Drum Nou, decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6196-6222)
1964-12-01 / nr. 6196
■im unu ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL PMR. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6196 Marţi, 1 decembrie 1964 4 pagini, 20 bani PROLETARI DIN TOATE JARILE, CMNTITAL PRODUCŢIA ANULUI VIITOR TEMEINIC PREGĂTITĂ win, au wju*W4*^i?cseig««w»KWQ»i«inBBiifly«^^ TOATE SCHIMBURILE In acelaşi pas O Pe urmele unor nerealizări • Trei schimburi faţă în faţă © Pe un panou de onoare ® In 5 luni — 10 la sută Odată cu trecerea la fabricaţia pieselor de schimb auto colectivul uzinei.Automecanica“ din Sibiu a întîmpinat unele greutăţi în realizarea sarcinilor de plan. Sub îndrumarea birourilor organizaţiilor de bază munca politică de masă a fost orientată îndeosebi spre însuşirea fabricării noilor produse. Din analiza făcută a reieşit, printre altele, că este necesar să fie asigurat fiecare schimb cu cadre tehnice bine pregătite care să dea toate indicaţiile privind aplicarea procedeelor tehnologice noi, să fie organizate cursuri de ridicare a calificării cuprinzînd muncitorii din toate schimburile. Cît de important este ca în toate, schimburile să fie asigurată asistenţa tehnică corespunzătoare, reiese şi din următorul exemplu: la produsul amortizor unde lucrează trei schimburi complete s-a constatat un randament scăzut în schimburile II şi III, o creştere însemnată a procentului de rebuturi şi nerealizarea normei de către unii muncitori. Aceasta se datora faptului că în schimburile II şi III majoritatea muncitorilor fiind tineri, fără experienţă, erau supravegheaţi de şefi de echipă, muncitori cu o bogată experienţă în activitatea profesională, dar care întîmpinau greutăţi în rezolvarea problemelor tehnologice. Prin trecerea unor maiştri şi tehnologi în schimburile II şi III, precum, şi prin asigurarea cu planuri de operaţii şi verificatoare s-a constatat o îmbunătăţire continuă a calităţii produselor, muncitorii îndeplinindu-şi normele, folosind mai bine cele 480 de minute. Astfel, în luna octombrie rebutul a fost cu 20 la sută mai mic decit în luna iulie, în urma muncii susţinute duse pentru asigurarea asistenţei tehnice, s-a putut constata o îmbunătăţire permanentă a procesului de producţie în toate schimburile, ceea ce a făcut ca muncitorii din schimbul III să lucreze cu un randament apropiat de cel al schimbului I, iar în schimbul II se constată uneori chiar un randament superior schimbului I. De realizările obţinute sunt legate numele unor maiştri, ingineri şi tehnicieni care au luat măsuri corespunzătoare în schimburile în care sunt repartizaţi. Astfel, Zaharia Nicolae, maistru, repartizează cu grijă sarcinile de producţie pe fiecare muncitor în funcţie de pregătirea lui profesională, de parametrii maşinii la care lucrează şi ajută concret muncitorii să folosească dispozitivele şi documentaţia tehnică. La rîndul său tehnologul Turcu Nicolae este tot timpul alături de muncitori, urmărind aplicarea tehnologiei stabilite. Se evidenţiază, de asemenea, inginerul Tănase Sergiu care se preocupă îndeaproape de introducerea progresului tehnic. Eficacitatea măsurilor luate pentru a asigura în permanenţă o bună asistenţă tehnică la fiecare loc de muncă se oglindeşte şi în creşterea continuă a producţiei. Făcînd, de pildă, o comparaţie la produsul amortizor, se constată că în luna octombrie s-a realizat o producţie de aproape două ori mai mare decât în luna iulie. Pe baza experienţei acumulate vom acorda tot mai multă atenţie respectării disciplinei tehnologice prin asigurarea cu noi cadre tehnice competente în schimburile II şi III. Deoarece la mai multe produse lucrează muncitori tineri, cu puţină experienţă practică, conducerea administrativă a hotărît înfiinţarea unor cursuri de ridicare a calificării. De asemenea, săptămînal vom organiza scurte convorbiri cu muncitorii de la anumite locuri de muncă la care să se discute despre abaterile de la tehnologie, greutăţile întîmpinate, arătîndu-se concret cum pot fi evitate. Toate măsurile luate în acest sens precum şi măsurile privind perfecţionarea utilajelor, îmbunătăţirea continuă a tehnologiei şi ridicarea nivelului de calificare al muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor ne vor ajuta să sporim productivitatea muncii, pînă la sfîrşitul primului trimestru al anului 1965, cu 10 la sută faţă de luna octombrie anul acesta, să obţinem noi economii prin reducerea preţului de cost, să îmbunătăţim necontenit calitatea produselor. Ing. MARUNTU STAN, uzina „Automecanica“ — Sibiu Comuniştii Gheorghe Drăghici şi Nicolae Răvar, din secţia montaj a uzinei „Hidromecanica“-Braşov, sunt evidenţiaţi lună de lună în întrecerea socialista. Obiectivul fotografic i-a surprins montînd un nou compresor. Foto: N. Cîrstea La G. A. S. Şura Mica PRODUCŢIA DE LAPTE IN CONTINUĂ CREŞTERE In acest an, gospodăria agricolă de stat din Şura Mică, raionul Sibiu, a obţinut rezultate bune In activitatea sa. Producţiile mari de grîu, orz, porumb şi altele, din sectorul vegetal, precum şi producţiile mari de lapte, carne, lină etc. sunt o dovadă grăi- I toare a muncii însufleţite depuse de întregul colectiv de lucră- I tori al gospodăriei. Pentru a cunoaşte mai amănunţit felul cum s-a organizat munca îndeosebi în sectorul zootehnic, care este preponderent în activitatea gospodăriei, redacţia ziarului nostru a organizat o întîlnire în jurul mesei rotunde cu tovarăşi din conducerea gospodăriei. Redăm pe scurt cîteva din relatările făcute cu acest prilej. în cîteva cuvinte doresc să arăt felul cum s-a dezvoltat an de an sectorul zootehnic şi îndeosebi ferma de vaci cu lapte — a spus tov. ing. ALGASOVSKI ALEXANDRU, directorul G.A.S. Sura Mică. In anul 1957, cînd a luat fiinţă, gospodăria noastră dispunea de numai 123 taurine din care 61 vaci pentru lapte. în anul 1960 numărul vacilor a crescut la 177, iar în prezent a ajuns la 628 capete. în anul 1965, conform sarcinilor de plan, numărul vacilor pentru lapte va creşte la 1970 capete. în această perioada, concomitent cu creşterea numărului de vaci, a crescut simţitor producţia marfă de lapte livrată statului. Iată cîteva exemple : Dacă în anul 1957 s-a realizat o producţie marfă de 228 hl. lapte de vacă, în anul 1960 am livrat 1.799 hl. lapte, în 1962 — 9.463 hl. lapte. în acest an, pînă la data de 1 noiembrie, am livrat statului 13.662 hl. lapte, cu 708 hl. mai mult decît prevedeau sarcinile de plan. Fiind vorba de planul de producţie, vreau să arăt — a adăugat vorbitorul — că pe primele 10 luni ale anului curent, am avut planificat sa obţinem 2.457 litri lapte pe cap de vacă furajată, la un preţ de cost de 1,42 lei litrul şi s-au realizat 2.474 litri lapte pe cap de vacă furajată cu un preţ de cost de 1,40 lei litrul. Consumul de U.N. pentru un hectolitru de lapte a fost de numai 104 faţă de 110 U.N. planificate. Creşterea continuă a producţiei de lapte la un preţ de cost tot mai redus se datoreşte în primul rînd muncii entuziaste a întregului colectiv de lucrători, asigurării unei puternice baze furajere, îngrijirii şi furajării raţionale a vacilor, selecţiei care se face etc. Din timp au fost luate măsuri pentru construirea de grajduri corespunzătoare în vederea cazării în bune condiţiuni a animalelor. Pînă în prezent la gospodăria noastră s-au construit 11 grajduri cu o capacitate de 1.200 vite mari. De asemenea, s-au mai construit două grajduri pentru tineretul taurin cu o capacitate de 200 capete. în anul viitor, pe măsura creşterii efectivului de vaci se vor construi noi grajduri corespunzătoare. în momentul de faţă la gospodăria noastră avem unele greutăţi în ceea ce priveşte asigurarea de locuinţe pentru lucrătorii care muncesc, în sectorul zootehnic. Sperăm ca, cu ajutorul Trustului Gostat Sibiu să rezolvăm şi această problemă cît mai degrabă, O puternică bază furajeră Despre asigurarea unei puternice şi consistente baze furajere a vorbit tov. ing. zootehnist DUŞE MANIU. Gospodăria noastră dispune de o suprafaţă de 610 ha. păşune din care pentru taurine s-au repartizat 187 ha., iar restul pentru ovine. Consiliul gospodăriei, îndrumat de organizaţia de partid, a luat măsuri pentru îmbunătăţirea păşunii. S-au efectuat lucrări de curăţiri, desecări şi îngrăşări. Pe 142 ha. păşune rezervată vacilor cu lapte am administrat în luna aprilie cîte 100 kg. azotat de amoniu la hectar, iar pe 60 ha. am administrat cîte 10—12 tone urină la hectar. Producţia de masă verde a fost bună, iar păşunatul s-a făcut raţional, pe tarlale. în perioada păşunatului, vacile au primit în hrană ca supliment, de două ori pe zi, masă verde. Am avut cultivate 100 ha. cu secară pentru masă verde de unde s-a obţinut o producţie de peste 20.000 kg. la hectar. Secara de pe 20 ha. am însilozat-o în amestec cu lucerna. Am mai avut cultivate trifoliene pe o suprafaţă de 400 ha., porumb-siloz pe 326 ha., borceag pe 103 ha. Gospodăria dispune şi de 510 ha. fineţe naturale. Recoltatul furajelor s-a făcut la timpul optim şi în bune condiţiuni aşa că am obţinut numai nutrețuri de bună calitate. Pînă la noua recoltă I. BRAGHES (Continuare . jwg. da) COTIDIENE Cu planul anual îndeplinit Colectivul fabricii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara a îndeplinit cu mai bine de o lună de zile înainte de termen sarcinile de plan anuale la producţia globală. Datorită măsurilor luate în fabrică şi a generalizării experienţei înaintate a unor muncitori ca Elena Solomon, Olimpia Hoffner, Ştefan Gheorghiţă, Ioan Moştoc, Hermine Şoneriu, Elena David şi alţii, au fost produse peste plan 23.500 bucăţi diferite confecţii, realizîndu-se şi economii suplimentare în valoare de 4.382.000 lei î n sprijinul muncii culturale Duminică 1a Agnita a avut loc o plenară a activului cultural, din raion. Cu acest prilej s-a făcut bilanţul muncii cultural-artistice şi educative desfăşurată în acest an de instituţiile culturale sindicale, şi ale aşezămintelor culturale. După dezbateri activul cultural a luat cunoştinţă de planul de măsuri al comitetului raional de partid Agnita cu privire la munca politică şi cultural-educativă pe perioada lunilor de iarnă. O asemenea plenară a fost organizată şi la Făgăraş. De la cercul literar din Sf. Gheorghe Cercul literar de pe lingă Casa raională de cultură din Sf. Gheorghe a ţinut o şedinţă de lucru închinată poeziei. Tînărul Kusztos Tiberiu a citit „La săpat" şi „Mama“. Prima poezie cîntă munca de pe ogoarele gospodăriilor colective şi perspectivele de viitor ale muncii complet mecanizate, iar a doua poezie exprimă sentimentul de devotament faţă de mamă. Biro Bela a citit poeziile „Tinereţe" şi „Plimbare“, iar Safta Gheorghe a citit „Anii tineri", „Să fii tinereţii dator“, ,,Spre înalte orizonturi" şi „Cutezătorii". Ca cel mai tînăr membru al cercului, el a ascultat cu multă luare aminte îndrumările celor prezenţi, în cadrul şedinţei au luat cuvîntul Becsei Pavel, Miron Rusu Barim, Gaspar Andrei, Halle Ernő, Maxim Vasile, Rákosi Ştefan, Bíró Béla şi alţii care au analizat tematica poeziilor citite, forma lor, progresul făcut de unii tineri scriitori şi au făcut tinerilor poeţi unele recomandări. (GH. BRIOTA, coresp.). Spectacol la căminul cultural Au intrat în tradiţia clubului uzinei „Steagul Roşu“ prezentarea de spectacole la căminele culturale din regiune. Duminică după-amiază orchestra de mandolină şi orchestra ritmică, cu solişti vocali, s-a deplasat la Covasna, unde a dat un spectacol în faţa unui numeros public. în cadrul spectacolului a avut loc un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Cine scrie cel mai frumos cuvîntul Pace cu creionul uriaş“. Cîştigătorilor li s-au oferit din partea clubului premii în cărţi. (ILIADA DOGARU, coresp.). Noi articole Produsele Uzinei textile din oraşul Cisnădie sunt mult apreciate de beneficiari pentru calitatea lor ireproşabilă, pentru modelele şi culorile deosebit de plăcute şi atrăgătoare. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent au fost introduse în procesul de fabricaţie 56 de articole noi cu 120 desene şi 333 de culori. Dintre articolele mult apreciate de beneficiari amintim pătura din lînă, cu două feţe, care se execută în cantităţi însemnate pentru hotelurile „Lido“ şi „Ambasador” din Bucureşti, precum şi pentru hotelul „Păltiniş" din oraşul Sibiu. (SILVIA MARIAN, redactor la centrul de radioficare Cisnădie). „LUNA CADOURILOR” Sărbătorile de iarnă se apropie cu paşi repezi. Perspectiva întîlnirii cu „Moş Gerilă” devine o preocupare de zi cu zi a cetăţenilor de toate vîrstele, în sprijinul lor vin organizaţiile comerciale cu tradiţionala acţiune „Luna cadourilor“. Magazinele oraşului îmbracă haina de sărbătoare. La magazinele „Tîmpa’ şi nr. 22, vitrine amenajate, pe teme specifice, sărbătorilor de iarnă, vor expune o bogată varietate de stofe şi mătăsuri. Ultimele modele de tricotaje vor împodobi vitrina magazinului nr. 5 de pe strada Republicii, unde va fi organizată şi o expoziţie cu vînzare. Confecţiile pentru femei şi bărbaţi vor constitui obiectul expoziţiei de la magazinul „Braşovul”, completată de „Parada modei” care va avea loc aici în ziua de 12 decembrie. La magazinele „Victoria", nr. 4 şi nr. 15 vor lua fiinţă trei raioane de desfacere specializate în încălţămintea de cauciuc destinată sezonului de iarnă. Cadouri, cadouri, cadouri... Bijuterii, obiecte de podoabă, bibelouri, articole de parfumerie, sticlărie, articole de galanterie, băuturi şi dulciuri frumos împachetate, vor atrage privirile cumpărătorilor în peste cincizeci de unităţi comerciale din oraş. Expoziţia de la magazinul nr. 12- parfumerie va etala o gamă largă de produse cosmetice purtînd marca „Călin” şi „Sanda”, la magazinul nr. 28 de pe bulevardul Lenin va funcţiona un stand consacrat bibelouri- lor, cele mai căutate articole de galanterie şi tricotaje vor face obiectul cadourilor pregătite de magazinul nr. 23 din piaţa 23 August. Dar „Luna cadourilor“ în primul ciad se adresează copiilor. De unde se va inspira „Moş Gerilă” cînd îşi va încărca sacul cu jucăriile atît de rîvnite de cei mici ? Expoziţiile cu vînzare „Prietenii lui Aşchiuţă” şi „Motanul încălţat” de la magazinele: nr. 4 şi nr. 30 vor constitui un ajutor eficace în rezolvarea acestei probleme. Jucării pentru toate vîrstele, globuri şi ornamente pentru pomul de iarnă, săniuţe, patine şi tălpici vor sta la dispoziţia copiilor. Dar dulciurile ! ? Pe strada Republicii se va deschide un magazin special al copilului, aprovizionat cu cele mai dorite şi mai atrăgătoare produse zaharoase livrate de fabricile de bomboane „Bucureşti” şi „Dezrobirea”, „Luna cadourilor” îşi va revărsa şi in acest an din plin „cornul abundenţei“. A. CAFTANAT UN POM DE IARNA URIAŞ Apropierea sărbătorilor a găsit şi O.C.L. produse metalo-chimice pregătită să contribuie la uriaşul pom de iarnă al locuitorilor oraşului Braşov. Pentru împodobirea lui, magazinele de specialitate pun în vînzare 500.000 metri lanţ din fir de beteală, 300.000 luminări colorate şi 50.000 clame de pom, 30.000 duzini de artificii, 80.000 de podoabe artistice, dintre care 35.000 incasabile. Pentru cadourile destinate celor mai mici locuitori ai oraşului, magazinele dispun de 60.000 de jucării şi jocuri diferite, iar pentru cadourile celor mari pachete surpriză conţinînd articole cosmetice, ţigarete asortate şi brichete etc. A Tînărul Combinat pentru industrializarea lemnului din Blaj, construit în anii puterii populare, cunoaşte o dezvoltare crescîndă. Fotografia noastră înfăţişează o parte din sectorul deshidratare şi prese al fabricii de plăci fibrolemnoase din cadrul combinatului, care dispune de un utilaj modern. Foto: Gh. Bănuţă Despre producţia de motoare electrice La uzina „Electroprecizie“ din Săcele a avut loc o sesiune tehnico-ştiinţifică pe tema ridicării nivelului tehnic al producţiei de motoare asincrone. La lucrările sesiunii şi-au adus aportul, pe lîngă cadrele de specialitate din uzină, şi cadre de cercetare de la I.C.P.E. Bucureşti şi de la Institutul politehnic din Braşov, în mod deosebit a reţinut atenţia referatul prezentat de inginerii Dan Diaconescu şi Emil Cîrjan intitulat: „Studiul privind îmbunătăţirea construcţiei motoarelor asincrone. Totodată, aplicarea soluțiilor propuse va contribui printre altele la reducerea greutăţii motoarelor cu circa 10—20 la sută. Ing. GHEORGHE MATEI, coresp. Bilanţ rodnic in „Săptămîna economiei" „Saptămîna economiei”, desfăşurată între 24—30 noiembrie, odată cu sărbătorirea Centenarului C.E.C., înscrie un bilanţ deosebit de rodnic, aşa cum rezultă din cîteva cifre preliminare. Pe întreaga regiune numărul depunătorilor a crescut cu o treime, iar valoarea depunerilor depăşeşte cu 25 la sută pe cea din aceeaşi perioadă a anului precedent. Numai la Casa orăşenească de economii din Braşov, valoarea depunerilor în şase zile se ridică la peste 3.700.000 lei. Casa raională de economii din Sibiu şi-a sporit la 89.500 numărul, depunătorior pe diferite instrumente, revenind un carnet de depunător C.E.C. În media de 1,9 locuitori, media cea mai bună pe întreaga regiune. Casa raională de economii din Rupea are o medie a depunerilor de 757 lei pe cap de locuitor, iar agenţia Sălişte o medie de 1.077 lei, revenind un carnet de depunător C.E.C. la o medie de 2,3 locuitori. La agenția C.E.C. din întorsura Buzăului s-au depus într-o singură zi 102.000 lei, iar la Cincul, într-o singură zi a „Săptămînii economiei“, depunerile au fost de trei ori mai mari decît într-o săptămînă precedentă. Foloasele economisirii la C.E.C. Prin munca susţinută desfăşurată de personalul agenţiei C.E.C. din comuna Avrig, raionul Sibiu, în cei trei ani de la înfiinţare şi pînă în prezent s-a ajuns ca fiecare al treilea cetăţean sa fie un depunător la C.E.C. Educarea cetăţenilor în spiritul economisirii la C.E.C.'l disponibilităţilor băneşti a dat roade în toate localităţile din raza de activitate a agenţiei şi în mod deosebit în rîndul tineretului. Foloasele economisirii la C.E.C. sunt concludente. Astfel, Tamaşel Dumitru împreună cu soţia lui, o familie de tineri căsătoriţi, ambii muncitori la Uzina mecanică Mîrşa, cu banii economisiţi la C.E.C. au acum o casă proprie şi mobilă modernă. Alţi cinci depunători activi şi-au cumpărat în acest an autoturisme. Tot cu banii economisiţi la C.E.C., Gavrilă Simion, muncitor la Uzina mecanică Mîrşa, Moraru Ion, muncitor la I.I.S. „Sticla” Avrig, Lugojan Dumitru, muncitor forestier şi alţii, şi-au cumpărat motorete. Peste 50 de televizoare din Avrig şi localităţile învecinate au fost cumpărate cu sumele economisite la C.E.C. Cu ocazia dării în folosinţă a unui bloc de locuinţe la Mîrşa, noii locatari — toţi depunători la C.E.C. — şi-au cumpărat mobilă, covoare, televizoare, aparate deradio, etc. în valoare de peste 60.000 lei. HOANDRÁ ION, coresp. A sosit „Luna cadourilor!“. La magazinul nr. 4 din str. 7 Noiembrie din Braşov, vînzătoarea Maria Schemmel aranjează rafturile cu noile jucării care îşi aşteaptă cumpărătorii, spre a fi oferite micuţilor dragi. Foto: Gh. Bănuţă CONCURSUL GAZETELOR DE PERETE La Mediaş se fac ultimele pregătiri pentru încheierea fazei raionale şi orăşeneşti a concursului gazetelor de perete. Juriile au început selecţionarea gazetelor de perete care au obţinut rezultatelecele mai bune în concurs, în cadrul unor festivităţi care vor avea loc în zilele acestea, se vor acorda premii colectivelor de redacţie fruntaşe. Se vor deschide, de asemenea, expoziţii ale gazetelor de perete cu cele mai bune rezultate din oraş şi raion. CERC DE GOSPODĂRIE Comitetul comunal al femeilor din comuna Fundata-Braşov a organizat un cerc de gospodărie condus de învăţătoarea Maria Ercuş. Programul cercului cuprinde teme ca: „Păstrarea legumelor în timpul iernii“, „Igiena locuinţei rurale” şi altele. Cercul este frecventat de 25—30 gospodine. Pînă în prezent au fost ţinute două conferinţe. V. POPESCU, coresp Raţionalistul „Da" — a zis. Şi a tăcut. Cei doi aspiranţi la gloria literară s-au uitat la el, dar nimic din atitudinea lui nu lăsa să se înţeleagă că ar mai avea ceva de spus. Apoi plecă fără să-şi plă- tească consumaţia. Unul din, . cei doi rupse tăcerea respectuoasă : — Ce-a zis? — A spus „Da". Formidabil! -T— Da. Formidabil! — E un tip uluitor ! — Te-ngheaţă cu raţiunea lui! — Repetă-mi ce-a zis de poezia mea ! — Tu n-ai auzit! — Vreau să mai aud din gura ta. Dar te rog respectă-i şi intonaţia; ştii, dacă, poţi, şi nota aceea particulară’ a ochilor lui. — A zis „Da !“. — Excepţional! — E un geniu ! — Şi numele lui indică un geniu! — Te cred! — Ihoslut Bralamil /// — Mare nume! — Mare! — E cel mai inteligent critic din oraş!— O să ajungă departe! — Precis ! Plătiră consumaţia (şi a criticului!) apoi se despărţiră. Unul o luă spre nord, celălalt spre sud. ...După trei luni criticul avu o sincopă. Cînd îi desfăcură coșul pieptului, în loc de inimă medicii găsiră o păpușă mecanică pe care dacă o atingeai țipa : — Da ! da ! da ! da ! da ! GEORGE BOITOR