Drum Nou, august 1964 (Anul 21, nr. 6092-6117)

1964-08-02 / nr. 6093

■um nou ^T^^RGMI AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RM­R Sl al sfatului popular regional Anul XXI, nr. 6093 Duminică, 2 august 1964 4 pagini, 20 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI Fiecare tînăr un participant entuziast la întrecerea socialista Cu fiecare zi ce ne apropie de cea de-a XX-a aniver­sare a eliberării pa­triei, pe graficele dr .­­ producţie din fabrici şi uzine, de pe şantierele de cons­trucţii, din întreprinderile forestiere, de transporturi sau pe acelea din unită­ţile socialiste ale agriculturii, sunt în­scrise noi şi însemnate realizări. Mo­bilizaţi de către organele şi organizaţii­le de partid, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile regiunii noastre desfăşoară o susţinută întrecere socialistă ale cărei obiective sunt creşterea producţiei şi productivităţii muncii, va­lorificarea superioară a materiilor pri­me, reducerea preţului de cost şi neîn­trerupta îmbunătăţire a calităţii produ­selor. Grăitor în această privinţă este bi­lanţul primului semestru cînd planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută, iar valoarea produselor peste plan se ridică la 216.416.000 Iei. Ca urmare a măsurilor luate în direcţia promovării pe scară largă a progresului tehnic, 82,3 la sută din totalul sporului producţiei indus­triale globale a primului semestru a fost obţinut pe seama creşterii produc­tivităţii muncii. Totodată, valoarea e­­conomiilor şi a beneficiilor peste plan se cifrează la zeci de milioane lei. La aceste minunate fapte de întrece­re, alături de vîrstnici o contribuţie valoroasă şi-a adus şi tineretul. Răs­­punzînd prin fapte grijii părinteşti cu care­ partidul înconjoară, creşte şi edu­că tînăra noastră generaţie, tinerii mun­citori, tehnicieni şi ingineri muncesc cu avînt crescînd, luptă pentru înfăp­tuirea sarcinilor puse de către partid în faţa industriei noastre socialiste. Din cei peste 63.000 de tineri care mun­cesc în întreprinderile regiunii, aproape 10.000 sunt evidenţiaţi lună de lună în întrecerea socialistă încă de la începutul anului. Pentru merite deosebite în pro­ducţie, mai bine c­e 5.900 de tineri au fost declaraţi fruntaşi în întrecerea so­cialistă pe anul 1963. Tineri cum ar fi Nicolae Petcu de la „Tractorul“, Carol Enescu de la „Steagul Roşu“, Traian Boc de la Complexul industrial de sticlă şi fa­ianţă din Sighişoara, Valeria György de la uzina „Oltul“ din Sf. Gheorghe, Ioan Maidac de la „Automecanica“ şi loan Roth de la „Flamura Roşie“ din Sibiu, loan Motoc de la Combinatul chimic din Făgăraş — ca să dăm doar cîteva exemple — se bucură de stima şi dra­gostea tovarăşilor lor de muncă, dato­rită vredniciei cu care lucrează, pen­tru atitudinea nouă, socialistă faţă de muncă şi avutul obştesc, îndrumate de către organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. din între­prinderile industriale, de transport, din comerţ şi cooperaţie, desfăşoară o sus­ţinută muncă politică-educativă de edu­care comunistă a tineretului, de mobi­lizare a acestuia la întrecerea socialistă. Problemele participării tinerilor la mun­că, respectarea disciplinei socialiste a muncii, aportul adus de tineri la creş­terea producţiei şi productivităţii mun­cii, la îmbunătăţirea calităţii produse­lor, ridicarea calificării profesionale etc. sunt dezbătute cu regularitate în adună­rile generale ale or­ganizaţiilor U.T.M. La acestea participă secretari ai orga­nizaţiilor de partid, tovarăşi din con­ducerea tehnico-administrativă, din or­ganele sindicale. Propunerile care se fac cu acest prilej ajută organizaţiile U.T.M. în îmbunătăţirea muncii educative de mobilizare a tinerilor la întrecerea so­cialistă, în stabilirea de către tineri a u­­nor angajamente concrete, din îndepli­nirea cărora fiecare dintre ei îşi face un titlu de onoare. O bună experienţă în ajutorarea ti­nerilor pentru îndeplinirea angajamen­telor luate în întrecerea socialistă a dobîndit, printre multe altele, şi orga­nizaţia U.T.M. de la U.P.R.U.C. Făgă­raş. Aici, secretarul comitetului U.T.M. informează, cu cîteva zile înainte de în­ceperea fiecărei luni, secretarii organi­zaţiilor de bază şi responsabilii cu pro­ducţia şi calificarea, despre sarcinile de producţie ce se pun în faţa între­prinderii, arată asupra căror probleme anume trebuie să-şi îndrepte îndeosebi atenţia organizaţiile U.T.M. La rîndul lor, secretarii organizaţiilor de bază iau legătură cu şefii de secţie, maiştrii etc. pentru a cunoaşte şi mai în amănunţime sarcinile de producţie şi măsurile luate pentru îndeplinirea lor. în felul acesta, organizaţiile U.T.M., toţi tinerii de aici, ştiu ce au de făcut în luna ce urmează, îşi pot lua angaja­mente care contribuie în mod nemijlo­cit la îndeplinirea planului, fac propu­neri valoroase. Punîndu-şi în centrul preocupărilor educaţia prin muncă, aju­torul concret pe­­ru îndeplinirea an­gajamentelor luate de tineri în întrece­re, organizaţia U.T.M. de la U.P.R.U.C. a obţinut succese importante în dezvol­tarea la tineri a dragostei faţă de mun­că şi meseria aleasă, în întărirea opiniei de masă împotriva acelora care mai dau produse de slabă calitate, absentează sau întîrzie de la lucru. Ca urmare a aces­tui fapt, din cei 320 de tineri angrenaţi în întrecere, peste 200 au fost declaraţi anul acesta evidenţiaţi. Totodată, tinerii de aici au făcut în cadrul adunărilor sindicale aproape 300 de valoroase pro­puneri. Militînd pentru traducerea în viaţă a prevederilor hotărîrii conferinţei orga­nizaţiei reg­nale de partid, a plenarei C.C. al U.T.M. din ianuarie a.c., a ho­tărîrii conferinţei organizaţiei regio­nale U.T.M. şi a propriilor hotărîri, la îndrumarea comitetelor orăşeneşti şi ra­ionale de partid, comitetele orăşeneşti şi raionale U.T.M. acordă toată aten­ţia mobilizării tinerilor la îndeplinirea angajamentelor luate de către colective­le de muncă ale întreprinderilor în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eli­berării. în acest scop, secretarii şi ceilalţi membri ai biroului, membrii comisiilor de tineret muncitoresc ca şi instructorii îşi petrec cea mai mare parte a timpu­lui de lucru în întreprinderi unde ajută nemijlocit organizaţiile U.T.M. în în­deplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. Periodic, comitetele raionale şi orăşe­neşti analizează diferite aspecte ale par- (Continuare în pag. 3-a) CORNEL ŞAN­DRU, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Braşov CHITI­M PAGINA 2-a Săptămîna La cabinetul tehnic al uzinei „Automecanica“ Sibiu: Un grup de inovatori fruntaşi. De la începutul anului s-au aplicat în producţie opt din propunerile făcute de ei, cu o eficienţă economică de 75.368 lei. Cu toate forţele la recoltări! MECANIZATORI, LUCRĂTORI DIN GOSPODĂ­­RI­LE DE STAT, COLECTIVIŞTI! DESFĂŞU­­RAŢI LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PEN­­TRU EXECUTAREA LA TIMP A SECERIŞULUI, TREIERIŞULUI ŞI ARĂTURILOR DE VARĂ! MEDIAŞ . Dar,u­lti­mul călduros din ul­­timele zile, griul s-a copt în toate unităţile agricole din raionul Mediaş. Ca urmare, lu­­crătorii din G­AS., colectiviştii şi mecanizatorii din S.M.T., şi-au spo­rit eforturile în vederea recoltării griului într-un timp cît mai scurt. Cele mai frumoase rezultate la re­coltatul griului le-au obţinut G.A.C. din Aţei, Bratei, Crăciunel, Jelea Mică etc. Este însă necesar ca în toate G.A.C. să se grăbească treierişul şi executarea arăturilor de vară. N. VOICAN, coresp. RUPEA C/re.25 de. s°s­........... n­... podarii colective din raionul Rupea au de secerat griul şi secara de pe o suprafaţă de peste 8.700 hectare. La data de 30 iulie, 21 de gospodării colective, ajutate efectiv de mecani­zatorii de la S.M.T., au secerat peste 620 hectare de grîu şi secară. Co­lectiviştii din Racoş, organizîndu-şi mai bine munca în cadrul întrecerii socialiste, au recoltat grinele, pînă la aceeaşi dată, de pe o suprafaţă de aproape 120 hectare. In alte unităţi din raion secerişul se desfăşoară însă­­sub posibilităţile şi condiţiile pe care le au. Combine­le nu sunt folosite la întreaga lor ca­pacitate, multe din ele nu lucrează, cu­­toate că sunt lanuri care au ajuns deja la maturitate. Din această cau­ză numai 151 hectare au fost recol­tate cu combinele. Consiliul agricol raional, condu­cerea S.M.T., consiliile de conducere ale gospodăriilor colective rămase în urmă trebuie să ia măsuri urgente pentru folosirea tuturor forţelor şi mijloacelor la seceriş. Mecanizatorii de la S­ M.T. Rupea, avîntaţi în întrecere socialită mun­cesc cu elan pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de cereale păioase din acest an. Printre brigăzile de mecanizatori evidenţiate în întrecerea socialistă în campania lucrărilor de vară se nu­mără cele care lucrează la gospodă­riile colective din Caţa, Buneşti, Apa­­ţa şi altele. Bine au lucrat şi lucrează la recoltarea cerealelor şi mecaniza­torii din brigada care deserveşte G.A.C. din Dopca. FÜLÖP ANDREI, coresp. SÎMBATA J , la gospodăria .... de stat din Sînu-DE JOS baia de Jos, raio­nul Făgăraş, se lu­crează cu tot mai mult avînt la re­coltat. Ca urmare a bunei organizări a muncii, în prima zi de lucru s-au recoltat cu combinele gospodăriei peste 5 vagoane de grîu. Mecaniza­torii de aici sînt hotărîţi să termine într-un timp scurt recoltatul pe în­treaga suprafaţă de cereale păioase. D. STRĂJAN, coresp. HOGHILAG La gospodări­i ■ colectiva din tio­ghilag, raionul Si­ghişoara, s-a încheiat recoltatul şi­­treieratul orzului. în prezent, colectiviştii lucrează la recoltatul şi treieratul griului cu pa­tru combine şi trei batoze. Paiele rămase în urma combinelor au fost strînse, iar plugurile au brăz­dat o mare suprafaţă de teren. Pe mai bine de 40 ha. s-a semănat şi po­rumb pentru masă verde. Fruntaşă în executarea acestor lucrări este briga­da de la Hoghilag, condusă de Zal­man Mi­hai. GH. ALDEA, coresp. ŞERCAIA Colectiviştii din­­ Şercaia, prin bu­na organizare * a muncii şi folosirea din plin a capa­cităţii de producţie a combinelor ,­’­­secerătorilor, au reuşit ca pînă la sfîrşitul lunii iulie să recolteze peste 400 ha. cereale. Astfel a fost recoltat orzul şi treierată întreaga cantitate de secară şi orzoaică. Colectiviştii continuă să lucreze cu toate forţele la recoltatul griului. Cele mai frumoase realizări le-a obţinut pînă acum brigada a IV-a din satul Vad, condusă de Gheor­ghe Vulvară care se situează în fruntea celorlalte brigăzi. I. CRUCEANU, coresp. Pe verticala C­ALITĂŢII întrecerea socialistă vie, pasionantă ce se desfăşoară în aceste zile cu deosebit avînt pe întreg cuprinsul regiunii în în­­tîmpinarea măreţei aniversări a eliberă­rii, are ca obiectiv principal îmbunătă­ţirea calităţii produselor. lată de ce odată cu succesele privind creşterea pro­ducţiei, productivităţii muncii şi reduce­rea preţului de cost, colectivele de mun­citori, ingineri şi tehnicieni raportează cu mândrie şi realizările obţinute în lup­ta pentru optinua ridicare a prestigiu­lui „mărcii fabricii“. Cuvînt de oţelar Cuptorul electric huruie năprasnic, mistuind în pîntecele lui de foc a treia şarjă. La un semn al prim-topitorului Nicolae Dinu uşa cuptorului se ridică, făcîndu-i pe cei curioşi, dar fără oche­lari de protecţie, să-şi ferească privirile din calea săgeţilor sclipitoare. Se ia proba şarjei. Pentru cei neiniţiaţi mo­mentul este de o rară frumuseţe. Mii de scîntei ţîşnesc din metalul incan­descent, care, turnat pe placa de pro­bă, refuză parcă să se răcească. Oţela­­rii privesc cu atenţie umbrele cenuşii care îl învăluie. Apoi proba ia drumul laboratorului. Nu trece decît puţin timp şi cuptorul îşi varsă lichidul in­candescent în uriaşa oală de turnare. Oţelul e de cea mai bună calitate. Vasile Stoica, secretarul comitetului de partid de la oţelăria uzinei „Trac­torul" din Braşov urmăreşte adesea procesele de topire şi de elaborare a oţelului. Şi de multe ori îl auzi spu­­nînd : — De la el au împrumutat tăria şi oamenii. .. — Cum aşa ? — Să discutăm, de pildă, despre re­but. La începutul anului, unul din an­gajamentele luate de colectivul nostru a fost reducerea rebutului sub procen­tul admis. Lupta n-a fost uşoară. De la compunerea şarjelor, topire, elaborare, formare, turnare şi pînă la una din ultimele operaţii — tratamentul, s-au aplicat nenumărate măsuri tehnico-or­­ganizatorice. — Şi rezultatele ? — Sînt înscrise pe grafic. Rebutul a fost redus în cele 7 luni cu aproape 9 la sută sub procentul admis. Şi încă ceva. Secţia s-a angajat să-şi depăşeas­că planul. După şapte luni iată cum stăm : 500 tone oţel lichid peste sar­cinile de plan. Pînă la 23 August se vor realiza toate angajamentele. E la mijloc cu­­vîntul de onoare dat partidului. Cu­vînt de oţelar. Scrisori de mulţumire le aduce adesea poştaşul la uzina „Elastic“ din Sibiu. Ultimele au fost expediate de uzina „Steagul Roşu“ din Braşov, U.C.M. Reşiţa, de constructorii de utilaj petrolier din Ploieşti şi de cei de maşini agricole din Craiova. Pentru ce ? Pentru înalta calitate a cîtorva pro­duse pe care Ie folosesc aceşti benefi­ciari din cele aproape 6.000 repere şi tipuri de arcuri fabricate la această uzină. De c­înd la iniţiativa arcurarului Ilie Hususan în uzină a fost aplicat auto­controlul, săgeata de pe graficul cali­tăţii a urcat mult, iar numărul recla­­maţiilor s-a redus considerabil. „Eu exe­cut, eu controlez, eu răspund“ a deve­nit în prezent deviza întregului colec­tiv. Rezultatele: la prelucrări mecanice rebutul a scăzut cu 35 la sută sub procentul admis; la tratamentul­ termic reducerea este şi mai însemnată, faţă de 0,15 la sută, cifră admisă, în prezent rebutul este de numai 0,086 la sută.­­ La panoul evidenţiaţilor în întrecerea socialistă au fost înscrise printre altele şi numele comuniştilor Vasile Mînzătes­­cu, Edith Ivan şi Iulian Băridaş. Sunt doar cîţiva din cei care au contribuit din plin ca în lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii să se obţină succese deosebite cu care întregul co­lectiv se va mîndri la marea sărbătoare. Răspundere colectivă pentru „marca fabricii“ Pe porţile uzinei „Erm­ailul Roşu" din Mediaş iau zilnic drumul magazinelor de specialitate mii de vase emailate. Cu cîtva timp în urmă nu totdeauna ele se bucurau de apreciarea cumpărătorilor. Ba, nu de puţine ori, pe adresa uzinei au sosit şi reclamaţii. Aşa s-a ajuns la hotărîrea luată de comitetul de partid privind aplicarea controlului în lanţ. A­­ceasta înseamnă că muncitorii nu-şi controlează doar propria lor activitate, ci există un control reciproc — răspun­dere colectivă pentru calitate. Pe con­cret, despre aplicarea controlului în lanţ pot vorbi emailatorul .Emeric Ha­lász, bordatoarea Eva Dobriţa, arză­torul Ioan Bereş, care pe fluxul tehno­logic al emailării vaselor se controlea­ză reciproc. Şi rareori de la locurile lor de muncă vasele ajung cu defecte la sortare. In prezent pe graficul producţiei să­geţile care indică calitatea produselor se află în continuă ascensiune. La vase de execuţie normală s-au realizat în luna iulie 63,7 la sută produse de ca­litatea I-a, faţă de 60 la sută planificat, iar la cele de execuţie specială 55,95 la sută faţă de 50 la sută planificat. Răs­punderea colectivă pentru calitate îşi arată roadele. Am­ înserat pe scurt doar cîteva din succesele obţinute în lupta pentru îm­bunătăţirea calităţii. Despre realizări asemănătoare au raportat însă un mare număr de colective care, mobilizate de organizaţiile de partid, desfăşoară în aceste zile o entuziastă întrecere pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întîmpi­­narea măreței aniversări. La Centrul de stomatologie din Braşov In ultimii ani pe întreg cuprinsul re­giunii noastre au fost create noi şi diverse instituţii sanitare, ca dovadă a grijii partidului şi statului nostru pen­tru ocrotirea să­nătăţii oamenilor muncii. Una din a­­ceste instituţii este şi Centrul de sto­matologie din ora­şul Braşov, amena­jat într-o clădire corespunzătoare, de­servit de cadre me­dicale de speciali­tate şi dotat cu aparatură modernă. Noul centru de stomatologie are 18 cabinete den­tare, laborator de tehnici dentară, unde lucrează peste 20 de tehnicieni etc. Centrul este de­servit zilnic de 21 medici, 21 surori sanitare și personal administrativ cores­punzător. In fotografii vă prezentăm aspecte din activitatea aces­tui centru : 1) In­­tr-una din sălile de așteptare ; 2) Se e­­xecută o radiogra­fie dentară ; 3) As­pect dintr-un ca­binet de stomatolo­gie ; 4) în cabine­tul de chirurgie­ buco-dentară, în timpul efectuării u­­nei operaţii; 5) Laboratorul de teh­­­nică dentară; 6) Un grup de elevi de la şcoala tehni­­­că-sanitară, secţia asistenţi dentari, în timpul unei de­monstraţii de spe­cialitate. (Fotoreportaj : Gh. Bătiuţă) Ziua Marinei R. P. Romine Astăzi, soldaţii, sergenţii, subofiţerii şi ofiţerii din Forţele Maritime Mi­litare, marinarii de pe navele comerciale şi pescăreşti, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din porturi şi de pe şantierele navale şi o dată cu­ ei întregul nostru popor sărbătoresc Ziua Marinei R.P. Române. Anul acesta tradiţionala sărbătoare a marinarilor are loc in preajma celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei. Cu acest prilej marinarii îşi exprimă încă o dată dragostea fierbinte faţă de patria noastră socialistă, faţă de partid şi guvern, hotărîrea lor de neclintit de a îndeplini cu cinste misiunile încredințate. O SĂPTĂMÎNĂ DE FOLCLOR — FESTIVALUL CÎNTECULUI, DANSULUI Şl PORTULUI POPULAR — 2­­­9 AUGUST 1964 Oamenii muncii aflaţi zilele acestea în staţiunile de pe litoral —« Mamaia, Eforie nord şi Constanţa — sau de pe Valea Prahovei — Sinaia şi Predeal — vor avea bucuria unei mari des­fătări artistice. In aceste localităţi, între 2 şi 9 august a.c. cele mai valoroase formaţii artistice de amatori ale unor regiuni din ţara noastră, închegate în com­plexe ansambluri folclorice, vor evo­lua în faţa miilor de spectatori, ofe­­rind şi cu acest prilej, entuziasmul, frumuseţea, bogăţia şi diversitatea fol­clorului nostru, minunatele jocuri şi cîntece populare, transmise din gene­raţie în generaţie sau apărute în anii construcţiei socialiste, creaţii ale po­porului nostru şi care ne-au dus faima departe, dincolo de hotarele patriei. Este vorba de desfăşurarea în aceste zile premergătoare marii aniversări a 20 de ani de la eliberarea patriei noas­tre de sub jugul fascist şi închinat tocmai acestei însemnate sărbătoriri, a primului „Festival al cintecului, dansului şi portului popular” — eve­niment important în viaţa noastră culturală şi artistică. Predealul, locul unei asemenea dispute artistice, îşi aşteaptă oaspeţii — mesa­geri ai artei populare din regiunile ţării — îmbrăcat în haină festivă. Afişe multicolore, ilustrînd un grup de dansatori avîntaţi în iureşul unui joc popular, invită publicul la fru­moasele spectacole artistice, cărora le intuieşti farmecul numai citind lapida­ra ştire despre desfăşurarea programu­lui ce va avea loc în sala Casei de cultură din Predeal: 2 august: Ansamblul folcloric al regiunii Oltenia ; 3 august : Ansam­blul folcloric al regiunii Ploieşti ; 4 august : Ansamblul folcloric al re­giunii Maramureş; 5 august : Ansam­blul folcloric al regiunii Banat; 6 au­gust : Grupul folcloric laureat al Fes­tivalului internaţional de folclor de la Cairo , 1964 ; 7 august : Ansam­blul folcloric al regiunii Mureş-Auto­­nomă Maghiară ; 8 august : Ansam­blul folcloric al regiunii Suceava ; 9 august : Ansamblul folcloric al re­giunii Argeş. Fiecare ansamblu regional evoluează pe scenele festivalului cu o bogata carte de vizită. Oare ar mai trebui prezentate aici renumitele formaţii de dansuri apre­ciate cu prilejul diverselor concursuri republicane cum e numerosul colec­tiv de dansatori din Jitia-Ploieşti, cu­noscutul grup de dansatori din Oaş- Maramureş, formaţiile de dansuri din Vama-Sucevei, Căpîlna-Mureş Auto­nomă Maghiară sau Vălişoara-Banat, nemaivorbind de căluşarii din Pădu­reţi-Argeş şi multe alte echipe de dansatori ce aduc pe scenă, într-o bogăţie de frumuseţi, portul şi dansu­rile populare locale, impresionante prin diversitatea şi coloritul lor ? Mult apreciate sunt şi tarafurile sau orchestrele populare, ca taraful olte­nesc din Vînjul Mare sau cele din Fă­­get-Banat, Racoviţa-Argeş, Botoşani- Suceava şi altele, alcătuite din virtuoşi interpreţi ai muzicii populare romî­­neşti. Amintim de asemenea de un original ansamblu de instrumente populare prezentat de Palatul cultu­rii din Ploieşti şi care reuneşte, pen­tru prima dată, într-o interesantă or­chestraţie, fluierul, naiul, cavalul, ţite­­ra, buciumul, cimpoiul, drîmba, cobza, flautul şi frunza. Printre numeroşii interpreţi se numără şi cîteva familii de artişti amatori — soţ, soţie, copii — cum sînt cei 7 Udrea, 4 Ungureanu, 3 Balea etc. Printre numeroasele surpri­ze se află şi „obiceiurile de iarnă“ prezentate de ansamblul sucevean de folclor. Festivalul întruneşte în această primă ediţie şi numeroşi solişti vocali şi instrumentişti sau grupuri vocale, deosebit de atractive. I-am putea aminti pe fluieraşul Petrică Popescu, taragotistul Dumitru Dobrican, solis­ta Bota Eliza, filincaşul Mihai Lăcă­tuş — renumit creator sucevean de instrumente populare — şi mulţi alţii. Un deosebit interes stîrneşte grupul folcloric de artişti amatori, laureat al Festivalului internaţional de folclor de la Cairo, ce a întrunit unanime apre­cieri în ţară şi peste hotare pentru vir­tuozitatea interpretării. Alături de formaţia de dansatori a Palatului cul­turii din Braşov mai evoluează echi­pele de căluşari din Frumoasa, din Ţigă­neşti - regiunea Bucureşti, precum şi orchestra populară a Casei de cultură din Slobozia, impreună cu un colectiv de solişti vocali şi instrumentişti alcă­tuit din Maria Precup, Tiţa Ştefan, Maria Rusu, Virginia Surcel, Ion Stă­­nescu etc. Ansamblul folcloric al regiunii Braşov, care deschide festivalul în ziua de 2 august la Mamaia, întru­neşte formaţii şi interpreţi de presti­giu din Sibiu, Făgăraş, Rupea, Me­diaş şi solişti vocali şi instrumen­tişti, evidenţiaţi cu prilejul diferitelor concursuri, cunoscuţi pentru calită­ţile lor interpretative ca Domnica Chioreanu,­ Garofiţa Şerban, Ion Go­lea, Ion Nicoară şi alţii. Iatră deci un festival larg repre­zentativ, întrunind valoroase forma­ţii şi interpreţi de dansuri şi cîntece populare, expresie a bogăţiei folclo­rice din ţara noastră. Un festival al cintecului, dansului şi portului popu­lar, aşteptat cu interes şi care îşi inaugurează actuala şi prima ediţie sub egida marii sărbători a poporului nostru. în aceste zile, la Mamaia, Eforie­­nord, Constanţa, Sinaia şi Predeal, artişti amatori vor demonstra încă odată calităţile artistice ale poporu­lui nostru, dezvoltarea impetuoasă­­ a artei şi culturii din ţara noastră, demne de măreţia anilor ce îi par­curgem într-un nestăvilit avînt con­structiv. ŞERBAN RÂDULESCU

Next