Drum Nou, martie 1965 (Anul 22, nr. 6272-6298)

1965-03-02 / nr. 6272

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA ! mm ORGAN Al COMITETUlUI REGIONAL BRASOV Al PM.R. Șl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6272 Marți, 2 martie 1965 pagini. INDUSTRIA CHIMICA IN PLIN AVINT • Chimiştii din regiunea Braşov realizează 11,8 la sută din întreaga pro­ducţie a industriei chimi­ce din ţara noastră • Un înalt grad de automatiza­re şi mecanizare • Toate instalaţiile la parametrii proiectaţi • Exigenţă per­manentă faţă de calita­tea celor peste 600 de sortimente In Manifestul Consiliului Naţional al F.D.P. se arată că industria chimică din ţara noastră a cunoscut un ritm rapid de dezvoltare, realizînd în pre­zent o largă gamă de produse şi la un înalt nivel calitativ, necesare atît nevoi­lor interne, cit şi pentru export. Chimiştii din regiunea Braşov sunt mîndri că la aceste succese şi-au adus an de an o contribuţie însemnată. In anul 1964, de exemplu, industria chi­mică din regiunea Braşov a realizat 11,8 la sută din producţia globală a acestei ramuri pe întreaga ţară, iar în ceea ce priveşte creşterea producţiei la nivelul regiunii, aceasta a fost în anul trecut de 2,5 ori mai mare decît în anul 1959. La principalele produse s-a obţinut o creştere după cum urmează : îngră­şăminte azotoase — 6,6 ori, acid sul­furic monohidrat — 1,3 ori, celuloză — 1,3 ori, hîrtie — 1,34 ori. Creşterea continuă a producţiei este rezultatul creării a noi şi noi capaci­tăţi de producţie şi modernizării insta­laţiilor existente, a valorificării superi­oare a materiilor prime, a ridicării ca­lificării profesionale a muncitorilor, in­ginerilor şi tehnicienilor şi a creşterii randamentelor instalaţiilor. Ca urmare a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, în ul­timii 5 ani au fost alocate pentru crea­rea unor noi fabrici şi modernizarea celor existente, pe lîngă combinatele chimice şi întreprinderile de prelucrare a petrolului şi exploatarea gazului me­tan, fonduri în valoare de circa 2 mi­liarde lei. Au fost date în funcţiune noile fabrici de metanol şi formalde­­hidă la Combinatul chimic din Oraşul Victoria, secţia de drojdie furajeră de la Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zărneşti, grupul amoniac-acid azo­­tic-azotat de amoniu la Combinatul chimic din Făgăraş, secţia de coloranţi azoici la fabrica „Colorom“ şi multe altele. Totodată, au fost modernizate prin automatizări parţiale instalaţiile pentru fabricarea îngrăşămintelor azo­toase din cadrul Combinatului chimic din Făgăraş, instalaţiile pentru su­plex de la uzina „Carbosin“ Copşa Mică, solventarea la Rafinăria Braşov, secţiile de produse intermediare la fabrica „Co­­lorom“ şi altele. O trăsătură caracteristică a noilor capacităţi de producţie o constituie gra­dul ridicat de mecanizare şi automati­zare a proceselor tehnologice. Spre exemplu, la fabrica de metanol de la Combinatul chimic din Oraşul Victo­ria întregul proces de producţie este condus în timpul celor 8 ore de muncă de numai 11 oameni, în strînsă legătură cu crearea şi mo­dernizarea capacităţilor de producţie, a ridicării nivelului de organizare a muncii, a realizării unor produse de înaltă calitate, în toate uzinele şi com­binatele chimice din regiune s-a des­făşurat în ultimii 4 ani o muncă rod­nică de îmbogăţire a cunoştinţelor pro­fesionale ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. Numai la Combinatul chimic din Făgăraş au absolvit cursu­rile de ridicare a calificării şi de spe­cializare peste 3.000 de muncitori, in­gineri şi maiştri, iar la Combinatul chimic din Oraşul Victoria numărul celor care urmează asemenea cursuri începînd din anul 1964 se ridică la 1.150. Semnificativ este faptul că la noile capacităţi de producţie indicii tehnico­­economici prevăzuţi în proiecte au fost realizaţi în scurt timp de la intrarea în funcţiune, la aceasta spunîndu-şi, fireşte, cuvîntul hotărîtor ridicarea calificării profesionale şi creşterea eficacităţii pro­pagandei tehnice. Astfel, la fabrica de formol de la Combinatul chimic din Oraşul Victoria parametrii din proiect au fost realizaţi la numai trei zile după intrarea în funcţiune. în bune condiţii au fost realizaţi indicatorii din proiect şi la grupul amoniac-acid azotic-azotat de amoniu de la Com­binatul chimic din Făgăraş. Trebuie evidenţiat totodată faptul că în indus­tria chimică a regiunii randamentele tuturor instalaţiilor existente se ridică la nivelul prevederilor proiectelor. Rodnică a fost în perioada respec­tivă activitatea a numeroase cadre de cercetători care lucrează în instituţiile şi laboratoarele chimice din regiunea Braşov. La institutul de cercetări „Chimigaz“ din Mediaş au fost elabo­rate noi procedee tehnologice cum ar fi clorurarea metanului pentru obţine­rea tetraclorurii de carbon şi a cloro­formului, sinteza acidului cianhidric, sinteza derivaţilor fluoruraţi şi altele. Colectivul de cercetători de la Com­binatul chimic din Oraşul Victoria a realizat noi produse (schimbătorii de ioni şi cleiul sintetic), la Uzina chi­mică din Rîşnov au fost elaborate pro­cedee noi de polimerizare, iar cercetă­torii din cadrul combinatului nostru au realizat noi sortimente de bachelită electrotehnică, au elaborat tehnologia de fabricare a anilinei şi altele. Eficacitatea muncii de cercetare îşi găse­şte expresia în asimilarea unor noi produse cu caracteristici superioare. Numai în ultimii doi ani au fost asimi­late 85 produse noi şi a fost lărgită considerabil gama sortimentelor din fa­bricaţia curentă, astfel că în prezent, la nivelul regiunii, sunt realizate peste 600 sortimente. De pildă, numai la com­binatul nostru se realizează peste 200 de sortimente. Succese importante au fost obţinute an de an şi în ceea ce priveşte ridica­rea performanţelor tehnico-economice ale produselor chimice. Bunăoară, un număr însemnat de produse, cum ar fi metanolul, fenolul, acidul sulfuric, în­­grăşămintele azotoase, diferite sorti­mente de coloranţi şi bachelită, uleiu­rile minerale şi multe altele se ridică la nivelul celor mai bune realizări din străinătate. Realizările au fost rodnice şi în cele­lalte compartimente ale producţiei, în­tre care creşterea randamentelor, redu­cerea consumurilor specifice, obţinerea unor produse cu valoare ridicată din fiecare tonă de materie primă. în ultimul an al desenatului chimiştii se străduiesc să-şi îndeplinească în con­tinuare exemplar sarcinile ce le revin. In prezent, eforturile creatoare ale mun­citorilor, inginerilor şi tehnicienilor sunt îndreptate tot mai mult în direc­ţia creşterii calităţii produselor. Zi de zi pe graficele întrecerii socialiste sunt înscrise realizări importante în acest sens, fapt ce exprimă hotărîrea colecti­velor uzinelor şi combinatelor chimice de a obţine necontenit noi şi impor­tante realizări pe drumul mereu ascen­dent şi rapid de dezvoltare a indus­triei noastre chimice. Ing. TANASE ZAHARESCU, director general al Combina­tului chimic din Făgăraş Aspect din complexul alimentar dat în folosinţă în cartierul Terezianum — Sibiu. Foto: GH. BANUTA REGIUNEA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Însufleţite adunări cetăţeneşti în întreaga regiune continuă adună­rile cetăţeneşti şi întîlnirile candidaţilor Frontului Democraţiei Populare pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare, cu alegătorii. Aceste întîlniri sunt o mani­festare grăitoare a democraţiei socia­liste, pun în lumină bogatul bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii mun­cii în cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, ele prilejuiesc o amplă dezbatere politică a sarcinilor curente ce decurg din planul de stat, precum şi a problemelor gospodăreşti, la care participă sute de mii de oameni ai muncii. în acelaşi timp, participanţii la adunări îşi manifestă hotărîrea de a-şi consacra şi în viitor energia şi pri­ceperea înfloririi patriei, pentru înfăp­tuirea însufleţitorului program al desă­vârşirii construcţiei socialiste trasat de Congresul al III-lea al partidului. ★ în cursul zilei de ieri tovarăşul ge­neral colonel Ion Ioniţă, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., adjunct al ministrului forţelor armate, candidat al Frontului Democraţiei Populare în cir­cumscripţia electorală nr. 13 pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională, s-a întîlnit în cadrul unor entuziaste adunări cetăţeneşti cu ale­gătorii din comunele Şinca Veche şi Şercăiţa, raionul Făgăraş, însufleţiţi de marile înfăptuiri obţinute de poporul nostru în anii sesenatului, participanţii la adunări au vorbit pe larg despre noua înfăţişare a patriei noastre socia­liste, despre prefacerile înnoitoare de pe cuprinsul regiunii şi din comunele respective. în cuvîntul său, Virgil Dobreanu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Şinca Ve­che, a arătat că în ultimii 4 ani înfă­ţişarea acestei aşezări s-a schimbat mult. „Cu ajutorul statului şi prin partici­parea maselor de cetăţeni la acţiunile patriotice s-au construit şi dat în folo­sinţă un dispensar medical, o casă de naştere, o farmacie, un magazin mixt şi un magazin universal, o cofetărie. Au fost construite peste 240 de case noi, 17 familii dispun de televizoare, iar pe străzile comunei strălucesc becuri electri­ce asemenea unor mărgăritare. Este o dovadă grăitoare despre creşterea nive­lului de trai al populaţiei“. „Sîntem mîndri de toate realizările obţinute sub conducerea partidului, a spus în cadrul adunării Gheorghe Do­­brin, directorul şcolii din comuna Şer­căiţa. Dacă cercetăm matricolele vechi dinainte de 1944, constatăm cu amără­ciune în suflet că puţini erau acei co­pii care puteau să-şi termine pînă la capăt şcoala primară. Astăzi, copiii ţă­ranilor cooperatori se bucură de con­diţii din cele mai bune pentru studiu şi învăţătură, statul punîndu-le la înde­­mînă manuale gratuite“. Adunări cetăţeneşti au avut loc şi în comunele: Micăsasa, Valea Lungă, Cer­­găul Mare, Mănărade, Bucerdea Grî­­noasa, Crăciunelul de Jos, Cenade şi Şeica Mică din raionul Mediaş, în sala căminului cultural din comuna Şeica Mi­că a avut loc o adunare cetăţenească în care un mare număr de ţărani coopera­tori, tineri şi vîrstnici, s-au întîlnit cu tovarăşul Ion Bordaş, secretar al Comi­tetului regional Braşov al P.M.R., can­didat în circumscripţia electorală nr. 21 pentru Marea Adunare Naţională. • însufleţiţi de mîndrie pentru marile înfăptuiri ale poporului nostru din anii sesenatului — înfăţişate grăitor în Mani­festul Frontului Democraţiei Populare — participanţii la adunare au vorbit despre noul chip al ţării, despre prefa­cerile înnoitoare de pe cuprinsul co­munei lor, reafirmîndu-şi hotărîrea de a munci cu şi mai mult entuziasm, ală­turi de întregul popor, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. „Astăzi, este evident pentru toţi lo­cuitorii comunei Şeica Mică — spunea Gheorghe Geiger, preşedintele cooperati­vei agricole de producţie — că munca în cooperativa agricolă este izvorul bună­stării lor. Urmînd îndemnul partidului, noi căutăm să smulgem pămîntului cît mai multe roade. în anul trecut, prin munca harnică a ţăranilor cooperatori, am obţinut recolte bogate: 3.200 kg. po­rumb boabe la hectar în medie de pe ISO ha., 5.100 kg. struguri la hectar etc. Valoarea zilei-muncă s-a ridicat la 24 de lei. în puţinele zile rămase pînă la data alegerilor, vom intensifica lucrări­le de pregătire a campaniei agricole de primăvară, astfel ca bătălia pentru o recoltă bogată să ne găsească gata cu toate cele necesare“. „în anii noştri — spunea Alexandru Muscă, secretarul sfatului popular co­munal , în Şeica Mică s-au construit 110 case noi şi s-a introdus lumina electrică. Astăzi, în casele ţăranilor coo­peratori se află aproape 300 de aparate de radio, numeroase frigidere, mobilă nouă etc. Toţi locuitorii comunei sunt dornici să contribuie ca aşezarea lor să devină şi mai frumoasă, mai bine gos­podărită, în anul trecut, cu sprijinul ce­tăţenilor am construit trei poduri de beton, mai multe podeţe de lemn, au fost reparate drumurile etc. Avem în plan şi alte lucrări gospodăreşti pe care le vom înfăptui în acest an“. La adunările cetăţeneşti ţinute pînă acum în mai multe localităţi din raio­nul Tg. Secuiesc, alegătorii s-au întîlnit cu tovarăşul Iosif Orban, inginer agro­nom la cooperativa agricolă de produc­ţie din Păpăuţi, candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 7 pentru alegerea de de­putaţi în M.A.N. Cu o deosebită sa­tisfacţie şi mîndrie, participanţii la adu­narea cetăţenească din comuna Zăbala au vorbit despre transformările pro­funde petrecute în comună în anii pu­terii populare. Mai mulţi vorbitori, printre care Ioan Hagiu, învăţător şi Ştefan Mészáros, preşedintele comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, s-au referit în cuvîntul lor la ridicarea nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii, rod al înfăptuirii politicii în­ţelepte a partidului nostru. Ei au subli­niat că din veniturile obţinute din cooperativa agricolă de producţie, 85 de cetăţeni şi-au construit în ultimii ani case noi, spaţioase. Odată cu electri­ficarea­ întregii comune a crescut consi­derabil numărul aparatelor de radio, care au ajuns în prezent la aproape 400, iar al televizoarelor la 15. în pre­zent, fondul de bază al cooperativei agricole de producţie este de peste 2.267.000 lei. în ultima vreme au fost ridicate, printre altele, 6 construcţii zootehnice. Prin cooperativa de consum s-au desfăcut anul trecut mărfuri în valoare de 4.543.000 lei, cu 1.000.000 lei mai mult decît în 1960. în încheierea adunărilor au luat cu­vîntul tovarăşii Ion Ioniţă, Ion Bordaş şi Iosif Orban care au relevat atmos­fera de avînt politic cu care masele largi întîmpină alegerile de la 7 martie, important eveniment în­­viaţa ţării. Vorbitorii au scos în evidenţă marile realizări obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului în indus­trializarea socialistă a ţării, dezvolta­rea intensivă şi multilaterală a agricul­turii socialiste, înflorirea culturii şi ri­dicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. De asemenea, vorbitorii s-au oprit pe larg asupra transformărilor înnoitoare care au avut loc pe cuprinsul regiu­nii Braşov, în raioanele Mediaş, Făgă­raş, Tg. Secuiesc şi în comunele res­pective, evidenţiind aportul cetăţenilor la înflorirea oraşelor şi satelor. Adunările cetăţeneşti exprimă unita­tea de nezdruncinat a poporului nos­tru în jurul partidului, al Comitetului său Central în frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, adeziunea fierbinte a sute de mii de alegători din regiune faţă de politica înţeleaptă şi profund ştiinţifică a partidului, hotă­rîrea lor fierbinte de a da şi pe viitor viaţă acestei politici, de a asigura vic­toria în alegeri a candidaţilor Frontu­lui Democraţiei Populare, votînd pen­tru înflorirea patriei, pentru pace şi bunăstare. I Zilei In întîmpinarea Internationale a femeii O întîlnire instructivă Din iniţiativa Comitetului orăşenesc al femeilor Blaj, zilele trecute a avut loc o întîlnire a gospodinelor de aici cu tov. Gheorghe Tihoc, activist de partid, care a vorbit despre reali­zările economice şi social-culturale obţinute de oamenii muncii din re­giune in anii de democraţie populară. Conferinţe cartierelo ţr de pe Femeile gospodine din braşovene Sebei, Suburbia strada Lungă au audiat recent con­ferinţa „Ce a dat regimul democrat­­popular femeilor din patria noastră“, ţinută de membre al comitetului oră­şenesc al femeilor, în întîmpinarea alegerilor de la 7 martie şi a Zilei internaţionale a femeii, asemenea con­ferinţe vor avea loc şi în alte cartiere ale oraşului. Concurs „Cine ştie, cîştigă“ Peste 500 de femei gospodine din oraşul Făgăraş au luat parte zilele acestea la un concurs ,,Cine ştie, cîştigă“ pe tema creşterii copiilor, organizat de comitetul orăşenesc al femeilor. Cîştigătoarele concursului, gospodinele Livia Vasilescu, Silvia Urlea şi Emilia Banga, au primit pre­mii în obiecte. COTIDIENE Duminică turistică In cadrul excursiilor organizate de agenţia O.N.T. „Carpaţi“, numeroşi oameni ai muncii din Braşov au luat parte duminica trecută la drumeţii interesante şi instructive. Peste 60 de braşoveni au vizitat Muzeul de Isto­rie a partidului, Muzeul de istorie na­turală „Grigore Antipa“, Muzeul sa­tului şi noile cartiere de locuinţe din Capitală, iar o parte au vizionat spec­tacolul Teatrului satiric-muzical „C. Tănase“ — „Revista dragostei“. Tot în această duminică au avut loc excursii pe traseele Braşov — Valea Oltului — Rîmnicul Vîlcea şi Braşov — Tg. Mureş—Cluj. De asemenea, pentru amatorii de schi a fost or­ganizată o excursie la cabana Renţea. (ALEX. MARCHIŞ, coresp.). În „Decada cadourilor pentru femei“ în unităţile comerciale medieşene s-au făcut intense pregătiri în vede­rea decadei cadourilor pentru femei, în 8 magazine au fost organizate ex­poziţii cu vînzare unde sînt expuse tricotaje de lînă, bumbac şi mătase, încălţăminte, cosmetice etc. (P. TU­DOR, coresp.). Un nou sortiment de bere Efectul economic al celor 39 obiec­tive ale planului de măsuri tehnico­­organizatorice întocmit la fabrica de bere „Aurora“ din Braşov, pe anul 1965, se ridică la 738.000 lei, în scopul Premieră teatrală studenţească Studenţii centrului universitar Bra­şov desfăşoară o frumoasă activitate cultural-artistică in cadrul căreia se înscrie şi pregătirea spectacolului tea­tral cu farsa muzicală „Dragoste, po­veste ... nouă“ de H. Nicolaide, I. Berg şi N. Cornea, pe muzică de George Grigoriu. Regia o semnează George Gridănuşu, iar scenografia Puiu Goga. Premiera va avea loc vi­neri, 5 martie orele 20, la Palatul de cultură, ridicării calităţii produselor 14 o­­biective din plan sunt legate direct de realizarea acestui principal obiectiv al întrecerii socialiste. Din aceste obiective, unele au fost aplicate în procesul de producţie din primele zile ale noului an. Din rîndul lor face parte şi creşterea capacităţii de depozitare la secţia de lichioruri, cu încă 20 de budane de cîte 3.000 litri fiecare, aducînd un spor anual de producţie de 111.000 lei. In prezent, la fabrica „Aurora“ se omologhează un nou produs, este vorba de noul sortiment de bere „Porter",­ produs cu calităţi nutritive superioare, care va fi pus în cu­­rînd la dispoziţia consumatorilor. (IOAN PAVELESCU, strungar) Proces literar în oraşul Sf. Gheorghe a avut loc recent, în organizarea Comitetului raional al femeilor, un interesant proces literar asupra romanului „Cor­­dovanii" de Ion Lăncrănjan. La reuşita acestui proces literar şi-au dat con­cursul Irina Benedek, Pavel Bitai, Elisabeta Bede, Irina Kapui, Marga­reta Mirose şi Elena Simon precum şi actorii Magda Hegyesi şi Francisc Forrai de la Teatrul de stat din lo­calitate. Manifestarea s-a bucurat de un deo­sebit succes din partea numerosului public format în special din femei­­muncitoare, gospodine, funcţionare şi intelectuale din oraş. (GH. BRIOTA, învăţător). Scriitoarea Lucia Demetrius în mijlo­cul unui grup de cititori după întâl­nirea care a avut loc duminică în sala festivă a Şcolii medii nr. 1 din Brașov. Simbolurile noi ale unui oraş Pe vremuri, unele oraşe aveau bla­zoane. Codlea nu se afla printre acestea. Din două motive: era o comună, iar lucruri demne de un blazon nu prea erau pe aci. In anii puteri populare, pe Codlea, devenit oraş, a fost pusă pecetea marilor transformări înnoitoare, care sunt de fapt „blazonul“ de care sunt mîndri locuitorii săi. Codlea este un puternic centru in­dustrial. Aici se află „Coloromul“, „Măgura Codlei“, „Țesătoria“ Codlea, Fabrica de articole din tablă. Fabrica­tele care poartă însemnul acestor între­prinderi sunt binecunoscute în întrea­ga ţară, iar unele şi peste hotare. Co­­sitanţii, mobila, ţesăturile nu pot consti­­tu­i un simbol al oraşului ? Ba da, dar nu este singurul. De curind, oraşul a primit diploma care-i atestă locul 11 pe ţară in între­cerea patriotică dintre oraşele raionale. In anul 1964, aici au fost efectuate 1.600.000 de ore de muncă patriotică, in valoare de peste 3.860.000 de lei. Oraşului i s-a dat, desigur, principala atenţie. N-au fost uitate însă nici îm­prejurimile. La ştrand se află în curs de amenajare un mare eleşteu, al că­rui dig va avea o înălţime de 9 metri şi a fost ridicat pînă acum la 5 metri. După orele de lucru sau duminica, chimiştii, ţesătoarele, tîmplarii, tinichi­giii, mecanicii, strungarii, gospodinele puneau mina pe hîrleţ, pe sapă, lopa­tă, şi-i dădeau o faţă nouă oraşului, îi pregăteau veşminte de sărbătoare, în frunte cu deputaţii lor, ieşeau şi puneau în ordine străzile, spaţiile verzi sau plecau cu maşinile la eleşteu. Aici lucrau 3—4 ore, apoi mergeau la ştrand, se plimbau, petreceau în aer liber, in­tr-un decor reconfortant. O admirabilă împletire a dragostei pentru frumos cu utilul. Simţul gospodăresc este remarcat pre­tutindeni la Codlea şi este permanent prezent, în iarna aceasta, de fiecare da­tă când a nins, oamenii au curăţat tro­tuarele şi străzile de zăpad­ă. Conştiin­ţa socialistă îi îndeamnă pe cetăţeni să respecte, să îngrijească oraşul, locurile unde-şi petrec viaţa. Iar frumosul nu cunoaşte anotimpuri. La sfatul popular, tovarăşul Gheorghe Spinu, preşedintele comitetului executiv, ne-a prezentat pe cîţiva dintre inimoşii gospodari ai oraşului, oameni care au fost aproape în fiece zi pe „şantierul de înfrumuseţare“. Comunistul Constantin Urmă lucrează la „Măgura Codlei“. Ca deputat, a fost numit preşedintele comisiei de împăciui­re. Cu mulţi oameni a stat el de vorbă. Uneori i-a venit să limb­ească văzind „gravitatea“ faptelor pentru care unii porniseră să se judece. Alteori a avut de rezolvat probleme delicate, care priveau relaţiile dintre oameni, tulburate de vreun incident neplăcut. Şi foarte mulţi dintre ambiţioşii puşi pe judecăţi s-au împăcat, după ce au trecut prin faţa comisiei de împăciuire. Circumscrip­ţia unde-i deputat este fruntaşă. .Contri­buţia cetăţenilor de aici, la înfrumuse­ţarea oraşului, este demnă de luat în seamă : peste 39.000 ore de muncă pa­triotică în 1964. De aceea, comunistul Constantin Urmă a fost propus din nou, de către cetăţenii circumscripţiei orăşeneşti nr. 1, candidat pentru alege­rile de la 7 martie. Gheorghe Gozgar, de la secţia Codlea, a întreprinderii comunale Braşov, este cunoscut ca un harnic muncitor. Sec­torul său de muncă este important. Cere multă conştiinciozitate şi spirit de răs­pundere. Gheorghe Gozgar este deputat în sfatul popular orăşenesc. El a dat un real ajutor în organizarea noului car­tier al Codlei­­ „Mălin“. Pentru ale­gerile de la 7 martie, cetăţenii l-au pro­pus din nou candidat. Lăcătuşul Gheorghe Hermeneanu, de la Fabrica de articole, din tablă, este deputat în circumscripţia nr. 45. In anul 1964 aici s-au pietruit 1.800 m.p. de străzi, au fost construite trei podeţe tubulare şi au fost reparate 102 m. l. garduri şi 8 podeţe de lemn. Cetăţenii circumscripţiei ştiu că la orice treabă gospodărească de interes obştesc, comu­nistul Gheorghe Hermeneanu va fi cu siguranţă in mijlocul lor. La adu­narea pentru desemnarea candida­tului lor pentru sfatul popular oră­şenesc, ei l-au propus tot pe tovarăşul Hermeneanu. In întrecerea patriotică, mult sprijin au dat comitetele de cetăţeni. Ana Ba­tistă, membră a comitetului de cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 42, este o gospodină fruntaşă. A dat în­demn, a fost exemplu personal, la vă­­ruirea caselor, a pomilor şi stîlpilor, la curăţirea malurilor canalului care trece pe strada unde locuieşte. Pentru aceste calităţi a fost propusă candidată a F.D.P. pentru sfatul popular orăşenesc. Candidată pentru alegerile de depu­taţi de la 7 martie a fost propusă şi Aneta Nica, învăţătoare la şcoala medie. Munceşte cu pasiune pentru educarea tinerei generaţii, iar în acţiunile obşteşti, mai întotdeauna, este printre primii, mo­­bilizînd şi pe ceilalţi cetăţeni. Tînărul Ioan Joldeş, maistru horticol la „Fructexport“, este preţuit pentru priceperea şi hărnicia sa. Comitetul exe­cutiv al sfatului popular s-a sprijinit mult pe­ spiritul său de iniţiativă,­­ la înfrumuseţarea oraşului. Oamenii i-au văzut şi cunoscut dragostea de muncă, hărnicia, şi -au propus candidat în circumscripţia orăşenească nr. 33. Sunt doar şrise dintre oamenii căro­ra gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului lor le-a stat şi le stă la inimă. Dar nu sînt singurii. Ar trebui scrise portretele a cîtorva sute de oameni care prin hărnicia şi priceperea lor, prin dragostea faţă de oraşul in care lucrează şi trăiesc, au dat o faţă frumoasă Codlei. Vrednicia rodnică a codlenilor este încă unul din simbolurile noi ale acestui oraş. ION ŞINCA CIT MAI BINE PREGĂTIT! PENTRU LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ în unităţile agricole din regiunea noastră, pregătirile pentru campania de primăvară se desfăşoară cu tot mai mare intensitate. Pentru a pu­tea începe la timp lucrările de pre­gătire a solului şi cele de semănat, ca şi în vederea executării acestora la un înalt nivel calitativ, mecani­zatorii din staţiunile de maşini şi tractoare au depus eforturi susţinu­te, reuşind ca pînă în prezent să termine complet reparatul tuturor tractoarelor şi maşinilor pe care le vor folosi în campanie. Asemenea lucrări au fost terminate şi în coo­perativele agricole de producţie ce aparţin de oraşul Braşov, iar în cele din raioanele Sighişoara, Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Sibiu repa­ratul diferitelor utilaje se apropie de sfîrşit. Este necesar ca reparatul plugu­rilor, grapelor, semănătorilor cu tracţiune animală şi al celorlalte utilaje să se desfăşoare într-un ritm mult mai viu, în special în coopera­­tivele agricole din raioanele Agnita, Făgăraş, Mediaş şi Rupea. în ce priveşte transportul în­grăşămintelor naturale la cîmp, cele mai bune rezultate au fost obţinute pînă în prezent de unităţile agricole din raioanele Tg. Secuiesc şi Sf. Gheorghe, precum şi de cele apar­­ţinînd oraşului Braşov, unde au fost folosite mai bine atelajele, remorci­le şi autocamioanele, ca şi timpul bun de lucru. în schimb, în coope­rativele agricole de producţie din raioanele Făgăraş, Sibiu, Mediaş şi Agnita realizările obţinute sunt sub procentul mediu pe regiune. La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte condiţionatul seminţelor în raioa­nele Făgăraş, Agnita şi Rupea. Avînd în vedere faptul că în această primăvară trebuie să se exe­cute un volum mare de lucrări în­tr-un timp scurt, este necesar ca comitetele raionale de partid, orga­nizaţiile de partid de la sate, sfaturi­le populare, conducerile unităţilor agricole şi specialiştii să ia măsuri politice şi organizatorice pentru ca toate pregătirile necesare să se ter­mine la vreme. Atenţie deosebită să se acorde mai ales procurării şi pre­­gătirii seminţelor, transportării la cîmp a unor cantităţi cît mai mari de îngrăşăminte naturale, termină­rii reparaţiilor la utilajele agricole.

Next