Drum Nou, aprilie 1965 (Anul 22, nr. 6299-6324)

1965-04-01 / nr. 6299

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA l­uminu ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PM R. Șl Al SFAIUIUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6299 Joi, 1 aprilie 1965 4 pagini, 25 bani /\ In raionul Rupea La arat şi semănat Ţăranii cooperatori din raionul Rupea muncesc cu însufleţire pentru executarea la timp şi la un înalt nivel agrotehnic a însămînţărilor de primăvară. în zilele de 29 şi 30 mar­tie suprafaţa arată a crescut cu încă 600 hectare, iar cea însămînţată cu 362 hectare. în ritm intens se lucrează la coo­perativa agricolă de producţie din Caţa. Aici, în cele două zile s-au arat 87 hectare şi s-au însămînţat 58 ha., suprafaţa totală semănată ajungînd la 117 ha. Cu spor s-a lu­crat şi la cooperativa agricolă din Crihalma unde în două zile s-au arat 57 hectare şi s-au însămînţat 46 hectare cu grîu de primăvară, orzoaica, ovăz etc. Rezultate bune îa arături şi însămînţări au obţinut şi alte cooperative agricole de pro­ducţie din raion. în aceste zile, membrii consiliului agricol raional, toţi inginerii şi teh­nicienii agronomi se află pe cîmp, în unităţile agricole, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei. Ei dau în­drumări practice pentru ca însămîn­­ţările să se execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Cînd am a­­juns la Buneşti, inginerul Ion Pop­­telecan, vicepreşedinte al consiliului agricol raional, împreună cu Ion Vocilă, preşedintele cooperativei a­­gricole, şi ing. agronom Mircea Galea urmăreau ca toate lucrările executate să fie de bună calitate. Două remorci transportau gunoiul din platforme pe tarlale. Cîteva tractoare executau arături, încorporînd în acelaşi timp gunoiul în sol. Pe terenurile delu­roase, la arături lucrau atelajele. Pe o tarla cîteva echipe lucrau la plan­tatul butaşilor de sfeclă de zahăr. Tot în aceeaşi zi s-a însămînţat ovăz. Munca era bine organizată. Fiecare oră bună de lucru se folosea din plin. Cu acelaşi avînt se lucrează și la cooperativa agricolă din Rupea. în ziua de 30 martie aici lucrau cinci tractoare la arături, două la discuit, iar un tractor cu un agregat special executa gropi pentru plantatul po­milor. 47 atelaje executau arături și semănatul ovăzului pe terenuri si­tuate în pantă. Inginerul Octavian Răchită a reglat în aşa fel maşinile de semănat încît acestea să introducă în sol numai cantitatea de sămînţă stabilită. între conductorii de atelaje de aici se desfăşoară o pasionantă întrecere. Ei se străduiesc ca bilanţul fiecărei zile de lucru să fie cît mai rodnic, atît în ceea ce privește can­ Ritm intens lucrărilor agricole uu­atea lucrărilor, cît mai ales cali­tatea lor. Printre conductorii evi­denţiaţi sînt Ioan Tempea, Bucur Bîrsan, loan Frăţilă, loan Corcodel şi alţii. în două zile la Rupea s-au însămînţat 11 ha. cu grîu de primă­vară şi 19 ha. cu ovăz şi borceag. în aceeaşi zi, la cooperativa agri­colă din Racoş, patru tractoare exe­cutau arături în lunca Oltului, iar circa 25 de atelaje arau pe costişe. Aici în două zile suprafaţa arată a crescut de la 43 la 61 hectare, nu cea însămînţată de la 8 la 22 hectare. Baza furajeră se asigură de pe acum îndrumat de comitetul raional de partid, consiliul agricol raional a luat o serie de măsuri pentru asigu­rarea de pe acum a unei puternice baze furajere. S-au procurat cantită­ţile necesare de sămînţă de trifoi, lu­cerna şi de alte plante furajere, s-a început semănatul borceagului în te­renuri fertile şi bine pregătite, se execută o serie de lucrări pe păşuni şi fineţe. S.M.T. Rupea a pregătit un număr de agregate cu care se lu­crează pe pajişti la distrugerea mu­şuroaielor. Merită evidenţiată iniţiativa comi­tetului raional al femeilor, care a mobilizat în fiecare cooperativă agri­colă un număr însemnat de femei la curăţatul păşunilor. La cooperativa agricolă din Jibert, cu sprijinul or­ganizaţiei de partid, comisia de femei (preşedintă tov. Elena Mihăilă) a mobilizat 87 de femei la lucrări pe păşuni şi fineţe. Muncind cu însu­fleţire, femeile de la Jibert au ni­velat muşuroaiele şi au curăţat a­­proape 200 hectare de păşune. Ase­menea acţiuni s-au întreprins şi la Măieruş, Racoş, Ungra şi în alte co­mune ale raionului, pe raion fiind curăţate peste 1.600 ha. păşune. E­­xemplul femeilor din raionul Rupea trebuie urmat şi în celelalte raioane ale regiunii. Organizarea muncii trebuie îmbunătăţită Dacă în majoritatea cooperative­lor agricole din raion se lucrează din plin, mai sunt însă unele unităţi unde organizarea muncii, trebuie îmbună­tăţită. La cooperativa agricolă din Dăişoara (preşedinte A. Călbează) nu se controlează permanent terenu­rile care se zvîntă, pentru a se putea începe şi aici însămînţările de primă­vară. Cooperativa agricolă de aici are de însămînţat 494 hectare cu di­ferite culturi. Pînă în prezent n-a însămînţat nici un hectar. De fapt e singura cooperativă agricolă din ra­ionul Rupea care pînă în prezent n-a început semănatul. Cu încetineală se lucrează şi la cooperativa agricolă din Dopca. Aici, din 309 ha. s-au arat abia 36 ha., iar din 483 hectare planificate pentru însămînţări, s-au însămînţat doar 8 hectare. Aceeaşi situaţie există şi la Cobor, Ticuşul Vechi şi în alte unităţi. Este necesar ca şi în aceste unităţi să se intensifice munca, folo­­sindu-se toate forţele, atît la arat şi semănat, cît şi la executarea celor­lalte lucrări, îndrumat de comitetul raional de partid, consiliul agricol raional are datoria să analizeze felul cum se des­făşoară lucrările agricole de primă­vară şi să ia măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor care se mai manifestă pe alocuri. Atenţia trebuie îndreptată îndeosebi asupra unităţi­lor agricole rămase în urmă, în raionul Rupea sunt forţe şi mij­loace care, mobilizate din plin, vor putea efectua la timp şi la un înalt nivel agrotehnic toate lucrările din campania agricolă de primăvară. I. BRAGHEŞ, T. TIRNÄVOI, activist al Comitetului raional de partid Rupea tractoriştii Ion Pinciu, Mihai Miss şi Nicolae Banuc de la G.A.S. Noul raionul Sibiu, nu precupeţesc nici un efort pentru terminarea la timp şi la un înalt nivel agrotehnic a lucrărilor agricole de primăvară Foto : N. CÎRSTEA Timpul bun să fie folosit din plin Timpul călduros din primele două zile de la începutul acestei săptămîni a fost folosit din plin de oamenii muncii de pe ogoare pen­tru intensificarea lucrărilor agri­cole. Cu ajutorul tractoarelor și al unui număr însemnat de atelaje cu care s-a lucrat pe terenurile în pantă ce s-au zvîntat mai repede, s-a reuşit să se execute arături şi însămînţări pe o suprafaţă apre­ciabilă. Ca urmare, pînă la data de 30 martie, planul arăturilor de primăvară în cooperativele agri­cole de producţie s-a realizat în proporţie de 18,2 la sută. Cele mai mari suprafeţe au fost arate în uni­tăţile de pe teritoriul oraşului Bra­şov, în cele din raioanele Sf. Gheorghe, Sighişoara şi Rupea.­­ în acelaşi timp, au fost semă­nate cu culturi din epoca întîia aproape 6.800 ha. în gospodăriile de stat s-a arat 28,1 la sută din suprafaţa plani­ficată şi s-au semănat peste 1.560 hectare. O activitate mai intensă s-a des­făşurat şi la îmbunătăţirea păşu­nilor şi fîneţelor naturale. Sute de ţărani cooperatori şi muncitori din G.A.S., sprijiniţi de mecanizatori, au nivelat muşuroaiele, au curăţit şi au aplicat îngrăşăminte pe su­prafeţe întinse de păşuni şi fineţe. S-a lucrat cu spor şi la pregă­tirea viitoarei producţii de legume, semănîndu-se în răsadniţe şi în cîmp mari suprafeţe cu diferite le­gume şi zarzavaturi. Pentru ca şi în zilele următoare să se lucreze în ritm intens, este necesar ca organizaţiile de partid sfaturile populare, specialiştii să sprijine unităţile agricole în bună organizare a muncii, astfel ca, pe măsura zvîntării terenului, să se poată efectua şi lucrările de pre­gătire a solului şi semănatul. COTIDIENE Consfătuiri ale cadrelor didactice Zilele acestea învăţătorii şi profe­sorii din oraşele şi satele regiunii noastre au participat la consfătuirile orăşeneşti şi raionale ale cadrelor di­dactice, unde s-au dezbătut probleme legate de îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ din şcoli. La consfătuiri au participat primi­­secretari şi secretari ai comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, ac­tivişti ai comitetelor orăşeneşti şi raionale U.T.M.,­­vicepreşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare, reprezentanţi ai organiza­ţiilor obşteşti etc. Au luat cuvîntul numeroşi parti­cipanţi care, pornind de la rezul­tatele obţinute în primele două tri­mestre, au făcut valoroase propuneri cu privire la îmbunătăţirea în viitor­­ procesului instructiv, a muncii de educare comunistă a elevilor pentru încheierea în condiţii cît mai bune a actualului an şcolar. Revaccinarea antipoliomielitica In întreaga regiune se va desfăşura între 31 martie şi 3 aprilie acţiunea de revaccinare antipoliomielitică a copiilor în vîrstă de la 15 luni pînă la 7 ani. Revaccinarea se va face la dispensarele circumscripţiilor teri­toriale prin administrarea de vaccin in picături produs la Institutul „Dr. I. Cantacuzino“ din Capitală. „Ce ne spune muzica“ Casa de cultură a studenţilor din Braşov anunţă pentru vineri, 2 aprilie, conferinţa „Ce ne spune muzica” pe care o va ţine prof. univ. Alfred Men­delssohn, artist emerit al R.P.R., în cadrul ciclului de conferinţe intitu­lat ,,Elemente de bază ale teoriei şi istoriei muzicii“. Pentru exemplifică­rile muzicale îşi vor da concursul Alex. Todirescu (vioară), Ileana Co­­trubaş, Vasile Micu (canto) şi Irina Rusescu (pian), de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. Această interesantă manifestare muzi­cală va avea loc la orele 20:30, la Teatrul muzical. Atelier mobil de reparat automobile şi motociclete Pe străzile oraşului Braşov şi pe şoselele din împrejurimi şi-a făcut apariţia o maşină cu o destinaţie spe­cială. Este atelierul mobil al coope­rativei „Tehnica“ din Braşov, care execută pe loc reparaţii urgente la automobile şi motociclete. Atelierul deservit de mecanici cu înaltă cali­ficare, este dotat cu maşini şi scule moderne. Expoziţie de fotografii sportive Regiunea noastră atît de pito­rească şi cu o vastă activitate spor­tivă, oferă subiecte din cele mai va­riate şi interesante pentru amatorii de fotografii artistice. In cinstea zilei de 1 Mai, Consi­liul regional Braşov al U.C.F.S., a iniţiat organizarea unei expoziţii de fotografii sportive. Tematica este la alegere : sporturi individuale, jocuri distractive, turism, activităţi recreative. Dimensiunile fotografiilor se stabilesc la 13x18 şi 18x24, alb, negru sau color. Prezentarea fotografiilor se va face pînă în ziua de 13 aprilie 1965 la sediul Clubului sportiv orăşenesc Bra­şov din str. G. Coşbuc nr. 2 (terenul de tenis). Cele mai bune fotografii vor fi premiate. Peste 58.000 pui de găină Pînă în prezent, la incubatoarele Staţiunii experimentale agricole Bra­şov au fost obţinuţi peste 58.000 pui de găină. Din aceştia, circa 30.000 pui au fost repartizaţi la ferma avi­colă a staţiunii, iar restul la dife­rite cooperative agricole din regiune. Alte circa 80.000 de ouă sunt puse la incubaţie. Noile serii de pui vor fi repartizate cooperativelor agricole de producţie şi altor unităţi agricole. primăvara la festival In bătaia soarelui primăvăratiCi noul cămin cultural din comunei Ghimbav îşi aştepta oaspeţii, împo­dobit sărbătoreşte. Pe fiecare stradă, afişe îngrijit scrise, anunţau desfăşu­rarea fazei de centru a „Festivalului primăverii“, la care urmau să parti­cipe formaţiile artistice de la căminele culturale din Ghimbav, Cristian, Vulcan, Tohanul Vechi, Tohanul Nou şi Sînpetru. In scurt timp cele 400 de scaune noi-nouţe au fost ocupate de ghim­­băveni; se vedea limpede că sînt mîndri de frumuseţea căminului lor cultural, utilat cu tot ce îi trebuie unei instituţii de acest fel. Oaspeţii aşteptaţi au sosit. La ora fixată cortina s-a ridicat. Fiecare formaţie ce se producea pe scenă era dornică să se prezinte la un nivel artistic mai ridicat decit în finii pre­cedenţi. Dintre brigăzile artistice de agitaţie s-a remarcat cea a căminului cultural gazdă, cu programul intitu­lat „Să rodească tot ce-i bun“, în­chinat cooperativei agricole de pro­ducţie din Ghimbav, care a obţinut nu de mult drapelul de fruntaşă, pe regiune. Brigada artistică a vorbit cu entuziasm despre recoltele bogate ob­ţinute anul trecut de harnicii ţărani cooperatori din comună şi i-a îndem­nat să ia din timp măsuri care să conducă şi în acest an la obţinerea unor recolte bogate. La un nivel corespunzător s-au prezentat şi brigăzile artistice de agitaţie ale căminelor culturale din Sînpetru şi Tohanul Nou, ale căror programe au fost bogat ilustrate cu exemple concrete, din localităţile res­pective. Unele deficienţe din progra­mul acestor brigăzi se datorează, cre­dem, numărului insuficient de re­petiţii. Cea mai bogată parte a programu­lui au oferit-o formaţiile muzicale, de dansuri, soliştii vocali şi instrumen­tişti. Cele şase orchestre de muzică populară şi uşoară şi bogatul lor re­pertoriu, arată o vie activitate muzi­cală la căminele culturale. Atît or­chestrele de la Vulcan, Cristian, cît şi cele de la Ghimbav, Sînpetru, To­hanul Vechi, s-au remarcat prin omo­genitate şi o bună execuţie. Pe chi­purile instrumentiştilor, puteai citi pasiunea pentru muzică, strădania de a se prezenta la un nivel interpreta­tiv cît mai ridicat. Aceleaşi sentimente le-au încercat şi cei aproape 20 de solişti vocali şi instrumentişti care s-au prezentat la acest festival. Reale calităţi interpre­tative au dovedit directorul căminu­lui cultural din Cristian, tov. Justi­­nian Vintilă, ca şi Nicolae Dulcea, Brigitte Gross, Bruno Schabel, de la acelaşi cămin cultural, Gheorghe Ol­teanu la muzicuţă (Tohanul Vechi), Ion David la acordeon (Sînpetru), duetul vocal format din Ana Mohor şi Ana Micu (Vulcan). Dansatorii, fără a se lăsa mai pre­jos, au oferit publicului adevărate momente de satisfacţie, prin buna execuţie a dansurilor populare romî­neşti şi germane. Fecioreasca, Arde­leana, Lendlărul şi alte dansuri spe­cifice regiunii noastre, au fost bine valorificate în interpretarea dansato­rilor din Ghimbav, Sînpetru şi To­hanul Nou, dar mai puţin expresive în execuţia echipei din Cristian. Din rindul formaţiilor care au e­­voluat în faţa celor 400 de specta­tori, urmează să se constituie un an­samblu folcloric care în cursul lunii aprilie îşi va confrunta forţele cu celelalte ansambluri ce vor îngloba formaţiile artistice de amatori din lo­calităţile din zona de munte şi ale caselor de cultură din raza oraşului Braşov. Buna organizare asigurată de că­minul cultural din Ghimbav (direc­toare tov. Vera Nagaevschi), a con­tribuit la reuşita acestui „Festival al primăverii“. Primăvara a fost sărbătorită în cadrul festivalului ce-i poartă nume­le, şi la căminul cultural din Şirnea, celălalt centru al întrecerii. Formaţiile artistice ale căminelor culturale din Sohodol, Şirnea, au ofe­rit în faţa celor aproape 800 de spec­tatori o neuitată zi a cîntecului şi jo­cului. Şir­enii nu au pregetat să coboare 4,5 km. dinspre munte spre a ajunge la căminul cultural unde în ultimii ani au loc tot mai numeroase manifestări de amploare, la care par­ticipă satele învecinate. S-a remarcat nivelul artistic mai ridicat, în special al brigăzilor artis­tice, ca și prezentarea în concurs a unei încercări de dans cu temă, inti­tulat „Primăvara", pregătit de cămi­nul cultural din Fundata. Chiar dacă reuşita nu a fost deplină, apreciem totuşi preocuparea conducerii cămi­nului cultural de a folosi forme noi în concepţia coregrafică. Referindu-ne la brigăzile artistice care s-au prezentat la acest centru, merită subliniat nivelul artistic la care s-au prezentat cele din Şirnea şi Moeciul de Jos. De apreciat sunt şi formaţiile de dansuri din Sohodol şi Şirnea, observîndu-se omogenitatea mişcării. De pildă, membrii forma­ţiei de dansuri alcătuită din bătrini, a căminului cultural din Sohodol, au jucat „ca un singur om“ şi cu o vi­goare tinerească. Ediţia din acest an a „Festivalului primăverii“ a purtat amprenta unei bune reuşite în ambele centre de con­curs şi ea a constituit un stimulent important în intensificarea activităţii artistice a căminelor culturale. ROMULUS PLEŞA, inspector la Comitetul pentru cultură şi artă al oraşului Braşov „Festivalul primăverii“ a avut loc duminică şi în centrele de concurs Comăna de Jos, Caţa şi Apaţa, la care au participat formaţiile muzica­le, coregrafice, brigăzile artistice şi solişti din comunele şi satele raionu­lui Rupea. Fiecare echipă a căutat sa se prezinte la un nivel cît mai mul­ţumitor, remarcîndu-se în special for­maţiile căminelor culturale gazdă. Amintim frumosul succes de care s-au bucurat ansamblul de instrumente populare şi grupul vocal bărbătesc din Comăna de Jos, corurile din Caţa şi Apaţa, fanfara din Caţa, brigăzile artistice din Homorod, Drăuşeni, Măieruş, Ormeniş, formaţiile de dan­suri populare din Apaţa, Drăuşeni, Caţa, Homorod, grupul vocal din Cuciulata, soliştii vocali Anişoara Lazăr (Cuciulata) şi Ştefan Orban (Apaţa), orchestra de muzică uşoară din Apaţa. Manifestările din cadrul „Festiva­lului primăverii“ s-au bucurat de succes, programul fiind aplaudat de sute de ţărani cooperatori. ION PUMNEA, coresp. „Festivalul primăverii“ a atras du­minică la Casa raională de cultură din Făgăraş peste 900 de spectatori, dornici să urmărească pe scenă evo­luţia ansamblurilor folclorice din centrele de concurs Berivoi şi Beclean. Aşteptările nu au fost dezminţite de­oarece toţi interpreţii s-au străduit să prezinte programul la un nivel ar­tistic cît mai ridicat. S-a remarcat ■prin originalitatea dansurilor echipa din Berivoi care a cules vii aplauze cu frumosul joc „Mocăneasca“. Deo­sebit de apreciate au fost şi echipele de dansuri din Copăcel-Hîrseni (reu­nite), Voivodeni şi Şoarş. Grupurile vocale din Copăcel, Lisa, Voila s-au bucurat, de asemenea, de un frumos succes. Reuşita acestei manifestări culturale de masă arată preocuparea căminelor culturale participante de­ a-şi îmbunătăţi activitatea. ION FUNARU, coresp. In fotografie : Echipa de dansuri populare romîneşti şi maghiare a căminului cultural din Arad­, raionul Sf. Gheorghe Planul să fie îndeplinit la toţi indicatorii REZULTATE SUB POSIBILITĂŢI încă din anul trecut, conducerea în­treprinderii forestiere din Sighişoara, la îndrumarea organizaţiei de partid, a luat unele măsuri pentru buna organi­zare a muncii şi asigurarea stocurilor de lemn la gurile de exploatare şi de­pozite intermediare. La parchetul Şeica Mică, de pildă, s-a introdus exploatarea în trunchiuri lungi cu coronament, iar în alte patru parchete s-au format bri­găzi complexe cu acord global. Organi­zarea lucrului în brigăzi complexe cu acord global şi-a dovedit eficacitatea. Dotarea brigăzilor cu mecanisme şi sta­bilirea unor procese tehnologice simple, fără întreruperi, au creat posibilitatea sporirii continue a productivităţii mun­cii. Spre exemplu, brigada condusă de Szász Petru din parchetul Mălîncrav, acordînd o atenţie deosebită procesului tehnologic la doborîrea arborilor, fa­sonat şi sortat, a realizat de două ori mai mult lemn rotund pentru construc­ţii decit era prevăzut. Bune rezultate s-au obţinut şi în parchetele conduse de P. Tănase, I. Viscreanu şi­ T. Hîrsan. Totuşi trebuie arătat că în perioada ianuarie—februarie colectivul întreprin­derii nu a îndeplinit planul producţiei marfă. Conducerea întreprinderii fores­tiere afirmă că sortimentele nu s-au putut realiza datorită defecţiunilor re­petate ale tractoarelor şi autocamioane­lor aparţinînd I.M.T.F.-ului din Bra­şov, şi a timpului nefavorabil. Numai acestea să fie cauzele ? Lucrurile nu stau tocmai aşa. Este de apreciat faptul că şefii de sectoare şi de parchete s-au străduit ca în lunile de iarnă să scoată materialul lemnos, în special din par­chetele îndepărtate şi greu accesibile. Dar aceasta nu înseamnă că restul de sortimente pot fi lăsate la voia întîm­­plării. Şeful de parchet Remus Ţifrea ne-a încredinţat că a asigurat în stoc aproape toate sortimentele de buşteni. Cînd l-am întrebat cum s-a realizat lemnul pentru celuloză nu ne-a putut răspunde, decit că acum a trimis muncitorii la sortare şi decojire. Din cei 150 m.c. lemn pen­tru celuloză, cît era prevăzut pe luna martie, nu ştia cît se realizase. Această situaţie se prezintă şi în alte parchete, ceea ce a determinat ca pînă la ju­mătatea lunii martie din 500 m.c. lemn pentru celuloză prevăzut în plan, plus 328 m.c. restanţă din lunile trecute, nu s-au fasonat decit 58 m.c. La întreprinderea forestieră Sighişoara Cu toate că munca în brigăzi com­plexe cu acord global şi-a dovedit efi­cienţa în valorificarea superioară a lem­nului, această formă eficace de organi­zare a muncii nu se bucură de atenţia cuvenită din partea conducerii între­prinderii şi a şefilor de sectoare, de­oarece nici 30 la sută din lemnul intrat în producţie nu s-a exploatat în brigăzi complexe cu acord global. Este adevărat că realizarea planului în întreprinderile forestiere depinde în mare măsură şi de felul cum funcţio­nează tractoarele şi autocamioanele a­­parţinînd de întreprinderea pentru me­canizarea transporturilor forestiere. A­­cestea trebuie să asigure scos­ apropia­­tul şi transportul lemnului din parchete şi pînă la rampele de încărcare, în gări. Colaborarea strînsă între şefii de par­chete şi gestionarii de depozite şi şefii de coloană, tractorişti şi şoferi, în buna organizare a muncii pe fiecare fază, instituie un factor hotărîtor în rea­lizarea ritmică a planului de producţie. Coloanele I.M.T.F. de la Sighişoara nu întotdeauna şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în realizarea planului de transport. Dacă la scos­ apropiat şi transport cu tractoarele, rezultatele sunt mai bune, cu totul sub posibilităţi au lucrat auto­camioanele, în luna trecută din cele cinci autoremorci au lucrat doar două. Autoremorca nr. 25685 a făcut într-o lună un singur transport, alta a efec­tuat opt transporturi şi o altă auto­remorca 23 de transporturi. Avea drep­tate şeful coloanei, Vicenţiu Ghercă, a­­firmind că în această perioadă condu­cerea I.M.T.F. s-a preocupat prea pu­ţin de aprovizionarea cu piese de schimb, întreţinerea şi asigurarea func­ţionării tractoarelor şi autocamioanelor. Tractoristul Balog Lazăr, ne relata cu părere de rău că din lipsă de cablu nu a lucrat 9 zile la transportul buştenilor. De multe ori autocamioanele au stat şi din cauza întreprinderii forestiere, care nu s-a îngrijit ca echipele de în­cărcare şi descărcare să fie la timp la punctele de lucru. în unele depozite intermediare cum este cel de la Noul Săsesc, buştenii în loc să fie depozitaţi pe dimensiuni, sunt aruncaţi de-a lungul drumului, ceea ce face să se piardă mult timp la încărcarea lor în autocamioane. Pentru mobilizarea întregului colectiv la realizarea sarcinilor de plan, este necesar să fie dusă o largă muncă po­litică de masă de la om la om, fiecare muncitor să cunoască îndeaproape cît are de realizat, ce trebuie făcut pentru ca planul să fie îndeplinit la toţi indi­catorii. La jumătatea lunii martie or­ganizaţia de bază de la întreprinderea forestieră Sighişoara, într-o adunare ge­nerală deschisă la care au participat şefii de servicii, de sectoare şi maiştri, a analizat îndeplinirea planului la toţi indicatorii. Discuţiile purtate şi măsu­rile stabilite vor contribui, fără îndo­ială, la mai buna organizare a muncii in parchete, sortarea judicioasă a ma­terialului lemnos şi o colaborare mai strînsă cu coloanele I.M.T.F. Comitetul raional de partid a urmă­rit felul cum se realizează planul de producţie şi cum funcţionează auto- TH. MICLEA (Continuare în pag. a 2-a) în întreprinderile forestiere din regiune lucrează macarale autopurtate care înlocuiesc munca a 5—6 oameni la încărcatul buștenilor» u­rse... Cu regularitate, autobu­zele I.T.Bv. fac curse pe traseul Braşov—Predeal şi retur. — Cu regularitate ! — s-ar întreba neîncrezători cei care au avut prilejul să-şi încurce treburile aşteptînd după orar sosirea maşinilor în staţie. Cu regularitate, întreprin­derea de transporturi Braşov, întinde... curse călătorilor creduli, de parcă la această întreprindere tot timpul anu­lui calendarul ar rămâne constant la una şi aceeaşi filă , 1 aprilie. De trei săptămîni­­ şi mai bine s-a schimbat orarul ma­şinilor care deservesc traseul Predeal-Braşov. Şoferii au primit noul orar în foile, de parcurs şi îl respectă. Dar ta­blele din staţie afişează în continuare tot vechiul orar. De trei săptămîni şi mai bine oamenii aşteaptă un staţii inutil, fac reproşuri şoferilor, care au unul şi acelaşi răspuns : — Numi bună tabla. Eu mă con­duc după foaia de parcurs. * Şi aşa, zi de zi, şoferi şi casieriţe discută mai calm sau mai puţin palm cu publicul, dar nimeni nu se îngri­jeşte să pună de acord orarul de pe tablă cu cel de pe foaia de parcurs. Cu siguranţă, in urma acestei cre­ionări cineva o să ia o pensulă şi vopsea făcînd . corectura■ Dar nu asta este cea mai importantă­­ pro­blemă. Gravă este lipsa de interes care persistă de atîta vreme faţă de nevoile publicului călător ; indo­lenţa constantă faţă de lipsurile pe care, chiar cînd le cunosc, salariaţii întreprinderii nu catadicsesc să le atace, de parcă nu i-ar privi în nici un fel. Intîi aprilie nu-i decit odată pe an, dar şi atunci cursele trebuie să se desfăşoare cu regularitate şi fără ... curse. D. DRAGAN

Next