Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)
1965-09-17 / nr. 6442
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAl unTOD ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL BCR. ŞI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6442 Vineri, 17 sept. 1965 4 pagini, 25 bani A început semănatul griului cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Tîrnava primele 8 ha. cu grîu. în prezent, la această cooperativă se continuă pregătirea temeinică a solului pentru ca pe întreaga suprafaţă planificată semănatul să se poată face în cele mai bune condiţii agrotehnice. O importanţă deosebită acordă acestor probleme şi ţăranii cooperatori din celelalte cooperative agricole din raion. La Biertan, de exemplu, pînă acum s-au pregătit pentru semănat 160 ha. teren, la Blăjel 187 ha., la Crăciunel 200 ha., la Cirlos 135 ha., la Bratei 110 ha. etc. în cursul zilei de astăzi semănatul griului se va începe în multe din aceste unităţi. Ieri am primit vestea că ţăranii cooperatori din Moşna, raionul Mediaş, are îrceput semănatul griului de toamnă. Avînd terenul din vreme şi- bine pregătit, ei au semănat Pentru eliberarea terenului, recoltatul cartofilor trebuie intensificat Intimităţile ce aparţin de Trustul DoS Stat Braşov se lucrează, în aceste zile, la recoltatul cartofilor. Pînă în prezent această lucrare s-a efectuat pe mai bine de 2.000 ha. Acolo unde recoltatul a fost organizat temeinic, unde forţele şi mijloacele de muncă sunt utilizate raţional, s-au obţinut cele mai bune rezultate. La G.A.S. Catalina cartofii au fost recoltaţi de pe o suprafaţă de peste 360 ha., la Prejmer de pe aproape 250 ha. Suprafeţe ce reprezintă 50 şi peste 50 la sută din cele planificate, au fost recoltate şi la gospodăriile de stat Ozun, Hărman şi Feldioara, într-o serie de unităţi însă ca Sîmbăta, Şercaia, Codlea această lucrare nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor. Ţinînd seama de faptul că pe o parte din suprafaţa cultivată cu cartofi se va semăna grîu de toamnă, este necesar ca în toate unităţile, şi mai ales în cele rămase în urmă, să se intensifice recoltatul pentru a se putea pregăti grabnic terenul pentru însămînţări. 9 Lucrări urgente: V intensificarea recultării culturilor tîrzii Pregătirea solului pentru semănat Terminarea condiţionării seminţelor 9 începerea însămînţării griului Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct mitingul de la Sofia Vineri, 17 septembrie, în jurul orei 17:15, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Sofia mitingul prilejuit de vizita în Republica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cum folosim îngrăşămintele chimice Utilizarea raţională, cu eficienţă economică cît mai mare, a îngrăşămintelor chimice este o sarcină importantă, la îndeplinirea căreia fiecare inginer agronom trebuie să-şi aducă contribuţia. Datorită studiilor şi cercetărilor făcute mai ales în ultimii ani, astăzi în aproape fiecare cooperativă agricolă se cunoaşte gradul de aprovizionare a solului cu elemente fertilizante şi se pot lua măsuri practice pentru continua îmbunătăţire a fertilităţii. Deseori se pun o serie de întrebări: De ce folosim îngrăşăminte chimice ? De ce să dăm şi superfosfat cînd producţia creşte şi cu azotat ? etc., etc. Răspunsurile pe care le putem da diferă de la caz la caz. Se cunoaşte că gunoiul de grajd este un îngrăşămînt complex, cuprinzînd tot felul de elemente fertilizante, în timp ce îngrăşămintele chimice — cu excepţia celor complexe — conţin un singur element fertilizant. De aceea, folosirea izolată numai a superfosfatului sau numai a azotatului de amoniu nu este suficientă. De multe ori cînd folosim numai azotat, asistăm la o creştere frumoasă a culturii, însă la recoltare constatăm că producţia de boabe este scăzută şi afirmăm că plantele s-au şiştăvit din cauza secetei. Este oare tocmai aşa ? Nu am provocat noi această şiştăvire ? De cele mai multe ori noi sîntem vinovaţi, deoarece am creat în sol un dezechilibru prin excesul de azot, reducînd astfel rezistenţă plantelor la secetă, la unele boli criptogamice. Folosirea îndelungată şi excesivă a azotatului de amoniu duce la acidificarea solurilor, mai ales a celor cu textură uşoară. Acelaşi lucru se întîmpla şi cu superfosfatul aplicat singur pe solurile puternic acide. Se formează Ing. N. MAXIM, şeful laboratorului de agrochimie din cadrul Staţiunii experimentale agricole Braşov (Continuare în pag. a 3-a) La cooperativa agricolă din Bîrghiş, raionul Agnita, se pregăteşte terenul pentru semănat. VIZITA IN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SOFIA 16 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit : Continuîndu-şi vizita în Republica Populară Bulgaria, membrii delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., au vizitat regiunea Plovdiv. Oaspeţii români au fost însoţiţi de tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, şi Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti. în drum spre oraşul Plovdiv, membrii delegaţiei s-au oprit în localitatea Zvînicevo. Au fost vizitate serele moderne de aici, care se întind pe o suprafaţă de 20 de ha. Continuîndu-şi călătoria, membrii delegaţiei s-au oprit apoi în comuna Brestaniţa, unde au vizitat Gospodăria agricolă cooperativă de muncă „Viaţa nouă”. în piaţa din faţa căminului cultural a avut loc o întîlnire prietenească cu locuitorii comunei, care au făcut o călduroasă primire delegaţiei române. Secretarul Comitetului comunal da partid, vorbind în numele tuturor locuitorilor comunei, a salutat sosirea în această localitate a delegaţiei de partid şi guvernamentale române. In numele delegaţiei a luat cuvîntul tovarăşul .VirgilTrofin, secretar al C.C. al P.C.R. După ce i-a felicitat pe membrii cooperativei pentru rezultatele obţinute în muncă şi în gospodărirea comunei, vorbitorul a împărtăşit gazdelor din experienţa cooperativelor agricole de producţie din Republica Socialistă România, în încheiere tovarăşul Virgil Trofin a mulţumit pentru primirea călduroasă făcută delegaţiei române, subliniind că aceasta este o ex- presie a vechilor relaţii de prietenie frăţească dintre poporul român şi poporul bulgar, prietenie care se dezvoltă în prezent pe baza principiilor marxism-leninismului. După întîlnirea care a avut loc în piaţa din faţa căminului cultural, membrii delegaţiei române şi persoanele oficiale bulgare care îi însoţesc au vizitat o secţie de sortare a strugurilor pentru export, precum şi terenurile cultivate cu viţă de vie şi porumb irigat ale cooperativei. Preşedintele cooperativei, Liuben Andreev, a vorbit oaspeţilor despre rezultatele obţinute de cooperativă , al cărei specific îl formează viticultura şi pomicultura. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe harnicii cooperatori, urîndu-le să obţină în viitor succese şi mai mari spre binele membrilor gospodăriei, al întregului popor. în amintirea acestei vizite, delegaţia română a oferit daruri căminului cultural. Convoiul oficial de maşini se îndreaptă apoi spre Plovdiv. Clădirile şi străzile oraşului erau împodobite sărbătoreşte. Miile de locuitori ieşiţi să salute delegaţia purtau buchete de flori şi pancarde pe care erau înscrise cuvinte de salut la adresa poporului român, a Partidului Comunist Român, a prieteniei trainice dintre cele două popoare. Membrii delegaţiei şi persoanele oficiale bulgare care o însoţesc au urcat mai întîi pe Colina Eliberatorilor, un loc pitoresc de unde se poate admira întreaga panoramă a oraşului. Preşedintele Sfatului popular orăşenesc, I. Panev, a făcut o scurtă prezentare a oraşului şi a vorbit despre planul privind sistematizarea lui în anii viitori. Oaspeţii români s-au îndreptat apoi spre Combinatul de metale neferoase „Dimităr Blagoev“, însoţiţi Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria au oferit joi seara o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La recepţie au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Virgil Trofin, Ioan Beldean, precum şi persoanele care însoţesc delegaţia. Din partea bulgară la recepţie au participat tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Encio Staikov, membru al de inginerul şef al combinatului, Gheorghi Abrasev, membrii delegaţiei au vizitat principalele secţii de producţie, luînd cunoştinţă de procesul tehnologic de obţinere a zincului şi plumbului. Peste tot pe unde au trecut, membrii delegaţiei române au fost salutaţi cu căldură de muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea prietenească făcută şi a urat muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor, tînărului colectiv al combinatului spor în muncă şi multe bucurii în viaţa personală. Membrii delegaţiei au semnat apoi în cartea de onoare. Comitetul regional Plovdiv al P.C. Bulgar şi Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc au oferit un prînz în cinstea membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. Prînzul s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Tovarăşii Konstantin Ghiaurov, prim-secretar al Comitetului regional de partid Plovdiv, şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. La înapoierea spre Sofia, membrii delegaţiei au făcut un scurt popas la staţiunea de odihnă Boroveţ din Munţii Rila. Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Patriei, Boris Yelcev, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C.R., Pencio Kubadinski, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov şi Ivan Prîmov, secretari ai C.C. al P.C.R., Ivan Başev, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, membri ai C.C. al P.C. Bulgar, membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de artă, ştiinţă şi cultură. Erau prezenţi, de asemenea, şefi şi membri ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Bulgaria, ziarişti bulgari şi străini, în timpul recepţiei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Recepţie în cinstea delegaţiei române Sarcinile primului an al cincinalului Vă prezentăm cîteva instantanee dintr-un raid mai puţin obişnuit. Vom vizita, într-una din zilele anului 1966, întreprinderile constructoare de maşini din regiunea Braşov care realizează aproximativ a cincea parte din producţia globală pe ţară a ramurii respective. Ghidul acestei călătorii ne-a fost oferit de participanţii la dezbaterea cifrelor de plan ale primului an al cincinalului. Anul 1966 a început Aceasta a fost prima din concluziile desprinse din discuţiile constructorilor de maşini. La uzina „Tractorul“, la „Hidromecanica“, la „Independenţa“ şi „Balanţa“-Sibiu, şi nu numai acolo, viitorul an se află pe ordinea de zi, concretizîndu-se în realizările anului 1965 — pe de o parte, şi în stabilirea şi aplicarea unor măsuri tehnico-organizatorice pregătitoare — pe de altă parte, în opt luni constructorii de maşini din regiunea Braşov au realizat sarcinile de plan la producţia globală şi producţia marfă în proporţie de 102,2 şi respectiv 102,1 la sută. Au fost asimilate noi tipuri de tractoare, rulmenţi, utilaje chimice iar numeroase produse aflate în producţie au fost reproiectate şi modernizate. Au fost îndeplinite cu succes şi angajamentele privind realizarea de economii suplimentare la preţul de cost a căror valoare este de 23.344.000 lei, iar beneficiile peste plan însumează 31.355.000 lei. Aşa cum spunea Nicolae Spătaru, secretar al comitetului de partid de la uzina „Independenţa“ din Sibiu, aceste realizări au la bază competenţa sporită a organelor şi organizaţiilor de partid în conducerea activităţii economice a constructorilor de maşini. Pe baza acestei experienţe, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din ramura construcţiilor de maşini se pregătesc temeinic pentru prima zi a noului cincinal. „Sarcinile de mare răspundere pe care le-am primit — a spus Ionel Leonte, secretar al comitetului de partid de la întreprinderea de unelte şi scule din Braşov — cer o pregătire temeinică. Organizaţia de partid a întocmit un plan special de acţiune, formînd colective complexe care analizează pregătirea fabricaţiei în fiecare fază a procesului de producţie. Ca urmare s-au născut 55 de propuneri şi măsuri tehnico-organizatorice“. Asemenea măsuri au fost stabilite şi la uzina „Automecanica" din Sibiu, unde noul plan cuprinde circa 40 de obiective, la uzina „Hidromecanica“ unde eficienţa economică a propunerilor făcute se ridică la 2.380.000 lei, iar la uzina „Balanţa“ la 3.200.000 lei. Care sunt obiectivele principale ale acestor măsuri pregătitoare ? Performanţele maşinilor şi utilajelor Pe hîrtiile de cale, în atelierele de prototipuri, sau pe noile linii tehnologice, noile maşini ale cincinalului îşi fac apariţia încă de pe acum. Ele sunt aşteptate în multe dintre viitoarele obiective industriale, pe şantierele de construcţii sau în agricultură. O bună parte dintre ele sunt destinate exportului. „Producţia industriei constructoare de maşini , potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970 — va creşte cu circa 75% pînă în 1970, cu un ritm mediu anual de peste 12%. Aproximativ două treimi din cantitatea de maşini, instalaţii şi utilaje necesare înzestrării ramurilor economiei naţionale se vor obţine din producţia internă. Se va asigura îmbunătăţirea calitativă a produselor prin reproiectarea unora din cele fabricate în prezent şi prin însuşirea de noi produse cu caracteristici şi performanţe superioare“. Care vor fi performanţele tehnico-calitative ale maşinilor şi instalaţiilor ce vor fi construite în anul 1966 ? „Colectivul uzinei „Hidromecanica“ din Braşov este preocupat să realizeze la un înalt nivel calitativ noile tipuri de turbosuflante — a spus Pavel Moldovan, directorul uzinei. Vom îndeplini cu mai multă operativitate D. CRISTEA Z. FORT (Continuare în pag. a 2-a) în dezbaterea cadrelor de conducere din ramura construcţiilor de maşini Iosif Seiler, Traian Sbîrnea şi Aron Lörincz, de la fabrica „Nicovala“ Sighişoara, montează o nouă maşină de vulcanizat curele trapezoidale. Unul din noile blocuri de locuinţe date în folosinţă la Făgăraş. Atitudini străine eticii socialiste „Societatea demnităţii şi a respectului pentru semenul tău“ —r’ iată o caracteristică justificată a normelor de comportare în societatea noastră socialistă. Lipsa de respect, nepăsarea, indiferenţa faţă de om, care îşi mai găsesc afirmarea pe alocuri, sunt condamnate cu asprime de opinia publică, ca fiind rămăşiţe intolerabile ale lumii vechi în conştiinţă şi comportare. Ne aflam, deunăzi, la ghişeul pentru încheierea contractelor al magazinului de mobilă din Braşov. Lume multă. Aici, formalităţile necesită o aşteptare mai îndelungată. Singura funcţionară de la ghişeu abia dovedea să completeze formularele şi să perfecteze calculele. Nerăbdarea pusese stăpînire pe cei din rînd, cînd în biroul funcţionarei apăru o persoană care avea de rezolvat o formalitate. Bineînţeles, spiritele se precipitară. S-au găsit însă unii ca Ioan Boureanu de la întreprinderea 506 instalaţii,, Matei Lazăr de la uzina „Steagul Roşu“, Emil Stroescu de la D.R.P.O.T. care au început să debiteze spirite de prost gust, însoţite de cuvinte jignitoare, la adresa celor aflaţi în birou. Oare aceasta este o atitudine demnă de om care se respectă şi respectă pe cei din jur, chiar dacă omul de la ghişeu a încălcat regulile de deservire ? Exemple de comportare ireverenţioasă întîlnim deseori în timpul călătoriilor cu autobuzele şi troleibuzele. Reclamaţii repetate se fac pe adresa comportării şoferului Constantin Cursaru de pe traseul Steagul Roşu- Săcele. Pe lîngă faptul că rezervă locurile în autobuz după bunul plac pentru cunoscuţi, el bruschează şi insultă călătorii, adresîndu-li-se cu cuvinte injurioase, provoacă scandaluri. Atitudini nedemne se înregistrează uneori şi din partea controlorilor de bilete. Sesizînd în ziua de 9 septembrie lipsa unui bilet la un copil care a depăşit vîrsta de 5 ani, controloarea de pe traseul Codlea-Braşov s-a repezit la mama copilului, adresîndu-i cuvinte murdare. Contravenţiile presupun alte metode de rezolvare şi nu înjosirea demnităţii umane ! Norme deosebit de stricte de deservire şi comportare civilizată caracterizează în zilele noastre comerţul socialist. li sunt proprii atitudinea plină de solicitudine faţă de cumpărători. Nu de această calitate dă dovadă însă gestionarul magazinului cu articole electrice nr. 9 din Brașov, Emanoil Gewelb. La cererea justificată a unei cumpărătoare de a-i asorta lampa de birou aflată în violare, cu atrabajur existent în magazin, dînsul a refuzat să-l schimbe, manifestînd o atitudine de totală nepăsare : „Luaţi-l aşa, dacă vă place, dacă nu ...“. Inerent cumpărătoarea a fost obligată să renunţe la achiziţie, iar magazinul nu şi-a cîştigat o prea bună reputaţie. O plagă bîntuie în rîndul unor tineri „la modă“. Alcătuind un grup în frunte cu un chitarist, ei circulă pe străzi, pe aleile parcurilor „zbierînd“ în gura mare șlagăre „din import". Dacă îi mai suporţi cînd trec pe aleea de sub Tîmpa sau pe cărările lăturalnice ale dealului Warthe, este de-a dreptul un calvar să fii obligat să le asculţi zdrăngăneala ore în şir în scuarul din faţa cinematografului „Partizanul“, unde de la un timp încoace şi-au făcut sediu permanent. Consideraţia, buna cuviinţa, comportarea civilizată sunt atribute ale omului nou şi ele nu se pot împăca cu desconsideraţia, lipsa de bună cuviinţă şi atitudinea necivilizată. ALLA CAFTANAT COTIDIENE De la Ministerul Invăţămîntului Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că între 20—30 septembrie 1965 se organizează concursul de admitere la institutele pedagogice de învăţători cu durata de 2 ani — curs de zi — în următoarele localităţi : Bacău, Arad, Cluj, Galaţi, Iaşi, Sighetul Marmaţiei, Odorhei, Craiova, Buzău şi Constanţa. La concursul de admitere se pot înscrie absolvenţii şcolilor medii de cultură generală (licee) cu diplomă de maturitate. Tot la 20 septembrie 1965 se va organiza un concurs de admitere la institutele pedagogice de învăţători cu durata de 2 ani — cursuri fără frecvenţă — din următoarele localităţi : Arad, Cluj, Aiud (cu limba de predare maghiară), Galaţi, Iaşi, Sighetul Marmaţiei, Odorhei (cu limba de predare maghiară) şi Craiova. La concursul de admitere se pot înscrie absolvenţii şcolilor medii de cultură generală (licee) cu diplomă de maturitate, indiferent de vîrstă. Concursul de admitere la cursurile de zi şi fără frecvenţă constă din vizita medicală, proba de aptitudini muzicale, probe scrise şi orale la : limba şi literatura română şi aritmetica şi probă orală la istoria României. Lămuriri suplimentare se pot obţine la secretariatele institutelor pedagogice de învăţători. Parada modei in întreprindere La Fabrica de tricotaje din Braşov au avut loc contractările de produse cu reprezentanţii întreprinderilor comerciale. De data aceasta colectivul fabricii a prezentat 33 de articole de veste, pulovere, jachete pentru bărbaţi şi femei, din lînă pură, organizînd o paradă a modei cu adite produse care au fost apreciate pentru linia lor elegantă, colorit atrăgător, viu şi o bună confecţie. Noile sortimente de tricotaje se vor găsi în unităţile comerciale începînd cu sfârşitul lunii octombrie. Premiera teatrala Formaţia de teatru a Palatului culturii din Braşov prezintă mîine în premieră drama îţi 3 acte „Noaptea la drumul mare“ de Renato Lelli. Regia spectacolului o semnează George Gridănuşu, scenografia Puiu Moga. In distribuţie apar Titus Dobreseu, Ana Raicu Dobrescu (Nazi Moarcăs), Adrian Munteanu (Spiridon Nica). Spectacolul are loc la orele 20 in sala Palatului culturii. El va fi prezentat la aceeaşi oră şi duminică, 19 septembrie. .i