Drum Nou, februarie 1965 (Anul 22, nr. 6248-6271)

1965-02-02 / nr. 6248

r PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-TA I uni nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al RM­R SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6248 Marți, 2 februarie 1965 4 pagini, 25 bani CIUȚI ÎN PAGINA A 2-A S­P­O­IA I NUMAI PROPUSE DE ÎNALTĂ CALITATE Ne vorbesc c h i m i ş t i i : CE E NOU IN FABRICAŢIA DE MASE PLASTICE La Combinatul chimic Făgăraş Sfera de utilizare a maselor plastice se lărgeşte pe măsură ce însuşirile lor fizico-mecanice, chimice, termice şi electrice, răspund nivelului tehnic me­reu crescînd al producţiei. O gamă variată de produse din mase plastice sunt realizate în secţia noas­tră. Caracteristicile lor tehnico-econo­­mice au fost îmbunătăţite de la un la altul şi, totodată, au fost asimilate în producţia de serie noi sortimente cu parametri ridicaţi. Este ilustrativ fap­tul că anul trecut am asimilat noi sor­timente de calitate superioară cum ar fi: faolitul, chitul pentru soclare, ba­­chelita rezistentă la temperaturi ridica­te şi altele. Faolitul este utilizat la fa­bricarea armăturilor în instalaţiile chi­mice cu un grad avansat de corozivi­­tate. In comparaţie cu armăturile din metal, cele executate din faclit reduc corozivitatea cu 80 la sută. N-a trecut mult timp de cînd am fabricat bache- ria cu punct de aprindere de 160—180 grade Celsius, care se bucură de o bună apreciere în industria electrotehnică. Asemănător se poate vorbi şi despre alte sortimente pe care le-am realizat. Rezultatele obţinute ca urmare a muncii politice desfăşurate de organiza­ţia de partid, oglindesc grija muncitori­lor, inginerilor şi tehnicienilor secţiei ca produsele livrate să răspundă unor exigenţe mereu sporite. Încă din ultimele luni ale anului 1964, comuniştii din secţie desfăşoară o largă acţiune de masă în vederea va­lorificării unor noi rezerve interne care să ducă la îmbunătăţirea calităţii. Bu­năoară, au fost formate colective de ingineri şi tehnicieni care au studiat posibilităţile de realizare a fiecărui sor­timent cu parametri superiori, con­ducerea secţiei a primit sarcina să în­tocmească planul de măsuri privind îm­bunătăţirea calităţii, s-a hotărît ca pro­paganda tehnică să fie axată pe prin­cipalele aspecte ale calităţii şi altele. Cu prilejul adunării generale a orga­nizaţiei de partid în care s-a analizat calitatea produselor, a ieşit în evidenţă că, dacă unii dintre parametrii produ­selor — respectiv densitatea, rezisten­ţa la agenţi chimici sau termici —, co­respund cerinţelor, în schimb alţii, cum ar fi rezistenţa la şoc şi finisajul, prezintă deficienţe. Spre exemplu, anul trecut am primit 5 reclamaţii în acest sens. In prezent, munca politică de masă, măsurile tehnico-organizatorice, au ca obiectiv înlăturarea îndeosebi a neajun­surilor constatate. Ce ne-am propus în acest sens? De pildă, va fi reorgani­zat fluxul tehnologic la instalaţia de aminoplast-carnoplast, matriţele vor fi tratate termic şi cromate, se va extinde termoreglarea pe grupuri de utilaje, se va introduce procesul de preîncălzire a prafurilor de presare şi altele. Mă­surile respective vor determina reduce­rea rebuturilor, cotele pieselor vor fi mai precise şi se va asigura o rezistenţă mare la şoc. O serie de fenomene din instalaţii, cit şi realizarea unor noi sortimente la un înalt nivel calitativ sunt studiate de inginerii şi tehnicienii din secţie îm­preună cu specialiştii de la serviciul de cercetare. De pildă, sunt studiate noi metode de analiză a calităţii precum şi realizarea unor sortimente de ba­­chelită cu rezistenţă mare în me­diu hidraulic, la şoc şi la temperatură în condiţii deosebite de climă. Semnificative sunt şi alte preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cali­tăţii. Maistrul Luca Lazăr a primit sar­cina să pregătească un concurs „Cine ştie meserie, cîştigă“ la care vor par­ticipa operatorii chimişti. Totodată, inginerul Aurel Suciu pregăteşte o con­ferinţă pentru muncitorii şi tehnicienii din secţie, cu tema: „Posibilităţile şi căile de creştere a calităţii presăturilor din aminoplast şi bachelită“. O bună parte din măsurile luate pri­vind calitatea au fost înfăptuite. Aşa stau lucrurile cu cele privind uscarea în pat fluidizat, reorganizarea şi îm­bunătăţirea muncii controlului tehnic, înzestrarea acestuia cu verificatoare co­respunzătoare. Roadele lor sunt ilustrate şi în îmbunătăţirea finisajului produse­lor, înfăptuirea tuturor măsurilor prevă­zute, o preocupare susţinută ca la fie­care operaţie să se manifeste o grijă deosebită faţă de finisajul şi rezistenţa maselor plastice, vor contribui la creş­terea necontenită a calităţii produselor livrate beneficiarilor. Ing. M. LEANCU, şeful secţiei mase plastice de la Combinatul chimic Făgăraş Instalaţiile secţiei de formol de la Combinatul chimic din Oraşul Victoria. Foto: GH. BANUTA La Combinatul chimic din Oraşul Victoria Nitroceluloza este utilizată la fabri­carea lacurilor şi a celuloidului. Chimiş­­tii din secţia noastră realizează canti­tăţi însemnate de nitroceluloză pentru industria de coloranţi, cea a maselor plastice şi altele. An de an am obţinut o creştere în­semnată a calităţii produselor. De pil­dă, anul trecut vâscozitatea nitrocelu­lozei livrată a fost cuprinsă între 6 şi 9 centipoise, solubilitatea a crescut la 98 la sută, iar procentul de impurităţi a fost tot mai mic. In prezent colectivul secţiei acordă o atenţie susţinută ridicării în continuare a calităţii. Concret, preocupările con­stau în stabilirea măsurilor tehnologice corespunzătoare la fiecare fază pentru obţinerea unor parametri superiori, în îmbunătăţirea controlului interfazic, în dotarea laboratoarelor cu aparate de măsură şi control mai precise, precum şi în asimilarea noilor sortimente la un nivel calitativ superior. Cei mai buni ingineri au primit sar­cina să studieze calitatea produsului la operaţia de intrare, deoarece aici au existat unele deficienţe privind păstra­rea constantă a temperaturii. De ase­menea, ei studiază posibilităţile redu­cerii umidităţii în produsul finit. In acelaşi timp organizaţia de partid a hotărît ca în baza studiilor, conduce­rea secţiei să alcătuiască un plan de măsuri concrete privind îmbunătăţirea calităţii pe întreg parcursul fluxului tehnologic. Pînă acum au fost prevă­zute un număr însemnat de măsuri. Astfel, va fi îmbunătăţită tehnologia de albire a nitrocelulozei pentru ob­ţinerea lacurilor incolore, precum şi tehnologia de destrămare a nitrocelu­lozei pentru eliminarea prafului din produsul finit, la faza de intrare se va îmbunătăţi controlul interfazic prin automatizarea operaţiei de centrifugare şi introducerea de aparate de măsură mai precise, şi vor fi reetalonate ni­­tratoarele. Alte măsuri se referă la res­pectarea reţetelor de fabricaţie, la ri­dicarea calificării profesionale a opera­torilor şi controlorilor de calitate, la verificarea riguroasă a caracteristicilor materiei prime înainte de intrarea în fabricaţie, la ambalarea şi depozitarea produsului finit. Anul acesta colectivul nostru va in­troduce în fabricaţie un nou sortiment, respectiv nitroceluloza solubilă în al­cool. La acest produs urmărim ca încă de la elaborarea tehnologiei să­­ se asi­gure parametri tehnico-economici su­periori. Prin măsurile pe care le-am prevăzut preconizăm să obţinem nitroceluloză cu caracteristici superioare în compa­raţie cu anul 1964. Spre exemplu, vâs­cozitatea va fi cuprinsă între 6,3—8 centipoise, solubilitatea va creşte cu 1,5 la sută, iar conţinutul de impurităţi va fi tot mai redus. Realizarea fiecărui sortiment de ni­troceluloză la un nivel calitativ supe­rior este condiţionată şi de calitatea materiei prime pe care ne-o livrează Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zăr­­neşti. In general furnizorul nostru s-a achitat în bune condiţii de sarcinile ce îi revin. Au existat însă uneori cazuri, cînd celuloza livrată n-a fost de cea mai bună calitate. Spre exemplu, unele loturi livrate au avut un conţinut ri­dicat de răşini şi grăsimi. Nu sîntem mulţumiţi nici de faptul că conţinutul in alfaceluloză, deşi trebuie să fie de minimum 95 la sută, la unele loturi a fost sub limita admisă. . O calitate superioară a materiei pri­me, aplicarea măsurilor prevăzute de colectivul secţiei noastre, completarea acestora în perioadele următoare, vor crea condiţii ca beneficiarii noştri să primească numai nitroceluloză de bună calitate. Ing. D. RUJA, tehnolog la secţia nitroceluloză de la Combinatul chimic din Orașul Victoria PRODUCȚIA GLOBALĂ INDUSTRIALA PRODUCTIVITATEA MUNCII A CRESCUT IN INDUSTRIE CU PESTE 102 Din Comunicatul Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Române pe anul 1964- COTIDIENE ,,Alegerile din trecut şi azi“ Duminică, la Casa raională de cul­­tură din Făgăraş, tov. Ion Co­­mănescu, preşedintele Colegiului civil al Tribunalului Suprem al R.P.R., a vorbit, în faţa a peste 600 de oa­meni ai muncii, despre „Alegerile din trecut şi de azi“. Expunerea a fost urmată de filmul artistic romînesc „Valurile Dunării“. Consfătuire pe ţară Ieri, la uzina „Tractorul“ din Bra­şov au început lucrările consfătuirii pe ţară cu tema : „Documentarea teh­nică în sprijinul calităţii produselor“. Organizată de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini, Ministerul Metalurgiei şi Institutul de documen­tare tehnică, consfătuirea a abordat problemele majore ale perfecţionării muncii de documentare tehnică pe ba­za sarcinilor trasate de partid privind ridicarea calităţii produselor. Reprezentanţi a peste 50 de între­prinderi constructoare de maşini şi metalurgice din ţară, audiază în aceste zile cele ÎS referate programate şi participă la discuţii efectuînd astfel un valoros schimb de experienţă pe tema ridicării activităţii de documen­tare tehnică la nivelul sarcinilor ac­tuale. Consultaţii ştiinţifice Duminică, la căminul cultural din Fi­­şer, raionul Rupea, a fost audiată o consultaţie ştiinţifică dată de dr. I. Marinescu de la Institutul de cercetări zootehnice din Bucureşti. Omul de ştiinţă le-a vorbit ţăranilor coopera­tori despre căile de dezvoltare a sec­torului zootehnic, în comuna Nadeş, raionul Sighi­şoara, dr. veterinar Titus Răchită a dat o altă consultaţie ştiinţifică în faţa a 400 de ţărani cooperatori, pe tema creşterii păsărilor. Luna cărţii in satele • 10 regiunii Pe agenda primei zile a tradiţio­nalei acţiuni „Luna cărţii la sate care se desfăşoară între 1 februarie— 1 martie, au fost înscrise nenumărate manifestări culturale, care au pola­rizat la căminele culturale, bibliote­cile săteşti şi cooperativele de con­sum, mii de prieteni ai cărţii, în marea majoritate a comunelor şi satelor regiunii a avut loc dumi­nică deschiderea festivă a „Lunii cărţii la sate“, care a programat conferinţe, întâlniri ale ţăranilor coo­peratori cu redactori şi scriitori, pro­grame artistice adecvate, concursuri pe teme literare, şezători, expoziţii de cărţi, bazare etc. Comunele şi satele raionului Ru­pea, de exemplu, au cunoscut din plin animaţia caracteristică acestui eveniment, în localităţile Lovnic, Comăna de Jos, Crihalma, Fîntîna şi altele, deschiderea festivă a „Lunii cărţii la sate“ a fost urmată de pro­grame artistice, susţinute de forma­ţiile de amatori ale căminelor cul­turale respective. La Fişer s-a or­ganizat un bazar de cărţi, iar or­chestra de muzică populară şi uşoară a cooperativei de consum din Rupea a oferit participanţilor un buchet de melodii îndrăgite. Manifestări antrenante au avut loc şi în localităţile raionului Făgăraş. La căminul cultural din satul Fel­­dioara, despre rolul cărţii în educarea socialistă a oamenilor a vorbit G. Balázs, membru al comisiei regionale de organizare a „Lunii cărţii la sate”, tot cu acest prilej, cei prezenţi au ascultat, în lectura autorului, cîteva povestiri şi schiţe de Attila Socaciu, care surprind imagini din viaţa sa­tului cooperativizat. De un bineme­ritat succes s-a bucurat şi întâlnirea ţăranilor cooperatori de aici cu o bri­gadă ştiinţifică venită din Oraşul Victoria. Profesorul Mihai Negară a vorbit despre politica înţeleaptă a partidului nostru în domeniul rela­ţiilor internaţionale, prof. Tiberiu Trifanov a vorbit despre exemplul părinţilor în educarea copiilor, iar prof. Maria Chivu a povestit despre frumuseţea folclorului nostru. Manifestări reuşite în cadrul primei zile a „Lunii cărţii la sate” au avut loc şi în satele celorlalte raioane, ur­mând ca în zilele următoare pe răbo­jul acestei acţiuni îndrăgite să fie în­semnate altele, tot atît de antrenante şi educative. Din experienţa cooperativei agricole de producţie din Cristian­ Braşov CUM AM APUCAT RETRIBUŢIA SUPLIMENTARĂ A MUNCII Recomandările privind retribuţia suplimentară a muncii primite de la consiliul agricol regional au fost pre­lucrate atît în adunarea generală cît şi în brigăzi şi echipe. Cu acest prilej s-a hotărît ca din cantitatea de produse cu care s-a de­păşit planul de producţie, să se atri­buie drept retribuţie suplimentară 30 la sută la cartofi, 40 la sută la sfeclă de zahăr, cicoare, sămînţă de sfeclă de zahăr şi sărfi­nţă de morcovi. Re­tribuţia suplimentară pentru anul 1964 s-a aplicat numai în "bani. La justa aplicare a acestui sistem de cointeresare am ţinut seama de cîteva lucruri foarte importante şi a­­nume: stabilirea sarcinilor de pro­ducţie pe brigăzi şi echipe s-a făcut în funcţie de gradul de fertilitate a solului, de soiurile folosite, de gra­dul de mecanizare etc. Iată cîteva exemple: în anul 1964 am cultivat cartofi de toamnă pe o suprafaţă de 125 ha. Producţia planificată a fost de 20.000 kg. la hectar. Brigăzii l­a care a avut în primire 31 ha. pen­tru cultivat cartofi, i s-a stabilit o producţie medie la hectar de 21.660 kg. deoarece terenul este mai fertil. Brigăzii a II-a, care a cultivat car­tofi pe 53 ha., dar pe teren mai pu­ţin fertil, i s-a stabilit o producţie de numai 19.526 kg. cartofi la hec­tar, iar brigăzii a IlI-a 19.840 kg. cartofi la hectar. Producţii diferenţiate s-au stabi­lit şi pe echipe, în cadrul brigăzii. Odată cu stabilirea producţiilor la hectar pe echipe s-a fixat şi volu­mul de zile-muncă la fiecare cultură. La noi se duce o luptă intensă pentru economisirea de zile-muncă, dar nu în dauna producţiei. Iată cum pro­cedăm. Mai întîi calculăm zile de­­muncă efectuate la tona de pro­dus. Brigada I-a de cîmp, de exemplu, pentru cele 31 ha. cartofi cu o pro­ducţie stabilită de 21.660 kg. la hec­tar a avut fixate 2.649 zile-muncă. Brigada respectivă a efectuat însă 3.339 zile-muncă, dar a obţinut o producţie de 28.100 kg. cartofi la hectar. Calculat la tona de produs, a reieşit că brigada n-a făcut risipă de zile-muncă şi a primit retribuţie suplimentară pentru toate zilele­­muncă efectuate. O altă condiţie pentru aplicarea justa a retribuţiei suplimentare este ţinerea evidenţei clare a zilelor-mun­­că pe culturi, efectuate de fiecare membru din echipă. Noi am aplicat o metodă care a dat rezultate bune. La toate culturile unde se aplică re­tribuţia suplimentară a muncii, e­­videnţa zilelor-muncă se ţine pe om şi pe cultură. Pontajul îl face nu brigadierul ci şeful de echipă care are posibilitatea să constate precis cît a lucrat în ziua respectivă fie­ ION CÎMPEANU, preşedintele cooperativei agricole de producţie {Continuare în pag. 3-a) Examen de mecanică agricolă. La tablă, studentul V. Necşulescu din anul II al Facultăţii de mecanică de la Institutul politehnic Brașov. ZILE DE EXAMEN Studenţii sunt in plină sesiune de exa­mene ! Pretutindeni, în laboratoare, în biblioteci, în sălile de lectură şi în că­mine te întîmpină o atmosferă de se­riozitate, de linişte şi calm, în care e­­moţiile stăpînite ale studenţilor impri­mă importanţa şi semnificaţia momen­telor. Examenele, şi de astă­ dată, realizează o verificare exigentă a cunoştinţelor în­suşite de viitorii ingineri şi profesori, chemaţi să devină cadre de nădejde, specialişti cu o înaltă calificare. La Institutul politehnic din Braşov tov. Ionescu Enache, prodecanul facul­tăţii de mecanică, ne face cunoscut că în această sesiune toţi studenţii s-au prezentat la examene, dovedind m­ult spirit de răspundere pentru pregătirea în profesiunea aleasă. Pregătirea temeinică a fost verificată şi apreciată cu note de 9 şi 1­0 la mulţi studenţi care s-au prezentat pînă acum în faţa comisiilor de examene. Menţio­năm printre aceştia pe studenţii Florin Furdac, Ştefan Szákely din anul I, Fe­licia Caracadă, Dan Ştefan Bîdea, din anul II, Ioan Şchiopu, Octavian Mani­­ţiu, Wilhelm Goldner, Konrad Klein din anul III, Liviu Feldioreanu, Alexan­dru Sterman din anul IV, Nicolae Po­­mazan, Gheorghe Duţea, Radu Grossu, Ioan Staicu şi Alexandru Togănel din anul V. Examenele continuă: în laboratorul de studiul metalelor se desfăşoară examenul la mecanica a­­gricolă cu anul II, grupa 1306, de la facultatea de mecanică, în faţa comi­siei de examinare, condusă de confe­renţiar Petre Tudoran, decanul facul­tăţii de mecanică, studenţii îşi schiţea­ză cu emoţie, dar cu siguranţă răspun­surile. După ce şi-a sistematizat răspun­sul, studentul Virgil Necşulescu trece la tablă şi începe să deseneze scheme şi să rezolve ecuaţiile complicate pre­văzute în problema din bilet. Prin în­lănţuirea logică a ideilor, prin expli­carea analitică şi folosirea unei argu­mentări ştiinţifice, studentul dovedeş­te o pregătire temeinică pentru exa­men. Nota 9 trecută în carnetul de student îi aduce strălucirea bucuriei în priviri. Urmează la rînd apoi alţi studenţi­. Stelian Popescu, Nicolae­­Varga şi alţii. Se observă însă în răspunsurile unora ezitări. Examinatorul, cu calmul şi căldura care imprimă studentului încredere, manifestă exigenţă pentru claritatea şi exactitatea ştiinţifică, precum şi pentru aspectele practice ale problemelor de examen. Reţine atenţia stilul concis şi clar în care sunt formulate întrebările, pentru a stimula gîndirea studenţilor, pentru a constata dacă ei înţeleg aspec­te şi relaţii noi — în mod imaginar acum , dar pe care practica le va ri­dica în perspectivă. Unii nu se orientează independent în răspunsul cerut de problemele de exa­men, dovedind că nu au parcurs biblio­grafia necesară, n-au făcut exerciţii la desene şi schiţe. Alţii, cum sunt, de pildă, Ion Burlea şi Ion Dîrja, obosiţi, pentru că au învăţat mai puţin în tim­pul semestrului şi mai mult în zilele premergătoare examenului, nu şi-au pu­tut sistematiza răspunsurile şi n-au pu­tut obţine note de trecere. Consultând cataloagele aflăm în a­­ceeaşi categorie şi pe stu­denţii Mihai Cristian, Marian Săndulescu, Gheorghe Paraschiv, din anul I, Andrei Bert, Nicolae Dragomir, Constantin Puiu, N. CONSTANTINESCU! • Continuare în pag. 3-a) In căutarea TIMPULUI PIERDUT Zilele trecute m-am întilnit cu o cunoştinţă. Era în una din acele stări sufleteşti in care se zice că omul ,,rîde cu un ochi, iar cu celălalt plin­­ge“. Mă rog, avusese cunoş­tinţa asta a mea o mare bucu­rie, dar şi un mic necaz care ştirbise puţin din bucuria din­ţii. lată ce mi-a povestit : „Asemeni multor oameni ai muncii, am primit de curînd o locuinţă, lucru de care — fireşte — am fost nespus de mulţumit. M-am înfăţişat deci la spaţiul locativ să-mi primesc repartiţia. — Vă facem imediat for­mele, mi-a spus amabil un tovarăş de aici, adăugind : dar aţi adus două timbre fiscale a cite 3 lei ? M-am scuzat că nu cunos­cusem acest amănunt şi m-am dus să caut o tutungerie ca să cum­păr timbrele. In stradă mi-am făcut o mică socoteală : tutungeria de la ho­telul „Carpaţi“ e tocmai la capătul străzii­ cealaltă tutungerie, de lingă hotelul „Postăvarul“, parcă e mai aproape. Hai acolo! Noroc ca era deschisă, iar gestionarul nu era ple­cat după marfă fiindcă în cazul ăsta ar fi trebuit să caut mai departe vreo altă tutungerie. In fine, după oarecare alergătură, care ar putea fi scutită ce­tățenilor, plasîndu-se lingă sfatul popular sau chiar în incinta sa u­­ chioşc care să pună la dispoziţie cele necesare, am rezolvat problema re­partiţiei. M-am mutat deci in casă nouă, în cartierul Tractorul. Spre sfîrşitul lu­nii m-am dus la biroul I.L.L. (blo­cul-turn, apartamentul 3) să-mi plă­tesc chiia. Mi s-a spus să revin la ora 12 cînd poate fi găsită funcționa­ra care-mi va calcula chiria. — ... şi nu uitaţi să aduceţi for­mular de contract! La tutungeria din cadrul comple­xului comercial Tractorul, cînd am cerut respectivul formular, mi s-a spus franc: — Nu ni s-au­ repartizat niciodată asemenea formulare !­ Mai aveam o speranţă : tutungeria din faţa porţii nr. 2 a uzinei. Acolo mi s-a răspuns amabil — N-avem tovarăşe ! " !Am­ auzit însă că în Prund s-ar găsi... Am luat deci troleibuzul 2 pînă la capătul celălalt al oraşului. Formular, bineînţeles că n-am găsit, în schimb am primit o informaţie preţioasă: stocul s-a epuizat de mult. Noile for­mulare de contract sunt în curs de tipărire. Înarmat cu această preţioasă refe­rire, m-am întors la I.L.L. Se făcuse ora 12. Funcţionara — foarte amabilă — m-a înţeles şi mi-a calculat chiria fără a insista să-i prezint formularul. III ! Ce alergătură ! Şi prin ce emo­ţii am trecut! Oare sutele şi miile de oameni care s-au mutat în noile apartamente or fi păţit ca şi mine ?“■ LERIA COSTAN

Next