Drum Nou, august 1964 (Anul 21, nr. 6092-6117)
1964-08-02 / nr. 6093
■um nou ^T^^RGMI AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RMR Sl al sfatului popular regional Anul XXI, nr. 6093 Duminică, 2 august 1964 4 pagini, 20 bani PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAI Fiecare tînăr un participant entuziast la întrecerea socialista Cu fiecare zi ce ne apropie de cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei, pe graficele dr . producţie din fabrici şi uzine, de pe şantierele de construcţii, din întreprinderile forestiere, de transporturi sau pe acelea din unităţile socialiste ale agriculturii, sunt înscrise noi şi însemnate realizări. Mobilizaţi de către organele şi organizaţiile de partid, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile regiunii noastre desfăşoară o susţinută întrecere socialistă ale cărei obiective sunt creşterea producţiei şi productivităţii muncii, valorificarea superioară a materiilor prime, reducerea preţului de cost şi neîntrerupta îmbunătăţire a calităţii produselor. Grăitor în această privinţă este bilanţul primului semestru cînd planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută, iar valoarea produselor peste plan se ridică la 216.416.000 Iei. Ca urmare a măsurilor luate în direcţia promovării pe scară largă a progresului tehnic, 82,3 la sută din totalul sporului producţiei industriale globale a primului semestru a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Totodată, valoarea economiilor şi a beneficiilor peste plan se cifrează la zeci de milioane lei. La aceste minunate fapte de întrecere, alături de vîrstnici o contribuţie valoroasă şi-a adus şi tineretul. Răspunzînd prin fapte grijii părinteşti cu care partidul înconjoară, creşte şi educă tînăra noastră generaţie, tinerii muncitori, tehnicieni şi ingineri muncesc cu avînt crescînd, luptă pentru înfăptuirea sarcinilor puse de către partid în faţa industriei noastre socialiste. Din cei peste 63.000 de tineri care muncesc în întreprinderile regiunii, aproape 10.000 sunt evidenţiaţi lună de lună în întrecerea socialistă încă de la începutul anului. Pentru merite deosebite în producţie, mai bine ce 5.900 de tineri au fost declaraţi fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1963. Tineri cum ar fi Nicolae Petcu de la „Tractorul“, Carol Enescu de la „Steagul Roşu“, Traian Boc de la Complexul industrial de sticlă şi faianţă din Sighişoara, Valeria György de la uzina „Oltul“ din Sf. Gheorghe, Ioan Maidac de la „Automecanica“ şi loan Roth de la „Flamura Roşie“ din Sibiu, loan Motoc de la Combinatul chimic din Făgăraş — ca să dăm doar cîteva exemple — se bucură de stima şi dragostea tovarăşilor lor de muncă, datorită vredniciei cu care lucrează, pentru atitudinea nouă, socialistă faţă de muncă şi avutul obştesc, îndrumate de către organizaţiile de partid, organizaţiile U.T.M. din întreprinderile industriale, de transport, din comerţ şi cooperaţie, desfăşoară o susţinută muncă politică-educativă de educare comunistă a tineretului, de mobilizare a acestuia la întrecerea socialistă. Problemele participării tinerilor la muncă, respectarea disciplinei socialiste a muncii, aportul adus de tineri la creşterea producţiei şi productivităţii muncii, la îmbunătăţirea calităţii produselor, ridicarea calificării profesionale etc. sunt dezbătute cu regularitate în adunările generale ale organizaţiilor U.T.M. La acestea participă secretari ai organizaţiilor de partid, tovarăşi din conducerea tehnico-administrativă, din organele sindicale. Propunerile care se fac cu acest prilej ajută organizaţiile U.T.M. în îmbunătăţirea muncii educative de mobilizare a tinerilor la întrecerea socialistă, în stabilirea de către tineri a unor angajamente concrete, din îndeplinirea cărora fiecare dintre ei îşi face un titlu de onoare. O bună experienţă în ajutorarea tinerilor pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă a dobîndit, printre multe altele, şi organizaţia U.T.M. de la U.P.R.U.C. Făgăraş. Aici, secretarul comitetului U.T.M. informează, cu cîteva zile înainte de începerea fiecărei luni, secretarii organizaţiilor de bază şi responsabilii cu producţia şi calificarea, despre sarcinile de producţie ce se pun în faţa întreprinderii, arată asupra căror probleme anume trebuie să-şi îndrepte îndeosebi atenţia organizaţiile U.T.M. La rîndul lor, secretarii organizaţiilor de bază iau legătură cu şefii de secţie, maiştrii etc. pentru a cunoaşte şi mai în amănunţime sarcinile de producţie şi măsurile luate pentru îndeplinirea lor. în felul acesta, organizaţiile U.T.M., toţi tinerii de aici, ştiu ce au de făcut în luna ce urmează, îşi pot lua angajamente care contribuie în mod nemijlocit la îndeplinirea planului, fac propuneri valoroase. Punîndu-şi în centrul preocupărilor educaţia prin muncă, ajutorul concret peru îndeplinirea angajamentelor luate de tineri în întrecere, organizaţia U.T.M. de la U.P.R.U.C. a obţinut succese importante în dezvoltarea la tineri a dragostei faţă de muncă şi meseria aleasă, în întărirea opiniei de masă împotriva acelora care mai dau produse de slabă calitate, absentează sau întîrzie de la lucru. Ca urmare a acestui fapt, din cei 320 de tineri angrenaţi în întrecere, peste 200 au fost declaraţi anul acesta evidenţiaţi. Totodată, tinerii de aici au făcut în cadrul adunărilor sindicale aproape 300 de valoroase propuneri. Militînd pentru traducerea în viaţă a prevederilor hotărîrii conferinţei organizaţiei regnale de partid, a plenarei C.C. al U.T.M. din ianuarie a.c., a hotărîrii conferinţei organizaţiei regionale U.T.M. şi a propriilor hotărîri, la îndrumarea comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, comitetele orăşeneşti şi raionale U.T.M. acordă toată atenţia mobilizării tinerilor la îndeplinirea angajamentelor luate de către colectivele de muncă ale întreprinderilor în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării. în acest scop, secretarii şi ceilalţi membri ai biroului, membrii comisiilor de tineret muncitoresc ca şi instructorii îşi petrec cea mai mare parte a timpului de lucru în întreprinderi unde ajută nemijlocit organizaţiile U.T.M. în îndeplinirea sarcinilor ce le stau în faţă. Periodic, comitetele raionale şi orăşeneşti analizează diferite aspecte ale par- (Continuare în pag. 3-a) CORNEL ŞANDRU, prim-secretar al Comitetului regional U.T.M. Braşov CHITIM PAGINA 2-a Săptămîna La cabinetul tehnic al uzinei „Automecanica“ Sibiu: Un grup de inovatori fruntaşi. De la începutul anului s-au aplicat în producţie opt din propunerile făcute de ei, cu o eficienţă economică de 75.368 lei. Cu toate forţele la recoltări! MECANIZATORI, LUCRĂTORI DIN GOSPODĂRILE DE STAT, COLECTIVIŞTI! DESFĂŞURAŢI LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PENTRU EXECUTAREA LA TIMP A SECERIŞULUI, TREIERIŞULUI ŞI ARĂTURILOR DE VARĂ! MEDIAŞ . Dar,ultimul călduros din ultimele zile, griul s-a copt în toate unităţile agricole din raionul Mediaş. Ca urmare, lucrătorii din GAS., colectiviştii şi mecanizatorii din S.M.T., şi-au sporit eforturile în vederea recoltării griului într-un timp cît mai scurt. Cele mai frumoase rezultate la recoltatul griului le-au obţinut G.A.C. din Aţei, Bratei, Crăciunel, Jelea Mică etc. Este însă necesar ca în toate G.A.C. să se grăbească treierişul şi executarea arăturilor de vară. N. VOICAN, coresp. RUPEA C/re.25 de. s°s........... n... podarii colective din raionul Rupea au de secerat griul şi secara de pe o suprafaţă de peste 8.700 hectare. La data de 30 iulie, 21 de gospodării colective, ajutate efectiv de mecanizatorii de la S.M.T., au secerat peste 620 hectare de grîu şi secară. Colectiviştii din Racoş, organizîndu-şi mai bine munca în cadrul întrecerii socialiste, au recoltat grinele, pînă la aceeaşi dată, de pe o suprafaţă de aproape 120 hectare. In alte unităţi din raion secerişul se desfăşoară însăsub posibilităţile şi condiţiile pe care le au. Combinele nu sunt folosite la întreaga lor capacitate, multe din ele nu lucrează, cutoate că sunt lanuri care au ajuns deja la maturitate. Din această cauză numai 151 hectare au fost recoltate cu combinele. Consiliul agricol raional, conducerea S.M.T., consiliile de conducere ale gospodăriilor colective rămase în urmă trebuie să ia măsuri urgente pentru folosirea tuturor forţelor şi mijloacelor la seceriş. Mecanizatorii de la S M.T. Rupea, avîntaţi în întrecere socialită muncesc cu elan pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei de cereale păioase din acest an. Printre brigăzile de mecanizatori evidenţiate în întrecerea socialistă în campania lucrărilor de vară se numără cele care lucrează la gospodăriile colective din Caţa, Buneşti, Apaţa şi altele. Bine au lucrat şi lucrează la recoltarea cerealelor şi mecanizatorii din brigada care deserveşte G.A.C. din Dopca. FÜLÖP ANDREI, coresp. SÎMBATA J , la gospodăria .... de stat din Sînu-DE JOS baia de Jos, raionul Făgăraş, se lucrează cu tot mai mult avînt la recoltat. Ca urmare a bunei organizări a muncii, în prima zi de lucru s-au recoltat cu combinele gospodăriei peste 5 vagoane de grîu. Mecanizatorii de aici sînt hotărîţi să termine într-un timp scurt recoltatul pe întreaga suprafaţă de cereale păioase. D. STRĂJAN, coresp. HOGHILAG La gospodării ■ colectiva din tioghilag, raionul Sighişoara, s-a încheiat recoltatul şitreieratul orzului. în prezent, colectiviştii lucrează la recoltatul şi treieratul griului cu patru combine şi trei batoze. Paiele rămase în urma combinelor au fost strînse, iar plugurile au brăzdat o mare suprafaţă de teren. Pe mai bine de 40 ha. s-a semănat şi porumb pentru masă verde. Fruntaşă în executarea acestor lucrări este brigada de la Hoghilag, condusă de Zalman Mihai. GH. ALDEA, coresp. ŞERCAIA Colectiviştii din Şercaia, prin buna organizare * a muncii şi folosirea din plin a capacităţii de producţie a combinelor ,’secerătorilor, au reuşit ca pînă la sfîrşitul lunii iulie să recolteze peste 400 ha. cereale. Astfel a fost recoltat orzul şi treierată întreaga cantitate de secară şi orzoaică. Colectiviştii continuă să lucreze cu toate forţele la recoltatul griului. Cele mai frumoase realizări le-a obţinut pînă acum brigada a IV-a din satul Vad, condusă de Gheorghe Vulvară care se situează în fruntea celorlalte brigăzi. I. CRUCEANU, coresp. Pe verticala CALITĂŢII întrecerea socialistă vie, pasionantă ce se desfăşoară în aceste zile cu deosebit avînt pe întreg cuprinsul regiunii în întîmpinarea măreţei aniversări a eliberării, are ca obiectiv principal îmbunătăţirea calităţii produselor. lată de ce odată cu succesele privind creşterea producţiei, productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni raportează cu mândrie şi realizările obţinute în lupta pentru optinua ridicare a prestigiului „mărcii fabricii“. Cuvînt de oţelar Cuptorul electric huruie năprasnic, mistuind în pîntecele lui de foc a treia şarjă. La un semn al prim-topitorului Nicolae Dinu uşa cuptorului se ridică, făcîndu-i pe cei curioşi, dar fără ochelari de protecţie, să-şi ferească privirile din calea săgeţilor sclipitoare. Se ia proba şarjei. Pentru cei neiniţiaţi momentul este de o rară frumuseţe. Mii de scîntei ţîşnesc din metalul incandescent, care, turnat pe placa de probă, refuză parcă să se răcească. Oţelarii privesc cu atenţie umbrele cenuşii care îl învăluie. Apoi proba ia drumul laboratorului. Nu trece decît puţin timp şi cuptorul îşi varsă lichidul incandescent în uriaşa oală de turnare. Oţelul e de cea mai bună calitate. Vasile Stoica, secretarul comitetului de partid de la oţelăria uzinei „Tractorul" din Braşov urmăreşte adesea procesele de topire şi de elaborare a oţelului. Şi de multe ori îl auzi spunînd : — De la el au împrumutat tăria şi oamenii. .. — Cum aşa ? — Să discutăm, de pildă, despre rebut. La începutul anului, unul din angajamentele luate de colectivul nostru a fost reducerea rebutului sub procentul admis. Lupta n-a fost uşoară. De la compunerea şarjelor, topire, elaborare, formare, turnare şi pînă la una din ultimele operaţii — tratamentul, s-au aplicat nenumărate măsuri tehnico-organizatorice. — Şi rezultatele ? — Sînt înscrise pe grafic. Rebutul a fost redus în cele 7 luni cu aproape 9 la sută sub procentul admis. Şi încă ceva. Secţia s-a angajat să-şi depăşească planul. După şapte luni iată cum stăm : 500 tone oţel lichid peste sarcinile de plan. Pînă la 23 August se vor realiza toate angajamentele. E la mijloc cuvîntul de onoare dat partidului. Cuvînt de oţelar. Scrisori de mulţumire le aduce adesea poştaşul la uzina „Elastic“ din Sibiu. Ultimele au fost expediate de uzina „Steagul Roşu“ din Braşov, U.C.M. Reşiţa, de constructorii de utilaj petrolier din Ploieşti şi de cei de maşini agricole din Craiova. Pentru ce ? Pentru înalta calitate a cîtorva produse pe care Ie folosesc aceşti beneficiari din cele aproape 6.000 repere şi tipuri de arcuri fabricate la această uzină. De cînd la iniţiativa arcurarului Ilie Hususan în uzină a fost aplicat autocontrolul, săgeata de pe graficul calităţii a urcat mult, iar numărul reclamaţiilor s-a redus considerabil. „Eu execut, eu controlez, eu răspund“ a devenit în prezent deviza întregului colectiv. Rezultatele: la prelucrări mecanice rebutul a scăzut cu 35 la sută sub procentul admis; la tratamentul termic reducerea este şi mai însemnată, faţă de 0,15 la sută, cifră admisă, în prezent rebutul este de numai 0,086 la sută. La panoul evidenţiaţilor în întrecerea socialistă au fost înscrise printre altele şi numele comuniştilor Vasile Mînzătescu, Edith Ivan şi Iulian Băridaş. Sunt doar cîţiva din cei care au contribuit din plin ca în lupta pentru continua îmbunătăţire a calităţii să se obţină succese deosebite cu care întregul colectiv se va mîndri la marea sărbătoare. Răspundere colectivă pentru „marca fabricii“ Pe porţile uzinei „Ermailul Roşu" din Mediaş iau zilnic drumul magazinelor de specialitate mii de vase emailate. Cu cîtva timp în urmă nu totdeauna ele se bucurau de apreciarea cumpărătorilor. Ba, nu de puţine ori, pe adresa uzinei au sosit şi reclamaţii. Aşa s-a ajuns la hotărîrea luată de comitetul de partid privind aplicarea controlului în lanţ. Aceasta înseamnă că muncitorii nu-şi controlează doar propria lor activitate, ci există un control reciproc — răspundere colectivă pentru calitate. Pe concret, despre aplicarea controlului în lanţ pot vorbi emailatorul .Emeric Halász, bordatoarea Eva Dobriţa, arzătorul Ioan Bereş, care pe fluxul tehnologic al emailării vaselor se controlează reciproc. Şi rareori de la locurile lor de muncă vasele ajung cu defecte la sortare. In prezent pe graficul producţiei săgeţile care indică calitatea produselor se află în continuă ascensiune. La vase de execuţie normală s-au realizat în luna iulie 63,7 la sută produse de calitatea I-a, faţă de 60 la sută planificat, iar la cele de execuţie specială 55,95 la sută faţă de 50 la sută planificat. Răspunderea colectivă pentru calitate îşi arată roadele. Am înserat pe scurt doar cîteva din succesele obţinute în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii. Despre realizări asemănătoare au raportat însă un mare număr de colective care, mobilizate de organizaţiile de partid, desfăşoară în aceste zile o entuziastă întrecere pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate în întîmpinarea măreței aniversări. La Centrul de stomatologie din Braşov In ultimii ani pe întreg cuprinsul regiunii noastre au fost create noi şi diverse instituţii sanitare, ca dovadă a grijii partidului şi statului nostru pentru ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii. Una din aceste instituţii este şi Centrul de stomatologie din oraşul Braşov, amenajat într-o clădire corespunzătoare, deservit de cadre medicale de specialitate şi dotat cu aparatură modernă. Noul centru de stomatologie are 18 cabinete dentare, laborator de tehnici dentară, unde lucrează peste 20 de tehnicieni etc. Centrul este deservit zilnic de 21 medici, 21 surori sanitare și personal administrativ corespunzător. In fotografii vă prezentăm aspecte din activitatea acestui centru : 1) Intr-una din sălile de așteptare ; 2) Se execută o radiografie dentară ; 3) Aspect dintr-un cabinet de stomatologie ; 4) în cabinetul de chirurgie buco-dentară, în timpul efectuării unei operaţii; 5) Laboratorul de tehnică dentară; 6) Un grup de elevi de la şcoala tehnică-sanitară, secţia asistenţi dentari, în timpul unei demonstraţii de specialitate. (Fotoreportaj : Gh. Bătiuţă) Ziua Marinei R. P. Romine Astăzi, soldaţii, sergenţii, subofiţerii şi ofiţerii din Forţele Maritime Militare, marinarii de pe navele comerciale şi pescăreşti, muncitorii, tehnicienii şi inginerii din porturi şi de pe şantierele navale şi o dată cu ei întregul nostru popor sărbătoresc Ziua Marinei R.P. Române. Anul acesta tradiţionala sărbătoare a marinarilor are loc in preajma celei de-a XX-a aniversări a eliberării Romîniei. Cu acest prilej marinarii îşi exprimă încă o dată dragostea fierbinte faţă de patria noastră socialistă, faţă de partid şi guvern, hotărîrea lor de neclintit de a îndeplini cu cinste misiunile încredințate. O SĂPTĂMÎNĂ DE FOLCLOR — FESTIVALUL CÎNTECULUI, DANSULUI Şl PORTULUI POPULAR — 29 AUGUST 1964 Oamenii muncii aflaţi zilele acestea în staţiunile de pe litoral —« Mamaia, Eforie nord şi Constanţa — sau de pe Valea Prahovei — Sinaia şi Predeal — vor avea bucuria unei mari desfătări artistice. In aceste localităţi, între 2 şi 9 august a.c. cele mai valoroase formaţii artistice de amatori ale unor regiuni din ţara noastră, închegate în complexe ansambluri folclorice, vor evolua în faţa miilor de spectatori, oferind şi cu acest prilej, entuziasmul, frumuseţea, bogăţia şi diversitatea folclorului nostru, minunatele jocuri şi cîntece populare, transmise din generaţie în generaţie sau apărute în anii construcţiei socialiste, creaţii ale poporului nostru şi care ne-au dus faima departe, dincolo de hotarele patriei. Este vorba de desfăşurarea în aceste zile premergătoare marii aniversări a 20 de ani de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist şi închinat tocmai acestei însemnate sărbătoriri, a primului „Festival al cintecului, dansului şi portului popular” — eveniment important în viaţa noastră culturală şi artistică. Predealul, locul unei asemenea dispute artistice, îşi aşteaptă oaspeţii — mesageri ai artei populare din regiunile ţării — îmbrăcat în haină festivă. Afişe multicolore, ilustrînd un grup de dansatori avîntaţi în iureşul unui joc popular, invită publicul la frumoasele spectacole artistice, cărora le intuieşti farmecul numai citind lapidara ştire despre desfăşurarea programului ce va avea loc în sala Casei de cultură din Predeal: 2 august: Ansamblul folcloric al regiunii Oltenia ; 3 august : Ansamblul folcloric al regiunii Ploieşti ; 4 august : Ansamblul folcloric al regiunii Maramureş; 5 august : Ansamblul folcloric al regiunii Banat; 6 august : Grupul folcloric laureat al Festivalului internaţional de folclor de la Cairo , 1964 ; 7 august : Ansamblul folcloric al regiunii Mureş-Autonomă Maghiară ; 8 august : Ansamblul folcloric al regiunii Suceava ; 9 august : Ansamblul folcloric al regiunii Argeş. Fiecare ansamblu regional evoluează pe scenele festivalului cu o bogata carte de vizită. Oare ar mai trebui prezentate aici renumitele formaţii de dansuri apreciate cu prilejul diverselor concursuri republicane cum e numerosul colectiv de dansatori din Jitia-Ploieşti, cunoscutul grup de dansatori din Oaş- Maramureş, formaţiile de dansuri din Vama-Sucevei, Căpîlna-Mureş Autonomă Maghiară sau Vălişoara-Banat, nemaivorbind de căluşarii din Pădureţi-Argeş şi multe alte echipe de dansatori ce aduc pe scenă, într-o bogăţie de frumuseţi, portul şi dansurile populare locale, impresionante prin diversitatea şi coloritul lor ? Mult apreciate sunt şi tarafurile sau orchestrele populare, ca taraful oltenesc din Vînjul Mare sau cele din Făget-Banat, Racoviţa-Argeş, Botoşani- Suceava şi altele, alcătuite din virtuoşi interpreţi ai muzicii populare romîneşti. Amintim de asemenea de un original ansamblu de instrumente populare prezentat de Palatul culturii din Ploieşti şi care reuneşte, pentru prima dată, într-o interesantă orchestraţie, fluierul, naiul, cavalul, ţitera, buciumul, cimpoiul, drîmba, cobza, flautul şi frunza. Printre numeroşii interpreţi se numără şi cîteva familii de artişti amatori — soţ, soţie, copii — cum sînt cei 7 Udrea, 4 Ungureanu, 3 Balea etc. Printre numeroasele surprize se află şi „obiceiurile de iarnă“ prezentate de ansamblul sucevean de folclor. Festivalul întruneşte în această primă ediţie şi numeroşi solişti vocali şi instrumentişti sau grupuri vocale, deosebit de atractive. I-am putea aminti pe fluieraşul Petrică Popescu, taragotistul Dumitru Dobrican, solista Bota Eliza, filincaşul Mihai Lăcătuş — renumit creator sucevean de instrumente populare — şi mulţi alţii. Un deosebit interes stîrneşte grupul folcloric de artişti amatori, laureat al Festivalului internaţional de folclor de la Cairo, ce a întrunit unanime aprecieri în ţară şi peste hotare pentru virtuozitatea interpretării. Alături de formaţia de dansatori a Palatului culturii din Braşov mai evoluează echipele de căluşari din Frumoasa, din Ţigăneşti - regiunea Bucureşti, precum şi orchestra populară a Casei de cultură din Slobozia, impreună cu un colectiv de solişti vocali şi instrumentişti alcătuit din Maria Precup, Tiţa Ştefan, Maria Rusu, Virginia Surcel, Ion Stănescu etc. Ansamblul folcloric al regiunii Braşov, care deschide festivalul în ziua de 2 august la Mamaia, întruneşte formaţii şi interpreţi de prestigiu din Sibiu, Făgăraş, Rupea, Mediaş şi solişti vocali şi instrumentişti, evidenţiaţi cu prilejul diferitelor concursuri, cunoscuţi pentru calităţile lor interpretative ca Domnica Chioreanu, Garofiţa Şerban, Ion Golea, Ion Nicoară şi alţii. Iatră deci un festival larg reprezentativ, întrunind valoroase formaţii şi interpreţi de dansuri şi cîntece populare, expresie a bogăţiei folclorice din ţara noastră. Un festival al cintecului, dansului şi portului popular, aşteptat cu interes şi care îşi inaugurează actuala şi prima ediţie sub egida marii sărbători a poporului nostru. în aceste zile, la Mamaia, Eforienord, Constanţa, Sinaia şi Predeal, artişti amatori vor demonstra încă odată calităţile artistice ale poporului nostru, dezvoltarea impetuoasă a artei şi culturii din ţara noastră, demne de măreţia anilor ce îi parcurgem într-un nestăvilit avînt constructiv. ŞERBAN RÂDULESCU