Drum Nou, ianuarie 1965 (Anul 22, nr. 6223-6247)
1965-01-03 / nr. 6223
■ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-JTA Ulci NOU ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al RM.R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6223 Duminică, 3 ianuarie 1965 4 pagini, 25 bani Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Peste cîteva clipe vom rupe ultima filă din calendarul anului 1964. Marcînd hotarul a două decenii de la eliberarea ţării — anul de la care ne luăm acum rămas bun a dat roade bogate în înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de partid, a înscris noi succese ale poporului nostru în toate domeniile construcţiei socialiste. Lucrările recentei Sesiuni a Marii Adunări Naţionale au înfăţişat tabloul acestor realizări. A continuat să se dezvolte armonios şi în ritm susţinut întreaga economie naţională; prin munca entuziastă şi perseverentă a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, prevederile planului de stat pe anul 1964 au fost îndeplinite şi depăşite. Harta ţării s-a îmbogăţit cu noi obiective industriale prin intrarea în producţie a numeroase întreprinderi dotate cu tehnică modernă ; alte întreprinderi şi combinate se află în construcţie, urmînd să fie date în funcţiune în anii 1965 şi 1966. Toate ramurile agriculturii au continuat să se dezvolte, statul alocînd în acest scop însemnate resurse materiale; ţărănimea muncitoare, lucrătorii din gospodăriile agricole de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare au făcut ca şi în acest an ogoarele să dea rod bogat; un mare număr de gospodării de stat şi cooperative agricole de producţie au încheiat anul cu realizări remarcabile. S-au obţinut noi progrese în ridicarea bunăstării oamenilor muncii — obiectiv fundamental al politicii partidului şi statului nostru. Au fost luate măsuri de sporire a salariilor, construire de locuinţe, lărgirea reţelei de învăţămînt şi sănătate, dezvoltare a ştiinţei, artei şi culturii. La capătul acestui an de muncă, patria noastră se înfăţişează mai frumoasă, mai bogată, iar în această minunată imagine pe care ne-o oferă, este întruchipată munca fiecăruia dintre noi. Toate acestea sunt mărturii ale justeţei politicii partidului, căreia cetăţenii ţării noastre îi dau viaţă cu entuziasmul propriu acelora ce se simt stăpîni deplini pe soarta şi pe roadele muncii lor. Peagenda anului 1964 au fost înscrise noi succese ale forţelor socialismului şi păcii din întreaga lume. Creşte rolul şi influenţa sistemului mondial socialist în toate problemele majore ale contemporaneităţii, în întreaga dezvoltare a societăţii omeneşti. Alături de celelalte ţări socialiste, Romînia s-a manifestat ca un factor activ al vieţii internaţionale, militînd cu perseverenţă pentru promovarea principiilor coexistenţei paşnice între ţări cu orînduiri sociale diferite, pentru instaurarea unui climat de înţelegere, prietenie şi colaborare între popoare. Republica Populară Romînă şi-a lărgit continuu relaţiile internaţionale, bucurîndu-se de prietenia şi simpatia popoarelor iubitoare de pace şi progres. Dragi prieteni şi tovarăşi, Acum, cînd trecem în revistă realizările anului care se încheie, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, să adresez cele mai călduroase urări de fericire, muncă spornică şi sănătate muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, activiştilor de partid şi de stat, bărbaţi şi femei, vîrstnici şi tineri, oameni ai muncii de toate naţionalităţile tuturor acelora care nu-şi precupeţesc forţele şi energia pe vastul şantier al ţării noastre în plin avînt. Privim înainte cu optimism şi încredere, convinşi că noul an va aduce poporului nostru noi victorii în lupta pentru înflorirea şi prosperitatea patriei noastre socialiste, iar pe plan internaţional noi succese ale forţelor socialismului, democraţiei şi păcii, destindere în relaţiile internaţionale, dezvoltarea colaborării paşnice dintre toate ţările. Frumos şi minunat este viitorul care stă în faţa ţării şi a poporului nostru. Pentru înfăptuirea acestui viitor vă invit să ridicăm paharul şi vă adresez tradiţionala urare La Mulţi Ani. irea la Consiliul de Stat a şefilor a nilor diplomatice din R. P. Romină de Consiliului de Stat al ne, Gheorghe Gheorghiumă cu preşedintele Con- Miniştri, Ion Gheorghe preşedintele Marii Adumale, Ştefan Voitec, au la amiază la Palatul Condé Stat, pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Romînă. Au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, şi George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Şefii misiunilor diplomatice au prezentat felicitări Consiliului de Stat şi guvernului, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, personal, cu prilejul Anului nou, şi urări de prosperitate poporului român. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Ion Gheorghe Maurer şi Ştefan Voitec au mulţumit pentru felicitările şi urările exprimate şi s-au întreţinut, într-o atmosferă cordială, prietenească, cu şefii misiunilor diplomatice. Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române a felicitat pe şefii misiunilor diplomatice, urîndu-le prosperitate pentru popoarele ţărilor lor şi a toastat pentru prietenie, colaborare internaţională şi pace. în numele corpului diplomatic a răspuns ambasadorul R.S F. Iugoslavia, Arso Milatovici. (Agerpres) Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRET pentru fixarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi in Sfaturile Populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965. Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române decretează: Art. unic. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare, vor avea loc la data de 7 martie 1965. Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej București 2 ianuarie 1965 BIBLIOTECA CENTRALA SI BU Cu Anul nou la constructorii de maşini Primul reportaj din anul 1965 despre constructorii de maşini. De data aceasta decorul obişnuit — maşini, macarale, benzi transportoare, cuptoare, planşete — a fost înlocuit cu brazi împodobiţi, ghirlande, flori, mese îmbelşugate şi, bineînţeles, pahare răspîndind ispititorul buchet al vinului de Tîrnave, însoţim noul an care, după părerea unanimă a meşterilor decoratori, este un băieţel îmbrăcat cu o haină îmblănită şi cu eşarfă purtînd inscripţia „1965“. La hotarul dintre ultima zi a lunii decembrie şi prima zi din ianuarie, băieţelul cu eşarfa a legat primele cunoştinţe printre renumiţii constructori de tractoare şi autocamioane. Una dintre întîlniri a avut loc în marea şi frumoasa sală de mese de la centrul şcolar profesional depe lingă uzina „Steagul Roşu”. Aproape ___________|L 500 de făurari ai autocamioanelor româneşti au întîmpinat laolaltă noul an, aşa cum tot laolaltă, în anul trecut, au trăit momentele de bucurie ale izbînzilor obţinute. Anul nou a făcut deci cunoştinţă cu vestiţi oţelari ca Ioan Bălărău, forjori ca Pavel Pleşu, reglori ca Marin Birin ori sculeri ca Petre Rodeanu. — La mulţi ani! — şi-au urat ei primind cu încredere şi optimism pe băieţelul cu eşarfa roşie. — Şi noi succese ! Succese noi, adică — în primul rînd — autocamioane de înalt nivel tehnic, oglindind munca entuziastă a unor oameni talentaţi şi pregătiţi. — Revelionul următor o să-l facem simultan la Braşov şi pe alte meridiane ale planetei• Fireşti, oţelarul mucalit căruia îi plac toasturile, se gîndeşte la viitoarele prezenţe ale muncii constructo-----------1 -rilor de autocamioane în alte ţări ale lumii. Sarcinile de plan pe anul 1965 prevăd că un mare număr de autocamioane, reprezentînd circa 30 la sută din producţia uzinei, vor purta marca uzinei braşovene şi odată cu ea, priceperea şi exigenţa constructorilor, dincolo de hotarele patriei. De aceea, în prag de an nou, în uzină, au avut loc dezbateri însufleţite. Constructorii de maşini şi-au manifestat cu acest prilej mândria că toate caracteristicile noilor autocamioane sunt comparabile cu cele ale produselor similare fabricate în ţări cu o veche tradiţie în construcţia de autovehicule. Totodată însă, ei au analizat posibilităţile de îmbunătăţire continuă a calităţii autocamioanelor româneşti. Cu hotărirea de a îndeplini întocmai sarăinile de plan sporite ale noului 1 n constructorii de autocamioane '!'?«■ ciocnit, paharele, şi-au strîns mîinile, s-au prins în ritmul „Periniţei“. O întîlnire asemănătoare a avut noul an şi la uzina „Tractorul”. Şi acolo a fost întîmpinat cu veselie. De fapt Anul nou avea printre constructorii de tractoare, prezenţi la Revelionul organizat la clubul uzinei, cunoştinţe mai vechi — numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni care au contribuit ca planul anual al uzinei să fie realizat cu 20 de zile înainte de termen, în pragul Revelionului ziarul de uzină, „Tractorul“, a întreprins un raid printre cunoştinţele noului an. La întrebarea „Ce doriţi să realizaţi în anul care vine ! Hoţetarul Vasile Stoica a răspuns: „Suntem hotărîţi să ne menţinem printre secţiile evidenţiate în întrecerea socialistă“, iar inginerul Nicolae Voicu a spus: „Vom îmbunătăţi calitatea pieselor turnate din fontă“. Sunt dorinţe care atestă hotărârea lor de a înfăptui întocmai sarcinile sporite din noul an. Asemenea gînduri au fost prezente în toate inimile la întîlnirea cu anul 1965. Adresînd urări de prosperitate şi continuă înflorire pentru patria noastră, pentru viaţa fericită a oamenilor muncii, pentru viitorul omenirii, şi-au strîns miinile şi s-au felicitat harnici muncitori ca Ioan Rădulescu din secţia prese, Ioan Constantinescu din secţia şasiu, Dumitru Secuiu din secţia axe şi pinioane, electricianul Vasile Corfaru, lăcătuşul Vasile Puşcaş, inginerul Gorun Casargian. Aplauze şi cuvinte de laudă au D. CRISTEA (Continuare în pag. 2 a) Două instantanee de la Revelion 1965, printre constructorii de autocamioane de la „Steagul Roşu“ (stingă) şi a avut loc la restaurantul „Cerbul Carpatin“ (dreapta), la Revelionul tineretului din Braşov, care Foto: GH. BANUŢA ÎN POIANA BRAŞOVULUI Poiana Braşovului, unul din cele mai solicitate puncte turistice din ţară, a primit cu ocazia Revelionului sute de vizitatori. La „Hotelul sporturilor“ au petrecut Revelionul un mare număr de turişti din străinătate, care au venit să se recreeze în splendidul peisaj dintre Postăvar, Bucegi şi Piatra Craiului, pentru buna lor primire fiind ■ făcute din timp pregătirile necesare. în fotografia de mai sus, prezentăm un aspect luat de fotoreporterul nostru la „Hotelul sporturilor“ de la Poiana Braşovului, în momentul cînd oaspeţii de, peste hotare au avut prilejul să cunoască şi cîteva din datinile sărbătoreşti ale, poporului nostru, de Anul nou. „Pluguşorul“, una din cele mai vechi datini, exprimînd vitalitatea şi hărnicia poporului român, i-a impresionat în mod deosebit pe oaspeţi, care şi-au exprimat în mod viu plăcerea de a fi cunoscut îndeaproape manifestări ale renumitului folclor romînesc. Ştafeta s-a preluat din mers — Vă rog, Sinaia, 343 ! — Alo, Marin ? La mulţi ani, ţie şi întregii familii, succese şi numai bine în noul an. — Alo, Clujul ? Cu familia. — 3473... Firele telefonice şi telegrafice de la F.T.T.R. Braşov sunt la o solicitare maximă. Mii şi poate zeci de mii de urări tradiţionale. Această suprasolicitare a reţelei telefonice a fost întîmpinată cu tot atîtea măsuri de prevenire a eventualelor defecţiuni. Este ora 24, sau mai precis ora „zero“. La telefoanele interurbane Otto Miesches se află la post cu calmitatea şi promptitudinea ce-l caracterizează. Centrala automată telegrafică funcţionează şi ea bine, fiind cu atenţie întreţinută de Simion Dobrotă, iar Stela Tolea, supraveghetoare de serviciu, satisface cu repeziciune zecile de comenzi telefonice. Dar să lăsăm, firele telefonice şi să ne îndreptăm către fabrica de ciment „Temelia“. Continuitatea producţiei a făcut ca mulţi dintre cei ce lucrează aici să se întîlnească la hotarul dintre ani în procesul muncii. Focul veşnic viu a părăsit parcă pentru un moment locul său din mitologie şi a poposit la poalele Tîmpei. întreţinerea lui este supravegheată cu o conştiinciozitate care ar stîrni gelozia celebrelor vestale romane. Cimentiştii braşoveni au adus în dar noului an mesajul succesului întregului colectiv de muncă : 1.000 tone de ciment, 39.000 tone calcar, mai mult de 13.000 tone filer de calcar peste prevederile planului şi succese importante pe linia ridicării calităţii produselor. Numai la var procentajul produselor de calitatea I-a arată un plus de 6,6 la sută. Preocuparea pentru calitate este mereu prezentă. Acest fapt ne este dovedit de ortacii lui Aurel Moldovan, de Iosif Kerekes sau Ion András, de la granulatoare şi apoi este continuată pe celelalte faze ale procesului tehnologic de Iosif Handra, de la moara de ciment, de Mihai Nagy, conducător de pod rulant, care în noaptea de Revelion au realizat 40 tone ciment şi 40 tone clinchet pentru harnicii constructori de la hidrocentrala de pe Argeş Le dorim tuturor noi succese şi ne îndreptăm spre rafinorii braşoveni unde producţia se desfăşoară din plin şi în această noapte dintre ani. Echipele comuniştilor Dumitru Glitănar şi Bucur Popa, au venit să adauge realizărilor colectivului lor — 1.900 tone produse petrolifere şi circa 1.500.000 lei economii peste prevederile planului — alte cantităţi de uleiuri peste plan. Alături de ei se află şi Ioan Iluţ cu tovarăşii lui de muncă, care veghează ca toate unsorile consistente să fie de calitate. Călătoria noastră din noaptea Revelionului continuă. Taximetrele, autobuzele, troleibuzele circulă cu conştiinciozitatea celor aflaţi la volan în noaptea aceasta : comuniştii Emil Benedek şi Nicolae Cane de la taximetre, Gheorghe Kerekes, Ion Tudor, Tudor Oancea, Rozalia Szabó, sau Justina Vrabie, de la autobuze şi mulţi alţii. Pe străzi, buna desfăşurare a circulaţiei şi comportarea civilizată este vegheată cu atenţie de apărătorii ordinei publice. Miliţia populară se află la datorie. Facem cunoştinţă cu ofiţerii Ion Ciobotaru, Alexandru Renel Z. FORT T. SLEAM (Continuare în pag. 2-a) Printre harnicii muncitori de la Rafinăria din Braşov, pe care noaptea de Revelion i-a găsit la datorie, a fost şi comunistul Dumitru Găitănar. Cu promptitudine au răspuns sutelor de solicitări pentru convorbiri interurbane şi operatoarele de la Oficiul de telefoane din Braşov. La datorie l-a găsit noul an şi pe Dugescu de la Farmacia nr. 1 di declarat: „Acum nu prea avem cumpărători habil, după ISU de farmacistul Constantinin Braşov. Zîmbind Hon Iar pentru ca buna dispoziţie să nu fie tulburată de nimic, au vegheat, printre alţi lucrători ai miliţiei,ăpitanul Alexandru Renel și sergentul maior Ion Ciobanu. POST TESTUM — Unde faci Revelionul Victoriţa ! — Acasă. — Acasă . Vino să te pup. Venim şi noi: eu, Puiu ăl mare, Puiu ăl mic . .. Neli o sărută pe Victoriţa şi aleargă să-i dea de veste soţului. Victoriţa pleacă şi ea către casă şi la colţ cu „Lacto“ se-ntîlneşte cu Mia. — Apropo, unde faci Revelionul, Victoriţo . — Acasă. — Acasă? Ura! Te-am pupat ! Venim şi noi : Bebe, unchiul, nepoata şi cu mine. In drum spre casă, Victoriţa mai este pupată de încă patru prietene, pe acelaşi motiv. Cînd intră în casă sună telefonul : — Tu eşti Victoriţo ? — Eu. — Mi-a telefonat Neli că facem la tine ... Venim şi noi. Pa ! Da’... să nu mă pui cu spatele la geam... Victoriţa convoacă consiliul familiei şi expune lista autoinvitaţilor, în număr de 24. A doua zi are loc un consiliu cu toţi musafirii, in care se-mpart sarcinile culinare, plafonul cheltuielilor pe familie şi ora la care vor sosi, in ziua de 2 ianuarie, musafirii pentru curăţenie ... Revelionul a fost o minune ! O noapte de basm ! La plecare, musafirii cîntau pe 24 de voci, de răsuna Braşovul, „Rămîi gazdă sănătoasă“. Azi dimineaţă, 3 ianuarie, musafirii încă nu sosiseră la curăţenie. Ionel s-a sculat la ora 4 şi a bătut covorul, din care a ieşit un nor uriaş de praf, eclipsînd întregul cartier, ln I camera unde s-a dansat s-a ars aspiratorul cel nou, care n-a pu-■ tut aspira decit 34 pungi de praf. Restul fu scos pe făraş. Pe Victoriţa a trimis-o după raşchetator. Făcînd inventarul casei găsi: patru arcuri rupte la studio, picupul mut, 5 plăci sparte, 12 farfurii pleznite, faţa de masă arsă în 9 locuri, două bibelouri în cratiţa cu sarmale, un manşon in frigider, o pereche de galoşi în cuptorul sobei, un şal de mătase legat în chip de fundă pe burlan... Acum un ceas Ionel fu internat pentru nişte dureri surde la bulbul rahidian. La întrebarea doctorului: „Unde vei face la anul Revelionul“ — răspunde cu încăpăţînare: — In Lună ! A. SOCACIU