Drum Nou, noiembrie 1963 (Anul 20, nr. 5860-5885)
1963-11-01 / nr. 5860
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AI PM R.— SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XX, Nr. 5860 ★ VINERI, 1 NOIEMBRIE 1963 ★ 4 PAGINI, 20 BANI Nasurile tehnico-organizatorice In sprijinul realizării sarcinilor de plan Îndeplinind cu consecvenţă sarcinile trasate de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., colectivele întreprinderilor industriei textile din regiunea noastră au îmbunătăţit simţitor calitatea produselor, luînd măsuri eficiente pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Realizarea sarcinilor din planurile anuale ridică o serie de probleme tehnice şi organizatorice noi, care se concretizează în planul de măsuri tehnico-organizato- rice. Acest plan are ca obiective descoperirea rezervelor producţiei, asigurarea îndeplinirii indicatorilor cantitativi şi calitativi ai planului tehnic, industrial şi financiar. Iată de ce colectivul de muncă al Fabricii de postav din Prejmer, cînd a primit sarcinile de plan pe anul 1963, care prevedeau un spor la producţia globală de 8,23 la sută faţă de 1962, a mobilizat toate forţele pentru a descoperi rezervele existente în vediePentru fiecare măsură au fost indicate termenele de execuţie şi s-a stabilit cine răspunde, iar pentru unele sarcini mai complexe au fost alcătuite chiar colective. In fixarea termenelor s-a urmărit ca cele mai fitule măsuri să fie realizate în primele luni ale rea alcătuirii unui plan M.T.O. corespunzător. Astfel, a fost formată o comisie pe fabrică din care fac parte ingineri, tehnicieni, economiști şi muncitori evidenţiaţi în întrecere, inovatori. Conducerea întreprinderii s-a orientat bine cînd a încredinţat coordonarea planului M.T.O. serviciului planificării, deoarece şeful acestuia a putut acoperi judicios realizarea fiecărei sarcini de plan cu măsuri corespunzătoare, întrucît prevederile de plan sînt realizate de sectoarele productive, și sarcinile din planul de măsuri tehnico-organizatorice au fost repartizate în același fel, pe fiecare sector, formîndu-se o comisie de aplicare a obiectivelor prevăzute. Pornind de la efectul lor economic sarcinile din planul de măsuri privind promovarea tehnicii noi şi organizarea mai bună a producţiei au fost grupate astfel anului pentru a influenţa o perioadă cît mai mare din an îndeplinirea indicatorilor de plan. FORT ZOLTÁN (Continuare în pag 2a) Măsuri pentru realizarea planului de producţie Măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii Măsuri pentru creşterea productivităţii muncii Măsuri pentru reducerea preţului de cost Alte măsuri 32 18 33 21 24 Total 128 ÎN FOTOGRAFIE: Candidata de partid Tărceanu Viorica, muncitoare evidenţiată din secţia circulare a fabricii de ciorapi „7 Noiembrie“-Sibiu, care îşi îndeplineşte planul de producţie cu 103 la sută, dînd în acelaşi timp produse de bună calitate. Foto: R. POZNA Pentru sporirea producţiei de hamei în zilele de 30 şi 31 octombrie et.c., din iniţiativa Trustului Gostar Sibiu, la G.A.S. Sighişoara a avut loc o consfătuire a cultivatorilor de hamei. La consfătuire au mai luat parte reprezentanţi ai Consiliului Superior al Agriculturii, ai Ministerului Industriei Alimentare, precum şi ai organelor locale. Prin referatele prezentate şi cu ocazia vizitării plantaţiilor şi uscătoriilor de hamei s-au scos în evidenţă posibilităţile de sporire a producţiei, precum şi de extindere a suprafeţelor cultivate cu această valoroasă cultură în unitățile agricole socialiste din raionul Sighișoara. Activităţi gospodăreşti Locuitorii din circumscripţia orăşenească nr. 127 Braşov, răspunzînd la chemarea deputatului şi a comitetului de cetăţeni, au luat parte cu mult elan la acţiunea de gospodărire şi înfrumuseţare a circumscripţiei lor. In zilele trecute ei au amenajat un zid de sprijin la intrarea în strada Ioan Barac, colţ cu Constantin Lacea, pe o lungime de circa 30 metri şi înalt de 2 metri, amenajînd şi un trotuar pe aceeaşi porţiune. în cadrul acestor activităţi s-au evidenţiat cetăţenii Şt. Balint, Gh. Husea, Victor Grecu, Klaus Hening, Luca Dragomir şi alţii, care în frunte cu deputatul Gh. Găină, au săpat şi transportat pămîntul, au strîns piatra necesară pentru zid, prestîndu-se cu această ocazie 260 ore muncă patriotică. GH. DUMITRU, coresp. A ARATURI ADÎNCI DE TOAMNA PE SUPRAFEŢE CÎT MAI MARI! Băieţii din brigada lui András Se inserase. Undeva, pe drumul ce duce afară din comună, către Glîmboaca, un snop de lumini scapără feeric în întunericul nopţii. De aici se zăresc bine siluetele masive ale unor construcţii. Acareturile acelea — un şopron, rampa de încărcare şi descărcare a maşinilor, depozitul de carburanţi — toate îţi dau de bănuit că acolo unde lucesc luminile este sediul brigăzii, în ogradă nici ţipenie de om. Oamenii din brigada lui András au plecat la arat. Pornim şi noi. Lăsăm în urmă ultimele case din comună, semănăturile abia răsărite şi dese ca peria. Zgomote de tractor abia perceptibile, ajung pînă la noi. Undeva seară. Seară la lumina farurilor, în plină noapte. Pe drum, recapitulăm întreaga istorisire pe care am aflat-o de la cîţiva oameni de la staţiune. Mihai András a luat în primire brigada cu cei 7 mecanizatori, toţi din Sacadate, acum un an şi ceva. Doar trei dintre ei — Ludovic Kadar, Ioan Ciocănel şi Achim Moisîn, ■ erau consideraţi veterani în brigadă. Restul erau tineri, băieţi abia ieşiţi de pe băncile şcolii de tractorişti. Unul din ei, Ioan Ciocan, era cel mai tînăr şi nu odată a dat de lucru lui András. Intr-o zi, şeful brigăzii făcea obişnuita revizie la tractoare şi maşini. S-a oprit şi la tractorul pe care-l avea în primire tînărul Ciocan. — De ce-i sistemul de ungere murdar? De ce n-ai ulei în carterul motoraşului de pornire? De ce, de ce? GH. MITREA (Continuare în pag. 2 a) După terminarea însămînţărilor, colectiviştii din Sînpetru, sprijiniţi de mecanizatorii de la S.M.T. Hărman, au început din plin arăturile adînci pentru însămînţările de primăvară. ÎN FOTOGRAFIE: Tractoristul Ioan Matei în timpul lucrului. Foto: GH. BA MUTĂ In cadrul Trustului Gostat Braşov Peste 5.000 ha, arături adînci de toamnă Gospodăriile agricole de stat aparţinătoare de Trustul Gostat Braşov au reuşit ca pînă la data de 30 octombrie să efectueze arături adînci de toamnă pe o suprafaţă de 5.052 ha. Cu intensitate sporită imediat după terminarea însămînţărilor ■ de toamnă, mecanizatorii din cadrul gospodăriei agricole de stat rura Mică au trecut la executarea arăturilor adînci pentru însămînţărie din primăvara viitoare. Pina la data de 29 octombrie mecanizatorii din această unitate au executat ogoare de toamnă pe o suprafaţă de 260 hectare din cele 713 ha, planificate Paralel cu această lucrare ei au efectuat şi arături în livezi pe o suprafaţă de 27 ha. Cele mai bune rezultate au fost obţinute de gospodăriile de stat Catalina, Dalnic, Hărman, Rupea şi Făgăraş, care au avat suprafeţe cuprinse între 50—55 la sută din plan Odată cu executarea arăturilor adînci, gospodăriile de stat acordă atenție fertilizării solului, lucrare ce se execută pe baza planului întocmit în fiecare unitate. De-a lungul unui trimestru O întrebare a rămas fără răspuns Să facem cunoştinţă cu rezultatele dobîndite de-a lungul a trei luni iulie, august, septembrie , în secţia rectificare a uzinei „Rulmentul“ din Braşov. Ce se desprinde din activitatea depusă în această vreme ? Iată cîteva cifre şi fapte concludente: lunar s-au rectificat circa 45.000 inele rulmenţi peste sarcina planificată; productivitatea muncii a crescut cu aproape 2 la sută ; indicele de utilizare a maşinilor s-a îmbunătăţit. Rezultatele acestea îndreptăţesc mîndria colectivului secţiei, ele dovedesc că, mobilizaţi de organizaţia de partid, rectificatorii se străduiesc şi reuşesc să-şi îndeplinească bine sarcinile de plan. în bilanţul făcut apare însă şi o umbră : procentul de rebut tolerat a fost depăşit. De ce nu se iau măsuri temeinice pentru ameliorarea coeficientului de rebut ? Această întrebare a rămas fără răspuns de-a lungul întregului trimestru. Căror cauze se datoreşte depăşirea ? Mai întîi oglinda rebutului în cele trei luni ? Bilanţul rezultatelor obţinute în cele trei luni arată astfel : iulie — la o realizare a producţiei de sută la sută — s-au rebutat peste procentul tolerat 6.700 inele de rulmenţi, în august 8.250, iar în septembrie 6.550 bucăţi. Ce demonstrează aceste cifre ? Tocmai existenţa unor cauze permanente care generează rebutul ! Dar să adîncim analiza: în timp de o lună în secţie se rebutează 21.000 inele, în 8 ore se rebutează 821 inele rectificate, revenind la fiecare oră de lucru 103 rebuturi. Aşadar, iată o cantitate importantă de inele pentru care se cheltuieşte inutil energie, manoperă, materiale. La producerea rebuturilor participă permanent cîteva cauze de natură obiectivă: diferenţa de temperatură, variaţia la cotă a etaloanelor care dau erori la efectuarea măsurătorilor etc. Dar sunt şi factori subiectivi, care de la o vreme s-au statornicit în secţie şi deschid nestingheriţi porţile rebutului. Cele dinţii porţi Inelele forjate sînt primite de la secţia tratament. Un rectificator însă e nevoit să umble cu inelele — aşa cum se spune — ca şi cu un ou. Dacă întîmplător a scăpat din mînă un inel, iar acesta se loveşte de un corp cu duritate chiar mai mică, capătă deformaţii. De ce se întîmplă aşa ? Tratamentul nu este corespunzător cerinţelor. Acesta e una dintre cauze. La atelierul 452, spre exemplu, două maşini generează permanent rebuturi, datorită nivelului lor tehnic scăzut, dar şi, datorită reglajelor necorespunzătoare, a reparaţiilor de slabă calitate. O altă sursă constituie faptul că în cadrul atelierului 451 nu se respectă riguros, planul de operaţii, iar o bună parte din punctele de control al calităţii sunt dotate insuficient cu S.D.V.-uri. Şi organizarea este o poartă Dacă îl veţi întreba pe comunistul Ion Şt. Gheorghe sau pe tînărul Ştefan Cabel, cum lucrează, cum folosesc maşinile, ce volum de lucru execută, îţi vor răspunde că în fiecare zi 3—4 maşini nu produc. Din lipsă de piese, alături, de ele, stau şi muncitorii. O zi, două, trei... Apoi, cînd sînt aprovizionaţi cu piese, începe „asaltul“. Se lucrează chiar şi cu maşina defectă, iar în astfel de situaţii este firesc să se producă multe rebuturi. Dar să privim şi un alt aspect: într-o măsură însemnată inelele necesită operaţii de retuşare. Ei bine, la aceste operaţii rectificatorul lucrează meşteşugăreşte, deoarece aici nu este organizat un sistem de sortare şi stabilire a cotelor de retuşat. După operaţia de retuşare nu se mai face verificare cu scule de control. Defectuos este organizat în secţie şi serviciul de control tehnic, prin însuşi modul de repartizare a controlorilor. Deşi fiecare schimb din secţie are obligaţii de producţie asemănătoare, în schimbul I lucrează 30 controlori, în schimbul II — 12, iar în schimbul III — 4 controlori. Cîteva concluzii Plecînd de la cele arătate mai sus, pentru îmbunătăţirea activităţii de producţie, trebuie ca deficienţele semnalate să constituie obiectul unei temeinice analize, iar prin măsuri tehnico-organizatorice corespunzătoare să fie înlăturate. Intre măsurile ce trebuie luate se impun : o colaborare strînsă cu secţia tratament pe bază de dezbateri colective, îndrumarea şi controlarea tuturor atelierelor de felul în care fac aprovizionarea cu materii prime şi materiale auxiliare, îndrumarea maiştrilor şi a reglorilor şi urmărirea modului în care aceştia asigură îndeplinirea planului la locurile de muncă, reorganizarea controlului tehnic, în această direcţie organizaţia de partid are obligaţia de a îndruma conducerea tehnică să rezolve ■ deficienţele existente. In felul acesta întrebarea citată la începutul însemnărilor de faţă va primi — prin fapte — cel mai potrivit răspuns. C. LENK Legătură telefonică în complexul zootehnic Complexul zootehnic al gospodăriei de stat din Nocrich, raionul Agnita, cuprinde un mare număr de construcţii. Pentru a îmbunătăţi comunicarea între ele şi centrul gospodăriei, în toamna aceasta s-a introdus o linie telefonică. Acest lucru va contribui la mai buna desfăşurare a procesului de producţie. Schimb de 450 de muncitori, ingineri şi tehnicieni şi 58 de echipe din colectivul uzinei „Independenţa“ Sibiu au primit în acest an titlul de cinste de „Evidenţiat în întrecerea socialistă“. Colectivul uzinei se mîndreşte cu muncitori ca Nicolae Turcitu, Toma Filker sau Ioan Prişcă de la secţia mecanică III sau cu echipe ca aceea condusă de Mihai Schnei experienţă de de la montaj utilaje care s-a menţinut evidenţiată în întrecerea socialistă timp de 6 luni. Metodele folosite de evidenţiaţi, organizarea şi desfăşurarea întrecerii socialiste, au constituit tema unui schimb de experienţă care a avut loc recent la clubul uzinei. In cinstea evidenţiaţilor în întrecerea socialistă a fost prezentat un program artistic. (I. IORDACHE, coresp.). Ieri, la Teatrul de păpuşi „Motănel“ din Braşov a avut loc deschiderea festivă a noii stagiuni şi totodată sărbătorirea inaugurării celei de-a 15-a stagiuni a teatrului de păpuşi braşovean. Cu acest prilej a fost A 15-a stagiune prezentată noua premieră a teatrului, „Spectacol muzical", axată pe partiturile „Petrică şi lupul“ de Serghei Prokofiev, „Carnavalul animalelor“ de Saint Saens şi „Ucenicul vrăjitor“ de P. Ducas. Destinat spectatorilor adulţi, spectacolul a fost conceput după scenariul semnat de Mihai Nadin, în regia lui Bujor T. Rîpeanu şi Constantin Mara. Concepția originală ilustrind mult apreciatele partituri ale marilor compozitori, noul spectacol s-a bucurat de un frumos succes. SEMĂNATUL GRABNIC TERMINAT! Stări de lucruri diferite Folosind din plin întreaga capacitate de lucru a tractoarelor şi semănătorilor precum şi timpul bun de lucru, mai multe gospodării colective din raionul Sibiu, printre care Şura Mică, Tălmaciu şi altele, au terminat sau se apropie de sfârşit cu semănatul griului. Deşi timpul este înaintat, în raion sunt şi gospodării colective care au rămas în urmă cu lucrările agricole de toamnă. La Şelimbăr, Ruşi, Săcel etc., mai sunt de semănat mari suprafeţe, iar la Scorei, Porumbacul de Jos şi altele, recoltatul porumbului s-a făcut pe suprafeţe extrem de mici. Consiliile de conducere din toate aceste unităţi şi organizaţiile de partid sunt chemate să ia măsurile necesare pentru terminarea grabnică a acestor lucrări. Pe ultimele suprafeţe Gospodăriile colective din raionul Sf. Gheorghe însămînţează cu grîu ultimele hectare. Toate tractoarele şi maşinile de semănat sînt mobilizate în acele unităţi care mai au de semănat. Cele cîteva sute de hectare se vor termina de semănat în cel mai scurt timp. Apoi, mecanizatorii vor începe din plin arăturile adînci pentru însămînţările de primăvară. Sprijin mai operativ Colectiviştii din Crăciunelul de Jos, raionul Mediaş, au rămas în urmă cu însămînţările. E o situaţie neplăcută şi cît se poate de dăunătoare ca la sfârşitul lunii octombrie să mai ai peste 60 ha. de semănat cu grîu. Această rămînere în urmă se datoreşte exclusiv brigăzii de tractoare a S.M.T. Proştea Mare care deserveşte gospodăria colectivă. Lucrează cu foarte mare încetineală la pregătirea terenului şi la însămînţări. Aproape zilnic se întîmplă ca unul sau două tractoare să se defecteze şi să stea în brazdă. Brigada respectivă trebuie să primească un sprijin mai substanţial şi mai operativ din partea conducerii staţiunii. IN FOTOGRAFIE: Horvath Suzana din secţia decor a Complexului industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara, dind unele indicaţii tinerelor Hofner Stela şi Maria Tudosiu, la aplicarea decorului pe veselă. INTERIOARELE Avîntul pe care l-au luat an de an construcţiile de locuinţe impune cu pregnanţă cunoaşterea unei adevărate arte, aceea a mobilării şi decorării interioarelor. La prima vedere, amenajarea unui apartament pare o problemă simplă în care fiecare dintre noi sîntem gata să ne considerăm competenţi, fără să simţim nevoia consultării unui specialist. Desigur, specialistul nu trebuie să contravină ideilor şi bunului gust de care sîntem convinşi, ci să ne îndrumeze, ferindu-se însă a ne da reţete. Apartamentul conceput de arhitect devine locuinţă în momentul în care locatarul care l-a preluat şi-l mobilează. Locatarul trebuie să cunoască mecanismul unei locuinţe aşa cum o priveşte arhitectul. Oricît de integrat concepţiei contemporane de viaţă ar fi construit un apartament, dacă locuinţa din faza finală, devine incomodă, este un lucru care nu poate fi reproşat arhitectului, ci locatarului care a mobilat-o. Se poate demonstra că o locuinţă, chiar dacă ni se pare mică, mobilată raţional, cu bun gust, pe principiul simplităţii şi utilului, poate să devină o locuinţă confortabilă. Trebuie să ne ferim de concepţia veche în care o locuinţă se socotea frumoasă numai în funcţie de mărimea, cantitatea mobilierului şi de excesul de podoabe care trebuiau să „impresioneze“ — concepţie creată de societatea burgheză, — locuinţa reprezentînd unul din factorii de stabilire a poziţiei sociale. Condiţiile noi de viaţă ne orientează spre crearea unor interioare moderne, contemporane. în primul rind să stabilim că noţiunea de modern aplicată la problemele amenajării locuinţei nu exprimă fluctuaţia modei interpretată fără discernămînt. Vom obţine o locuinţa mobilată modern, în care vom încerca să cîştigăm cît mai mult spaţiu prin aranjarea obiectelor, spaţiu necesar pentru o desfăşurare organizată a activităţilor gospodăreşti, în aşa fel incît nici unul din membrii familiei să nu stînjenească activitatea celuilalt. Practic, deci, cînd forma şi dispunerea fiecărui obiect exprimă utilitatea lui, cînd fiecare obiect îşi găseşte locul în ansamblul locuinţei, cînd simplitatea va lua locul ornamentelor şi podoabelor inutile, vom putea spune că locuinţa noastră este mobilată modern. Senzaţia spaţială este primul lucru pe care-l percepem cînd intrăm intr-un apartament. Această senzaţie se poate modifica în funcţie de felul mobilării, de forma, mărimea, culoarea şi intensitatea de culori a mobilierului, de desenele tapiseriei şi ale covoarelor, de cantitatea ornamentelor. Locuinţa trebuie considerată un ansamblu de spaţii necesare exercitării funcţiilor, activităţii familiei. în raport cu aceste , funcţii trebuie să aşezăm judicios fiecare piesă de mobilier. Să analizăm cîteva din aceste funcţii şi cerinţe. Destinderea sau primirea oaspeţilor să fie reprezentate de caracteristicile : intimitate şi comoditate. Musafirul, de pildă, nu trebuie să aibă sentimentul că deranjează vizitînd, iar gazda că nu-şi găseşte loc în casă. (1) Această funcţiune se realizează prin comoditatea mobilierului, prin coloritul plăcut şi lumină suficientă. Dormitorul reprezintă necesitatea de odihnă; caracteristica acestei funcţiuni este comoditatea, la care se adaugă crearea unui cadru intim şi cald. Studiul, funcţiune importantă, are caracteristici linişte şi izolare; se realizează prin crearea posibilităţii de , a scrie şi citi comod, lumină suficientă şi un spaţiu de depozitare a cărţilor. Jocul copiilor are caracteristici : izolare şi putinţă de supraveghere. Servitul mesei este o funcţiune care ocupă cel mai puţin timp din zi; astfel, mobila care o sluţeşte poate fi utilizată la alte ore din zi pentru alte funcţiuni — de pildă pentru studiu. Spaţiile pentru depozitare trebuie bine gîndite ca mărime, dat fiind că ne ajută să obţinem în restul casei suprafeţe clare. Circulaţia trebuie să asigure legături cît mai clare între punctele de exercitare ale celorlalte funcţiuni, ea trebuie să fie o circulaţie clară şi se realizează în primul rind prin renunţarea la piese inutile de mobilier. Arh. MARIA VASILIU 7 Frumosul ne aparţine