Drum Nou, februarie 1965 (Anul 22, nr. 6248-6271)

1965-02-14 / nr. 6259

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !­um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV AL RM.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6259 Duminică, 14 februarie 1965 4 pagini, 25 bani Planuri de măsuri pentru ridicarea calităţii fiecărui produs In etapa actuală, îmbunătăţirea cali­tăţii produselor — obiectiv principal al activităţii economice — ridică probleme multiple şi variate, pentru a căror re­zolvare se cere iniţiativă, multă compe­tenţă şi răspundere. „Problema calităţii produselor — s-a subliniat în Darea de seamă asupra înfăptuirii planului de stat pe anul 1964 şi cu privire la planul de stat pe anul 1965, prezentată de to­varăşul Ion Gheorghe Maurer la sesiu­nea Marii Adunări Naţionale — are un caracter deosebit de complex, întrucît este legată de specificul fiecărui produs, al fiecărei întreprinderi şi loc de mun­că. Din acest motiv ea poate fi solu­ţionată în mod concret, numai tratînd-o diferenţiat de la caz la caz“. Iată de ce întocmirea unor planuri de măsuri con­crete şi diferenţiate după specificul fie­cărui produs, care să cuprindă toate fazele şi operaţiile procesului tehnologic — de la recepţia materiei prime şi pînă la controlul minuţios al produsului finit — este o sarcină de o imperioasă ne­cesitate. Multe din colectivele întreprinderilor industriale din regiunea noastră, la în­drumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au trecut cu operativitate la studiul calităţii fiecărui produs pe fa­zele şi operaţiile procesului tehnologic, descoperind cu acest prilej nenumărate rezerve interne, a căror valorificare a devenit obiectivul planurilor concrete de măsuri pentru ridicarea calităţii pro­duselor. Aşa, de pildă, la uzina „Steagul Roşu“ din Braşov, pe lângă obiectivele din planul M.T.O. care concură la ridi­carea calităţii produselor, s-a întocmit un plan de calitate în care sunt prevă­zute obiective concrete pentru fiecare reper al autocamionului fabricat în uzină. Măsuri asemănătoare sunt lua­te nu numai în secţiile uzinei, ci şi în întreprinderile colaboratoare, realizarea lor fiind urmărită de uzi­na coordonatoare. La uzina „Inde­pendenţa“ din Sibiu, comitetul de par­tid organizează consfătuiri cu cei care realizează un anumit produs, descope­rind şi punînd astfel în valoare noi re­zerve pentru ridicarea calităţii. în mod diferenţiat este tratată problema îmbu­nătăţirii în continuare a performanţelor tehnico-economice ale fiecărui produs şi la uzina „Hidromecanica“ din Braşov. Pornind de la cunoaşterea temeinică a comportării produselor în exploatare, colectivul acestei uzine a stabilit un plan de măsuri cu obiective specifice fiecărui produs. Astfel, în cadrul planu­lui pentru ridicarea nivelului calitativ al convertizorului, au fost prevăzute 12 obiective printre care : confecţionarea unor modele noi pentru înlăturarea aba­terilor de la turnarea carcasei ; dotarea secţiilor cu micrometre de interior cu ceas comparator pentru respectarea în­tocmai a toleranţelor; dotarea cu un motor de 450 C.P. pentru înlăturarea fenomenului de oboseală a motorului de antrenare ; îmbunătăţirea desenului pentru flanşele de legătură şi altele. Este de remarcat faptul că toate analizele şi studiile făcute au trecut de stadiul în care problema calităţii era privită în general, astfel aportul lor a devenit mai concret, resimţindu-se în calitatea fie­cărui produs în parte. Experienţa acestor uzine şi a altora, a dovedit că întocmirea planurilor con­crete de măsuri pe produse trebuie să înceapă cu un studiu amănunţit al ca­lităţii produselor pe toate fazele şi ope­raţiile fluxului tehnologic. Pentru ca acest studiu să fie cît mai eficace, tre­buie consultaţi toţi cei care contribuie la realizarea produsului respectiv. In acest sens este necesar ca propunerile făcute cu prilejul adunărilor şi confe­rinţelor pentru alegerea organelor de partid şi în adunările grupelor sindica­le, să fie studiate cu operativitate, de­­terminîndu-li-se eficacitatea economică. Numai după aceea trebuie să fie inclu­se în planurile pentru ridicarea calită­ţii, trecîndu-se în timpul cel mai scurt la întocmirea graficelor de realizare a măsurilor preconizate şi la realizarea lor efectivă. Pentru ca planul de calitate să răs­pundă complexităţii măsurilor ce tre­buie luate, nu ajung numai aceste propuneri. Obiectivele preconizate iniţial vor trebui completate în permanenţă cu altele, stabilite pe baza unui studiu amănunţit, pe fiecare fază şi operaţie a procesului tehnologic. în acest sens este necesar ca organizaţiile de partid să valorifice experienţa do­­bindită în cursul anului trecut cînd, în cadrul acţiunii „La fiecare fază şi ope­raţie o înaltă tehnicitate“, colective largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni au analizat împreună cu proiectanţii şi tehnologii fiecare fază a procesului de producţie, stabilind unde anume şi pe ce căi este necesar să se intervină. Prac­tica unor asemenea analize trebuie să fie folosită pe o scară şi mai largă în etapa actuală. Studiile şi cercetările ce se întreprind pe baza sarcinilor din planul tehnic sau ca obiective ale activităţii comisiilor in­ginerilor şi tehnicienilor, vor trebui axate pe însuşirea celor mai noi cuce­riri ale ştiinţei şi tehnicii, legate de spe­cificul fiecărui produs, în efectuarea acestora să fie antrenate toate cadrele de specialitate din uzine şi din învăţă­­m­întul politehnic superior. O atenţie deosebită va trebui acorda­tă extinderii procedeelor tehnologice a­­vansate. Diferitele schimburi de expe­rienţă, lectoratele tehnice, revistele de specialitate, presa, pun la dispoziţia colectivelor de muncă experienţa între­prinderilor fruntaşe în însuşirea unor procedee tehnologice avansate. Ele vor trebui studiate şi preluate operativ, în unele întreprinderi se urmăreşte în acest sens numai realizarea prevederilor pla­nului tehnic şi nu se acordă importan­ţa cuvenită însuşirii operative a noilor procedee tehnologice ce apar pe parcurs. Un alt obiectiv important al planu­­rilor pentru îmbunătăţirea calităţii pro­duselor, îl constituie întărirea activită­ții controlului tehnic de calitate, acor­­d­îndu-se atenție deosebită controlului interfazic, specializării controlorilor pe (Continuare în pag. 3-a) Consfătuire cu cadrele tehnice Zilele trecute, la Combinatul chimic din Făgăraş, din iniţiativa comitetului orăşenesc de partid, a avut loc o consfătuire cu cadrele tehnice din întreprinderile făgără­­şene. Cu acest prilej s-au stabilit sarcinile care stau în faţa intelec­tualităţii tehnice din oraş în efec­tuarea unor studii concrete de că­tre fiecare inginer şi tehnician în sprijinul ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor aflate în fabricaţie sau care urmează să fie asimilate. în CUPRINSUl min. 9 Tehnica nouă în întreprinderile regiunii: Influența vitezei de tur­nare a metalului (pag- 2-a) • Presa în actualitatea culturală (pag. 2-a) •­ Note de lector: „Renașterea“ (pag. 2-a) • Pe urmele materialelor publicate (pag. 3-a) • Furajele­­ gospodărite cu grijă (pag. 3-a) • Sfatul medicului: Inflamaţiile a­cute ale gîtului (pag. 3-a) • Montevideo: Inaugurarea tîrgului internaţional al industriei din Atlantic (pag. 4-a) Cooperativa agricolă de producţie din 1.300 m.p. de sere, care aduc venituri dorescu şi Hildegard Herman, recoltînd Tîrnava, raionul Mediaş, dispune de însemnare, în fotografie, Aurelia Teo­­spanacul după care se vor cultiva roşii. Foto: GH. BĂNUŢ A Noi sorturi de negru de fum La uzina „Carbosin“ din Copșa Mică s-au realizat două noi sorturi de negru de fum cu caracteristici tehnico-econo­mice superioare. Noile produse, denu­mite negru de fum de înaltă abraziune, se folosesc în industria cauciucului la fa­bricarea anvelopelor. Cauciucul realizat, în special pentru benzile de rulare, este de o calitate superioară. Ca urmare, an­velopele sunt mai rezistente la rulare și cu o durată de funcționare mai mare. Instalaţii de comandă electrodinamice Inginerii şi tehnicienii din cadrul Direcţiei regionale Braşov se pre­ocupă îndeaproape de introducerea tehnicii noi. Pînă acum la un număr de 28 staţii au fost montate instalaţii de comandă electrodinamică. Cu a­­jutorul acestor instalaţii este dirijat automat întregul ciclu de manevrare a trenurilor în staţii, ceea ce a dus la mărirea traficului şi creşterea pro­ductivităţii muncii. De la Braşov la Daneş s-a intro­dus nu de mult blocul de linie care uşurează circulaţia trenurilor şi tot­odată măreşte capacitatea de trans­port cu 45 la sută. Conferinţa prof. őr. Gö/ner Carol Răspunzînd invitaţiei Comisiei pen­tru răspîndirea cunoştinţelor cultural­­ştiinţifice a Comitetului regional de cultură şi artă, prof. dr. Gölner Carol , cercetător principal la subfiliala Si­biu a Academiei R.P.R., a prezentat în sala Palatului de cultură din Braşov o conferinţă pe tema: I. Honterus, uma­nist şi reformator. Numeroşii auditori au apreciat înaltul nivel al expunerii, participînd apoi la un program artistic. Secţia role de la uzina „Rulmentul“ Braşov. Maistrul Nicolae Ştefănel şi controloarea de calitate Maria Soóslukács verificînd calitatea rolelor cu ajutorul maşinii electronice. Foto: N. CIRSTEA A In cooperativele agricole de producţie din raionul Sibiu PREGĂTIRI INTENSE PENTRU CAMPANIA DE PRIMĂVARĂ Deşi ne aflăm încă în plină iarnă, la Consiliul agricol raional Sibiu sosesc zilnic veşti din cooperativele agricole de producţie despre pregăti­rile intense ce se fac în vederea mun­cilor agricole de primăvară. Am aflat astfel că ţăranii coope­ratori din Racoviţa au terminat se­lectatul seminţelor, repararea plugu­rilor şi a căruţelor, iar cei din Orlat, Cristian şi alţii, avînd de acum în­treaga cantitate de sămînţă selec­tată, au intensificat în aceste zile transportarea ultimelor cantităţi de gunoi de grajd la cîmp şi repararea atelajelor. Graficul de la consiliul agricol, ce indică stadiul lucrărilor pregătitoare pentru campania de pri­măvară, urcă mereu. El arată că în platformele amenajate la capătul tar­lalelor ce se vor cultiva cu prăşi­­toare, s-au depozitat aproape 50.000 tone gunoi de grajd, iar în magazii s-a stocat cantitatea de peste 800 tone îngrăşăminte azotoase, fosfatice şi calcaroase. Cu îngrăşămintele orga­nice şi minerale de care dispun coo­perativele agricole (în aceste zile se vor depozita în platforme ultimele 2.000 de tone gunoi), se va putea fer­tiliza­ o suprafaţă de aproape 7.000 ha. La capitolul „pregătiri“ se în­scrie ca o realizare şi condiţionarea a peste 100 tone seminţe de înaltă productivitate, repararea în propor­ţie de 75 la sută a plugurilor cu tracţiune animală, a grapelor şi atela­jelor, amenajarea a 12.830 m.p. ră­sadniţe. Dar, pregătirile nu se limitează numai la atît. încă de pe acum, cu sprijinul comitetului raional de par­tid şi al consiliului agricol, conduce­rile cooperativelor agricole şi orga­nizaţiile de partid, au luat măsuri pentru organizarea întrecerii socia­liste pe brigăzi şi echipe şi aplicarea sistemului retribuţiei suplimentare la principalele culturi prăşitoare. Controlarea în mod amănunţit a stării de vegetaţie a semănăturilor de toamnă, distrugerea crustei şi evacua­rea apei ce stagnează pe ogoare, ve­rificarea silozurilor şi pivniţelor de cartofi se află, de asemenea, în aten­ţia specialiştilor şi a conducerilor unităţilor agricole. Deci se poate a­­firma că în majoritatea cooperative­lor agricole de producţie din raion, pregătirile în vederea campaniei a­­gricole de primăvară se apropie de sfîrşit. Nu trebuie uitat însă un lucru şi anume : în raionul Sibiu mai sunt u­­nităţi agricole care, trăind cu ideea complet greşită că pînă la primă­vară mai sînt destule zile, sunt ră­mase în urmă cu aceste pregătiri. La cooperativa agricolă din Aciliu, nici la data de 10 februarie nu începuse transportul gunoiului de grajd, iar în altele ca Bogatu, Porumbacul de Jos etc., cantităţile de gunoi depo­zitate în platforme sunt foarte mici. Cei din Porumbacu nu s-au apucat nici de selectatul seminţelor, iar la Bogata, Topîrcea şi în alte coopera­tive agricole, repararea uneltelor şi atelajelor este rămasă mult în urmă. Aceasta şi din cauză că din unele cooperative lipsesc anumite materiale strict necesare reparaţiilor. Şi încă ceva : consiliul agricol raional tre­buie să aibă în vedere şi problema, deosebit de urgentă, a schimbului de seminţe, deoarece din 182 tone se­minţe de porumb, ovăz şi grîu de primăvară, pînă în prezent s-a schim­bat o cantitate neînsemnată. Unităţile care au excedent sau deficit de se­minţe se cunosc; de ce nu se iau atunci măsuri pentru intensificarea schimbu­lui ? Trebuie urgentate, de asemenea, lucrările de calibrare şi sortare a porumbului pentru sămînţă, precum şi cele de reparare a atelajelor în unităţile rămase în urmă cu transpor­­tul gunoiului de grajd la cîmp, în primăvară, pe ogoarele coope­rativelor agricole din raionul Sibiu vor trebui însămînţate 16.189 ha. şi arate peste 7.000 ha. teren. Aceste lucrări trebuie efectuate la timpul optim şi în cele mai bune condiţii agrotehnice. Aceasta impune ca pre­gătirile pentru campania agricolă de primăvară să fie terminate în zilele imediat următoare. GH. MITREA Cu reparaţiile terminate Folosind metode avansate de mun­că şi aplicînd întocmai învăţătura acumulată la cursurile agrozootehnice de masă, membrii cooperativei agri­cole de producţie din Codlea fac in­tense pregătiri în vederea campaniei agricole de primăvară. Repartizaţi pe brigăzi și echipe, ei au lucrat cu tragere de inimă la mun­cile prevăzute în această perioadă ca : îngrijirea animalelor de muncă, repararea inventarului, transportul gunoiului în cîmp etc. Pînă în pre­zent s-a reparat întreg inventarul care este necesar în campania de pri­măvară. Au fost reparate două ma­şini de semănat, 22 de grape şi 18 că­ruţe, 15 perechi de hamuri şi altele. De asemenea, s-au transportat pînă în prezent peste 400 de vagoane de gu­noi de grajd la capătul tarlalelor pe care vor fi cultivate sfeclă de zahăr şi cartofi. IO­AN ALEXANDRU brigadier zootehnic ­ REGIUNEA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Întîlnire cu chimiştii din F­ăgaraş Combinatul chimic din Făgăraş este una din marile realizări ale anilor noştri. A face parte din colectivul acestui combinat este considerat ca un titlu de mîndrii tot atît de mîndru sînt chimiştii de oraşul în care trăiesc, la înfrumuseţarea căruia contribuie şi cartierul de blocuri noi şi impună­toarea clădire a casei de cultură,, dar şi lucrările de aliniere, de amenajare a zonelor verzi la care cetăţenii au contribuit prin muncă patriotică, în­­tîmpinînd alegerile cu rezultate deo­sebite în producţie, chimiştii din ora­şul Făgăraş au făcut din ziua întîlnirii lor cu candidaţii F.D.P. o zi de fruc­tuoasă dezbatere a problemelor gos­podăreşti. La ora 15 cînd a fost fixată întîlnirea, sala clubului muncitoresc devenise neîncăpătoare. Printre cei ce au ţinut să fie aici între primii, au fost fruntaşii în întrecere, ca Ioan Dragu, Gheorghe Petre, Lucian Cîrs­­tea, Constantin Popescu, ing. Nicolae Verbuţă şi mulţi alţii. Cu deosebită căldură a fost salutată prezenţa candidatului Frontului De­mocraţiei Populare în circumscripţia electorală M.A.N. nr. 13 Făgăraş, tovarăşul general colonel Ion Io­­niţă, adjunct al ministrului Forţelor Armate, alături de care au luat loc tovarăşii Maria Tănase, candidat în circumscripţia electorală regională nr. 11, Vasile Piticaş şi Ana Leancu, can­didaţi în circumscripţiile electorale o­­răşeneşti nr. 66 şi nr. 68. Discutînd cu candidaţii, chimiştii făgărăşeni au scos în evidenţă, înfăp ■ tuirile obţinute în oraş pe tărîm edi­­­litar. In locul şcolii vechi, care exista acum patru ani — a spus maistrul Simion Suciu — noul cartier munci­toresc s-a împodobit cu un local de şcoală modern,­ cu săli de clasă spa­ţioase, cu laborator şi dependinţele necesare. Centrul comercial a fost tot mai bine amenajat şi aprovizionat. Nu­meroase străzi au fost lărgite şi pavate. Propuneri chibzuite au făcut mais­trul Vasile Bălan, tehnicianul Andrei Polefca, muncitorul Nicolae Gheorghe, tehnicianul Alexandru Vrubleschi şi alţii. între altele, s-a propus amenaja­rea unei staţii acoperite la capătul dinspre combinat al liniei de autobuze care vine din oraş, unde să fie instalat şi un chioşc pentru ziare. De aseme­nea, s-a arătat necesitatea unei stații încăpătoare în halta de cale ferată, a unor amenajări în parcul „1 Mai“ și altele. Locatarii din cartierul de blocuri al combinatului s-au angajat să sprijine amenajarea de zone verzi. în încheierea întîlnirii, brigada ar­tistică a combinatului chimic a pre­zentat un frumos program. AGLAIA SORCA, membru al subredacţiei noastre voluntare din Făgăraş Ing. Ioan Baldi, director al G.A.S. Laslea, candidat al F.D.P. în circumscripţia electorală raională nr. 10 Sighişoara, la sfat cu un grup de alegători din Laslea. Acum, omul din faţa mea privea pe fereastră. Iarna dăruia pământu­lui, parcă in aşteptare, bogăţia de fulgi reci şi albi, care reuşiră pentru citeva clipe să-l captiveze pe mais­trul Nicolae Ştefănel. Faţa rotundă şi tînără i se profila pe imaginea ha­lei vecine, care se ridica printre fulgi spre înălţimi, în mina dreaptă ţinea o piesă mică numită de el „ac”. A­­proape că se pierdea în palma lui mare, muşchiuloasă. Zicea că acel „ac“ a dat bătaie de cap la zeci de oameni, a pus la examen mulţi spe­cialişti în ale rulmenţilor. Maistrul şi-a întors apoi din nou faţa spre mine. — Dacă m-aş pricepe în poezie, aş scrie un pastel, mi-a spus priete­nos. Dar aşa... — Păi dumneavoastră scrieţi poeme... — A, da ! Poemul bijuteriilor de oţd, cum îi spuneţi dvs., ziariştii, completă el rîzînd. — Dar cum e cu „acul" ? Maistrul Ştefănel începu să poves­tească. Vorbea frumos, dantelîndu-şi frazele cu metafore, comparaţii. Par­că mi-ar place să-l aud şi la un se­minar de la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic din Braşov, unde este student la cursul seral. Cred că tot aşa de limpede îşi expune ideile. Dar să trecem la piesa amin­tită. Cu citva timp în urmă, rolele se executau prin strunjire. Procesul acesta tehnologic era greoi. Nu se asigura toleranţa la lungime, apoi nici sfericitatea nu era corespunză­toare. Atunci erau nevoiţi să umble, cum spune Ştefănel, „cu acte de să­răcie", adică cu derogări. Cei de la montaj şi de la rectificare le ziceau mereu : „Măi fraţilor, daţi-o naibii de treabă, unele din rolele pe care ni le daţi sînt mai mari decit trebuie, nu se fixează bine în inele“. Cineva de la montaj povesteşte că întîlnin­­du-se odată cu un reglor de la secţia role şi văzîndu-l şchiopătind, l-a în­trebat ce are. „Mă strînge pantoful de parcă mi-ar rupe degetele” — a fost răspunsul. Atunci mentorul i-a zis-o în glumă: „Vezi, astfel s-ar simţi, dacă le-am fixa în inele, şi ro­lele pe care uneori ni le daţi prea mari“. Reglorul a înghiţit în sec şi şi-a văzut de drum. A înțeles bine tîlcul celor spuse de mentor. Piesa aceasta milimetrică a început să-i frământe pe oameni. Trebuia schimbată modalitatea fabricării ei. Maistrul comunist Constantin Ivan a început să studieze împreună cu Ion Boacă un nou procedeu de fa­bricare a rolelor, a acestor „ace". După orele de lucru încercau nume­roase variante. Rezultatele nu erau cele scontate. Nu s-au oprit aici. Lor li s-au alăturat alţi şi alţi oa­meni. A apărut ideea adaptării unor valţuri speciale pe maşina de strunjit. Aşadar, în drumul cău­tătorilor s-a ivit o geană de lumină, care parcă le încălzea inimile, uşu­­rîndu-le paşii. A început munca la planşetă. Liniile drepte şi curbe în­cercau materializarea ideii. Apoi „ceva“ nu mergea şi, cu­ aceeaşi în­dârjire, căutările erau reluate. Şi au iz­butit. — Să mergem să vedem noul pro­cedeu de fabricare a rolelor — mă îndemnă interlocutorul. Acum le fa­cem prin laminare la o precizie de ordinul micronilor. Ne-am apropiat de una din maşini. De pe un suport, sîrma de oțel înainta printre două valţuri. Una din spiralele valțului tăia sîrma la dimensiunea fixată, iar celelalte spire îi dădeau forma definitivă. Noul­ procedeu este ingenios, asigură creş­terea productivităţii muncii de 21 de ori şi o calitate superioară. O soluţionare tot atît de ingenioasa a fost adusă şi operaţiei de realizare a razelor rolelor conice. Prin vechea metodă calitatea nu era întotdeauna cea dorită. Comunistul Ion Farcaş are meritul principal al noii metode. Izbinda materializează mai bine de 60 de zile de frământări, de căutări. In camera lui, lumina ardea în fie­care noapte pînă tîrziu, ore în care înfrunta vechiul, păşind în întîmpi­­narea noului. Soluţia dată de Ion Farcaş a înlăturat reclamaţiile, a pro­dus un salt calitativ în îmbunătăţi­rea performanţelor tehnice ale role­lor conice. Intrăm apoi într-o nouă secţie. Se aude zumzetul unor aparate moder­ne. Ne apropiem de un electrocom­­parator. In alimentatorul aparatului sunt sute de role mici. In momentul cînd rola a ajuns în dreptul unui palpator, „creierul” maşinii electro­nice îl supune celor mai exigente exa­mene. Rolele care nu corespund to­leranţelor micronice sunt date la o parte. Maşina electronică e... impar­ţială, în apropiere, o altă maşină de control, apoi alta... Pentru toate ti­purile de role sunt maşini de control Te impresionează precizia cu care acestea lucrează şi, în acelaşi timp, încerci un sentiment de mândrie faţă de ceea ce a putut crea tehnica mo­dernă. Aşadar, în sprijinul calităţii vine şi electronica. Dar maşinile electronice de con­trol al calităţii indică, am putea spune,, şi alte elemente din cadrul general al secţiei. Ele examinează produsul finit. Or produsul acesta poartă amprenta nivelului tehnic cu care se realizează, calitatea materii­lor prime, calificarea muncitorilor Desigur că nu-ţi indică precis fac­torul care determină uneori o calitate mai slabă, a uneia sau alteia din ro­le, dar, respingîndu-le, avertizează. După astfel de semnale se porneşte în căutarea punctului slab. Co­lectivul secţiei obişnuieşte să meargă în întîmpinarea lipsurilor. în acest an, de pildă, s-au luat măsuri ca în­­cepînd de la şeful secţiei şi pînă la ultimul muncitor, toţi să înveţe Mulţi sînt studenţi la cursul seral al institutului politehnic din oraş, pe­te 30 învaţă la liceul seral, alţi cîp­va zeci frecventează cursul de ridi­care a calificării, de specializare pe meserii. Zilnic se deschid zeci de cărţi şi caiete din care se învaţă tehnica nouă, se iau noi măsuri, şi recurge la procedee şi maşini dintre cele mai moderne. Toate acestea îşi găsesc oglindirea în succesele de zi cu zi ale secţiei. Acest colectiv s-a situat în ultimele luni pe locul I din uzina „Rulmentul”, în întrecerea so­cialistă pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan, pentru ridica­rea prestigiului mărcii fabricii. ILIE GABRA (Continuare în pag. 3-a)

Next