Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)

1965-09-17 / nr. 6442

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VAl unT­OD ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV AL BCR. ŞI AL STATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6442 Vineri, 17 sept. 1965 4 pagini, 25 bani A început semănatul griului cu ajutorul mecanizatorilor de la S.M.T. Tîrnava primele 8 ha. cu grîu. în prezent, la această cooperativă se continuă pregătirea temeinică a solului pentru ca pe întreaga su­prafaţă planificată semănatul să se poată face în cele mai bune con­diţii agrotehnice. O importanţă deosebită acordă acestor probleme şi ţăranii coope­ratori din celelalte cooperative a­­gricole din raion. La Biertan, de exemplu, pînă acum s-au pregătit pentru semănat 160 ha. teren, la Blăjel 187 ha., la Crăciunel 200 ha., la Cirlos 135 ha., la Bratei 110 ha. etc. în cursul zilei de astăzi semănatul griului se va începe în multe din aceste unităţi. Ieri am primit vestea că ţăranii cooperatori din Moşna, raionul Me­diaş, are îr­­ceput semănatul griului de toamnă. Avînd terenul din vre­me şi-­ bine pregătit, ei au semănat Pentru eliberarea terenului, recoltatul cartofilor trebuie intensificat Intimităţile ce aparţin de Trus­tul DoS Stat Braşov se lucrează, în aceste zile, la recoltatul cartofilor. Pînă în prezent această lucrare s-a efectuat pe mai bine de 2.000 ha. Acolo unde recoltatul a fost orga­nizat temeinic, unde forţele şi mij­loacele de muncă sunt utilizate ra­ţional, s-au obţinut cele mai bune rezultate. La G.A.S. Catalina car­tofii au fost recoltaţi de pe o su­prafaţă de peste 360 ha., la Prej­­mer de pe aproape 250 ha. Supra­feţe ce reprezintă 50 şi peste 50 la sută din cele planificate, au fost recoltate şi la gospodăriile de stat Ozun, Hărman şi Feldioara, într-o serie de unităţi însă ca Sîmbăta, Şercaia, Codlea această lu­crare nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor. Ţinînd seama de faptul că pe o parte din suprafaţa cultivată cu cartofi se va semăna grîu de toamnă, este necesar ca în toate unităţile, şi mai ales în cele rămase în urmă, să se intensifice recoltatul pentru a se putea pregăti grabnic terenul pentru însămînţări. 9 Lucrări urgente: V intensificarea recul­tării culturilor tîrzii­­ Pregătirea solului pentru semănat Terminarea condiţio­nării seminţelor 9 începerea însămîn­ţării griului Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct mitingul de la Sofia Vineri, 17 septembrie, în ju­rul orei 17:15, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Sofia mi­tingul prilejuit de vizita în Re­publica Populară Bulgaria a de­legaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cum folosim îngrăşămintele chimice Utilizarea raţională, cu eficienţă eco­nomică cît mai mare, a îngrăşămintelor chimice este o sarcină importantă, la îndeplinirea căreia fiecare inginer agro­nom trebuie să-şi aducă contribuţia. Datorită studiilor şi cercetărilor fă­cute mai ales în ultimii ani, astăzi în aproape fiecare cooperativă agricolă se cunoaşte gradul de aprovizionare a so­lului cu elemente fertilizante şi se pot lua măsuri practice pentru continua îmbunătăţire a fertilităţii. Deseori se pun o serie de întrebări: De ce folosim îngrăşăminte chimice ? De ce să dăm şi superfosfat cînd produc­ţia creşte şi cu azotat ? etc., etc. Răspunsurile pe care le putem da diferă de la caz la caz. Se cunoaşte că gunoiul de grajd este un îngrăşămînt complex, cuprinzînd tot felul de elemente fertilizante, în timp ce îngrăşămintele chimice — cu excepţia celor complexe — conţin un singur element fertilizant. De aceea, fo­losirea izolată numai a superfosfatului sau numai a azotatului de amoniu nu este suficientă. De multe ori cînd fo­losim numai azotat, asistăm la o creş­tere frumoasă a culturii, însă la re­coltare constatăm că producţia de boabe este scăzută şi afirmăm că plan­tele s-au şiştăvit din cauza secetei. Este oare tocmai aşa ? Nu am provocat noi această şiştăvire ? De cele mai multe ori noi sîntem vinovaţi, deoarece am creat în sol un dezechilibru prin ex­cesul de azot, reducînd astfel rezisten­ţă plantelor la secetă, la unele boli criptogamice. Folosirea îndelungată şi excesivă a azotatului de amoniu duce la acidifica­­rea solurilor, mai ales a celor cu tex­tură uşoară. Acelaşi lucru se întîmpla şi cu superfosfatul aplicat singur pe solurile puternic acide. Se formează Ing. N. MAXIM, şeful laboratorului de agrochimie din cadrul Staţiunii experimentale agricole Braşov (Continuare în pag. a 3-a) La cooperativa agricolă din Bîrghiş, raionul Agnita, se pregăteşte terenul pentru semănat. VIZITA IN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA A DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA SOFIA 16 (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit : Continuîndu-şi vizita în Republi­ca Populară Bulgaria, membrii dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu, secretar general al C.C. al P.C.R., au vizitat regiunea Plovdiv. Oaspeţii români au fost însoţiţi de tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Lîcezar Avramov, secretar al C.C. al P.C. Bulgar, şi Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulga­ria la Bucureşti. în drum spre oraşul Plovdiv, membrii delegaţiei s-au oprit în lo­calitatea Zvînicevo. Au fost vizitate serele moderne de aici, care se în­tind pe o suprafaţă de 20 de ha. Continuîndu-şi călătoria, membrii delegaţiei s-au oprit apoi în comuna Brestaniţa, unde au vizitat Gospo­dăria agricolă cooperativă de mun­că „Viaţa nouă”. în piaţa din faţa căminului cul­tural a avut loc o întîlnire priete­nească cu locuitorii comunei, care au făcut o călduroasă primire dele­gaţiei române. Secretarul Comitetului comunal da partid, vorbind în numele tutu­ror locuitorilor comun­ei, a salutat sosirea în această localitate a dele­gaţiei de partid şi guvernamentale române. In numele delegaţiei a luat cuvîn­­tul tovarăşul .Virgil­­Trofin, secre­tar al C.C. al P.C.R. După ce i-a felicitat pe membrii cooperativei pentru rezultatele obţinute în mun­că şi în gospodărirea comunei, vor­bitorul a împărtăşit gazdelor din experienţa cooperativelor agricole de producţie din Republica Socia­listă România, în încheiere tovarăşul Virgil Tro­fin a mulţumit pentru primirea călduroasă făcută delegaţiei româ­ne, subliniind că aceasta este o ex-­­ presie a vechilor relaţii de priete­­­­nie frăţească dintre poporul român şi poporul bulgar, prietenie care se dezvoltă în prezent pe baza princi­piilor marxism-leninismului. După întîlnirea care a avut loc în piaţa din faţa căminului cultu­ral, membrii delegaţiei române şi persoanele oficiale bulgare care îi însoţesc au vizitat o secţie de sor­tare a strugurilor pentru export, precum şi terenurile cultivate cu viţă de vie şi porumb irigat ale coo­perativei. Preşedintele cooperativei, Liuben Andreev, a vorbit oaspeţilor despre rezultatele obţinute de cooperativă , al cărei specific îl formează viti­cultura şi pomicultura. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe harnicii cooperatori, urîndu-le să obţină în viitor succese şi mai mari spre binele membrilor gospodăriei, al întregului popor. în amintirea acestei vizite, delegaţia română a oferit daruri căminului cultural. Convoiul oficial de maşini se în­dreaptă apoi spre Plovdiv. Clădirile şi străzile oraşului erau împodobite sărbătoreşte. Miile de locuitori ieşiţi să salute delegaţia purtau buchete de flori şi pancarde pe care erau în­scrise cuvinte de salut la adresa po­porului român, a Partidului Comu­nist Român, a prieteniei trainice dintre cele două popoare. Membrii delegaţiei şi persoanele oficiale bulgare care o însoţesc au urcat mai întîi pe Colina Eliberato­rilor, un loc pitoresc de unde se poate admira întreaga panoramă a oraşului. Preşedintele Sfatului popular oră­şenesc, I. Panev, a făcut o scurtă prezentare a oraşului şi a vorbit despre planul privind sistematizarea lui în anii viitori. Oaspeţii români s-au îndreptat apoi spre Combinatul de metale ne­feroase „Dimităr Blagoev“,­ însoţiţi Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar şi Consiliul de Mi­niştri al Republicii Populare Bul­garia au oferit joi seara o recepţie în cinstea delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Ni­colae Ceauşescu. La recepţie au participat tovară­şii Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Vir­gil Trofin, Ioan Beldean, precum şi persoanele care însoţesc delegaţia. Din partea bulgară la recepţie au participat tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C.R., pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Pre­zidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Mihailov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Encio Staikov, membru al de inginerul şef al combinatului, Gheorghi Abrasev, membrii delega­ţiei au vizitat principalele secţii de producţie, luînd cunoştinţă de pro­cesul tehnologic de obţinere a zin­cului şi plumbului. Peste tot pe unde au trecut, membrii delegaţiei române au fost salutaţi cu căldură de muncitori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea priete­nească făcută şi a urat muncitori­lor, tehnicienilor şi inginerilor, tî­­nărului colectiv al combinatului spor în muncă şi multe bucurii în viaţa personală. Membrii delegaţiei au semnat apoi în cartea de onoare. Comitetul regional Plovdiv al P.C. Bulgar şi Comitetul executiv al Sfatului popular orăşenesc au oferit un prînz în cinstea membrilor dele­gaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. Prîn­­zul s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Tovarăşii Konstantin Ghiaurov, prim-secretar al Comitetului regio­nal de partid Plovdiv, şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. La înapoierea spre Sofia, membrii delegaţiei au făcut un scurt popas la staţiunea de odihnă Boroveţ din Munţii Rila. Biroului Politic al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Patriei, Boris Yelcev, mem­bru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.C.R., Pencio Kubadinski, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Lîcezar Avramov şi Ivan Prîmov, secretari ai C.C. al P.C.R., Ivan Başev, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bul­garia la Bucureşti, membri ai C.C. al P.C. Bulgar, membri ai guvernului, conducători ai organizaţiilor obş­teşti, generali şi ofiţeri superiori, oameni de artă, ştiinţă şi cultură. Erau prezenţi, de asemenea, şefi şi membri ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Bulgaria, ziarişti bulgari şi străini, în timpul recepţiei, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, tovarăşii Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu au rostit toas­turi. Recepţie în cinstea delegaţiei române Sarcinile primului an al cincinalului Vă prezentăm cîteva instan­tanee dintr-un raid mai puţin obişnuit. Vom vizita, într-una din zilele anului 1966, în­treprinderile constructoare de maşini din regiunea Braşov care realizează aproximativ a cincea parte din producţia glo­bală pe ţară a ramurii res­pective. Ghidul acestei călăto­rii ne-a fost oferit de partici­panţii la dezbaterea cifrelor de plan ale primului an al cinci­nalului. Anul 1966 a început Aceasta a fost prima din con­cluziile desprinse din discuţiile con­structorilor de maşini. La uzina „Trac­­torul“, la „Hidromecanica“, la „Inde­pendenţa“ şi „Balanţa“-Sibiu, şi nu numai acolo, viitorul an se află pe ordinea de zi, concretizîndu-se în realizările anului 1965 — pe de o parte, şi în stabilirea şi apli­carea unor măsuri tehnico-organi­­zatorice pregătitoare — pe de altă parte, în opt luni constructorii de maşini din regiunea Braşov au reali­zat sarcinile de plan la producţia glo­bală şi producţia marfă în proporţie de 102,2 şi respectiv 102,1 la sută. Au fost asimilate noi tipuri de trac­toare, rulmenţi, utilaje chimice iar numeroase produse aflate în produc­ţie au fost reproiectate şi moderni­zate. Au fost îndeplinite cu succes şi angajamentele privind realizarea de e­­conomii suplimentare la preţul de cost a căror valoare este de 23.344.000 lei, iar beneficiile peste plan însu­mează 31.355.000 lei. Aşa cum spunea Nicolae Spătaru, secretar al comitetului de partid de la uzina „Independenţa“ din Sibiu, aceste realizări au la bază competen­ţa sporită a organelor şi organizaţiilor de partid în conducerea activităţii e­­conomice a constructorilor de maşini. Pe baza acestei experienţe, muncito­rii, inginerii şi tehnicienii din ramura construcţiilor de maşini se pregătesc temeinic pentru prima zi a noului cin­cinal. „Sarcinile de mare răspundere pe care le-am primit — a spus Io­nel Leon­te, secretar al comitetului de partid de la întreprinderea de unelte şi scule din Braşov — cer o pregătire temeinică. Organizaţia de partid a întocmit un plan special de ac­ţiune, formînd colective complexe care analizează pregătirea fabricaţiei în fie­care fază a procesului de producţie. Ca urmare s-au născut 55 de propu­neri şi măsuri tehnico-organizatorice“. Asemenea măsuri au fost stabilite şi la uzina „Automecanica" din Sibiu, unde noul plan cuprinde circa 40 de obiective, la uzina „Hidromecanica“ unde eficienţa economică a propuneri­lor făcute se ridică la 2.380.000 lei, iar la uzina „Balanţa“ la 3.200.000 lei. Care sunt obiectivele principale ale acestor măsuri pregătitoare ? Performanţele maşinilor şi utilajelor Pe hîrtiile de cale, în atelierele de prototipuri, sau pe noile linii tehno­logice, noile maşini ale cincinalului îşi fac apariţia încă de pe acum. Ele sunt aşteptate în multe dintre viitoarele obiective industriale, pe şan­­tierele de construcţii sau în agricul­tură. O bună parte dintre ele sunt destinate exportului. „Producţia industriei constructoare de maşini , potrivit Directivelor Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Român cu privire la dez­voltarea economiei naţionale în pe­rioada 1966—1970 — va creşte cu cir­ca 75% pînă în 1970, cu un ritm mediu anual de peste 12%. Aproximativ două treimi din cantita­tea de maşini, instalaţii şi utilaje ne­cesare înzestrării ramurilor economiei naţionale se vor obţine din producţia internă. Se va asigura îmbunătăţirea calitativă a produselor prin re­­proiectarea unora din cele fabricate în prezent şi prin însuşirea de noi produse cu caracteristici şi per­formanţe superioare“. Care vor fi performanţele tehnico-calitative ale maşinilor şi instalaţiilor ce vor fi construite în anul 1966 ? „Colectivul uzinei „Hidromecanica“ din Braşov este preocupat să reali­zeze la un înalt nivel calitativ noile tipuri de turbosuflante — a spus Pa­­vel Moldovan, directorul uzinei. Vom îndeplini cu mai multă operativitate D. CRISTEA Z. FORT (Continuare în pag. a 2-a) în dezbaterea cadrelor de conducere din ramura construcţiilor de maşini Iosif Seiler, Traian Sbîrnea şi Aron Lörincz, de la fabrica „Nicovala“ Si­ghişoara, montează o nouă maşină de vulcanizat curele trapezoidale. Unul din noile blocuri de locu­inţe date în folosinţă la Făgăraş. Atitudini străine eticii socialiste „Societate­a demnităţii şi a respec­tului pentru semenul tău“ —r’ iată o caracteristică justificată a normelor de comportare în societatea noastră socia­listă. Lipsa de respect, nepăsarea, indi­ferenţa faţă de om, care îşi mai găsesc afirmarea pe alocuri, sunt condamnate cu asprime de opinia publică, ca fiind rămăşiţe intolerabile ale lumii vechi în conştiinţă şi comportare. Ne aflam, deunăzi, la ghişeul pentru încheierea contractelor al magazinului de mobilă din Braşov. Lume multă. Aici, formalităţile necesită o aştep­tare mai îndelungată. Singura funcţio­nară de la ghişeu abia dovedea să completeze formularele şi să perfecteze calculele. Nerăbdarea pusese stăpînire pe cei din rînd, cînd în biroul funcţio­narei apăru o persoană care avea de rezolvat o formalitate. Bineînţeles, spi­ritele se precipitară. S-au găsit însă unii ca Ioan Boureanu de la întreprinderea 506 instalaţii,, Matei Lazăr de la uzina „Stea­gul Roşu“, Emil Stroescu de la D.R.P.O.T. care au început să debi­teze spirite de prost gust, însoţite de cuvinte jignitoare, la adresa celor a­­flaţi în birou. Oare aceasta este o atitudine demnă de om care se res­pectă şi respectă pe cei din jur, chiar dacă omul de la ghişeu a încălcat re­gulile de deservire ? Exemple de comportare ireveren­ţioasă întîlnim deseori în timpul călă­toriilor cu autobuzele şi troleibuzele. Reclamaţii repetate se fac pe adresa comportării şoferului Constantin Cursaru de pe traseul Steagul Roşu- Săcele. Pe lîngă faptul că rezervă locu­rile în autobuz după bunul plac pen­tru cunoscuţi, el bruschează şi insul­tă călătorii, adresîndu-li-se cu cuvinte injurioase, provoacă scandaluri. Atitudini nedemne se înregistrează uneori şi din partea controlorilor de bilete. Sesizînd în ziua de 9 septem­brie lipsa unui bilet la un copil care a depăşit vîrsta de 5 ani, controloarea de pe traseul Codlea-Braşov s-a repe­zit la mama copilului, adresîndu-i cu­vinte murdare. Contravenţiile presu­pun alte metode de rezolvare şi nu înjosirea demnităţii umane ! Norme deosebit de stricte de deser­vire şi comportare civilizată caracte­rizează în zilele noastre comerţul so­cialist. li sunt proprii atitudinea plină de solicitudine faţă de cumpărători. Nu de această calitate dă dovadă însă gestionarul magazinului cu articole electrice nr. 9 din Brașov, Emanoil Gewelb. La cererea justificată a unei cumpărătoare de a-i asorta lampa de birou aflată în vio­lare, cu atr­abajur existent în magazin, dînsul a refuzat să-l schimbe, manifestînd o atitudine de totală nepăsare : „Luaţi-l aşa, dacă vă place, dacă nu ...“. Inerent cumpă­­rătoarea a fost obligată să renunţe la achiziţie, iar magazinul nu şi-a cîşti­­gat o prea bună reputaţie. O plagă bîntuie în rîndul unor ti­neri „la modă“. Alcătuind un grup în frunte cu un chitarist, ei circulă pe străzi, pe aleile parcurilor „zbie­­rînd“ în gura mare șlagăre „din im­port". Dacă îi mai suporţi cînd trec pe aleea de sub Tîmpa sau pe cărările lăturalnice ale dealului Warthe, este de-a dreptul un calvar să fii obligat să le asculţi zdrăngăneala ore în şir în scuarul din faţa cinematografului „Partizanul“, unde de la un timp în­coace şi-au făcut sediu permanent. Consideraţia, buna cuviinţa, com­portarea civilizată sunt atribute ale omului nou şi ele nu se pot împăca cu desconsideraţia, lipsa de bună cuviinţă şi atitudinea necivilizată. ALL­A CAFTANAT COTIDIENE De la Ministerul Invăţămîntului Se aduce la cunoştinţă celor inte­resaţi că între 20—30 septembrie 1965 se organizează concursul de admitere la institutele pedagogice de învăţători cu durata de 2 ani — curs de zi — în următoarele locali­tăţi : Bacău, Arad, Cluj, Galaţi, Iaşi, Sighetul Marmaţiei, Odorhei, Craio­va, Buzău şi Constanţa. La concursul de admitere se pot înscrie absol­venţii şcolilor medii de cultură ge­nerală (licee) cu diplomă de matu­ritate. Tot la 20 septembrie 1965 se va organiza un concurs de admitere la institutele pedagogice de învăţători cu durata de 2 ani — cursuri fără frecvenţă — din următoarele locali­tăţi : Arad, Cluj, Aiud (cu limba de predare maghiară), Galaţi, Iaşi, Sighe­tul Marmaţiei, Odorhei (cu limba de predare maghiară) şi Craiova. La concursul de admitere se pot înscrie absolvenţii şcolilor medii de cultură generală (licee) cu diplomă de ma­turitate, indiferent de vîrstă. Concursul de admitere la cursurile de zi şi fără frecvenţă constă din vizita medicală, proba de aptitudini muzicale, probe scrise şi orale la : limba şi literatura română şi aritme­tica şi probă orală la istoria Româ­niei. Lămuriri suplimentare se pot ob­ţine la secretariatele institutelor pe­dagogice de învăţători. Parada modei in întreprindere La Fabrica de tricotaje din Bra­şov au avut loc contractările de produse cu reprezentanţii întreprin­derilor comerciale. De data ac­easta colectivul fabricii a prezentat 33 de articole de veste, pulovere, jachete pentru bărbaţi şi femei, din lînă pură, organizînd o paradă a mo­dei cu adite produse care au fost apreciate pentru linia lor elegantă, colorit atrăgător, viu şi o bună con­fecţie. Noile sortimente de tricotaje se vor găsi în unităţile comerciale în­­cepînd cu sfârşitul lunii octombrie. Premiera teatrala Formaţia de teatru a Palatului culturii din Braşov prezintă mîine în premieră drama îţi 3 acte „Noaptea la drumul mare“ de Re­­nato Lelli. Regia spectacolului o semnează George Gridănuşu, scenografia Puiu Moga. In distribuţie apar Titus Do­­breseu­, Ana Raicu Dobrescu (Nazi Moarcăs), Adrian Munteanu (Spiri­don Nica). Spectacolul are loc la orele 20 in sala Palatului culturii. El va fi pre­zentat la aceeaşi oră şi duminică, 19 septembrie. ­.i

Next