Drum Nou, iulie 1965 (Anul 22, nr. 6376-6402)
1965-07-01 / nr. 6376
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAlumnru ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al RM.R ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6376 Joi, 1 iulie 1965 4 pagini, 25 bani LEGEA FUNDAMENTALĂ A STATULUI NOSTRU SOCIALIST în aceste zile premergătoare Congresului al IV-lea al partidului, zile de intensă activitate politică şi de puternic entuziasm creator, oamenii muncii din regiunea Braşov, alături de cei de pe întreg cuprinsul patriei, au primit cu profund interes şi bucurie proiectul de Constituţie a Republicii Socialiste România — document care va deveni legea fundamentală a statului nostru socialist, întregind programul luminos al înfloririi patriei, înfăţişat de proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului, proiectul de Constituţie reflectă adîncile prefaceri revoluţionare care au avut loc în ţara noastră în cele mai bine de două decenii care au trecut de la Eliberare. El prezintă tabloul unei Românii socialiste, a unei ţări în plin avînt, cu o economie socialistă multilateral dezvoltată, în care industria cunoaşte un continuu proces de perfecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contemporan, iar agricultura socialistă pune în valoare tot mai larg marile ei rezerve. Trăim anii cînd toate regiunile ţării au fost chemate la o intensă viaţă socialeconomică, cînd înfloreşte noua cultură socialistă, cînd creşte bunăstarea poporului, devenit cu adevărat liber în ţara sa, stăpîn al tuturor bunurilor materiale şi spirituale, al propriului său destin. Socialismul a triumfat pe deplin la oraşe şi sate. A fost lichidată pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea omului de către om. Esenţa acestor profunde transformări în viaţa poporului român, este pe deplin exprimată în denumirea pe care proiectul de Constituţie o propune pentru statul nostru — „Republica Socialistă România, stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Această prevedere trezeşte în inima fiecărui fiu al ţării sentimente de bucurie şi puternică mîndrie patriotică. Noua denumire a patriei noastre constituie o împlinire a idealului pentru care au luptat şi s-au jertfit cei mai buni fii ai poporului, în frunte cu comuniştii. Proiectul de Constituţie înscrie în primul său capitol că în România socialistă întreaga putere aparţine poporului. La temelia puterii populare se află alianţa frăţească muncitorească-ţărănească, unitatea de nezdruncinat dintre clasa muncitoare — clasa conducătoare a societăţii — ţărănime, intelectualitate şi celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, care construiesc orînduirea socialistă, creînd condiţiile trecerii la comunism. Cită deosebire între prevederile proiectului de Constituţie a României socialiste şi constituţiile burgheze ! Peste un an se împlineşte un veac de cînd România a devenit un stat constituţional. Confecţionate ciuntit şi în grabă, după modelul unor constituţii străine, constituţiile României burghezo-moşiereşti serveau intereselor şi aspiraţiilor claselor exploatatoare, căutau să consolideze temeliile unui stat bazat pe inegalitate socială, pe silnicie, pe dispreţ faţă de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Toate vorbele meşteşugite despre „democraţie“, despre „libertate" şi „egalitate" nu erau decît un paravan pentru a asigura dominaţia unei minorităţi parazitare asupra celor mulţi, a maselor de oameni ai muncii, exploataţi şi asupriţi. După eliberarea patriei, în anii puterii populare, constituţiile adoptate au marcat schimbările structurale ce au avut loc treptat în viaţa poporului nostru. Devenit stăpîn pe destinele sale, pe bogăţiile ţării, poporul muncitor, condus cu înţelepciune de partidul comuniştilor, a adăugat an de an, noi şi însemnate cuceriri revoluţionare pe calea făuririi vieţii sale libere, socialiste, în care democraţia a devenit un bun de care se bucură masele cele mai largi ale celor ce muncesc. Poporul este deţinător suveran al puterii. Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului. Această prevedere a proiectului de Constituţie, ca şi cele privind modul de alegere, atribuţiile şi sistemul de funcţionare a organelor puterii de stat reflectă cu claritate şi cu putere de convingere profundul democratism al orînduirii noastre, sudura dintre statul nostru socialist şi masele largi ale poporului care participă nemijlocit la rezolvarea şi gospodărirea treburilor ţării. Exprimînd drumul de luptă străbătut de poporul nostru, sub steagul glorios al partidului, pentru cucerirea puterii din mîinile claselor exploatatoare şi obţinerea victoriei depline a socialismului, succesele dobîndite sub acelaşi steag pe calea desăvîrşirii construcţiei socialiste, proiectul de Constituţie consfinţeşte rolul partidului clasei muncitoare de forţă politică conducătoare a întregii noastre societăţi. Este o mărturie a imensului prestigiu de care se bucură partidul în popor, a dragostei şi încrederii neţărmurite cu care acesta urmează şi înfăptuieşte politica partidului, în care vede propria sa politică, viitorul său luminos. Cuceririle revoluţionare ale poporului nostru, orînduirea democratpopulară au o temelie trainică — economia socialistă unitară, întemeiată pe proprietatea socialistă a sa(Continuare în pag. a 3-a) I I I Citiţi in pagina a 2-a In dezbatere Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului INVESTIJII - CONSTRUCTII IN LEGĂTURĂ CU ETERNIZAREA MEMORIEI LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ In baza hotărîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro■ mâne, referitoare la eternizarea memo- I riei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti şi Piaţa „Păcii" din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a machetelor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările premiate pe acelea ce urmează a fi realizate în oraşele Bucureşti şi Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la recomandarea juriului, va acorda comenzi pentru realizarea de busturi ale lui GheorgeGheorghiu-Dej, ce urmează a fi aşezate la instituţiile prevăzute în Hotărîrea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenţii pot obţine regulamentul concursului, precum şi orice alte informaţii necesare la Consiliul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Artiştilor Plastici şi Filialele U.A.P. I Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" Ieri dimineaţa, la Teatrul de stat din Braşov a avut loc sărbătorirea ,,Zilei învăţătorului“, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, numeroase cadre didactice. Tovarăşul Gheorghe Dumitrescu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Braşov, a arătat că : „Prin sărbătorirea „Zilei învăţătorului poporul întreg îşi exprimă stima şi dragostea caldă faţă de dascălii care şi-au închinat viaţa nobilei misiuni de a educa şi a învăţa pe copiii patriei, de a-i pregăti să devină constructori de nădejde ai unei lumi noi. In cei 20 de ani de la Eliberare, învăţământul a devenit o verigă importantă în revoluţia culturală, creînd o şcoală nouă, adaptată la cerinţele imperioase ale dezvoltării societăţii pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialismului. Prin grija partidului şi guvernului, an de an s-au luat măsuri pentru lărgirea bazei didactico-materiale a şcolii, s-au îmbunătăţit planurile şi programele de învăţămînt, s-au adaptat manualele la cerinţele dezvoltării ştiinţei, tehnicii şi culturii. Măsurile privitoare la învăţămînt, cuprinse în proiectul de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului demonstrează grija partidului şi totodată deschide luminoase perspective dezvoltării învăţământului, însufleţind pe fiecare învăţător, profesor şi educator în nobila sa muncă“. Cinstirii ce s-a adus muncii cadrelor didactice din oraş, au răspuns în cuvinte emoţionante tovarăşii Traian Săsărman, Maria Matei, Maria Tocitu, Victor Bîrsan şi Maria Gîrceag. In încheierea festivităţii închinate „Zilei învăţătorului" tovarăşul Aldea Militaru, prim-secretar al comitetului regional Braşov al P.M.R., a exprimat cadrelor didactice, în numele biroului comitetului regional de partid, felicitări, chemând totodată cadrele din învăţămînt să răspundă şi pe mai departe, cu sporită însufleţire, sarcinilor măreţe ce le revin. Teatrul muzical din Braşov a prezentat participanţilor la festivitate comedia muzicală „Pălăria cu ... bucluc“, după Labiche. In pauze, a putut fi admirată în foaierele teatrului expoziţia cuprinzând materiale didactice executate de cadrele din şcoli, în vederea îmbunătăţirii procestului instructiv-educativ. ,,Ziua învăţătorului“ a fost sărbătorită cu aceeaşi însufleţire şi în celelalte raioane ale regiunii. Aspect de la sărbătorirea „Zilei învăţătorului" la Braşov In Intimpinarea conchisului partidului LA SLATINA -PRIMA ŞARJĂ DE ALUMINIU Miercuri, la uzina de la Slatina s-a produs prima şarjă de aluminiu. Această nouă realizare, înfăptuită în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, marchează apariţia unei noi ramuri în peisajul industrial al ţării — industria aluminiului. Ea are patru puncte nodale : exploatările de bauxită şi instalaţiile de preparare a minereului din Pădurea Craiului, uzina de alumină de la Oradea, instalaţii de cocs de petrol calcinat de la rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi uzina de aluminiu de la Slatina, în prima etapă uzina de pe malul Oltului, a cărei dantelărie de beton şi sticlă se întinde pe mulţi kilometri va produce 25.000 tone de aluminiu şi aliaje. Valorificînd împreună cu uzina de la Oradea bauxita, importantă bogăţie naturală a ţării, întreprinderea de la Slatina va realiza blocuri, bare rotunde şi plăci din care se va obţine tablă, sîrmă şi alte produse din aluminiu. O mare parte a producţiei va fi folosită în industria constructoare de maşini, la fabricarea utilajelor rezistente la coroziune, în industria articolelor metalice de uz casnic, industria electrotehnică etc. Aluminiul avînd o mare puritate (peste 99,5 la sută) este obţinut în cuve de electrozi precepţi — cel mai avansat procedeu utilizat in această ramură. Pentru asigurarea electrozilor necesari producţiei, în cadrul uzinei a fost construită o fabrică cu un înalt grad de automatizare, care a intrat în producţie în cursul acestui an. Uzina de aluminiu, realizată la un înalt nivel tehnic după proiectul furnizat de firma franceză „Pechiney", este dotată cu maşini, instalaţii şi agregate din care peste 80 la sută sunt realizate de industria noastră constructoare de mașini. Utilajul modern permite ca întregul proces tehnologic al întreprinderii să fie mecanizat și automatizat, asigurîndu-se un consum redus de materii prime, o mare rentabilitate, fondurile investite pentru construirea uzinei urmînd să fie recuperate în mai puţin de trei ani. Noii metalurgişti au fost pregătiţi odată cu ridicarea uzinei prin cursuri de calificare şi specializare la întreprinderile din ţară şi străinătate, cu procese de producţie similare. Capacităţile de producţie ale instalaţiilor de preparare a minereurilor, uzinele de alumină şi aluminiu au fost construite şi puse în funcţiune în mai puţin de doi ani de către întreprinderi româneşti de construcţii şi montaj, termen relativ scurt, avîndu-se în vedere complexitatea instalaţiilor specifice acestei ramuri. (Agerpres) Autotransformatoarele de 100.000 kVA 110 kV, intrate nu de mult în funcţiune la staţia nr. 1 Braşov. Foto: GH. URSU IF] LUCRĂRI AGRICOLE URGENTE Recolta nu aşteaptă — grăbiţi pregătirile ! Specialiştii apreciază că în raionul Mediaş secerişul se va declanşa în maximum două săptămâni. Mai întîi în comunele din jurul Blajului, şi apoi, în întregul raion. Se înţelege, că o asemenea bătălie de mare însemnătate pentru asigurarea pîinii trebuie pregătită dinainte, cu toată răspunderea. De aceea, unităţile agricole din raionul Mediaş, bazele de recepţie, S.M-T.-ul, se grăbesc să termine toate pregătirile, inclusiv reparaţiile, în cel mai scurt timp posibil. Pînă în prezent unele lucrări pregătitoare sunt gata. Din păcate, altele au rămas în urmă. Marea majoritate a magaziilor au fost descongestionate de cereale, curăţate şi dezinfectate. Laboratoarele, cu întregul lor utilaj, aşteaptă doar începerea primelor analize. S-a asigurat numărul de saci necesar recoltării în cîteva zile se va asigura şi necesarul de saltele pentru adunatul plevei. La capitolul „pregătiri terminate“ se poate aminti şi identificarea suprafeţelor ce se vor recolta mecanic, cu coasele şi secerile, reorganizarea brigăzilor de tractoare, repartizarea oamenilor pe combine şi tractoare ; au fost numiţi coşarii etc. în schimb, nu a fost încă terminată una din cele mai importante lucrări şi anume — repararea maşinilor în S.MT. Vina, fireşte, o poartă în primul rînd conducerea S.M.T. (director Alex. Maniu). Practic, reparaţiile au început aici abia în ziua de 10 mai. De ce aşa tîrziu ? Fiindcă pînă la această dată s-au executat reparaţii la un număr de... 60 tractoare precum şi la unele maşini care s-au defectat în campania de primăvară. Deci, se poate trage concluzia, că reparaţiile făcute în iarnă au fost de slabă calitate. Ia aceasta s-a adăugat şi deficienţa conducerii S.M.T.-ului în ce priveşte asigurarea pieselor de schimb, care au fost comandate cu multă întîrziere, aşa că baza de aprovizionare n-a putut onora la timp comanda. Din aceste cauzele-am arătat numai pe cele principale), reparaţiile au rămas mult în urmă. Pînă în prezent, din 72 batoze au fost reparate cca. 60, iar la un număr de 12 batoze reparaţiile au fost făcute numai în proporţie de 50—60 la sută. Mai sunt de asemenea de reparat, prese de balotat, paie, garnituri curele, cîntare etc. In afară de reparaţii, în raion mai trebuie puse la punct şi alte amănunte : stabilirea ariilor, întocmirea şi definitivarea planului operativ al consiliului, organizarea instructajelor cu personalul operativ, organizarea recepţiei la utilajele gata reparate şi începerea rodajului, expedierea de îndată a maşinilor la brigăzi etc. Recoltarea cerealelor de pe cele aproape 13.000 ha. va începe cît de curînd. Deci, atenţie Mediaş ! Trebuie terminate pregătirile cît mai urgent posibili ! Conferirea de titluri şi ordine unor cadre didactice Pentru activitate îndelungată şi mărite deosebite, precum şi pentru contribuţia adusă în dezvoltarea învăţămîntului de cultură generală şi a învăţămîntului profesional şi tehnic, s-a conferit: TITLUL DE „ÎNVĂŢĂTOR EMERIT AL REPUBLICII POPULARE ROMANE A TOVARĂŞILOR: Gheorghe Andreica — Şcoala generală de 8 ani Căuaş — Cărei ; Aglaia Arion — Şcoala medie nr. 33 Bucureşti ; Agricola Aurică — Şcoala generală de 8 ani Pecineaga — Negru Vodă ; Paula Boldor — Şcoala generală de 8 ani Vulcan — Petroşeni ; Maria Braşovan — Şcoala medie „Traian Vuia“ Făget ; Dumitru Bucăţică — Şcoala generală de 8 ani nr. 9 Constanţa ; Maria Buiuc — Şcoala medie „Mihail Eminescu" Constanţa ; Constantin Ciolan — Şcoala generală de 8 ani Rogoz — Beiuş ; Tănase Cojocaru — vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al oraşului Timişoara ; Dumitru Crăciun — Şcoala medie Moreni — Cîmpina ; Aristiţa Cristescu — Şcoala generală de 8 ani nr. 141 Bucureşti ; Ecaterina Dibu — Şcoala generală de 8 ani Lieşti — Galaţi; Piroşka Domokos — Şcoala medie Joseni — Gheorghieni ; Gheorghe Dornescu — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Roman ; Nicolae Dumitriu — Şcoala medie „Mihail Eminescu“ Iaşi ; Eleonora Fotescu — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului ,,23 August" Bucureşti ; Dumitru Ghenoiu — Şcoala generală de 8 ani Băicoi—Cîmpina ; Alexandru Gheorghe — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Rupea ; Gheorghe Ghica — învăţător camiionar Smeeni — Britţu Mark Hadnagy — Şcoala generală de 8 ani nr. 18 Braşov ; Ana Hartmann — Şcoala generală de 8 ani Giarmata — Timişoara ; Estera Hoza — Şcoala generală de 8 ani Feliceni — Odorhei ; Gheorghe Ilişiu — Şcoala generală de 8 ani Floreşti — Năsăud; Vasile Măierean — Şcoala generală de 8 ani Herina — Bistriţa ; Victoria Manoliu — Şcoala generală de 8 ani Ruginoasa — Roman ; Vasîle Mihăilă — Şcoala medie Negru Vodă ; Gheorghe Mireştean — Şcoala medie nr. 2 Reghin ; Vasile Mitu — Școala generală de 8 ani Huni» — Calafat ; Nicolae Năsăudeanu — vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al raionului Arad ; Stancu Nedea — Școala generală de 8 ani Drăghiceanu — Giurgiu ; Natalia Onofriescu — Școala generală de 8 ani nr. 1 Fălticeni ; Sîmion Oros — învăţător pensionar Şimleul Silvaniei — Şimleu ; Ion Paraschiv — Şcoala generală de 8 ani Alimăneşti — Drăgăneşti-Olt ; Andronic Peica — şef al Secţiunii de învăţămînt a raionului Ilia ; Anton Petrescu — Şcoala generală de 8 ani nr. 10 Piteşti ; Elena Popescu — Şcoala medie nr. 3 Bîrlad; Ion Popescu — Şcoala generală de 8 ani Ghelmegioaia — Tr. Severin ; Victor Popescu — Şcoala generală de 8 ani Mavrodin — Alexandria ; Gertrud Elisabeta G. Sadler — Şcoala generală de 8 ani Cisnădioara — Sibiu ; Mihai Sălăgeanu — învăţător pensionar Satu Mare ; Dumitru Sălceanu — Şcoala generală de 8 ani nr. 2 Rădăuţi ; Mihai Sandu — cercetător Institutul de ştiinţe pedagogice Bucureşti ; Mihalache Solomon — Şcoala generală de 8 ani Mastăcăni — Bujor ; Constantin Stămulescu — Şcoala generală de 8 ani SUcicetrele — Rm. Vîlcea; Maria Suciu — Şcoala generală de 8 ani nr. 2 Gherla ; Maria Tăcutu — Şcoala generală de 8 ani nr. 6 Braşov; Iosif Tamaş — Şcoala generală de 8 ani Hălmagiu — Gurahonţ ; Gherghina Tănase — Şcoala generală de 8 ani Boiştea — Moineşti; Ilie Tarcea — Şcoala generală de 8 ani Mag — Sibiu ; Alexandru Tartacan — Şcoala generală de 8 ani nr. 184 Bucureşti ; Nicolae Tăzlăoanu — inspector Secţiunea de învăţămînt a oraşului Focşani ; Silvestru Toma — inspector Ministerul Invăţămîntului ; Filimon Turcu — Şcoala generală de 8 ani Stupină — Huedin ; Ion Vişan — Şcoala generală de 8 ani Giurgiţa — Băuleşti. TITLUL DE „PROFESOR EMERIT AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE“ TOVARĂŞILOR: Gheorghe Aman — Şcoala medie „Nicolae Bălcescu“ Piteşti; Wilhelm Barabaş — Şcoala medie Cristuru Secuiesc — Odorhei ; Zlate Bogdanof — metodist Ministerul Invăţămîntului ; Ion Buraga — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Iaşi ; Ileana Cernescu — Şcoala medie nr. 4 Timişoara ; Florin Sabin Cibianu — Şcoala profesională C.F.R. Arad ; Alexandru Cojocaru — Şcoala medie Roman ; Petre Cucu — Şcoala medie nr. 3 Buzău ; Irina Czompo — Şcoala medie Tg. Secuiesc ; Alexandru Dabija — Şcoala medie „Nicolae Bălcescu“ Bucureşti ; Ioan Danielescu — profesor pensionar Ploieşti ; Nicolae Dumitru — Şcoala profesională „Semănătoarea“ Bucureşti ; Nicolae Enescu — cercetător Filiala Iaşi a Institutului de ştiinţe pedagogice ; Constantin Fortunescu — profesor pensionar Craiova; Leontin Ghergariu — profesor pensionar Cluj ; Emil Vaier Giurgiuca — Şcoala medie „Dimitrie Cantemir" Bucureşti ; Emiil Greavu — Şcoala medie nr. 4 Oradea ; Kthtia* Hazgan — conferenţiar Institutul de perfecţionare a cadrelor didactice Iaşi ; Hermann Ştefan Henning — Şcoala generali de Mani Agnita ; Voicu Ioan — Şcoala medie nr. 7 Galaţi ; Marioara Iordan — Şcoala medie nr. 39 Bucureşti ; Iulian Jura — director adjunct Ministerul Invăţămîntului ; Vasile Macavei — Şcoala medie „Bolyai Farkas" Tg. Mureş ; Constanţa Marinescu — Contrlil şcolar agricol Fundulea — Lehliu ; Neculai Muscă — şef adjunct Secţiunea de învăţămînt a oraşului Bucureşti ; Ioan Nimiţan — Şcoala medie „Ştefan cel Mare“ Suceava; Grigore Orăşeanu — profesor pensionar Ploieşti ; Eugen Pascu — Şcoala medie „Mihai Viteazu“ Turda ; Titu Păsculescu — Şcoala medie Dăbuleni — Corabia ; Ion Pătrăşcoiu — profesor pensionar Bucureşti ; Ştefan Petre — Centrul şcolar al Ministerului Industriei Alimentare Armăşeşti — Urziceni; Timotei Petride — Şcoala medie „Nicolae Bălcescu" Brăila ; Adela Pop — Şcoala medie „Costache Negruzzi“ Iaşi ; Emil Popa — Şcoala medie „Avram Iancu“ Brad ; Octavian Popescu — Grupul şcolar comercial „Nicolae Kretzulescu“ Bucureşti ; Petre Popescu — Şcoala medie „George Bacovia" Bacău ; Ilie Teiuşan-Popescu — cercetător Institutul de ştiinţe pedagogice Bucureşti ; Tuliu Racotă — Şcoala medie nr. 2 Sighişoara ; Ilariu Săceanu — profesor pensionar Bucureşti; Vasile Sălăgeanu — Şcoala medie nr. 2 Satu Mare ; Nicolae Simache — Şcoala medie „I. L. Caragiale“ Ploieşti ; Desdemonia Slavic — Şcoala medie nr. 2 Piteşti ; Virgil Stanciu — Şcoala pedagogică Cluj; Aristiţa Stoia — Şcoala medie nr. 3 Craiova ; Emilia Stoian — Şcoala medie „Anghel Saligny“ Cernavodă ; Grigore Ştefan — Şcoala pedagogică Arad ; Stoica Teodorescu — profesor pensionar Ploieşti ; Gheorghe Vasilescu — inspector Ministerul Comerţului Interior ; Irina Voichin — Şcoala medie „Nicolae Bălcescu" Ploieşti. Prin acelaşi decret au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“, clasa a II-a, 88 de tovarăşi, şi cu „Medalia Muncii“ 126 de tovarăşi. ★ In cadrul aceleiaşi solemnităţi, pentru activitate îndelungată şi merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntului superior artistic, a fost conferit : TITLUL DE „PROFESOR EMERIT AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE“ TOVARĂŞILOR: Ovidiu Drîmba — Conservatorul „C. Porumbescu" Bucureşti ; Horia Teodoru — Institutul de arte plastice „N. Grigorescu" Bucureşti ; Ion Vicol — Conservatorul „C. Porumbescu“ Bucureşti. A FOST CONFERIT ORDINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE“ CLASA A II-A, PROFESORULUI Octavian Angheluţi de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu" din Bucureşti. „ORDINUL MUNCII", CLASA A ll-A, S-A ACORDAT TOVARĂŞILOR : Pătru Demetrescu — conferenţiar Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“ Bucureşti ; Gheorghe Ghiţescu — profesor Instituitul de arte plastice „N. Grigorescu" Bucureşti. ORDINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMANE“ CLASA A I-A S-A CONFERIT PROFESORULUI : Pericle Capidan de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“ din Bucureşti. Prin acelaşi decret au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a un număr de 24 tovarăşi, iar cu ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasele a IV-a şi a V-a, 3 tovarăşi. (Agerpres). Cultivatoarele să lucreze din plin Cu mijloacele mecanice pe care le au la dispoziţie unităţile agricole — cultivatoare şi prăşitori cu tracţiune animală — în zilele bune de lucru s-ar putea prăşi mari suprafeţe cultivate cu porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr. Dar, se constată, că o bună parte din aceste utilaje nu se folosesc la întreaga lor capacitate. In raionul Făgăraş, porumbul, cartofii şi sfecla de zahăr au fost prăşite pentru a II-a oară pe 1.679, 3.960, şi respectiv 737 ha., dar nici un ha. nu s-a prăşit mecanic. Deficitare la capitolul folosirea din plin a mijloacelor mecanice sunt şi alte raioane — Sibiu, Agnita, Rupea etc. Cu utilajele S.M.T. a fost semănată o mare suprafaţă tocmai cu scopul ca întreţinerea culturilor să se facă mecanizat. De ce atunci consiliile agricole raionale şi conducerile S.M.T. nu iau măsuri în consecinţă ? In felul acesta şi lucrările de întreţinere a culturilor s-ar putea desfăşura intr-un ritm mai intens, creîndu-se astfel plantelor condiţii şi mai bune de dezvoltare. Acum, în pragul pîrguirii cerealelor păioase, starea de vegetaţie a culturilor se controlează tot mai des, în fotografie : ing. agronom Gheorghe Voinar şi brigadierul Toma Plugor de la cooperativa agricolă de producţie din Chichiş, raionul Sf. Gheorghe, în lanul de grîu, Fot©, N. CÎRSTEA.