Drum Nou, ianuarie 1965 (Anul 22, nr. 6223-6247)

1965-01-03 / nr. 6223

■ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-JTA­­ Ulci N­OU ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al RM.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6223 Duminică, 3 ianuarie 1965 4 pagini, 25 bani Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calenda­rul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recen­tei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat ta­bloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armo­nios şi în ritm susţinut întreaga economie naţională; prin munca entuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu teh­nică modernă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dez­volte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gos­podăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi trac­toare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi coope­rative agricole de producţie au încheiat anul cu reali­zări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă, este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii par­tidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Pe­­agenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în în­treaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de cele­lalte ţări socialiste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militînd cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice în­tre ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu re­laţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi sim­patia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectuali­lor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionali­tăţile­­ tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socia­liste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. irea la Consiliul de Stat a şefilor a nilor diplomatice din R. P. Romină de Consiliului de Stat al ne, Gheorghe Gheorghiu­­m­ă cu preşedintele Con- Miniştri, Ion Gheorghe preşedintele Marii Adu­­male, Ştefan Voitec, au la amiază la Palatul Con­dé Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Ro­mînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe. Şefii misiunilor diplomatice au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului nou, şi urări de prosperitate poporului român. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Şte­fan Voitec au mulţumit pentru feli­citările şi urările exprimate şi s-au întreţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor di­plomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii mi­siunilor diplomatice, urîndu-le pros­peritate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, colabo­rare internaţională şi pace. în numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S­ F. Iugo­slavia, Arso Milatovici. (Agerpres) Consiliul de Stat al Republicii Populare Române D­ECRET pentru fixarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi in Sfaturile Populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965. Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej București 2 ianuarie 1965 BIBLIOTECA CENTRALA SI B­­­U Cu Anul nou la constructorii de maşini Primul reportaj din anul 1965 despre constructorii de maşini. De data aceasta decorul obişnuit — ma­şini, macarale, benzi transportoare, cuptoare, planşete — a fost înlocuit cu brazi împodobiţi, ghirlande, flori, mese îmbelşugate şi, bineînţeles, pa­hare răspîndind ispititorul buchet al vinului de Tîrnave, însoţim noul an care, după părerea unanimă a meşte­rilor decoratori, este un băieţel îm­brăcat cu o haină îmblănită şi cu eşarfă purtînd inscripţia „1965“. La hotarul dintre ultima zi a lunii de­cembrie şi prima zi din ianuarie, băieţelul cu eşarfa a legat primele cunoştinţe printre renumiţii cons­tructori de tractoare şi autocamioane. Una dintre întîlniri a avut loc în marea şi frumoasa sală de mese de la centrul şcolar profesional de­­pe lingă uzina „Steagul Roşu”. Aproape ___________|L 500 de făurari ai autocamioanelor româneşti au întîmpinat laolaltă noul an, aşa cum tot laolaltă, în anul tre­cut, au trăit momentele de bucurie ale izbînzilor obţinute. Anul nou a făcut deci cunoştinţă cu vestiţi oţelari ca Ioan Bălărău, forjori ca Pavel Pleşu, reglori ca Marin Birin ori sculeri ca Petre Ro­­deanu. — La mulţi ani! — şi-au urat ei primind cu încredere şi optimism pe băieţelul cu eşarfa roşie. — Şi noi succese ! Succese noi, adică — în primul rînd — autocamioane de înalt nivel tehnic, oglindind munca entuziastă a unor oameni talentaţi şi pregătiţi. — Revelionul următor o să-l fa­cem simultan la Braşov şi pe alte me­ridiane ale planetei• Fireşti, oţelarul mucalit căruia îi plac toasturile, se gîndeşte la viitoa­rele prezenţe ale muncii constructo­­-----------1 -rilor de autocamioane în alte ţări ale lumii. Sarcinile de plan pe anul 1965 prevăd că un mare număr de autocamioane, reprezentînd circa 30 la sută din producţia uzinei, vor purta marca uzinei braşovene şi o­­dată cu ea, priceperea şi exigenţa constructorilor, dincolo de hotarele patriei. De aceea, în prag de an nou, în uzină, au avut loc dezbateri în­sufleţite. Constructorii de maşini şi-au manifestat cu acest prilej mân­dria că toate caracteristicile noilor autocamioane sunt comparabile cu cele ale produselor similare fabricate în ţări cu o veche tradiţie în cons­trucţia de autovehicule. Totodată însă, ei au analizat posibilităţile de îmbunătăţire continuă a calităţii autocamioanelor româneşti. Cu hotărirea de a îndeplini în­tocmai sarăinile de plan sporite ale noului 1 n constructorii de autoca­mioane '!'?«■ ciocnit, paharele, şi-au strîns mîinile, s-au prins în ritmul „Periniţei“. O întîlnire asemănătoare a avut noul an şi la uzina „Tractorul”. Şi acolo a fost întîmpinat cu veselie. De fapt Anul nou avea printre cons­tructorii de tractoare, prezenţi la Revelionul organizat la clubul uzi­nei, cunoştinţe mai vechi — nume­roşi muncitori, ingineri şi tehnicieni care au contribuit ca planul anual al uzinei să fie realizat cu 20 de zile înainte de termen, în pragul Revelionului ziarul de uzină, „Tractorul“, a întreprins un raid printre cunoştinţele noului an. La întrebarea „Ce doriţi să realizaţi în anul care vine ! H­oţetarul Vasile­ Stoica a răspuns: „Suntem­ hotărîţi să ne menţinem printre secţiile evi­denţiate în întrecerea socialistă“, iar inginerul Nicolae Voicu a spus: „Vom îmbunătăţi calitatea pieselor turnate din fontă“. Sunt dorinţe care atestă hotărârea lor de a înfăptui întocmai sarcinile sporite din noul an. Asemenea gînduri au fost pre­zente în toate inimile la întîlnirea cu anul 1965. Adresînd urări de prosperitate şi continuă înflorire pen­tru patria noastră, pentru viaţa fe­ricită a oamenilor muncii, pentru viitorul omenirii, şi-au strîns mii­­nile şi s-au felicitat harnici munci­tori ca Ioan Rădulescu din secţia prese, Ioan Constantinescu din sec­ţia şasiu, Dumitru Secuiu din secţia axe şi pinioane, electricianul Vasile Corfaru, lăcătuşul Vasile Puşcaş, in­ginerul Gorun Casargian. Aplauze şi cuvinte de laudă au D. CRISTEA (Continuare în pag. 2­ a) Două instantanee de la Revelion 1965, printre constructorii de autocamioane de la „Steagul Roşu“ (stingă) şi a avut loc la restaurantul „Cerbul Carpatin“ (dreapta), la Revelionul tineretului din Braşov, care Foto: GH. BANUŢA ÎN POIANA BRAŞOVULUI Poiana Braşovului, unul din cele mai solicitate puncte turistice din ţară, a primit cu ocazia Revelionului sute­­ de vizitatori. La „Hotelul sporturilor“ au petrecut Revelionul un mare număr de turişti din străinătate, care au­ venit să se recreeze în splendidul peisaj dintre Postăvar, Bucegi şi Piatra Craiului, pen­tru buna lor primire fiind ■ făcute din timp pregătirile necesare. în fotografia de mai sus, prezentăm un aspect luat de fotoreporterul nostru la „Hotelul sporturilor“ de la Poiana Braşovului, în momentul cînd oaspeţii de, peste hotare au avut prilejul să cu­noască şi cîteva din datinile sărbătoreşti ale, poporului nostru, de Anul nou. „Pluguşorul“, una din cele mai vechi datini, exprimînd­ vitalitatea şi hărnicia poporului român, i-a impresionat în mod deosebit pe oaspeţi, care şi-au ex­primat în mod viu plăcerea de a fi cu­noscut îndeaproape manifestări ale re­numitului folclor romînesc. Ştafeta s-a preluat din mers — Vă rog, Sinaia, 343 ! — Alo, Marin ? La mulţi ani, ţie şi întregii familii, succese şi numai bine în noul an. — Alo, Clujul ? Cu familia. — 3473... Firele telefonice şi telegrafice de la F.T.T.R. Braşov sunt la o solicitare maximă. Mii şi poate zeci de mii de urări tradiţionale. Această suprasoli­citare a reţelei telefonice a fost în­­tîmpinată cu tot atîtea măsuri de prevenire a eventualelor defecţiuni. Este ora 24, sau mai precis ora „zero“. La telefoanele interurbane Otto Miesches se află la post cu calmita­­tea şi promptitudinea ce-l caracteri­zează. Centrala automată telegrafică funcţionează şi ea bine, fiind cu aten­ţie întreţinută de Simion Dobrotă, iar Stela Tolea, supraveghetoare de serviciu, satisface cu repeziciune zeci­le de comenzi telefonice. Dar să lăsăm, firele telefonice şi să ne îndreptăm către fabrica de ciment „Temelia“. Continuitatea producţiei a făcut ca mulţi dintre cei ce lucrează aici să se întîlnească la hotarul dintre ani în procesul muncii. Focul veş­nic viu a părăsit parcă pentru un mo­ment locul său din mitologie şi a po­posit la poalele Tîmpei. întreţinerea lui este supravegheată cu o conştiin­ciozitate care ar stîrni gelozia celeb­relor vestale romane. Cimentiştii bra­şoveni au adus în dar noului an me­sajul succesului întregului colectiv de muncă : 1.000 tone de ciment, 39.000 tone calcar, mai mult de 13.000 tone filer de calcar peste prevederile planu­lui şi succese importante pe linia ri­dicării calităţii produselor. Numai la var procentajul produselor de calita­tea I-a arată un plus de 6,6 la sută. Preocuparea pentru calitate este me­reu prezentă. Acest fapt ne este dove­dit de ortacii lui Aurel Moldovan, de Iosif Kerekes sau Ion An­drás, de la granulatoare şi apoi este continuată pe celelalte faze ale procesului tehnolo­gic de Iosif Handra, de la moara de ciment, de Mihai Nagy, conducător de pod rulant, care în noaptea de Re­velion au realizat 40 tone ciment şi 40 tone clinchet pentru harnicii con­structori de la hidrocentrala de pe Ar­geş­ Le dorim tuturor noi succese şi ne îndreptăm spre rafinorii braşoveni un­de producţia se desfăşoară din plin şi în această noapte dintre ani. Echipele comuniştilor Dumitru Gli­­tănar şi Bucur Popa, au venit să a­­dauge realizărilor colectivului lor — 1.900 tone produse petrolifere şi circa 1.500.000 lei economii peste prevederi­le planului — alte cantităţi de ule­iuri peste plan. Alături de ei se află şi Ioan Iluţ cu tovarăşii lui de mun­că, care veghează ca toate unsorile consistente să fie de calitate. Călătoria noastră din noaptea Re­velionului continuă. Taximetrele, autobuzele, troleibuze­le circulă cu conştiinciozitatea celor aflaţi la volan în noaptea aceasta : comuniştii Emil Benedek şi Nicolae Cane de la taximetre, Gheorghe Ke­rekes, Ion Tudor, Tudor Oancea, Ro­zalia Szabó, sau Justina Vrabie, de la autobuze şi mulţi alţii. Pe străzi, buna desfăşurare a circu­laţiei şi comportarea civilizată este vegheată cu atenţie de apărătorii or­­dinei publice. Miliţia populară se află la datorie. Facem cunoştinţă cu ofi­ţerii Ion Ciobotaru, Alexandru Renel Z. FORT T. SLEAM (Continuare în pag. 2-a) Printre harnicii muncitori de la Rafinăria din Braşov, pe care noaptea de Revelion i-a găsit la datorie, a fost şi comunistul Dumitru Găitănar. Cu promptitudine au răspuns sutelor de solicitări pentru convorbiri interurbane şi operatoarele de la Oficiul de tele­foane din Braşov. La datorie l-a găsit noul an şi pe Dugescu de la Farmacia nr. 1 di declarat: „Acum nu prea avem cumpărători habil, după I­SU de farmacistul Constantin­in Braşov. Zîmbind Hon Iar pentru ca buna dispoziţie să nu fie tulburată de nimic, au vegheat, printre alţi lucrători ai miliţiei,­ăpitanul Alexandru Renel și sergentul maior Ion Ciobanu. POST TESTUM — Unde faci Revelionul Victoriţa ! — Acasă. — Acasă . Vino să te pup. Venim şi noi: eu, Puiu ăl mare, Puiu ăl mic . .. Neli o sărută pe Victoriţa şi aleargă să-i dea de veste soţului. Victoriţa pleacă şi ea către casă şi la colţ cu „Lacto“ se-ntîlneşte cu Mia. — Apropo, unde faci Reve­lionul, Victoriţo . — Acasă. — Acasă? Ura! Te-am pupat ! Venim şi noi : Bebe, unchiul, nepoata şi cu mine. In drum spre casă, Victo­riţa mai este pupată de încă patru prietene, pe acelaşi mo­tiv. Cînd intră în casă sună te­lefonul : — Tu eşti Victoriţo ? — Eu. — Mi-a telefonat Neli că facem la tine ... Venim şi noi. Pa ! Da’... să nu mă pui cu spatele la geam... Victoriţa convoacă consiliul familiei şi expune lista autoinvitaţilor, în nu­măr de 24. A doua zi are loc un consiliu cu toţi musafirii, in care se-mpart sarci­nile culinare, plafonul cheltuielilor pe familie şi ora la care vor sosi, in ziua de 2 ianuarie, musafirii pentru curăţe­nie ... Revelionul a fost o minune ! O noapte de ba­sm ! La plecare, musafirii cîntau pe 24 de voci, de răsuna Braşovul, „Rămîi gazdă sănătoasă“. Azi dimineaţă, 3 ianuarie, musafirii încă nu sosiseră la curăţenie. Ionel s-a sculat la ora 4 şi a bătut covorul, din care a ieşit un nor uriaş de praf, eclipsînd întregul cartier, ln I camera unde s-a dansat s-a ars­­ aspiratorul cel nou, care n-a pu-­­■ tut aspira decit 34 pungi de praf. Restul fu scos pe făraş. Pe Vic­toriţa a trimis-o după raşchetator. Fă­­cînd inventarul casei găsi: patru arcuri rupte la studio, picupul mut, 5 plăci sparte, 12 farfurii pleznite, faţa de masă arsă în 9 locuri, două bibe­louri în cratiţa cu sarmale, un manşon in frigider, o pereche de galoşi în cup­torul sobei, un şal de mătase le­gat în chip de fundă pe burlan... Acum un ceas Ionel fu internat pentru nişte dureri surde la bulbul rahidian. La întrebarea doctorului: „Unde vei face la anul Revelionul“ — răspunde cu încăpăţînare: — In Lună ! A. SOCACIU

Next