Drum Nou, aprilie 1965 (Anul 22, nr. 6299-6324)
1965-04-01 / nr. 6299
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA luminu ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PM R. Șl Al SFAIUIUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6299 Joi, 1 aprilie 1965 4 pagini, 25 bani /\ In raionul Rupea La arat şi semănat Ţăranii cooperatori din raionul Rupea muncesc cu însufleţire pentru executarea la timp şi la un înalt nivel agrotehnic a însămînţărilor de primăvară. în zilele de 29 şi 30 martie suprafaţa arată a crescut cu încă 600 hectare, iar cea însămînţată cu 362 hectare. în ritm intens se lucrează la cooperativa agricolă de producţie din Caţa. Aici, în cele două zile s-au arat 87 hectare şi s-au însămînţat 58 ha., suprafaţa totală semănată ajungînd la 117 ha. Cu spor s-a lucrat şi la cooperativa agricolă din Crihalma unde în două zile s-au arat 57 hectare şi s-au însămînţat 46 hectare cu grîu de primăvară, orzoaica, ovăz etc. Rezultate bune îa arături şi însămînţări au obţinut şi alte cooperative agricole de producţie din raion. în aceste zile, membrii consiliului agricol raional, toţi inginerii şi tehnicienii agronomi se află pe cîmp, în unităţile agricole, acolo unde se hotărăşte soarta recoltei. Ei dau îndrumări practice pentru ca însămînţările să se execute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Cînd am ajuns la Buneşti, inginerul Ion Poptelecan, vicepreşedinte al consiliului agricol raional, împreună cu Ion Vocilă, preşedintele cooperativei agricole, şi ing. agronom Mircea Galea urmăreau ca toate lucrările executate să fie de bună calitate. Două remorci transportau gunoiul din platforme pe tarlale. Cîteva tractoare executau arături, încorporînd în acelaşi timp gunoiul în sol. Pe terenurile deluroase, la arături lucrau atelajele. Pe o tarla cîteva echipe lucrau la plantatul butaşilor de sfeclă de zahăr. Tot în aceeaşi zi s-a însămînţat ovăz. Munca era bine organizată. Fiecare oră bună de lucru se folosea din plin. Cu acelaşi avînt se lucrează și la cooperativa agricolă din Rupea. în ziua de 30 martie aici lucrau cinci tractoare la arături, două la discuit, iar un tractor cu un agregat special executa gropi pentru plantatul pomilor. 47 atelaje executau arături și semănatul ovăzului pe terenuri situate în pantă. Inginerul Octavian Răchită a reglat în aşa fel maşinile de semănat încît acestea să introducă în sol numai cantitatea de sămînţă stabilită. între conductorii de atelaje de aici se desfăşoară o pasionantă întrecere. Ei se străduiesc ca bilanţul fiecărei zile de lucru să fie cît mai rodnic, atît în ceea ce privește can Ritm intens lucrărilor agricole uuatea lucrărilor, cît mai ales calitatea lor. Printre conductorii evidenţiaţi sînt Ioan Tempea, Bucur Bîrsan, loan Frăţilă, loan Corcodel şi alţii. în două zile la Rupea s-au însămînţat 11 ha. cu grîu de primăvară şi 19 ha. cu ovăz şi borceag. în aceeaşi zi, la cooperativa agricolă din Racoş, patru tractoare executau arături în lunca Oltului, iar circa 25 de atelaje arau pe costişe. Aici în două zile suprafaţa arată a crescut de la 43 la 61 hectare, nu cea însămînţată de la 8 la 22 hectare. Baza furajeră se asigură de pe acum îndrumat de comitetul raional de partid, consiliul agricol raional a luat o serie de măsuri pentru asigurarea de pe acum a unei puternice baze furajere. S-au procurat cantităţile necesare de sămînţă de trifoi, lucerna şi de alte plante furajere, s-a început semănatul borceagului în terenuri fertile şi bine pregătite, se execută o serie de lucrări pe păşuni şi fineţe. S.M.T. Rupea a pregătit un număr de agregate cu care se lucrează pe pajişti la distrugerea muşuroaielor. Merită evidenţiată iniţiativa comitetului raional al femeilor, care a mobilizat în fiecare cooperativă agricolă un număr însemnat de femei la curăţatul păşunilor. La cooperativa agricolă din Jibert, cu sprijinul organizaţiei de partid, comisia de femei (preşedintă tov. Elena Mihăilă) a mobilizat 87 de femei la lucrări pe păşuni şi fineţe. Muncind cu însufleţire, femeile de la Jibert au nivelat muşuroaiele şi au curăţat aproape 200 hectare de păşune. Asemenea acţiuni s-au întreprins şi la Măieruş, Racoş, Ungra şi în alte comune ale raionului, pe raion fiind curăţate peste 1.600 ha. păşune. Exemplul femeilor din raionul Rupea trebuie urmat şi în celelalte raioane ale regiunii. Organizarea muncii trebuie îmbunătăţită Dacă în majoritatea cooperativelor agricole din raion se lucrează din plin, mai sunt însă unele unităţi unde organizarea muncii, trebuie îmbunătăţită. La cooperativa agricolă din Dăişoara (preşedinte A. Călbează) nu se controlează permanent terenurile care se zvîntă, pentru a se putea începe şi aici însămînţările de primăvară. Cooperativa agricolă de aici are de însămînţat 494 hectare cu diferite culturi. Pînă în prezent n-a însămînţat nici un hectar. De fapt e singura cooperativă agricolă din raionul Rupea care pînă în prezent n-a început semănatul. Cu încetineală se lucrează şi la cooperativa agricolă din Dopca. Aici, din 309 ha. s-au arat abia 36 ha., iar din 483 hectare planificate pentru însămînţări, s-au însămînţat doar 8 hectare. Aceeaşi situaţie există şi la Cobor, Ticuşul Vechi şi în alte unităţi. Este necesar ca şi în aceste unităţi să se intensifice munca, folosindu-se toate forţele, atît la arat şi semănat, cît şi la executarea celorlalte lucrări, îndrumat de comitetul raional de partid, consiliul agricol raional are datoria să analizeze felul cum se desfăşoară lucrările agricole de primăvară şi să ia măsuri concrete pentru lichidarea lipsurilor care se mai manifestă pe alocuri. Atenţia trebuie îndreptată îndeosebi asupra unităţilor agricole rămase în urmă, în raionul Rupea sunt forţe şi mijloace care, mobilizate din plin, vor putea efectua la timp şi la un înalt nivel agrotehnic toate lucrările din campania agricolă de primăvară. I. BRAGHEŞ, T. TIRNÄVOI, activist al Comitetului raional de partid Rupea tractoriştii Ion Pinciu, Mihai Miss şi Nicolae Banuc de la G.A.S. Noul raionul Sibiu, nu precupeţesc nici un efort pentru terminarea la timp şi la un înalt nivel agrotehnic a lucrărilor agricole de primăvară Foto : N. CÎRSTEA Timpul bun să fie folosit din plin Timpul călduros din primele două zile de la începutul acestei săptămîni a fost folosit din plin de oamenii muncii de pe ogoare pentru intensificarea lucrărilor agricole. Cu ajutorul tractoarelor și al unui număr însemnat de atelaje cu care s-a lucrat pe terenurile în pantă ce s-au zvîntat mai repede, s-a reuşit să se execute arături şi însămînţări pe o suprafaţă apreciabilă. Ca urmare, pînă la data de 30 martie, planul arăturilor de primăvară în cooperativele agricole de producţie s-a realizat în proporţie de 18,2 la sută. Cele mai mari suprafeţe au fost arate în unităţile de pe teritoriul oraşului Braşov, în cele din raioanele Sf. Gheorghe, Sighişoara şi Rupea. în acelaşi timp, au fost semănate cu culturi din epoca întîia aproape 6.800 ha. în gospodăriile de stat s-a arat 28,1 la sută din suprafaţa planificată şi s-au semănat peste 1.560 hectare. O activitate mai intensă s-a desfăşurat şi la îmbunătăţirea păşunilor şi fîneţelor naturale. Sute de ţărani cooperatori şi muncitori din G.A.S., sprijiniţi de mecanizatori, au nivelat muşuroaiele, au curăţit şi au aplicat îngrăşăminte pe suprafeţe întinse de păşuni şi fineţe. S-a lucrat cu spor şi la pregătirea viitoarei producţii de legume, semănîndu-se în răsadniţe şi în cîmp mari suprafeţe cu diferite legume şi zarzavaturi. Pentru ca şi în zilele următoare să se lucreze în ritm intens, este necesar ca organizaţiile de partid sfaturile populare, specialiştii să sprijine unităţile agricole în bună organizare a muncii, astfel ca, pe măsura zvîntării terenului, să se poată efectua şi lucrările de pregătire a solului şi semănatul. COTIDIENE Consfătuiri ale cadrelor didactice Zilele acestea învăţătorii şi profesorii din oraşele şi satele regiunii noastre au participat la consfătuirile orăşeneşti şi raionale ale cadrelor didactice, unde s-au dezbătut probleme legate de îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ din şcoli. La consfătuiri au participat primisecretari şi secretari ai comitetelor orăşeneşti şi raionale de partid, activişti ai comitetelor orăşeneşti şi raionale U.T.M.,vicepreşedinţi ai comitetelor executive ale sfaturilor populare, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti etc. Au luat cuvîntul numeroşi participanţi care, pornind de la rezultatele obţinute în primele două trimestre, au făcut valoroase propuneri cu privire la îmbunătăţirea în viitor procesului instructiv, a muncii de educare comunistă a elevilor pentru încheierea în condiţii cît mai bune a actualului an şcolar. Revaccinarea antipoliomielitica In întreaga regiune se va desfăşura între 31 martie şi 3 aprilie acţiunea de revaccinare antipoliomielitică a copiilor în vîrstă de la 15 luni pînă la 7 ani. Revaccinarea se va face la dispensarele circumscripţiilor teritoriale prin administrarea de vaccin in picături produs la Institutul „Dr. I. Cantacuzino“ din Capitală. „Ce ne spune muzica“ Casa de cultură a studenţilor din Braşov anunţă pentru vineri, 2 aprilie, conferinţa „Ce ne spune muzica” pe care o va ţine prof. univ. Alfred Mendelssohn, artist emerit al R.P.R., în cadrul ciclului de conferinţe intitulat ,,Elemente de bază ale teoriei şi istoriei muzicii“. Pentru exemplificările muzicale îşi vor da concursul Alex. Todirescu (vioară), Ileana Cotrubaş, Vasile Micu (canto) şi Irina Rusescu (pian), de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. Această interesantă manifestare muzicală va avea loc la orele 20:30, la Teatrul muzical. Atelier mobil de reparat automobile şi motociclete Pe străzile oraşului Braşov şi pe şoselele din împrejurimi şi-a făcut apariţia o maşină cu o destinaţie specială. Este atelierul mobil al cooperativei „Tehnica“ din Braşov, care execută pe loc reparaţii urgente la automobile şi motociclete. Atelierul deservit de mecanici cu înaltă calificare, este dotat cu maşini şi scule moderne. Expoziţie de fotografii sportive Regiunea noastră atît de pitorească şi cu o vastă activitate sportivă, oferă subiecte din cele mai variate şi interesante pentru amatorii de fotografii artistice. In cinstea zilei de 1 Mai, Consiliul regional Braşov al U.C.F.S., a iniţiat organizarea unei expoziţii de fotografii sportive. Tematica este la alegere : sporturi individuale, jocuri distractive, turism, activităţi recreative. Dimensiunile fotografiilor se stabilesc la 13x18 şi 18x24, alb, negru sau color. Prezentarea fotografiilor se va face pînă în ziua de 13 aprilie 1965 la sediul Clubului sportiv orăşenesc Braşov din str. G. Coşbuc nr. 2 (terenul de tenis). Cele mai bune fotografii vor fi premiate. Peste 58.000 pui de găină Pînă în prezent, la incubatoarele Staţiunii experimentale agricole Braşov au fost obţinuţi peste 58.000 pui de găină. Din aceştia, circa 30.000 pui au fost repartizaţi la ferma avicolă a staţiunii, iar restul la diferite cooperative agricole din regiune. Alte circa 80.000 de ouă sunt puse la incubaţie. Noile serii de pui vor fi repartizate cooperativelor agricole de producţie şi altor unităţi agricole. primăvara la festival In bătaia soarelui primăvăratiCi noul cămin cultural din comunei Ghimbav îşi aştepta oaspeţii, împodobit sărbătoreşte. Pe fiecare stradă, afişe îngrijit scrise, anunţau desfăşurarea fazei de centru a „Festivalului primăverii“, la care urmau să participe formaţiile artistice de la căminele culturale din Ghimbav, Cristian, Vulcan, Tohanul Vechi, Tohanul Nou şi Sînpetru. In scurt timp cele 400 de scaune noi-nouţe au fost ocupate de ghimbăveni; se vedea limpede că sînt mîndri de frumuseţea căminului lor cultural, utilat cu tot ce îi trebuie unei instituţii de acest fel. Oaspeţii aşteptaţi au sosit. La ora fixată cortina s-a ridicat. Fiecare formaţie ce se producea pe scenă era dornică să se prezinte la un nivel artistic mai ridicat decit în finii precedenţi. Dintre brigăzile artistice de agitaţie s-a remarcat cea a căminului cultural gazdă, cu programul intitulat „Să rodească tot ce-i bun“, închinat cooperativei agricole de producţie din Ghimbav, care a obţinut nu de mult drapelul de fruntaşă, pe regiune. Brigada artistică a vorbit cu entuziasm despre recoltele bogate obţinute anul trecut de harnicii ţărani cooperatori din comună şi i-a îndemnat să ia din timp măsuri care să conducă şi în acest an la obţinerea unor recolte bogate. La un nivel corespunzător s-au prezentat şi brigăzile artistice de agitaţie ale căminelor culturale din Sînpetru şi Tohanul Nou, ale căror programe au fost bogat ilustrate cu exemple concrete, din localităţile respective. Unele deficienţe din programul acestor brigăzi se datorează, credem, numărului insuficient de repetiţii. Cea mai bogată parte a programului au oferit-o formaţiile muzicale, de dansuri, soliştii vocali şi instrumentişti. Cele şase orchestre de muzică populară şi uşoară şi bogatul lor repertoriu, arată o vie activitate muzicală la căminele culturale. Atît orchestrele de la Vulcan, Cristian, cît şi cele de la Ghimbav, Sînpetru, Tohanul Vechi, s-au remarcat prin omogenitate şi o bună execuţie. Pe chipurile instrumentiştilor, puteai citi pasiunea pentru muzică, strădania de a se prezenta la un nivel interpretativ cît mai ridicat. Aceleaşi sentimente le-au încercat şi cei aproape 20 de solişti vocali şi instrumentişti care s-au prezentat la acest festival. Reale calităţi interpretative au dovedit directorul căminului cultural din Cristian, tov. Justinian Vintilă, ca şi Nicolae Dulcea, Brigitte Gross, Bruno Schabel, de la acelaşi cămin cultural, Gheorghe Olteanu la muzicuţă (Tohanul Vechi), Ion David la acordeon (Sînpetru), duetul vocal format din Ana Mohor şi Ana Micu (Vulcan). Dansatorii, fără a se lăsa mai prejos, au oferit publicului adevărate momente de satisfacţie, prin buna execuţie a dansurilor populare romîneşti şi germane. Fecioreasca, Ardeleana, Lendlărul şi alte dansuri specifice regiunii noastre, au fost bine valorificate în interpretarea dansatorilor din Ghimbav, Sînpetru şi Tohanul Nou, dar mai puţin expresive în execuţia echipei din Cristian. Din rindul formaţiilor care au evoluat în faţa celor 400 de spectatori, urmează să se constituie un ansamblu folcloric care în cursul lunii aprilie îşi va confrunta forţele cu celelalte ansambluri ce vor îngloba formaţiile artistice de amatori din localităţile din zona de munte şi ale caselor de cultură din raza oraşului Braşov. Buna organizare asigurată de căminul cultural din Ghimbav (directoare tov. Vera Nagaevschi), a contribuit la reuşita acestui „Festival al primăverii“. Primăvara a fost sărbătorită în cadrul festivalului ce-i poartă numele, şi la căminul cultural din Şirnea, celălalt centru al întrecerii. Formaţiile artistice ale căminelor culturale din Sohodol, Şirnea, au oferit în faţa celor aproape 800 de spectatori o neuitată zi a cîntecului şi jocului. Şirenii nu au pregetat să coboare 4,5 km. dinspre munte spre a ajunge la căminul cultural unde în ultimii ani au loc tot mai numeroase manifestări de amploare, la care participă satele învecinate. S-a remarcat nivelul artistic mai ridicat, în special al brigăzilor artistice, ca și prezentarea în concurs a unei încercări de dans cu temă, intitulat „Primăvara", pregătit de căminul cultural din Fundata. Chiar dacă reuşita nu a fost deplină, apreciem totuşi preocuparea conducerii căminului cultural de a folosi forme noi în concepţia coregrafică. Referindu-ne la brigăzile artistice care s-au prezentat la acest centru, merită subliniat nivelul artistic la care s-au prezentat cele din Şirnea şi Moeciul de Jos. De apreciat sunt şi formaţiile de dansuri din Sohodol şi Şirnea, observîndu-se omogenitatea mişcării. De pildă, membrii formaţiei de dansuri alcătuită din bătrini, a căminului cultural din Sohodol, au jucat „ca un singur om“ şi cu o vigoare tinerească. Ediţia din acest an a „Festivalului primăverii“ a purtat amprenta unei bune reuşite în ambele centre de concurs şi ea a constituit un stimulent important în intensificarea activităţii artistice a căminelor culturale. ROMULUS PLEŞA, inspector la Comitetul pentru cultură şi artă al oraşului Braşov „Festivalul primăverii“ a avut loc duminică şi în centrele de concurs Comăna de Jos, Caţa şi Apaţa, la care au participat formaţiile muzicale, coregrafice, brigăzile artistice şi solişti din comunele şi satele raionului Rupea. Fiecare echipă a căutat sa se prezinte la un nivel cît mai mulţumitor, remarcîndu-se în special formaţiile căminelor culturale gazdă. Amintim frumosul succes de care s-au bucurat ansamblul de instrumente populare şi grupul vocal bărbătesc din Comăna de Jos, corurile din Caţa şi Apaţa, fanfara din Caţa, brigăzile artistice din Homorod, Drăuşeni, Măieruş, Ormeniş, formaţiile de dansuri populare din Apaţa, Drăuşeni, Caţa, Homorod, grupul vocal din Cuciulata, soliştii vocali Anişoara Lazăr (Cuciulata) şi Ştefan Orban (Apaţa), orchestra de muzică uşoară din Apaţa. Manifestările din cadrul „Festivalului primăverii“ s-au bucurat de succes, programul fiind aplaudat de sute de ţărani cooperatori. ION PUMNEA, coresp. „Festivalul primăverii“ a atras duminică la Casa raională de cultură din Făgăraş peste 900 de spectatori, dornici să urmărească pe scenă evoluţia ansamblurilor folclorice din centrele de concurs Berivoi şi Beclean. Aşteptările nu au fost dezminţite deoarece toţi interpreţii s-au străduit să prezinte programul la un nivel artistic cît mai ridicat. S-a remarcat ■prin originalitatea dansurilor echipa din Berivoi care a cules vii aplauze cu frumosul joc „Mocăneasca“. Deosebit de apreciate au fost şi echipele de dansuri din Copăcel-Hîrseni (reunite), Voivodeni şi Şoarş. Grupurile vocale din Copăcel, Lisa, Voila s-au bucurat, de asemenea, de un frumos succes. Reuşita acestei manifestări culturale de masă arată preocuparea căminelor culturale participante de a-şi îmbunătăţi activitatea. ION FUNARU, coresp. In fotografie : Echipa de dansuri populare romîneşti şi maghiare a căminului cultural din Arad, raionul Sf. Gheorghe Planul să fie îndeplinit la toţi indicatorii REZULTATE SUB POSIBILITĂŢI încă din anul trecut, conducerea întreprinderii forestiere din Sighişoara, la îndrumarea organizaţiei de partid, a luat unele măsuri pentru buna organizare a muncii şi asigurarea stocurilor de lemn la gurile de exploatare şi depozite intermediare. La parchetul Şeica Mică, de pildă, s-a introdus exploatarea în trunchiuri lungi cu coronament, iar în alte patru parchete s-au format brigăzi complexe cu acord global. Organizarea lucrului în brigăzi complexe cu acord global şi-a dovedit eficacitatea. Dotarea brigăzilor cu mecanisme şi stabilirea unor procese tehnologice simple, fără întreruperi, au creat posibilitatea sporirii continue a productivităţii muncii. Spre exemplu, brigada condusă de Szász Petru din parchetul Mălîncrav, acordînd o atenţie deosebită procesului tehnologic la doborîrea arborilor, fasonat şi sortat, a realizat de două ori mai mult lemn rotund pentru construcţii decit era prevăzut. Bune rezultate s-au obţinut şi în parchetele conduse de P. Tănase, I. Viscreanu şi T. Hîrsan. Totuşi trebuie arătat că în perioada ianuarie—februarie colectivul întreprinderii nu a îndeplinit planul producţiei marfă. Conducerea întreprinderii forestiere afirmă că sortimentele nu s-au putut realiza datorită defecţiunilor repetate ale tractoarelor şi autocamioanelor aparţinînd I.M.T.F.-ului din Braşov, şi a timpului nefavorabil. Numai acestea să fie cauzele ? Lucrurile nu stau tocmai aşa. Este de apreciat faptul că şefii de sectoare şi de parchete s-au străduit ca în lunile de iarnă să scoată materialul lemnos, în special din parchetele îndepărtate şi greu accesibile. Dar aceasta nu înseamnă că restul de sortimente pot fi lăsate la voia întîmplării. Şeful de parchet Remus Ţifrea ne-a încredinţat că a asigurat în stoc aproape toate sortimentele de buşteni. Cînd l-am întrebat cum s-a realizat lemnul pentru celuloză nu ne-a putut răspunde, decit că acum a trimis muncitorii la sortare şi decojire. Din cei 150 m.c. lemn pentru celuloză, cît era prevăzut pe luna martie, nu ştia cît se realizase. Această situaţie se prezintă şi în alte parchete, ceea ce a determinat ca pînă la jumătatea lunii martie din 500 m.c. lemn pentru celuloză prevăzut în plan, plus 328 m.c. restanţă din lunile trecute, nu s-au fasonat decit 58 m.c. La întreprinderea forestieră Sighişoara Cu toate că munca în brigăzi complexe cu acord global şi-a dovedit eficienţa în valorificarea superioară a lemnului, această formă eficace de organizare a muncii nu se bucură de atenţia cuvenită din partea conducerii întreprinderii şi a şefilor de sectoare, deoarece nici 30 la sută din lemnul intrat în producţie nu s-a exploatat în brigăzi complexe cu acord global. Este adevărat că realizarea planului în întreprinderile forestiere depinde în mare măsură şi de felul cum funcţionează tractoarele şi autocamioanele aparţinînd de întreprinderea pentru mecanizarea transporturilor forestiere. Acestea trebuie să asigure scos apropiatul şi transportul lemnului din parchete şi pînă la rampele de încărcare, în gări. Colaborarea strînsă între şefii de parchete şi gestionarii de depozite şi şefii de coloană, tractorişti şi şoferi, în buna organizare a muncii pe fiecare fază, instituie un factor hotărîtor în realizarea ritmică a planului de producţie. Coloanele I.M.T.F. de la Sighişoara nu întotdeauna şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute în realizarea planului de transport. Dacă la scos apropiat şi transport cu tractoarele, rezultatele sunt mai bune, cu totul sub posibilităţi au lucrat autocamioanele, în luna trecută din cele cinci autoremorci au lucrat doar două. Autoremorca nr. 25685 a făcut într-o lună un singur transport, alta a efectuat opt transporturi şi o altă autoremorca 23 de transporturi. Avea dreptate şeful coloanei, Vicenţiu Ghercă, afirmind că în această perioadă conducerea I.M.T.F. s-a preocupat prea puţin de aprovizionarea cu piese de schimb, întreţinerea şi asigurarea funcţionării tractoarelor şi autocamioanelor. Tractoristul Balog Lazăr, ne relata cu părere de rău că din lipsă de cablu nu a lucrat 9 zile la transportul buştenilor. De multe ori autocamioanele au stat şi din cauza întreprinderii forestiere, care nu s-a îngrijit ca echipele de încărcare şi descărcare să fie la timp la punctele de lucru. în unele depozite intermediare cum este cel de la Noul Săsesc, buştenii în loc să fie depozitaţi pe dimensiuni, sunt aruncaţi de-a lungul drumului, ceea ce face să se piardă mult timp la încărcarea lor în autocamioane. Pentru mobilizarea întregului colectiv la realizarea sarcinilor de plan, este necesar să fie dusă o largă muncă politică de masă de la om la om, fiecare muncitor să cunoască îndeaproape cît are de realizat, ce trebuie făcut pentru ca planul să fie îndeplinit la toţi indicatorii. La jumătatea lunii martie organizaţia de bază de la întreprinderea forestieră Sighişoara, într-o adunare generală deschisă la care au participat şefii de servicii, de sectoare şi maiştri, a analizat îndeplinirea planului la toţi indicatorii. Discuţiile purtate şi măsurile stabilite vor contribui, fără îndoială, la mai buna organizare a muncii in parchete, sortarea judicioasă a materialului lemnos şi o colaborare mai strînsă cu coloanele I.M.T.F. Comitetul raional de partid a urmărit felul cum se realizează planul de producţie şi cum funcţionează auto- TH. MICLEA (Continuare în pag. a 2-a) în întreprinderile forestiere din regiune lucrează macarale autopurtate care înlocuiesc munca a 5—6 oameni la încărcatul buștenilor» urse... Cu regularitate, autobuzele I.T.Bv. fac curse pe traseul Braşov—Predeal şi retur. — Cu regularitate ! — s-ar întreba neîncrezători cei care au avut prilejul să-şi încurce treburile aşteptînd după orar sosirea maşinilor în staţie. Cu regularitate, întreprinderea de transporturi Braşov, întinde... curse călătorilor creduli, de parcă la această întreprindere tot timpul anului calendarul ar rămâne constant la una şi aceeaşi filă , 1 aprilie. De trei săptămîni şi mai bine s-a schimbat orarul maşinilor care deservesc traseul Predeal-Braşov. Şoferii au primit noul orar în foile, de parcurs şi îl respectă. Dar tablele din staţie afişează în continuare tot vechiul orar. De trei săptămîni şi mai bine oamenii aşteaptă un staţii inutil, fac reproşuri şoferilor, care au unul şi acelaşi răspuns : — Numi bună tabla. Eu mă conduc după foaia de parcurs. * Şi aşa, zi de zi, şoferi şi casieriţe discută mai calm sau mai puţin palm cu publicul, dar nimeni nu se îngrijeşte să pună de acord orarul de pe tablă cu cel de pe foaia de parcurs. Cu siguranţă, in urma acestei creionări cineva o să ia o pensulă şi vopsea făcînd . corectura■ Dar nu asta este cea mai importantă problemă. Gravă este lipsa de interes care persistă de atîta vreme faţă de nevoile publicului călător ; indolenţa constantă faţă de lipsurile pe care, chiar cînd le cunosc, salariaţii întreprinderii nu catadicsesc să le atace, de parcă nu i-ar privi în nici un fel. Intîi aprilie nu-i decit odată pe an, dar şi atunci cursele trebuie să se desfăşoare cu regularitate şi fără ... curse. D. DRAGAN