Drum Nou, iunie 1965 (Anul 22, nr. 6350-6375)

1965-06-01 / nr. 6350

VIOLETARI DPI TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! un­ion ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PMR Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6350 Marţi, 1 iunie 1965 4 pagini, 25 bani DESCHIDEREA IIIMRI1® PI DUREI C.C. AL PM In ziua de 31 mai 1965 s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi : 1. Proiectul de Directive cu privire la dezvol­tarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. 2. Proiectul de Directive cu privire la dezvol­tarea energeticii R. P. Române în perioada 1966 —1975. 3. Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. —I IN INTÎMPINAREA CONGRESULUI PARTIDULUI UZINA „INDEPENDENŢA" ---------------------------2.000 de muncitori se perfecţionează Ridicarea continuă a nivelului de cu­noştinţe tehnice şi profesionale ale muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor constituie o preocupare permanentă a organizaţiei de partid, comitetului sin­dicatului şi a conducerii tehnic­o-admi­­nistrative a uzinei „Independenţa“ din Sibiu.­­ Calitatea produselor — utilaj­e chimi­ce, lanţuri cu role, ciocane­­pneuma­tice — s-a îmbunătăţit permanent, odată cu ridicarea calificării m­uncitori­lor. Este bine ştiut că produşii de ca­litate superioară pot fi obţinut­e numai dacă muncitorii cunosc bine meseria lor, procesul tehnologic, dacă­­sunt exi­genţi faţă de propria lor mun­că. „In uzina noastră — arată in®, Miron Negrilă, director general — s-a acumu­lat o bogată experienţă în org­anizarea şi desfăşurarea cursurilor de ri­dicare a calificării. Conducerea uzinei, comite­tul sindicatului şi organizaţia U­.T.M., îndrumate de către organizaţia­­de par­tid, perfecţionează formele existente de ridicare a calificării şi caută altele noi, mai eficiente. Anul acesta funcţionează 32 de cursuri cuprinzînd aproape­ 2.000 de muncitori şi 5 cursuri cu 134 de tehnicieni. Ele sunt organizate în­ mod diferenţiat, în deplină concordan­ţă cu necesităţile producţiei, pe­rmeserii, schimburi, ateliere, secţii şi în funcţie de nivelul de cunoştinţe. De exemplu, la secţia mecanică II s-au orgganizat cursuri pentru strungari, frezorii, rec­tificatori, pentru categoriile 31—5 şi 11—8. Pentru ca lecţiile să fie ţinute la un nivel corespunzător conducerea uzi­nei şi comitetul sindicatului au alcătuit un larg colectiv de lectori din­ rîndul tehnicienilor şi inginerilor cu­­o bună pregătire teoretică şi experienţă in pro­ducţie.­­ Tematicile cursurilor de ridi­care a calificării cuprind probleme legate ne­mijlocit de nevoile locurilor de muncă, de introducerea şi extinderea procedee­lor tehnologice avansate, de folosirea cu indici tot mai înalţi a maşinilor şi utilajelor. Ele au fost stabilite­­­e baza consultării cadrelor tehnice cu­­o bună pregătire teoretică şi practică.­­de pil­dă, la turnătoria de oţel, din­­ cauza cunoaşterii insuficiente a maselotării pieselor se obţinea un procent­ mare de rebuturi, în tematică s-au p­revăzut lecţii şi demonstraţii practice pentru cunoaşterea acestui procedeu. Ca urma­re, muncitorii şi-au însuşit cele predate, iar în momentul de faţă ei din nu­mai produse de bună calitate.­­ O mare atenţie la întocmirea­­ tema­ticii s-a acordat cunoştinţelor de teh­nică nouă, în uzină au fost adusee uti­laje de înaltă tehnicitate (strungh­ri cu comandă program, strunguri car­ussel, freze, raboteze, maşini de copiat roţi dinţate etc.). La secţia mecanică III te­maticile sunt axate pe cunoaşterea strun­gurilor automate şi a agregatului de tratament termic. în tematica cursului de sudori de la cazangerie se pune un accent deosebit pe extinderea procedee­lor moderne. Cursurile de ridicare a calificării la turnătorie, mecanică II şi mecanică III s-au desfăşurat în bune condiţiuni. Se pot evidenţia lectorii Simion Schorsten, Viorel Ungureanu, Gheorghe Oprişor, Gheorghe Lăzurean, Alexandru Oprea­­nu, Dumitru Moga, Paul Vrînceanu, Pavel Ursea şi alţii care muncesc cu pasiune şi simţ de răspundere. Ei nu s-au limitat doar la predarea lecţiei sau con­ducerea seminarului, ci au ridicat cele mai importante probleme ale meseriei, ale sarcinilor de producţie din secţii.­ „Este normal ca problemele legate de continua îmbogăţire a nivelului de cu­noştinţe al muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor să stea în centrul aten­ţiei comitetului de partid , a spus to­varăşul Nicolae Spătaru, secretarul co­mitetului de partid. La diferite şedinţe ale comitetului de partid, ale birourilor organizaţiilor de bază sau adunări ge­nerale s-a analizat în mai multe rîn­­duri cum se ocupă conducerea uzinei, a secţiilor, comitetul sindicatului de organizarea şi buna desfăşurare a cursu­rilor de ridicare a calificării. Astfel au fost luate unele măsuri privind reparti­zarea pe lîngă cursuri a unor membri ai birourilor sau comitetului de partid care asistă la lecţii, s-a analizat modul de predare şi completare a tematicii cu noi probleme cerute de nevoile pro­ducţiei etc. Ca urmare a măsurilor luate de către organizaţiile de partid din secţiile metalurgică, mecanică II şi mecanică III, frecvenţa la cursurile de la turnătoria mare, strungărie uşoară şi freze a ajuns la aproape 100 la sută. Munca politică desfăşurată în rîndurile muncitorilor şi rezultatele obţinute în producţie de cei care frecventează cursurile de ridicare a calificării au sporit interesul muncitorilor pentru perfecţionarea pregătirii lor. Uzina noastră se mîndreşte cu muncitorii Mihai Gref, Ion Moda, Ion Hanea, Gheorghe Voica, Mircea Suciu, care au obţinut rezultate bune privind ridica­rea continuă a calităţii produselor şi sporirea productivităţii muncii“. „în fiecare an, în uzină, vin zeci de tineri muncitori, absolvenţi ai şcolii profesionale — arăta ing. Ion Fleacă, membru în comitetul U.T.M. Aici C. CONSTANTIN (Continuare în pag. a 3-a) Un fapt din poşta zilei ÎNCEPUT DE DM Drumul despre care vă vor­bim astăzi este drumul spre înălţimi al brazilor mîndri­ţi al uriaşilor stejari. In fiecare an, primăvara, noi generaţii de pă­duri îşi încep impresionanta lor călătorie spre albastrul ce­rului. Sute de mii de viitori arbori împodobesc anual mii de hectare din regiunea Bra­şov luînd locul celor care au pornit spre feluritele ramuri ale economiei naţionale. Şi în acest an campania de împăduriri de primăvară — aşa cum ne informează Direc­ţia regională a economiei fo­restiere — s-a desfăşurat po­trivit planului întocmit din vreme. Pe şantierul Crasna din ocolul Intorsura Buzăului, la Negovanul, nu departe de Tăl­maci, la cunoscutul Cap al ursu­lui şi pitorescul Mohoş din ra­za ocolului Comandau, la înde­părtatul Duş, de pe Valea Cibi­­nului şi în multe alte părţi ale regiunii şi-a început în această primăvară drumul spre înălţimi cea mai tînără pădure consem­nată pe hărţile silvicultorilor. S-a lucrat cu multă însufleţire. Primăvara capricioasă a în­­tîrziat pe alocuri lucrările. Dar timpul bun i-a găsit pe silvicul­tori într-o entuziastă întrecere. Ca urmare în cursul săptămânii trecute ei au raportat realizarea integrală a planului de împă­duriri. Pînă ieri, numărul hec­tarelor împădurite a ajuns la 3,34­, ceea ce înseamnă că pla­nul iniţial a fost depăşit cu 30­ de hectare. De reţinut că 20 la siclă din tuterii arbori fac parte din speciile repede crescătoare. Autorii acestei interesante veşti ne-au rugat să-i felicităm în primul rînd pe pădurarii Gheorghe Munteanu din Intor­sura Buzăului, Ştefan Buja de la Breţcu, Ioan Bianu din Me­diaş şi Nicolae Tronaru din Comandău, pe brigadierii Liviu Olteanu din Arpaş, Gheorghe Ghildă din Rupea şi Florin Vă­cărescu din Sibiu, precum şi pe inginerul Nicolae Giurgu de la ocolul Tălişoara. RAIONUL RUPEA PORUMBUL SI SFECLA ! CER AJUTOR IN LUPTA CU BURUIENILE Deşi spre sfîrşitul săptămînii tre­cute vremea a fost mai puţin favo­rabilă executării lucrărilor în cîmp (pe hotarul multor comune au căzut ploi intermitente şi pămîntul n-a apucat să se zvînte peste tot) totuşi, în întreg raionul Rupea s-a observat o înviorare a ritmului de lucru la întreţinerea culturilor. Folosindu-se mai bine „ferestrele luminoase“ şi mobilizîndu-se la cîmp un număr sporit de braţe de muncă pe supra­feţele în pantă s-a reuşit ca de la 27 la 30 mai să se prăşească în coo­perativele agricole peste 1.100 ha. Mai mult de jumătate din această suprafaţă este ocupată cu porumb boabe. A început, de asemenea, prima praşilă la porumb în gospodăriile de stat. în cursul zilei de ieri, ţăranii coo­peratori au prăşit ultimele suprafeţe cultivate cu sfeclă de zahăr. A în­ceput intens prima praşilă la porumb şi cartofi, şi a II-a praşilă la sfecla de zahăr şi alte culturi. Cooperativele agricole de produc­ţie din Beia, Comăna, Dăişoara etc. continuă să se menţină în fruntea multor unităţi care au aceleaşi con­diţii şi posibilităţi. Bine se lucrează şi la cooperativa agricolă din Ungra. Cartofii plantaţi pe 55 ha. au fost prăşiţi de două ori cu ajutorul S.M.T. şi al prăşitoarelor proprii, iar la porumb se lucrează cu sapa rotativă. Respectîndu-se întoc­mai planul întocmit în şedinţa ope­rativă, într-o singură zi au ieşit la întreţinerea culturilor peste 100 de ţărani cooperatori. Inginerul coope­rativei, tov. I. Ungureanu, şi preşe­dintele, I. Şchiopu, sunt în perma­nenţă în cîmp unde îndrumă şi con­trolează îndeaproape activitatea bri­găzilor, echipelor şi tractoriştilor, iau măsuri imediate acolo unde constată anumite deficienţe. ’ Asemenea exemple se pot da şi din alte cooperative agricole. Sunt însă şi unităţi unde organi­zarea muncii — factor principal în creşterea vitezei zilnice de lucru — lasă de dorit. Cooperativa agricolă din Criţ are o suprafaţă mică ocu­pată cu culturi prăşitoare. Ea dis­pune de forţe şi mijloace suficiente. Cu toate acestea, prima praşilă a ră­mas mult în urmă. Din 30 ha. car­tofi nu s-au prăşit decît 16 ha. Bu­ruienile din lanurile de porumb, sfeclă etc. sînt mai înalte şi mai vi­guroase decît plantele. Ce aşteaptă oare inginerul cooperativei tov. Aurel Ghiorma ? Cînd va lua mă­surile cuvenite pentru începerea pri­mei praşile la porumb şi a celei de-a II-a praşile la sfecla de zahăr ? Situaţia este aceeaşi şi la Hoghiz. Dacă la sfeclă s-a terminat prima praşilă, la porumb această lucrare încă n-a început, iar la cartofi s-a efectuat pe numai 30 ha. din 111 ha. plantate. în ultimele trei zile nu s-a prășit nici un hectar de cartofi deși buruie­nile au năpădit cultura. Aici există 9 tractoare, dar ce fo­los dacă ele stau neutilizate ? Coope­rativa a încheiat contract cu S.M.T.­­ul pentru a executa prăşitul mecanic pe 190 ha. cultivate cu porumb şi cartofi însă pînă acum nu s-a prăşit nici un ha. de porumb. „Terenul este moale“ — caută să se scuze tov. ing. N. Stoicanu. Afirmaţia nu cores­punde întru totul adevărului. în ho­tarul comunei există mari suprafeţe care se pot lucra în cele mai bune condiţii, întreţinerea culturilor este rămasă în urmă şi la cooperativa agricolă din Racoş. Praşila I-a la sfeclă s-a terminat, iar de cîteva zile a început şi la porumb. în schimb, la cartofi se lucrează cu multă încetineală : din 74 ha., au fost prăşite numai... 8 ha. Aici, în afară de alte probleme de ordin organizatoric va trebui re­zolvată şi completarea numărului de tractorişti. Conducerea S.M.T. tre­buie să ia măsurile cuvenite. în raion există forţe şi mijloace suficiente. Se cere numai ca acestea să fie mai judicios folosite, să se în­tocmească cu regularitate ordinele de lucru şi să se respecte, să se între­buinţeze mai bine zilele bune de lucru şi atunci toate culturile vor fi în­treţinute la timp şi la un înalt nivel agrotehnic. Tractoristul Gheorghe Depner de la S.M.T. Hărman lucrează intens la pră­şind sfeclei de zahăr de pe ogoarele cooperativei de producţie din Zărneşti. Foto: N. CÎRSTEA PRIVIND IN OCHII COPIILOR! — Mi mir de unde le mai scoate. Ştii ce mi-a spus aseară ? Că el va fi în clasa a Vl-a cînd primii oameni vor zbura in lună . .. Inchipuieşte-ţi ! La virsta lui...­­ A aflat la radio, la cinema sau la televizor sau poate chiar pe noi „cei mari“ ne-a auzit vorbind şi ne mirăm de unde ştiu şi spun copiii atitea lucruri care ne uimesc. — Dar noi la virsta lor... E-adevărat. Noi multe nu ştiam şi nu văzusem la virsta lor. Altfel am început noi viaţa. Din zece copii numai şapte puteau merge patru ani la şcoală. Astăzi li se pare firesc să primească manuale gratuit şi toţi ar vrea să urmeze facultatea. Rămîn uimiţi părinţii de unde ştiu atitea copiii lor. — Copilul meu este precoce. — Şi-al meu / — Şi-al meu ! Toţi copiii sînt... precoce. E o „precocitate" specifică generaţiei de azi care îşi începe viaţa la un alt nivel de trai material şi spiritual faţă de cum am început-o noi. Ei sunt de fapt oglinda acestui nou, superior nivel de viaţă. Că ne mirăm de cine ştiu copiii ? Este un fel de a spune. De fapt, mirarea ne-o provoacă proprii noştri paşi; de saltul uriaş pe care l-a făcut omul în decurs de douăzeci de ani; de orizontul lui larg, cuprinzător. După un vechi obicei, părinţii noştri ne-au măsurat înăl­ţimea pe tocul uşii. Anul şi semnul, anul şi semnul se adăugau pe verticală pînă cînd băiatul devenea bărbat şi fata devenea femeie. Nu mai avem la îndemînă vechile semne pentru a compara creşterea fizică pe verticală. Blocurile noi au alte uşi... Copiii cresc şi azi în înălţime tot aşa. Dar creşterea minţii şi a sufletului lor e alta şi zadarnic am încerca s-o comparăm cu semnele făcute cînd­­va pe răbojul copilăriei noastre. Noi priveam cerul şi credeam­­ poveştile despre ciobanul care paşte oi în lună. Copiii noştri fac colecţie de mărci poştale cu chipurile cosmonauţilor ,iar cât priveşte poveştile sunt dispuşi să as­culte cu plăcere chiar şi pe lăudărosul baron Müinchaussen ... spre a se amuza de neştiinţa lui. Prima zi a lunii Cireşar e „Ziua copilului“. Pentru copii se dau serbări cu cintece, poezii şi jocuri. Ne amintim de cine a făcut şi ne gindim la cine va mai face partidul şi statul nostru pentru copilăria lor fericită , de asistenţa sanitară care începe odată cu primul zbor legănat al berzei şi nu se termină nici după ce copilul are el însuşi copiii săi, ne amintim de creşe şi grădiniţe, de parcuri şi şcoli, de abecedare şi filme, de focurile taberelor pioniereşti care în curînd se vor aprinde în zeci şi zeci de poieniţe ale munţilor sau pe nisipul auriu al Pontului Euxin. Soarele mării, ozonul înălţimilor, lunecuşul toboganului, zvîcnetul neostenit al mingii, cîntecul acordeonului, cimili­turile lui Aşchiuţi­ broasca de cauciuc, muzicuţa, aparatul de fotografiat şi din nou soare şi apă, mireasma cetinei şi lunecuşul toboganului, toate pentru aceste flori vii ale patriei ! Răsplata ! Ploaia sublimi a milioanelor şi milioanelor de întrebări care se revarsă torenţial în faţa părinţilor şi a învăţătorilor. „Cum ! Cînd ! De ce ! De unde ? Cine ! Cum se explică !" Sînt semnele creşterii, ale unei incompa­rabile creşteri. Fericirea unui popor se citeşte în ochii copiilor — acest neasemuit de sensibil seismograf al vieţii. Priviţi în ochii copiilor. Ei nu mint niciodată. Candoarea şi setea de a şti, dorinţa mereu nesaturată a împlinirii, sunt dimensiuni ale frumuseţii dinamice, într-o continuă desăvârşire, spre care aspiră prin tot ce face omul României socialiste. DANIEL DRAGAN Gînduri de viitor. Foto : GH. BANUŢĂ In cuprinsul ziarului: Sport (pag. a 2-a) Mersul trenurilor va­labil de la 30 mai 1965 (pag. a 3-a) Cum ţineţi evidenţa lucrărilor agricole ? (pag. a 3-a) Vizita delegaţiei C.C. al P.M.R. în Indonezia (pag. a 4-a) Cu mijloacele S.M.T. Membrii cooperativei agricole de pro­ducţie din Săcele-Braşov folosesc din plin fiecare oră favorabilă la întreţi­nerea culturilor. Ca urmare, pînă la data de 30 mai, ei au terminat prima praşilă pe întreaga suprafaţă de 845 ha. cultivată cu cartofi, 240 ha. cu sfeclă de zahăr, 53 ha. cu butaşi de sfeclă, iar din totalul de 46 ha. porumb-siloz s-au prăşit 25 ha. în ultimele zile ţăranii cooperatori au început şi praşila a Il-a, lucrare care pînă în prezent s-a executat pe 50 ha. cartofi, 95 ha. sfeclă de zahăr şi 40 ha. butaşi de sfeclă. Odată cu praşila a II-a s-a executat şi răritul la sfecla de zahăr pe 95 ha. O parte din lucrările de întreţinere (praşila I-a şi a Il-a la cartofi) se exe­cută mecanic cu mijloacele S.M.T. Hăr­­man, cu care cooperativa a încheiat contract în acest sens. La lucrările făcute pînă în prezent s-au evidenţiat brigăzile I-a şi a VI-a, conduse de Gheorghe Avram şi respectiv Ioan Vajda. LINKO IOSIF, coresp. Spectacol muzical - coregrafic In cadrul acţiunilor cultural-artistice organizate în cinstea celui de-al IV-lea Congres al P.M.R., duminică, la Bra­şov a avut loc un frumos spectacol muzical-coregrafic, care a reunit echi­pe de dansuri, formaţii orchestrale, so­lişti vocali şi instrumentişti, aparţinînd sindicatelor şi aşezămintelor culturale. Pe marea scenă în aer liber din Li­vada Poştei au evoluat forma­ţiile de dansuri ale căminelor cultu­rale din Dăişoara, Boholţ, a clubului muncitoresc „Rulmentul“, taraful reunit al instrumentiştilor de la „Mioriţa" şi cluburile „Steagul Roşu“, „Tractorul“, „Rulmentul”, „6 Martie“ Zărneşti, nu­meroşi solişti instrumentişti şi vocali. Miile de spectatori au apreciat evo­luţia formaţiilor, manifestîndu-şi astfel dorinţa de a le revedea pe scenă şi în viitor. Angajamentul luat de colectivul secţiei de radiatoare din cadrul Fabricii de radiatoare şi cabluri din Braşov, să întîmpine cel de-al IV-lea Congres al partidului cu produse­ peste plan în valoare de 750.000 lei se îndeplineşte cu succes. Pînă în prezent s-au realizat 557.000 lei, în fotografie, muncitorii Ion Oprişan şi Ilie Ţircovnicu, din echipa condusă de comunistul Constantin Drăgănescu, executînd finisarea demenţilor de radiatoare înainte de a fi pre­date la recepţie. Foto : GH. BĂNUŢA GHERGHINESCU VANIA Ca să-ţi fie somnul dulce S-au adunat să te culce, Greierii cu versul tors, Cărăbuşi cu nas întors, Şoapte molcome de ape, Fluturi de amurg, pe pleoape. Mama­ îţi cîntă crnt domol, Vorbele-i coboară-n stol — Ca o ploaie de petale Peste visurile tale. Tata stă mai la o parte — Gîndul lui e dus departe Spre un mare viitor Pentru ţară şi fecior ... Ţară mîndră, ca-n poveste, Şi fecior cum nu mai este.

Next