fac parte ingineri, tehnicieni, economiști şi muncitori e­­videnţiaţi în întrecere, inovatori. Con­ducerea întreprin­derii s-a orientat bine cînd a încre­dinţat coordonarea planului M.T.O. ser­viciului planificării, deoarece şeful a­­cestuia a putut aco­peri judicios reali­zarea fiecărei sarcini de plan cu măsuri corespunzătoare, întrucît prevede­rile de plan sînt rea­lizate de sectoarele productive, și sarci­nile din planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice au fost repartizate în ace­lași fel, pe fie­care sector, formîn­­du-se o comisie de aplicare a obiecti­velor prevăzute. Pornind de la efectul lor economic sarcinile din planul de măsuri privind promovarea tehnicii noi şi organizarea mai bună a producţiei au fost gru­pate astfel­ anului pentru a influenţa o perioadă cît mai mare din an îndeplinirea in­dicatorilor de plan. FORT ZOLTÁN (Continuare în pag 2­a) Măsuri pentru realizarea planului de producţie Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii Măsuri pentru creşterea productivităţii muncii Măsuri pentru reducerea preţului de cost Alte măsuri 32 18 33 21 24 Total 128 ÎN FOTOGRAFIE: Candidata de partid Tărceanu Viorica, muncitoare eviden­ţiată din secţia circulare a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“-Sibiu, care îşi îndeplineşte planul de producţie cu 103 la sută, dînd în acelaşi timp pro­duse de bună calitate. Foto: R. POZNA Pentru sporirea producţiei de hamei în zilele de 30 şi 31 octombrie et.c., din iniţiativa Trustului Gostar Sibiu, la G.A.S. Sighişoara a avut loc o con­sfătuire a cultivatorilor de hamei. La consfătuire au mai luat parte reprezentanţi ai Consiliului Superior al Agriculturii, ai Ministerului In­dustriei Alimentare, precum şi ai or­ganelor locale. Prin referatele prezentate şi cu o­­cazia vizitării plantaţiilor şi uscăto­­riilor de hamei s-au scos în evidenţă posibilităţile de sporire a producţiei, precum şi de extindere a suprafeţelor cultivate cu această valoroasă cultu­ră în unitățile agricole socialiste din raionul Sighișoara. Activităţi gospodăreşti Locuitorii din circumscripţia o­­răşenească nr. 127 Braşov, răs­­punzînd la chemarea deputatului şi a comitetului de cetăţeni, au luat parte cu mult elan la acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a circumscripţiei lor. In zilele trecute ei au amenajat un zid de sprijin la intrarea în strada Ioan Barac, colţ cu Constantin Lacea, pe o lungime de circa 30 metri şi înalt de 2 metri, amenajînd şi un trotuar pe aceeaşi porţiune. în cadrul acestor activităţi s-au evidenţiat cetăţenii Şt. Balint, Gh. Husea, Victor Grecu, Klaus He­­ning, Luca Dragomir şi alţii, care în frunte cu deputatul Gh. Găină, au săpat şi transportat pă­­mîntul, au strîns piatra necesară pentru zid, prestîndu-se cu această ocazie 260 ore muncă patriotică. GH. DUMITRU, coresp. A ARATURI ADÎNCI DE TOAMNA PE SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI! Băieţii din brigada lui András Se inserase. Undeva, pe drumul ce duce afară din comună, către Glîmboa­­ca, un snop de lumini scapără feeric în întunericul nopţii. De aici se zăresc bine siluetele masive ale unor construcţii. Acareturile acelea — un şopron, ram­pa de încărcare şi descărcare a­­ maşini­lor, depozitul de carburanţi — toate îţi dau de bănuit că acolo unde lucesc lu­minile este sediul brigăzii, în ogradă nici ţipenie de om. Oamenii din bri­gada lui András au plecat la arat. Pornim şi noi. Lăsăm în urmă ultimele case din co­mună, semănăturile abia răsărite şi dese ca peria. Zgomote de tractor a­­bia perceptibile, ajung pînă la noi. Un­deva se­ară. Se­ară la lumina farurilor, în plină noapte. Pe drum, recapitulăm întreaga istori­sire pe care am aflat-o de la cîţiva oa­meni de la staţiune. Mihai András a luat în primire brigada cu cei 7 mecaniza­tori, toţi din Sacadate, acum un an şi ceva. Doar trei dintre ei — Ludovic Kadar, Ioan Ciocănel şi Achim Moisîn, ■ erau consideraţi veterani în brigadă. Restul erau tineri, băieţi abia ieşiţi de pe băncile şcolii de tractorişti. Unul din ei, Ioan Ciocan, era cel mai tînăr şi nu odată a dat de lucru lui András. Intr-o zi, şeful brigăzii făcea obişnuita revizie la tractoare şi maşini. S-a oprit şi la tractorul pe care-l avea în primire tî­­nărul Ciocan. — De ce-i sistemul de ungere mur­dar? De ce n-ai ulei în carterul moto­raşului de pornire? De ce, de ce? GH. MITREA (Continuare în pag. 2­ a) După terminarea însămînţărilor, colectiviştii din Sînpetru, sprijiniţi de me­canizatorii de la S.M.T. Hărman,­ au în­ceput din plin arăturile adînci pentru însămînţările de primăvară. ÎN FOTOGRAFIE: Tractoristul Ioan Matei în timpul lucrului. Foto: GH. BA MUTĂ In cadrul Trustului Gostat Braşov Peste 5.000 ha, arături adînci de toamnă Gospodăriile agricole de stat a­­parţinătoare de Trustul Gostat Bra­şov au reuşit ca pînă la data de 30 octombrie să efectueze arături a­­dînci de toamnă pe o suprafaţă de 5.052 ha. Cu intensitate sporită imediat după terminarea însămîn­­ţărilor ■ de toamnă, mecanizatorii din cadrul gospodăriei agricole de stat rura Mică au trecut la executarea arăturilor adînci pentru însămînţă­­rie din primăvara viitoare. Pina la data de 29 octombrie mecanizatorii din această unitate au executat o­­goare de toamnă pe o suprafaţă de 260 hectare din cele 713 ha, plani­ficate­ Paralel cu această lucrare ei au efectuat şi arături în livezi pe o suprafaţă de 27 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de gospodăriile de stat Ca­talina, Dalnic, Hărman, Rupea şi Făgăraş, care au avat suprafeţe cu­prinse între 50—55 la sută din plan­ Odată cu executarea arătu­rilor adînci, gospodăriile de stat acordă atenție fertilizării solului, lu­crare ce se execută pe baza planului întocmit în fiecare unitate. De-a lungul unui trimestru O întrebare a rămas fără răspuns Să facem cunoştinţă­ cu rezultatele dobîndite de-a lungul a trei luni iulie, august, septem­brie , în secţia rectificare a uzinei „Rulmentul“ din Braşov. Ce se desprinde din activitatea de­pusă în această vreme ? Iată cîteva cifre şi fapte concludente: lunar s-au rectificat circa 45.000 inele rulmenţi peste sarcina planificată; pro­ductivitatea muncii a crescut cu aproape 2 la sută ; indicele de utilizare a maşinilor s-a îmbu­nătăţit. Rezultatele acestea îndreptăţesc mîndria colectivului secţiei, ele dovedesc că, mobilizaţi de organizaţia de partid, rectificatorii se stră­duiesc şi reuşesc să-şi îndeplinească bine sarci­nile de plan. în bilanţul făcut apare însă şi o umbră : pro­centul de rebut tolerat a fost depăşit. De ce nu se iau măsuri temeinice pentru ameliorarea coe­ficientului de rebut ? Această întrebare a rămas fără răspuns de-a lungul întregului trimestru. Căror cauze se datoreşte depăşirea ? Mai întîi oglinda rebutului în cele trei luni ? Bilanţul rezultatelor obţinute în cele trei luni arată astfel : iulie — la o realizare a producţiei de sută la sută — s-au rebutat peste procentul tolerat 6.700 inele de rulmenţi, în august 8.250, iar în septembrie 6.550 bucăţi. Ce demonstrează aceste cifre ? Tocmai existenţa unor cauze per­manente care generează rebutul ! Dar să adîn­­cim analiza: în timp de o lună în secţie se re­­butează 21.000 inele, în 8 ore se rebutează 821 inele rectificate, revenind la fiecare oră de lu­cru 103 rebuturi. Aşadar, iată o cantitate im­portantă de inele pentru care se cheltuieşte inu­til energie, manoperă, materiale. La producerea rebuturilor participă permanent cîteva cauze de natură obiectivă: diferenţa de temperatură, va­riaţia la cotă a etaloanelor care dau erori la efectuarea măsurătorilor etc. Dar sunt şi factori subiectivi, care de la o vreme s-au statornicit în secţie şi deschid nestingheriţi porţile rebutului. Cele dinţii porţi Inelele forjate sînt primite de la secţia trata­ment. Un rectificator însă e nevoit să umble cu inelele — aşa cum se spune — ca şi cu un ou. Dacă întîmplător a scăpat din mînă un inel, iar acesta se loveşte de un corp cu duritate chiar mai mică, capătă deformaţii. De ce se întîmplă aşa ? Tratamentul­­ nu este corespunzător cerin­ţelor. Acesta e una dintre cauze. La atelierul 452, spre exemplu, două maşini generează permanent rebuturi, datorită nivelului lor tehnic scăzut, dar şi, datorită reglajelor necores­punzătoare, a reparaţiilor de slabă calitate. O altă sursă constituie faptul că în cadrul atelierului 451 nu se respectă riguros, planul de operaţii, iar o bună parte din punctele de control al calităţii sunt dotate insuficient cu S.D.V.-uri. Şi organizarea este o poartă Dacă îl veţi întreba pe comunistul Ion Şt. Gheorghe sau pe­ tînărul Ştefan Cabel, cum lu­crează, cum folosesc­ maşinile, ce volum de lucru­ execută, îţi vor răspunde că în fiecare zi 3—4 maşini nu produc. Din lipsă de piese, alături, de ele, stau şi muncitorii. O zi, două, trei... Apoi, cînd sînt aprovizionaţi cu piese, începe „asaltul“. Se lucrează chiar şi cu maşina defectă, iar în astfel de situaţii este firesc să se producă multe rebuturi. Dar să privim şi un alt aspect: într-o măsură însemnată inelele necesită operaţii de retuşare. Ei bine, la aceste operaţii rectificatorul lucrează meşteşugăreşte, deoarece aici nu este organizat un sistem de sortare şi stabilire a cotelor de re­tuşat. După operaţia de retuşare nu se mai face verificare cu scule de control. Defectuos este organizat în secţie şi serviciul de control tehnic, prin însuşi modul de reparti­zare a controlorilor. Deşi fiecare schimb din sec­ţie are obligaţii de producţie asemănătoare, în schimbul I lucrează 30 controlori, în schimbul II — 12, iar în schimbul III — 4 controlori. Cîteva concluzii Plecînd de la cele arătate mai sus, pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie, trebuie ca deficienţele semnalate să constituie obiectul unei temeinice analize, iar prin măsuri tehnico-orga­­nizatorice corespunzătoare să fie înlăturate. Intre măsurile ce trebuie luate se impun : o colaborare strînsă cu secţia tratament pe bază de dezbateri colective, îndrumarea şi controlarea tuturor atelierelor de felul în care fac aprovi­zionarea cu materii prime şi materiale auxiliare, îndrumarea maiştrilor şi a reglorilor şi urmărirea modului în care aceştia asigură îndeplinirea pla­nului la locurile de muncă, reorganizarea con­trolului tehnic, în această direcţie organi­zaţia de partid are obligaţia de a îndruma con­ducerea tehnică să rezolve ■ deficienţele existente. In felul acesta întrebarea citată la începutul însemnărilor de faţă va primi — prin fapte — cel mai potrivit răspuns. C. LENK Legătură telefonică în complexul zootehnic Complexul zootehnic al gospodă­riei de stat din Nocrich, raionul Ag­nita, cuprinde un mare număr de construcţii. Pentru a îmbunătăţi co­municarea­­ între ele şi centrul gos­podăriei, în toamna aceasta s-a in­trodus o linie telefonică. Acest lucru va contribui la mai buna des­făşurare a procesului de producţie. Schimb de 450 de muncitori, ingineri şi teh­nicieni şi 58 de echipe din colecti­vul uzinei „Independenţa“ Sibiu au primit în acest an titlul de cinste de „Evidenţiat în întrecerea socia­listă“. Colectivul uzinei se mîndreş­­te cu muncitori ca Nicolae Turci­­tu, Toma Filker sau Ioan Prişcă de la secţia mecanică III sau cu echipe ca aceea condusă de Mihai Schnei­ experienţă de­ de la montaj utilaje care s-a menţinut evidenţiată în întrecerea socialistă timp de 6 luni. Metodele folosite de evidenţiaţi, organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste, au constituit tema unui schimb de ex­perienţă care a avut loc recent la clubul uzinei. In cinstea evidenţia­ţilor în întrecerea socialistă a fost prezentat un program artistic. (I. IORDACHE, coresp.). Ieri, la Teatrul de pă­puşi „Motănel“ din Bra­şov a avut loc deschi­derea festivă a noii sta­giuni şi totodată sărbă­torirea inaugurării celei de-a 15-a stagiuni a tea­trului de păpuşi braşo­vean. Cu acest prilej a fost A 15-a stagiune prezentată noua premieră a teatrului, „Spectacol muzical", axată pe par­titurile „Petrică şi lupul“ de Serghei Prokofiev, „Carnavalul animalelor“ de Saint Saens şi „Uce­nicul vrăjitor“ de P. Ducas. Destinat spectatorilor adulţi, spectacolul a fost conceput după scenariul semnat de Mihai Nadin, în regia lui Bujor T. Rî­­peanu şi­ Constantin Mara. Concepția originală i­­lustrind mult apreciatele partituri ale marilor com­pozitori, noul spectacol s-a bucurat de un frumos succes. SEMĂNATUL­­ GRABNIC TERMINAT! Stări de lucruri diferite Folosind din plin întreaga capaci­tate de lucru a tractoarelor şi semă­nătorilor precum şi timpul bun de lucru, mai multe gospodării colective din raionul Sibiu, printre care Şura Mică, Tălmaciu şi altele, au terminat sau se apropie de sfârşit cu semăna­tul griului. Deşi timpul este înaintat, în raion sunt şi gospodării colective care au rămas în urmă cu lucrările agri­cole de toamnă. La Şelimbăr, Ruşi, Săcel etc., mai sunt de semănat mari suprafeţe, iar la Scorei, Porumbacul de Jos şi altele, recoltatul porumbu­lui s-a făcut pe suprafeţe extrem de mici.­­ Consiliile de conducere din toate aceste unităţi şi organizaţiile de par­tid sunt chemate să ia măsurile nece­sare pentru terminarea grabnică a acestor lucrări. Pe ultimele suprafeţe Gospodăriile colective din raionul Sf. Gheorghe însămînţează cu grîu ulti­mele hectare. Toate tractoarele şi maşi­nile de semănat sînt mobilizate în acele unităţi care mai au de semănat. Cele cîteva sute de hectare se vor termina de semănat în cel mai scurt timp. Apoi, mecanizatorii vor începe din plin ară­turile adînci pentru însămînţările de primăvară. Sprijin mai operativ Colectiviştii din Crăciunelul de Jos, raionul Mediaş, au rămas în urmă cu însămînţările. E o situaţie neplăcută şi cît se poate de dăunătoare ca la sfârşitul lunii oc­tombrie să mai ai peste 60 ha. de se­mănat cu grîu. Această rămînere în urmă se datoreşte exclusiv brigăzii de tractoare a S.M.T. Proştea Mare care deserveşte gospodăria colectivă. Lucrea­ză cu foarte mare încetineală la pre­gătirea terenului şi la însămînţări. A­­proape zilnic se întîmplă ca unul sau două tractoare să se defecteze şi să stea în brazdă. Brigada respectivă tre­buie să primească un sprijin­­ mai substanţial şi mai operativ­ din partea conducerii staţiunii. IN FOTOGRAFIE: Horvath Suzana din secţia decor a Complexului industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara, dind unele indicaţii tinerelor Hofner Stela şi Maria Tudosiu, la aplicarea decorului pe veselă. INTERIOARELE Avîntul pe care l-au luat an de an construc­ţiile de locuinţe impune cu pregnanţă cunoaşte­rea unei adevărate arte, aceea a mobilării şi de­corării interioarelor. La prima vedere, amenaja­rea unui apartament pa­re o problemă simplă în care fiecare dintre noi sîntem gata să ne consi­derăm competenţi, fără să simţim nevoia consul­tării unui specialist. De­sigur, specialistul nu tre­buie să contravină idei­lor şi bunului gust de care sîntem convinşi, ci să ne îndrumeze, ferin­­du-se însă a ne da reţete. Apartamentul con­ceput de arhitect devine locuinţă în momentul în care locatarul care l-a preluat şi-l mobilează. Locatarul trebuie să cu­noască mecanismul unei locuinţe aşa cum o pri­veşte arhitectul. Ori­cît de integrat concepţiei contemporane de viaţă ar fi construit un apar­tament, dacă­ locuinţa d­in faza finală, devine incomodă, este un lucru care nu poate fi repro­şat arhitectului, ci loca­tarului care a mobilat-o. Se poate demonstra că o locuinţă, chiar dacă ni se pare mică, mobilată raţional, cu bun gust, pe principiul simplităţii şi utilului, poate să de­vină o locuinţă confor­tabilă. Trebuie să ne fe­rim de concepţia veche în care o locuinţă se so­cotea frumoasă numai în funcţie de mărimea, can­titatea mobilierului şi de excesul de podoabe care trebuiau să „impre­sioneze“ — concepţie creată de societatea bur­gheză, — locuinţa repre­zentînd unul din factorii de stabilire a poziţiei sociale. Condiţiile noi de viaţă ne orientează spre crearea unor interioare moderne, contemporane. în primul rind să sta­bilim că noţiunea de modern aplicată la pro­blemele amenajării lo­cuinţei nu exprimă fluc­tuaţia modei interpreta­tă fără discernămînt. Vom obţine o locuinţa mobilată modern, în ca­re vom încerca să cîşti­­găm cît mai mult spa­ţiu prin aranjarea obiec­telor, spaţiu necesar pentru o desfăşurare or­ganizată a activităţilor gospodăreşti, în aşa fel incît nici unul din mem­brii familiei să nu stîn­­jenească activitatea ce­luilalt. Practic, deci, cînd forma şi dispune­rea fiecărui obiect ex­primă utilitatea lui, cînd fiecare obiect îşi găseşte locul în ansamblul lo­cuinţei, cînd simplitatea va lua locul ornamente­lor şi podoabelor inuti­le, vom putea spune că locuinţa noastră este mobilată modern. Senzaţia spaţială este primul lucru pe care-l percepem cînd intrăm intr-un apartament. A­­ceastă senzaţie se poate modifica în funcţie de felul mobilării, de for­ma, mărimea, culoarea şi intensitatea de culori a mobilierului, de dese­nele tapiseriei şi ale co­­voarelor, de cantitatea ornamentelor. Locuinţa trebuie considerată un ansamblu de spaţii nece­sare exercitării funcţiilor, activităţii familiei. în raport cu aceste , funcţii trebuie să aşezăm judi­cios fiecare piesă de mo­bilier. Să analizăm cî­teva din aceste funcţii şi cerinţe. Destinderea sau pri­mirea oaspeţilor să fie reprezentate de caracte­risticile : intimitate şi co­moditate. Musafirul, de pildă, nu trebuie să aibă sentimentul că deranjea­ză vizitînd, iar gazda că nu-şi găseşte loc în casă. (1) Această funcţiune se realizează prin comodi­tatea mobilierului, prin coloritul plăcut şi lumi­nă suficientă. Dormito­rul reprezintă necesita­tea de odihnă; caracte­ristica acestei funcţiuni este comoditatea, la care se adaugă crearea unui cadru intim şi cald. Stu­diul, funcţiune impor­tantă, are caracteristici­­ linişte şi izolare; se rea­lizează prin crearea po­sibilităţii de , a scrie şi citi comod, lumină sufi­cientă şi un spaţiu de depozitare a cărţilor. Jocul copiilor are ca­racteristici : izolare şi putinţă de supraveghere. Servitul mesei este o funcţiune care ocupă cel mai puţin timp din zi; astfel, mobila care o slu­ţeşte poate fi utilizată la alte ore din zi pentru alte funcţiuni — de pil­dă pentru studiu. Spa­ţiile pentru depozitare trebuie bine gîndite ca mărime, dat fiind că ne ajută să obţinem în res­tul casei suprafeţe clare. Circulaţia trebuie să a­­sigure legături cît mai clare între punctele de exercitare ale celorlalte funcţiuni, ea trebuie să fie o circulaţie clară şi se realizează în primul rind prin renunţarea la piese inutile de mobilier. Arh. MARIA VASILIU 7 Frumosul ne aparţine

Next