Drum Nou, decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6196-6222)

1964-12-01 / nr. 6196

■im unu ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL PMR. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXI, nr. 6196 Marţi, 1 decembrie 1964 4 pagini, 20 bani PROLETARI DIN TOATE JARILE, CM­NTI­TAL PRODUCŢIA ANULUI VIITOR TEMEINIC PREGĂTITĂ win, au wju*W4*^i?cseig««w»KWQ»i«inBBiifly«^^ TOATE SCHIMBURILE In acelaşi pas O Pe urmele unor nerealizări • Trei schimburi faţă în faţă © Pe un panou de onoare ® In 5 luni — 10 la sută Odată cu trecerea la fabricaţia piese­lor de schimb auto colectivul uzinei­­.Automecanica“ din Sibiu a întîmpinat unele greutăţi în realizarea sarcinilor de plan. Sub îndrumarea birourilor organiza­ţiilor de bază munca politică de masă a fost orientată îndeosebi spre însuşirea fabricării noilor produse. Din analiza făcută a reieşit, printre altele, că este necesar să fie asigurat fiecare schimb cu cadre tehnice bine pregătite care să dea toate indicaţiile privind aplicarea procedeelor tehnologice noi, să fie or­ganizate cursuri de ridicare a calificării cuprinzînd muncitorii din toate schim­burile. Cît de important este ca în toate, schimburile să fie asigurată asistenţa tehnică corespunzătoare, reiese şi din următorul exemplu: la produsul amor­tizor unde lucrează trei schimburi com­plete s-a constatat un randament scă­zut în schimburile II şi III, o creştere însemnată a procentului de rebuturi şi nerealizarea normei de către unii mun­citori. Aceasta se datora faptului că în schimburile II şi III majoritatea munci­torilor fiind tineri, fără experienţă, erau supravegheaţi de şefi de echipă, munci­tori cu o bogată experienţă în activi­tatea profesională, dar care întîmpinau greutăţi în rezolvarea problemelor teh­nologice. Prin trecerea unor maiştri şi tehnologi în schimburile II şi III, pre­cum, şi prin asigurarea cu planuri de operaţii şi verificatoare s-a constatat o îmbunătăţire continuă a calităţii pro­duselor, muncitorii îndeplinindu-şi nor­mele, folosind mai bine cele 480 de minute. Astfel, în luna octombrie rebu­tul a fost cu 20 la sută mai mic decit în luna iulie, în urma muncii susţinute duse pentru asigurarea asistenţei tehnice, s-a putut constata o îmbunătăţire permanentă a procesului de producţie în toate schim­burile, ceea ce a făcut ca muncitorii din schimbul III să lucreze cu un randa­ment apropiat de cel al schimbului I, iar în schimbul II se constată uneori chiar un randament superior schimbu­lui I. De realizările obţinute sunt legate numele unor maiştri, ingineri şi tehni­cieni care au luat măsuri corespunză­toare în schimburile în care sunt repar­tizaţi. Astfel, Zaharia Nicolae, maistru, repartizează cu grijă sarcinile de pro­ducţie pe fiecare muncitor în funcţie de pregătirea lui profesională, de para­metrii maşinii la care lucrează şi ajută concret muncitorii să folosească dispo­zitivele şi documentaţia tehnică. La rîn­­dul său tehnologul Turcu Nicolae este tot timpul alături de muncitori, urmă­rind aplicarea tehnologiei stabilite. Se evidenţiază, de asemenea, inginerul Tă­­nase Sergiu care se preocupă îndeaproa­pe de introducerea progresului tehnic. Eficacitatea măsurilor luate pentru a asigura în permanenţă o bună asisten­ţă tehnică la fiecare loc de muncă se oglindeşte şi în creşterea continuă a pro­ducţiei. Făcînd, de pildă, o compara­ţie la produsul amortizor, se constată că în luna octombrie s-a realizat o producţie de aproape două ori mai mare decât în luna iulie. Pe baza experienţei acumulate vom a­corda tot mai multă atenţie respectării disciplinei tehnologice prin asigurarea cu noi cadre tehnice competente în schimburile II şi III. Deoarece la mai multe produse lucrează mun­citori tineri, cu puţină experienţă practică, conducerea administrativă a hotărît înfiinţarea unor cursuri de ridi­care a calificării. De asemenea, săptă­­mînal vom organiza scurte convorbiri cu muncitorii de la anumite locuri de muncă la care să se discute despre aba­terile de la tehnologie, greutăţile întîm­­pinate, arătîndu-se concret cum pot fi evitate. Toate măsurile luate în acest sens precum şi măsurile privind perfec­ţionarea utilajelor, îmbunătăţirea conti­nuă a tehnologiei şi ridicarea nivelului de calificare al muncitorilor, maiştri­lor, tehnicienilor şi inginerilor ne vor ajuta să sporim productivitatea muncii, pînă la sfîrşitul primului trimestru al anului 1965, cu 10 la sută faţă de luna octombrie anul acesta, să obţinem noi economii prin reducerea preţului de cost, să îmbunătăţim necontenit calita­tea produselor. Ing. MARUNTU STAN, uzina „Automecanica“ — Sibiu Comuniştii Gheorghe Drăghici şi Nicolae Răvar, din secţia montaj a uzinei „Hidromecanica“-Braşov, sunt evidenţiaţi lună de lună în întrecerea socialista. Obiectivul fotografic i-a surprins montîn­d un nou compresor. Foto: N. Cîrstea La G. A. S. Şura Mica PRODUCŢIA DE LAPTE IN CONTINUĂ CREŞTERE In acest an, gospodăria agricolă de stat din Şura Mică, raio­nul Sibiu, a obţinut rezultate bune In activitatea sa. Producţiile mari de grîu, orz, porumb şi altele, din sectorul vegetal, precum şi producţiile mari de lapte, carne, lină etc. sunt o dovadă grăi- I toare a muncii însufleţite depuse de întregul colectiv de lucră- I tori al gospodăriei. Pentru a cunoaşte mai amănunţit felul cum s-a organizat munca îndeosebi în sectorul zootehnic, care este preponderent în activitatea gospodăriei, redacţia ziarului nostru a organizat o întîlnire în jurul mesei rotunde cu­ tovarăşi din con­ducerea gospodăriei. Redăm pe scurt cîteva din relatările făcute cu acest prilej. în cîteva cuvin­te doresc să arăt felul cum s-a dez­voltat an de an sectorul zootehnic şi îndeosebi ferma de vaci cu lapte — a spus tov. ing. ALGASOVSKI ALEXANDRU, di­rectorul G.A.S. Sura Mică. In anul 1957, cînd a luat fiinţă, gospodăria noastră dispunea de nu­mai 123 taurine din care 61 vaci pentru lapte. în anul 1960 numărul vacilor a crescut la 177, iar în pre­zent a ajuns la 628 capete. în anul 1965, conform sarcinilor de plan, numărul vacilor pentru lapte va creş­te la 1970 capete. în această perioa­da, concomitent cu creşterea număru­lui de vaci, a crescut simţitor pro­ducţia marfă de lapte livrată statu­lui. Iată cîteva exemple : Dacă în anul 1957 s-a realizat o producţie marfă de 228 hl. lapte de vacă, în anul 1960 am livrat 1.799 hl. lapte, în 1962 — 9.463 hl. lapte. în acest an, pînă la data de 1 noiembrie, am livrat statului 13.662 hl. lapte, cu 708 hl. mai mult decît prevedeau sarcinile de plan. Fiind vorba de planul de produc­ţie, vreau să arăt — a adăugat vor­bitorul — că pe primele 10 luni ale anului curent, am avut planificat sa obţinem 2.457 litri lapte pe cap de vacă furajată, la un preţ de cost de 1,42 lei litrul şi s-au realizat 2.474 litri lapte pe cap de vacă furajată cu un preţ de cost de 1,40 lei litrul. Consumul de U.N. pentru un hecto­litru de lapte a fost de numai 104 faţă de 110 U.N. planificate. Creşterea continuă a producţiei de lapte la un preţ de cost tot mai re­dus se datoreşte în primul rînd mun­cii entuziaste a întregului colectiv de lucrători, asigurării unei puternice baze furajere, îngrijirii şi furajării raţionale a vacilor, selecţiei care se face etc. Din timp au fost luate măsuri pen­tru construirea de grajduri corespun­zătoare în vederea cazării în bune condiţiuni a animalelor. Pînă în pre­zent la gospodăria noastră s-au con­struit 11 grajduri cu o capacitate de 1.200 vite mari. De asemenea, s-au mai construit două grajduri pentru tineretul taurin cu o capacitate de 200 capete. în anul viitor, pe măsura creşterii efectivului de vaci se vor construi noi grajduri corespunzătoare. în momentul de faţă la gospodă­ria noastră avem unele greutăţi în ceea ce priveşte asigurarea de lo­cuinţe pentru lucrătorii care muncesc, în sectorul zootehnic. Sperăm ca, cu ajutorul Trustului Gostat Sibiu să re­zolvăm şi această problemă cît mai degrabă, O puternică bază furajeră Despre asigura­rea unei puternice şi consistente baze furajere a vorbit tov. ing. zootehnist DUŞE MANIU. Gospodăria noastră dispune de o suprafaţă de 610 ha. păşune din care pentru taurine s-au repartizat 187 ha., iar restul pentru ovine. Consiliul gos­podăriei, îndrumat de organizaţia de partid, a luat măsuri pentru îmbu­nătăţirea păşunii. S-au efectuat lu­crări de curăţiri, desecări şi îngră­­şări. Pe 142 ha. păşune rezervată va­cilor cu lapte am administrat în luna aprilie cîte 100 kg. azotat de amoniu la hectar, iar pe 60 ha. am adminis­trat cîte 10—12 tone urină la hec­tar. Producţia de masă verde a fost bună, iar păşunatul s-a făcut raţio­­­nal, pe tarlale. în perioada păşunatului, vacile au primit în hrană ca supliment, de două ori pe zi, masă verde. Am avut cultivate 100 ha. cu secară pentru masă verde de unde s-a obţinut o producţie de peste 20.000 kg. la hec­tar. Secara de pe 20 ha. am însilo­­zat-o în amestec cu lucerna. Am mai avut cultivate trifoliene pe o supra­faţă de 400 ha., porumb-siloz pe 326 ha., borceag pe 103 ha. Gospodăria dispune şi de 510 ha. fineţe naturale. Recoltatul furajelor s-a făcut la timpul optim şi în bune condiţiuni aşa că am obţinut numai nutrețuri de bună calitate. Pînă la noua r­ecoltă I. BRAGHES (Continuare . jwg. d­a) COTIDIENE Cu planul anual îndeplinit Colectivul fabricii de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara a îndeplinit cu mai bine de o lună de zile înainte de termen sarcinile de plan anuale la producţia globală. Datorită măsu­rilor luate în fabrică şi a generalizării experienţei înaintate a unor munci­tori ca Elena Solomon, Olimpia Hoff­­ner, Ştefan Gheorghiţă, Ioan Moş­­toc, Hermine Şoneriu, Elena David şi alţii, au fost produse peste plan 23.500 bucăţi diferite confecţii, rea­­lizîndu-se şi economii suplimentare în valoare de 4.382.000 lei î n sprijinul muncii culturale Duminică 1a­ Agnita a avut loc o plenară a activului cultural, din raion. Cu acest prilej s-a făcut bilanţul muncii cultural-artistice şi educative desfăşurată în acest an de instituţiile culturale sindicale, şi ale aşezămintelor culturale. Du­pă dezbateri activul cultural a luat cunoştinţă de planul de mă­suri al comitetului raional de partid Agnita cu privire la munca poli­tică şi cultural-educativă pe pe­rioada lunilor de iarnă. O asemenea plenară a fost or­ganizată şi la Făgăraş. De la cercul literar din Sf. Gheorghe Cercul literar de pe lingă Casa ra­ională de cultură din Sf. Gheorghe a ţinut o şedinţă de lucru închinată poeziei. Tînărul Kusztos Tiberiu a citit „La săpat" şi „Mama“. Prima poezie cîntă munca de pe ogoarele gos­podăriilor colective şi­ perspectivele de viitor ale muncii complet meca­nizate, iar a doua poezie exprimă sentimentul­ de devotament faţă de mamă. Biro Bela a citit poeziile „Ti­nereţe" şi „Plimbare“, iar Safta Gheorghe a citit „Anii tineri", „Să fii tinereţii dator“, ,,Spre înalte orizon­turi" şi „Cutezătorii". Ca cel mai tînăr membru al cercului, el a ascul­tat cu multă luare aminte îndrumă­rile celor prezenţi, în cadrul şedinţei au luat cuvîntul Becsei Pavel, Miron Rusu Barim,­ Gaspar Andrei, Halle Ernő, Maxim Vasile, Rákosi Ştefan, Bíró Béla şi alţii care au analizat tematica poezii­lor citite, forma lor, progresul făcut de unii tineri scriitori şi au făcut tinerilor poeţi unele recomandări. (GH. BRIOTA, coresp.). Spectacol la căminul cultural Au intrat în tradiţia clubului uzi­nei „Steagul Roşu“ prezentarea de spectacole la căminele culturale din regiune. Duminică după-amia­­ză orchestra de mandolină şi or­chestra ritmică, cu solişti vocali, s-a deplasat la Covasna, unde a dat un spectacol în faţa unui nu­meros public. în cadrul spectacolului a avut loc un concurs „Cine ştie cîştigă“ pe tema „Cine scrie cel mai fru­mos cuvîntul Pace cu creionul uriaş“. Cîştigătorilor li s-au oferit din partea clubului premii în cărţi. (ILIADA DOGARU, coresp.). Noi articole Produsele Uzinei textile din o­­raşul Cisnădie sunt mult apreciate de beneficiari pentru calitatea lor ireproşabilă, pentru modelele şi culorile deosebit de plăcute şi a­­trăgătoare. Astfel, de la începutul anului şi pînă în prezent au fost introduse în procesul de fabricaţie 56 de articole noi cu 120 desene şi 333 de culori. Dintre articolele mult apreciate de beneficiari amintim pătura din lînă, cu două feţe, care se exe­cută în cantităţi însemnate pen­tru hotelurile „Lido“ şi „Amba­sador” din Bucureşti, precum şi pentru hotelul „Păltiniş" din o­­raşul Sibiu. (SILVIA MAR­­­IAN, redactor la centrul de radioficare Cisnădie). „LUNA CADOURILOR” Sărbătorile de iarnă se apropie cu paşi repezi. Perspectiva întîlnirii cu „Moş Gerilă” devine o preocupare de zi cu zi a cetăţenilor de toate vîrs­­tele, în sprijinul lor vin organizaţii­le comerciale cu tradiţionala acţiune „Luna cadourilor“. Magazinele oraşului îmbracă haina de sărbătoare. La magazinele „Tîm­­pa’ şi nr. 22, vitrine amenajate, pe t­eme specifice, sărbătorilor de iarnă, vor expune o bogată varietate de sto­­fe şi mătăsuri. Ultimele modele de tri­cotaje vor împodobi vitrina magazi­nului nr. 5 de pe strada Republicii, unde va fi organizată şi o expoziţie cu vînzare. Confecţiile pentru femei şi bărbaţi vor constitui obiectul ex­poziţiei de­ la magazinul „Braşovul”, completată de „Parada modei” care va avea­­ loc aici în ziua de 12 de­cembrie. La magazinele „Victoria", nr. 4 şi nr. 15 vor lua fiinţă trei ra­ioane de desfacere specializate în în­călţămintea de cauciuc destinată se­zonului de iarnă. Cadouri, cadouri, cadouri... Biju­terii, obiecte de podoabă, bibelouri, articole de parfumerie, sticlărie, arti­cole de galanterie, băuturi şi dulciuri frumos împachetate, vor atrage pri­virile cumpărătorilor în peste cinci­zeci de unităţi comerciale din oraş. Expoziţia de la magazinul nr. 12- parfumerie va etala o gamă largă de produse cosmetice purtînd marca „Călin” şi „Sanda”, la magazinul nr. 28 de pe bulevardul Lenin va func­ţiona un stand consacrat bibelouri- lor, cele mai căutate articole de ga­lanterie şi tricotaje vor face obiec­tul cadourilor pregătite de magazi­nul nr. 23 din piaţa 23 August. Dar „Luna cadourilor“ în primul ciad se adresează copiilor. De unde se va inspira „Moş Gerilă” cînd îşi va încărca sacul cu jucăriile atît de rîvnite de cei mici ? Expoziţiile cu vînzare „Prietenii lui Aşchiuţă” şi „Motanul încălţat” de la magazinele:­­ nr. 4 şi nr. 30 vor constitui un aju­tor eficace în rezolvarea acestei pro­bleme. Jucării pentru toate vîrstele, glo­buri şi ornamente pentru pomul de iarnă, săniuţe, patine şi tălpici vor sta la dispoziţia copiilor. Dar dulc­iurile ! ? Pe strada Republicii se va deschide un magazin special al co­pilului, aprovizionat cu cele mai do­rite şi mai atrăgătoare produse zaha­roase livrate de fabricile de bomboa­ne „Bucureşti” şi „Dezrobirea”,­­ „Luna cadourilor” îşi va revărsa şi in acest an din plin „cornul abunden­ţei“. A. CAFTANAT UN POM DE IARNA URIAŞ Apropierea sărbătorilor a găsit şi O.C.L. produse metalo-chimice pre­gătită să contribuie la uriaşul pom de iarnă al locuitorilor oraşului Bra­şov. Pentru împodobirea lui, maga­zinele de specialitate pun în vînzare 500.000 metri lanţ din fir de beteală, 300.000 luminări colorate şi 50.000 clame de pom, 30.000 duzini de ar­tificii, 80.000 de podoabe artistice, dintre care 35.000 incasabile. Pentru cadourile destinate celor mai mici locuitori ai oraşului, maga­zinele dispun de 60.000 de jucării şi jocuri diferite, iar pentru cadourile celor mari pachete surpriză conţinînd articole cosmetice, ţigarete asortate şi brichete etc. A Tînărul Combinat pentru industrializarea lemnului din Blaj, construit în anii puterii populare, cunoaşte o dezvoltare crescîndă. Fotografia noastră înfăţi­şează o parte din sectorul deshidratare şi prese al fabricii de plăci fibrolemnoa­­se din cadrul combinatului, care dispune de un utilaj modern. Foto: Gh. Bănuţă Despre producţia de motoare electrice La uzina „Electroprecizie“ din Săcele a avut loc o sesiune tehnico-ştiinţifică pe tema ridicării nivelului tehnic al producţiei de motoare asincrone. La lucrările sesiunii şi-au adus aportul, pe lîngă cadrele de specialitate din uzină, şi cadre de cercetare de la I.C.P.E. Bucureşti şi de la Institutul politehnic din Braşov, în mod deosebit a reţinut atenţia re­feratul prezentat de inginerii Dan Dia­conescu şi Emil Cîrjan intitulat: „Stu­diul privind îmbunătăţirea construcţiei motoarelor asincrone. Totodată, aplica­rea soluțiilor propuse va contribui prin­tre altele la reducerea greutăţii motoa­relor cu circa 10—20 la sută. Ing. GHEORGHE MATEI, coresp. Bilanţ rodnic in „Săptămîna economiei" „Saptămîna economiei”, desfăşu­rată între 24—30 noiembrie, odată­ cu sărbătorirea Centenarului C.E.C., înscrie un bilanţ deosebit de rodnic, aşa cum rezultă din cîteva cifre preliminare. Pe întreaga regiune numărul depu­nătorilor a crescut cu o treime, iar valoarea depunerilor depăşeşte cu 25 la sută pe cea din aceeaşi perioadă a anului precedent. Numai la Casa orăşenească de economii din Braşov, valoarea depunerilor în şase zile se ridică la peste 3.700.000 lei. Casa raională de economii din Sibiu şi-a sporit la 89.500 numărul, depunăto­rior pe diferite instrumente, reve­nind un carnet de depunător C.E.C. În media de 1,9 locuitori, media cea mai bună pe întreaga regiune. Casa raională de economii din Rupea are o medie a depunerilor de 757 lei pe cap de locuitor, iar agenţia Sălişte o medie de 1.077 lei, revenind un carnet de depunător C.E.C. la o medie de 2,3 locuitori. La agenția C.E.C. din întorsura Buzăului s-au depus într-o singură zi 102.000 lei, iar la Cincul, într-o singură zi a „Săptămînii economiei“, depunerile au fost de trei ori mai mari decît într-o săptămînă precedentă. Foloasele economisirii la C.E.C. Prin munca susţinută desfăşurată de personalul agenţiei C.E.C. din comuna Avrig, raionul Sibiu, în cei trei ani de la înfiinţare şi pînă în prezent s-a ajuns ca fie­care al treilea cetăţean sa fie un de­punător la C.E.C. Educarea cetăţeni­lor în spiritul economisirii la C.E.C.'l disponibilităţilor băneşti a dat roa­de în toate localităţile din raza de activitate a agenţiei şi în mod deo­sebit în rîndul tineretului. Foloasele economisirii la C.E.C. sunt concludente. Astfel, Tamaşel Du­mitru împreună cu soţia lui, o fami­lie de tineri căsătoriţi, ambii munci­tori la Uzina mecanică Mîrşa, cu ba­nii economisiţi la C.E.C. au acum o casă proprie şi mobilă modernă. Alţi cinci depunători activi şi-au cumpă­rat în acest an autoturisme. Tot cu banii economisiţi la C.E.C., Gavrilă Simion, muncitor la Uzina mecanică Mîrşa, Moraru Ion, munci­tor la I.I.S. „Sticla” Avrig, Lugojan Dumitru, muncitor forestier şi alţii, şi-au cumpărat motorete. Peste 50 de televizoare din Avrig şi localităţile învecinate au fost cumpărate cu su­mele economisite la C.E.C. Cu oca­zia dării în folosinţă a unui bloc de locuinţe la Mîrşa, noii locatari — toţi depunători la C.E.C. — şi-au cum­părat mobilă, covoare, televizoare, aparate de­­radio, etc. în valoare de peste 60.000 lei. HOANDRÁ ION, coresp. A sosit „Luna cadourilor!“. La magazinul nr. 4 din str. 7 Noiembrie din Braşov, vînzătoarea Maria Schemmel aranjează rafturile cu noile jucării care îşi aşteaptă cumpărătorii, spre a fi oferite micuţilor dragi. Foto: Gh. Bănuţă CONCURSUL GAZETELOR DE PERETE La Mediaş se fac ultimele pregătiri pentru încheierea fazei raionale şi oră­şeneşti a concursului gazetelor de perete. Juriile au început selecţionarea gazete­lor de perete care au obţinut rezultatele­­cele mai bune în concurs, în cadrul unor festivităţi care vor avea loc în zilele acestea, se vor acorda premii colectivelor de redacţie fruntaşe. Se vor deschide, de asemenea, expoziţii ale gazetelor de perete cu cele mai bune rezultate din oraş şi raion. CERC DE GOSPODĂRIE Comitetul comunal al femeilor din comuna Fundata-Braşov a organizat un cerc de gospodărie condus de în­văţătoarea Maria Ercuş. Programul cercului cuprinde teme ca: „Păstrarea legumelor în timpul iernii“, „Igiena locuinţei rurale” şi altele. Cercul este frecventat de 25—30 gospodine. Pînă în prezent au fost ţinute două con­ferinţe. V. POPESCU, coresp Raţionalistul „Da" — a zis. Şi a tăcut. Cei doi aspiranţi la glo­ria literară s-au uitat la el, dar nimic din atitudinea lui nu lăsa să se înţeleagă că ar mai avea ceva de spus. Apoi plecă fără să-şi plă-­ tească consumaţia. Unul din, . cei doi rupse tăcerea res­pectuoasă : — Ce-a zis­­? — A spus „Da­­". Formidabil! -T— Da. Formidabil! —­ E un tip uluitor ! — Te-ngheaţă cu­ raţiu­nea lui! — Repetă-mi ce-a zis de poezia mea ! — Tu n-ai auzit­­! — Vreau să mai aud din gura ta. Dar te rog respectă-i şi intonaţia; ştii, dacă, poţi, şi nota aceea particulară’ a ochilor lui. — A zis „Da !“. — Excepţional! — E un geniu ! — Şi numele lui indică un geniu! — Te cred! — Ihoslut Bralamil /// — Mare nume! — Mare! — E cel mai inteligent critic din oraş!­­— O să ajungă departe! — Precis ! Plătiră consumaţia (şi a criticului!) apoi se despărţiră. Unul o luă spre nord, celălalt spre sud. ...După trei luni criticul avu o sin­copă. Cînd îi desfăcură coșul pieptu­lui, în loc de inimă medicii găsiră o păpușă mecanică pe care dacă o atin­geai țipa : — Da ! da ! da ! da ! da ! GEORGE BOITOR

Next