Drum Nou, iulie 1965 (Anul 22, nr. 6376-6402)

1965-07-01 / nr. 6376

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­­lumnru ORCAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al RM.R ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6376 Joi, 1 iulie 1965 4 pagini, 25 bani LEGEA FUNDAMENTALĂ A STATULUI NOSTRU SOCIALIST în aceste zile premergătoare Con­gresului al IV-lea al partidului, zile de intensă activitate politică şi de puternic entuziasm creator, oa­menii muncii din regiunea Braşov, alături de cei de pe întreg cuprinsul patriei, au primit cu profund inte­res şi bucurie proiectul de Consti­tuţie a Republicii Socialiste Româ­nia — document care va deveni le­gea fundamentală a statului nostru socialist, întregind programul luminos al înfloririi patriei, înfăţişat de proiec­tele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului, proiectul de Constituţie reflectă adîncile prefa­ceri revoluţionare care au avut loc în ţara noastră în cele mai bine de două decenii care au trecut de la Eliberare. El prezintă tabloul unei Românii socialiste, a unei ţări în plin avînt, cu o econo­mie socialistă multilateral dezvolta­tă, în care industria cunoaşte un continuu proces de perfecţionare şi adaptare la cerinţele progresului tehnic contemporan, iar agricultu­ra socialistă pune în valoare tot mai larg marile ei rezerve. Trăim anii cînd toate regiunile ţării au fost chemate la o intensă viaţă social­­economică, cînd înfloreşte noua cul­tură socialistă, cînd creşte bunăsta­rea poporului, devenit cu adevărat liber în ţara sa, stăpîn al tuturor bu­nurilor materiale şi spirituale, al propriului său destin. Socialismul a triumfat pe deplin la oraşe şi sate. A fost lichidată pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea omului de către om. Esenţa acestor profunde transfor­mări în viaţa poporului român, este pe deplin exprimată în denumirea pe care proiectul de Constituţie o pro­pune pentru statul nostru — „Re­publica Socialistă România­, stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. A­­ceastă prevedere trezeşte în inima fiecărui fiu al ţării sentimente de bucurie şi puternică mîndrie pa­triotică. Noua denumire a patriei noastre constituie o împlinire a idea­lului pentru care au luptat şi s-au jertfit cei mai buni fii ai poporului, în frunte cu comuniştii. Pr­o­iectul de Constituţie înscrie în primul său capitol că în Româ­nia socialistă întreaga putere apar­ţine poporului. La temelia puterii populare se află alianţa frăţească muncitorească-ţărănească, unitatea de nezdruncinat dintre clasa munci­toare — clasa conducătoare a socie­tăţii — ţărănime, intelectualitate şi celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionali­tate, care construiesc orînduirea so­cialistă, creînd condiţiile trecerii la comunism. Cită deosebire între prevederile proiectului de Constituţie a Româ­niei socialiste şi constituţiile bur­gheze ! Peste un an se împlineşte un veac de cînd România a devenit un stat constituţional. Confecţionate ciuntit şi în grabă, după modelul unor constituţii străine, constituţiile României burghezo-moşiereşti serveau intereselor şi aspiraţiilor claselor ex­ploatatoare, căutau să consolideze temeliile unui stat bazat pe inegali­tate socială, pe silnicie, pe dispreţ faţă de cele mai elementare drepturi cetăţeneşti. Toate vorbele meşteşugite despre „democraţie“, despre „liber­tate" şi „egalitate" nu erau decît un paravan pentru a asigura dominaţia unei minorităţi parazitare asupra ce­lor mulţi, a maselor de oameni ai muncii, exploataţi şi asupriţi. După eliberarea patriei, în anii puterii populare, constituţiile adop­tate au marcat schimbările structu­rale ce au avut loc treptat în via­ţa poporului nostru. Devenit stăpîn pe destinele sale, pe bogăţiile ţării, poporul muncitor, condus cu înţe­lepciune de partidul comuniştilor, a adăugat an de an, noi şi însemna­te cuceriri revoluţionare pe calea făuririi vieţii sale libere, socialiste, în care democraţia a devenit un bun de care se bucură masele cele mai largi ale celor ce muncesc. Poporul este deţinător suveran al puterii. Marea Adunare Naţională şi sfatu­rile populare constituie baza între­gului sistem de organe ale statului. Această prevedere a proiectului de Constituţie, ca şi cele privind mo­dul de alegere, atribuţiile şi sis­temul de funcţionare a organelor puterii de stat reflectă cu claritate şi cu putere de convingere profun­dul democratism al orînduirii noas­tre, sudura dintre statul nostru so­cialist şi masele largi ale poporului care participă nemijlocit la rezolva­rea şi gospodărirea treburilor ţării. Exprimînd drumul de luptă stră­bătut de poporul nostru, sub stea­gul glorios al partidului, pentru cucerirea puterii din mîinile clase­lor exploatatoare şi obţinerea vic­toriei depline a socialismului, suc­cesele dobîndite sub acelaşi steag pe calea desăvîrşirii construcţiei socia­liste, proiectul de Constituţie con­sfinţeşte rolul partidului clasei mun­citoare de forţă politică conducătoa­re a întregii noastre societăţi. Este o mărturie a imensului prestigiu de care se bucură partidul în popor, a dragostei şi încrederii neţărmurite cu care acesta urmează şi înfăptu­ieşte politica partidului, în care ve­de propria sa politică, viitorul său luminos. Cuceririle revoluţionare ale po­porului nostru, orînduirea democrat­­populară au o temelie trainică — economia socialistă unitară, înteme­iată pe proprietatea socialistă a sa­(Continuare în pag. a 3-a) I I I Citiţi in pagina a 2-a In dezbatere Proiectele de Directive ale Congresului al IV-lea al partidului INVESTIJII - CONSTRUCTII IN LEGĂTURĂ CU ETERNIZAREA MEMORIEI LUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ In baza hotărîrii Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­­■ mâne, referitoare la eternizarea memo- I riei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Co­mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă organizează un concurs public pentru realizarea statuii lui Gheorghe­ Gheorghiu-Dej în Piaţa „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti şi Piaţa „Păcii" din Cluj. Concursul este deschis tuturor celor­­ ce doresc să participe individual sau în colectiv. Termenul de prezentare a machete­­­­lor este 1 decembrie 1965. Concursul este dotat cu mai multe premii. Juriul va alege din lucrările pre­miate pe acelea ce urmează a fi rea­lizate în oraşele Bucureşti şi Cluj. Totodată, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, la recomandarea ju­riului, va acorda comenzi pentru reali­zarea de busturi ale lui Gheorge­­­Gheorghiu-Dej, ce urmează a fi aşezate la instituţiile prevăzute în Hotărîrea privind eternizarea memoriei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Concurenţii pot obţine regulamentul concursului, precum şi orice alte in­formaţii necesare la Consiliul Artelor Plastice din Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Uniunea Artiştilor Plastici şi Filialele U.A.P. I Sărbătorirea „Zilei învăţătorului" Ieri dimineaţa, la Teatrul de stat din Braşov a avut loc sărbătorirea ,,Zilei învăţătorului“, la care au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, numeroase cadre di­dactice. Tovarăşul Gheorghe Dumitrescu, pre­şedintele Comitetului executiv al Sfatu­lui popular al oraşului Braşov, a arătat că : „Prin sărbătorirea „Zilei învăţă­torului poporul întreg îşi exprimă sti­ma şi dragostea caldă faţă de dascălii care şi-au închinat viaţa nobilei misiuni de a educa şi a învăţa pe copiii pa­triei, de a-i pregăti să devină construc­tori de nădejde ai unei lumi noi. In cei 20 de ani de la Eliberare, învă­ţământul a devenit o verigă importan­tă în revoluţia culturală, creînd o şcoală nouă, adaptată la cerinţele im­perioase ale dezvoltării societăţii pe drumul desăvîrşirii construcţiei socia­lismului. Prin grija partidului şi gu­vernului, an de an s-au luat măsuri pentru lărgirea bazei didactico-mate­­riale a şcolii, s-au îmbunătăţit planu­rile şi programele de învăţămînt, s-au adaptat manualele la cerinţele dezvol­tării ştiinţei, tehnicii şi culturii. Măsu­rile privitoare la învăţămînt, cuprinse în proiectul de Directive ale Congresu­lui al IV-lea al partidului demonstrează grija partidului şi totodată deschide lu­minoase perspective dezvoltării învăţă­mântului, însufleţind pe fiecare învă­ţător, profesor şi educator în nobila sa muncă“. Cinstirii ce s-a adus muncii cadrelor didactice din oraş, au răspuns în cu­vinte emoţionante tovarăşii Traian Să­­sărman, Maria Matei, Maria Tocitu, Victor Bîrsan şi Maria Gîrceag. In încheierea festivităţii închinate „Zilei învăţătorului" tovarăşul Aldea Mi­­litaru, prim-secretar al comitetului re­gional Braşov al P.M.R., a exprimat ca­drelor didactice, în numele biroului co­mitetului regional de partid, felicitări, chemând totodată cadrele din învăţămînt să răspundă şi pe mai departe, cu spo­rită însufleţire, sarcinilor măreţe ce le revin. Teatrul muzical din Braşov a pre­zentat participanţilor la festivitate co­media muzicală „Pălăria cu ... bucluc“, după Labiche. In pauze, a putut fi ad­mirată în foaierele teatrului expoziţia cuprinzând materiale didactice executate de cadrele din şcoli, în vederea îm­bunătăţirii procestului instructiv-edu­­cativ. ,,Ziua învăţătorului“ a fost sărbăto­rită cu aceeaşi­ însufleţire şi în celelalte raioane ale regiunii. Aspect de la sărbătorirea „Zilei învăţătorului" la Braşov In Intimpinarea conchisului partidului LA SLATINA -PRIMA ŞARJĂ DE ALUMINIU Miercuri, la uzina de la Slatina s-a produs prima şarjă de aluminiu. Această nouă realizare, înfăptuită în cinstea celui de-al IV-lea Congres al partidului, marchează apariţia unei noi ramuri în peisajul industrial al ţării — industria aluminiului. Ea are patru puncte nodale : exploatările de bauxită şi instalaţiile de preparare a minereului din Pădu­rea Craiului, uzina de alumină de la Oradea, instalaţii de cocs de petrol calcinat de la rafinăria din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi uzina de aluminiu de la Slatina, în prima etapă uzina de pe malul Oltului, a cărei dante­lărie de beton şi sticlă se întinde pe mulţi kilometri va pro­duce 25.000 tone de aluminiu şi aliaje. Valorificînd îm­preună cu uzina de la Oradea bauxita, importantă bogăţie naturală a ţării, întreprinderea de la Slatina va realiza blocuri, bare rotunde şi plăci din care se va obţine tablă, sîrmă şi alte produse din aluminiu. O mare parte a produc­ţiei va fi folosită în industria constructoare de maşini, la fabricarea utilajelor rezistente la coroziune, în industria ar­ticolelor metalice de uz casnic, industria electrotehnică etc. Aluminiul avînd o mare puritate (peste 99,5 la sută) este obţinut în cuve de electrozi precepţi — cel mai avansat procedeu utilizat in această ramură. Pentru asigurarea elec­trozilor necesari producţiei, în cadrul uzinei a fost con­struită o fabrică cu un înalt grad de automatizare, care a intrat în producţie în cursul acestui an. Uzina de aluminiu, realizată la un înalt nivel tehnic după proiectul furnizat de firma franceză „Pechiney", este dotată cu maşini, instalaţii şi agregate din care peste 80 la sută sunt realizate de industria noastră constructoare de mașini. Utilajul modern permite ca întregul proces tehnologic al în­treprinderii să fie mecanizat și automatizat, asigurîndu-se un consum redus de materii prime, o mare rentabilitate, fondurile investite pentru construirea uzinei urmînd să fie recuperate în mai puţin de trei ani. Noii metalurgişti au fost pregătiţi odată cu ridicarea u­­zinei prin cursuri de calificare şi specializare la întreprin­derile din ţară şi străinătate, cu procese de producţie si­milare. Capacităţile de producţie ale instalaţiilor de preparare a minereurilor, uzinele de alumină şi aluminiu au fost con­struite şi puse în funcţiune în mai puţin de doi ani de că­tre întreprinderi româneşti de construcţii şi montaj, termen relativ scurt, avîndu-se în vedere complexitatea instalaţiilor specifice acestei ramuri. (Agerpres) Autotransformatoarele de 100.000 kVA 110 kV, intrate nu de mult în funcţiune la staţia nr. 1 Braşov. Foto: GH. URSU IF] LUCRĂRI AGRICOLE URGENTE Recolta nu aşteaptă — grăbiţi pregătirile ! Specialiştii apreciază că în raionul Mediaş secerişul se va declanşa în maximum două săptămâni. Mai întîi în comunele din jurul Blajului, şi apoi, în întregul raion. Se înţelege, că o asemenea bătălie de mare însem­nătate pentru asigurarea pîinii tre­buie pregătită dinainte, cu toată răspunderea. De aceea, unităţile a­­gricole din raionul Mediaş, bazele de recepţie, S.M-T.-ul, se grăbesc să termine toate pregătirile, inclusiv reparaţiile, în cel mai scurt timp posibil. Pînă în prezent unele lu­crări pregătitoare sunt gata. Din pă­cate, altele au rămas în urmă. Marea majoritate a magaziilor au fost des­congestionate de cereale, curăţate şi dezinfectate. Laboratoarele, cu între­gul lor utilaj, aşteaptă doar începe­rea primelor analize. S-a asigurat numărul de saci necesar recoltării în cîteva zile se va asigura şi nece­sarul de saltele pentru adunatul ple­­vei. La capitolul „pregătiri terminate“ se poate aminti şi identificarea su­prafeţelor ce se vor recolta mecanic, cu coasele şi secerile, reorganizarea brigăzilor de tractoare, repartizarea oamenilor pe combine şi tractoare ; au fost numiţi coşarii etc. în schimb, nu a fost încă terminată una din cele mai importante lucrări şi anume — repararea maşinilor în S.MT. Vina, fireşte, o poartă în primul rînd conducerea S.M.T. (director Alex. Maniu). Practic, reparaţiile au început aici abia în ziua de 10 mai. De ce aşa tîrziu ? Fiindcă pînă la această dată s-au executat reparaţii la un număr de... 60 tractoare precum şi la unele maşini care s-au defectat în campa­nia de primăvară. Deci, se poate trage concluzia, că reparaţiile făcute în iarnă au fost de slabă calitate. I­a aceasta s-a adăugat şi deficienţa con­ducerii S.M.T.-ului în ce priveşte a­­sigurarea pieselor de schimb, care au fost comandate cu multă întîrziere, aşa că baza de aprovizionare n-a putut onora la timp comanda. Din aceste cauze­­le-am arătat numai pe cele principale), reparaţiile au rămas mult în urmă. Pînă în prezent, din 72 batoze au fost reparate cca. 60, iar la un număr de 12 batoze reparaţiile au fost făcute numai în proporţie de 50—60 la sută. Mai sunt de asemenea de reparat, prese de balotat, paie, garnituri­ curele, cîntare etc. In afară de reparaţii, în raion mai trebuie puse la punct şi alte amă­nunte : stabilirea ariilor, întocmirea şi definitivarea planului operativ al consiliului, organizarea instructajelor cu personalul operativ, organizarea recepţiei la utilajele gata reparate şi începerea rodajului, expedierea de îndată a maşinilor la brigăzi etc. Recoltarea cerealelor de pe cele aproape 13.000 ha. va începe cît de curînd. Deci, atenţie Mediaş ! Tre­buie terminate pregătirile cît mai urgent posibili ! Conferirea de titluri şi ordine unor cadre didactice Pentru activitate îndelungată şi mă­rite deosebite, precum şi pentru con­tribuţia adusă în dezvoltarea învăţă­­mîntului de cultură generală şi a în­­văţămîntului profesional şi tehnic, s-a conferit: TITLUL DE „ÎNVĂŢĂTOR EME­RIT AL REPUBLICII POPULARE ROMANE A TOVARĂŞILOR: Gheorghe Andreica — Şcoala gene­rală de 8 ani Căuaş — Cărei ; Aglaia Arion — Şcoala medie nr. 33 Bucu­reşti ; Agricola Aurică — Şcoala ge­nerală de 8 ani Pecineaga — Negru Vodă ; Paula Boldor — Şcoala gene­rală de 8 ani Vulcan — Petroşeni ; Maria Braşovan — Şcoala medie „Tra­ian Vuia“ Făget ; Dumitru Bucăţică — Şcoala generală de 8 ani nr. 9 Constanţa ; Maria Buiuc — Ş­coa­­la medie „Mihail Eminescu" Con­stanţa ; Constantin Ciolan — Şcoa­la generală de 8 ani Rogoz — Beiuş ; Tănase Cojocaru — vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popu­lar al oraşului Timişoara ; Dumitru Crăciun — Şcoala medie Moreni — Cîmpina ; Aristiţa Cristescu — Şcoala generală de 8 ani nr. 141 Bucureşti ; Ecaterina Dibu — Şcoala generală de 8 ani Lieşti — Galaţi; Piroşka Domokos — Şcoala medie Joseni — Gheor­­ghieni ; Gheorghe Dornescu — inspec­tor Secţiunea de învăţămînt a raionu­lui Roman ; Nicolae Dumitriu — Şcoa­la medie „Mihail Eminescu“ Iaşi ; E­­leonora Fotescu — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului ,,23 Au­gust" Bucureşti ; Dumitru Ghenoiu — Şcoala generală de 8 ani Băicoi—Cîmpi­na ; Alexandru Gheorghe — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Rupea ; Gheorghe Ghica — învăţător camiionar Smeeni — Britţu­­ Mark Hadnagy — Şcoala generală de 8 ani nr. 18 Braşov ; Ana Hartmann — Şcoala generală de 8 ani Giarmata — Timişoara ; Estera Hoza — Şcoala ge­nerală de 8 ani Feliceni — Odorhei ; Gheorghe Ilişiu — Şcoala generală de 8 ani Floreşti — Năsăud; Vasile Măie­­rean — Şcoala generală de 8 ani He­­rina — Bistriţa ; Victoria Manoliu — Şcoala generală de 8 ani Ruginoasa — Roman ; Vasîle Mihăilă — Şcoala me­die Negru Vodă ; Gheorghe Mireştean — Şcoala medie nr. 2 Reghin ; Vasile Mitu — Școala generală de 8 ani Hu­ni» — Calafat ; Nicolae Năsăudeanu — vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular al raionului Arad ; Stancu Nedea — Școala gene­rală de 8 ani Drăghiceanu — Giur­giu ; Natalia Onofriescu — Școala ge­nerală de 8 ani nr. 1 Fălticeni ; Sî­­mion Oros — învăţător pensionar Şimleul Silvaniei — Şimleu ; Ion Pa­­raschiv — Şcoala generală de 8 ani A­­limăneşti — Drăgăneşti-Olt ; Andronic Peica — şef al Secţiunii de învăţămînt a raionului Ilia ; Anton Petrescu — Şcoala generală de 8 ani nr. 10 Pi­teşti ; Elena Popescu — Şcoala medie nr. 3 Bîrlad; Ion Popescu — Şcoala generală de 8 ani Ghelmegioaia — Tr. Severin ; Victor Popescu — Şcoala ge­nerală de 8 ani Mavrodin — Alexan­dria ; Gertrud Elisabeta G. Sadler — Şcoala generală de 8 ani Cisnădioara — Sibiu ; Mihai Sălăgeanu — învăţă­tor pensionar Satu Mare ; Dumitru Sălceanu — Şcoala generală de 8 ani nr. 2 Rădăuţi ; Mihai Sandu — cer­cetător Institutul de ştiinţe pedago­gice Bucureşti ; Mihalache Solomon — Şcoala generală de 8 ani Mas­tăcăni — Bujor ; Constantin Stămulescu — Şcoa­la generală de 8 ani SUcicetrele — Rm. Vîlcea; Maria Suciu — Şcoala gene­rală de 8 ani nr. 2 Gherla ; Maria Tă­­cutu — Şcoala generală de 8 ani nr. 6 Braşov; Iosif Tamaş — Şcoala gene­rală de 8 ani Hălmagiu — Gura­­honţ ; Gherghina Tănase — Şcoala ge­nerală de 8 ani Boiştea — Moineşti; Ilie Tarcea — Şcoala generală de 8 ani Mag — Sibiu ; Alexandru Tartacan — Şcoa­la generală de 8 ani nr. 184 Bucureşti ; Nicolae Tăzlăoanu — inspector Sec­ţiunea de învăţămînt a oraşului Foc­şani ; Silvestru Toma — inspector Mi­nisterul Invăţămîntului ; Filimon Tur­­cu — Şcoala generală de 8 ani Stu­pină — Huedin ; Ion Vişan — Şcoala generală de 8 ani Giurgiţa — Bău­leşti. TITLUL DE „PROFESOR EME­RIT AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE“ TOVARĂŞILOR: Gheorghe Aman — Şcoala medie „Nicolae Bălcescu“ Piteşti; Wilhelm Barabaş — Şcoala medie Cristuru Se­cuiesc — Odorhei ; Zlate Bogdanof — metodist Ministerul Invăţămîntului ; Ion Buraga — inspector Secţiunea de învăţămînt a raionului Iaşi ; Ileana Cernescu — Şcoala medie nr. 4 Timi­şoara ; Florin Sabin Cibianu — Şcoala profesională C.F.R. Arad ; Alexandru Cojocaru — Şcoala medie Roman ; Petre Cucu — Şcoala medie nr. 3 Bu­zău ; Irina Czompo — Şcoala medie Tg. Secuiesc ; Alexandru Dabija — Şcoala medie „Nicolae Bălcescu“ Bucu­reşti ; Ioan Danielescu — profesor pen­sionar Ploieşti ; Nicolae Dumitru — Şcoala profesională „Semănătoarea“ Bucureşti ; Nicolae Enescu — cerce­tător Filiala Iaşi a Institutului de ştiin­ţe pedagogice ; Constantin Fortunes­­cu — profesor pensionar Craiova; Leontin Ghergariu — profesor pensio­nar Cluj ; Emil Vaier Giurgiuca — Şcoala medie „Dimitrie Cantemir" Bucureşti ; Emiil Greavu — Şcoala medie nr. 4 Oradea ; Kthtia* Hazgan — conferenţiar Institutul de perfec­ţionare a cadrelor didactice Iaşi ; Her­mann Ştefan Henning — Şcoala gene­rali de M­ani Agnita ; Voicu Ioan — Şcoala medie nr. 7 Galaţi ; Marioara Iordan — Şcoala medie nr. 39 Bucu­reşti ; Iulian Jura — director adjunct Ministerul Invăţămîntului ; Vasile Ma­­cavei — Şcoala medie „Bolyai Farkas" Tg. Mureş ; Constanţa Marinescu — Contrl­il şcolar agricol Fundulea — Lehliu ; Neculai Muscă — şef adjunct Secţiunea de învăţămînt a oraşului Bucureşti ; Ioan Nimiţan — Şcoala medie „Ştefan cel Mare“ Suceava; Grigore Orăşeanu — profesor pensionar Ploieşti ; Eugen Pascu — Şcoala me­die „Mihai Viteazu“ Turda ; Titu Păs­­culescu — Şcoala medie Dăbuleni — Corabia ; Ion Pătrăşcoiu — profesor pensionar Bucureşti ; Ştefan Petre — Centrul şcolar al Ministerului Indus­triei Alimentare Armăşeşti — Urziceni; Timotei Petride — Şcoala medie „Ni­colae Bălcescu" Brăila ; Adela Pop — Şcoala medie „Costache Negruzzi“ Iaşi ; Emil Popa — Şcoala medie „A­­vram Iancu“ Brad ; Octavian Popes­cu — Grupul şcolar comercial „Nico­lae Kretzulescu“ Bucureşti ; Petre Po­pescu — Şcoala medie „George Baco­­via" Bacău ; Ilie Teiuşan-Popescu — cercetător Institutul de ştiinţe pedago­gice Bucureşti ; Tuliu Racotă — Şcoa­la medie nr. 2 Sighişoara ; Ilariu Să­­ceanu — profesor pensionar Bucureşti; Vasile Sălăgeanu — Şcoala medie nr. 2 Satu Mare ; Nicolae Simache — Şcoala medie „I. L. Caragiale“ Plo­ieşti ; Desdemonia Slavic — Şcoala me­die nr. 2 Piteşti ; Virgil Stanciu — Şcoala pedagogică Cluj; Aristiţa Sto­­ia — Şcoala medie nr. 3 Craiova ; E­­milia Stoian — Şcoala medie „Anghel Saligny“ Cernavodă ; Grigore Ştefan — Şcoala pedagogică Arad ; Stoica Teodorescu — profesor pensionar Plo­ieşti ; Gheorghe Vasilescu — inspec­tor Ministerul Comerţului Interior ; Irina Voichin — Şcoala medie „Ni­colae Bălcescu" Ploieşti. Prin acelaşi decret au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“, clasa a II-a, 88 de tovarăşi, şi cu „Medalia Muncii“ 126 de tovarăşi. ★ In cadrul aceleiaşi solemnităţi, pen­tru activitate îndelungată şi merite deosebite în dezvoltarea învăţămîntu­­lui superior artistic, a fost conferit : TITLUL DE „PROFESOR EME­RIT AL REPUBLICII POPULARE ROMÂNE“ TOVARĂŞILOR: Ovidiu Drîmba — Conservatorul „C. Porumbescu" Bucureşti ; Horia Teodoru — Institutul de arte plastice „N. Grigorescu" Bucureşti ; Ion Vicol — Conservatorul „C. Porumbescu“ Bucureşti. A FOST CONFERIT ORDINUL „STEAUA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE“ CLASA A II-A, PROFE­SORULUI­­ Octavian Angheluţi de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu" din Bucureşti. „ORDINUL MUNCII", CLASA A ll-A, S-A ACORDAT TOVARĂŞI­LOR : Pătru Demetrescu — conferenţiar Institutul de arte plastice „N. Grigo­rescu“ Bucureşti ; Gheorghe Ghiţescu — profesor Instituitul de arte plastice „N. Grigorescu" Bucureşti. ORDINUL „STEAUA REPUBLI­CII POPULARE ROMANE“ CLASA A I-A S-A CONFERIT PROFE­SORULUI : Pericle Capidan de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“ din Bucureşti. Prin acelaşi decret au fost decoraţi cu „Ordinul Muncii“ clasa a IlI-a un număr de 24 tovarăşi, iar cu ordinul „Steaua Republicii Populare Române“ clasele a IV-a şi a V-a, 3 tovarăşi. (Agerpres). Cultivatoarele să lucreze din plin Cu mijloacele mecanice pe care le au la dispoziţie unităţile agricole — cultivatoare şi prăşitori cu tracţiune animală — în zilele bune de lucru s-ar putea prăşi mari suprafeţe cultivate cu porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr. Dar, se constată, că o bună parte din aceste utilaje nu se folosesc la întreaga lor ca­pacitate. In raionul Făgăraş, porumbul, cartofii şi sfecla de zahăr au fost pră­şite pentru a II-a oară pe 1.679, 3.960, şi respectiv 737 ha., dar nici un ha. nu s-a prăşit mecanic. Deficitare la capitolul folosirea din plin a mijloa­celor mecanice sunt şi alte raioane — Sibiu, Agnita, Rupea etc. Cu utilajele S.M.T. a fost semănată o mare supra­faţă tocmai cu scopul ca între­ţinerea culturilor să se facă mecanizat. De ce atunci consiliile agricole raio­nale şi conducerile S.M.T. nu iau mă­suri în consecinţă ? In felul acesta şi lucrările de între­ţinere a culturilor s-ar putea desfăşura intr-un ritm mai intens, creîndu-se ast­fel plantelor condiţii şi mai bune de dezvoltare. Acum, în pragul pîrguirii cerealelor păioase, starea de vegetaţie a culturilor se controlează tot mai des, în fotografie : ing. agronom Gheorghe Voinar şi brigadierul Toma Plugor de la cooperativa agricolă de producţie din Chichiş, raionul Sf. Gheorghe, în lanul de grîu, Fot©, N. CÎRSTEA.

Next