Drum Nou, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6454-6480)
1965-10-19 / nr. 6469
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INIŢIVAI um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PCP “ Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6469 Marți, 19 octombrie 1965 4 pagini, 25 bani ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA ADUNĂRILOR DE ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID DIN ORAŞUL MEDIAŞ CU EXIGENŢĂ ŞI PRINCIPIALITATEPARTINICĂ Munca de partid presupune creaţie continuă, să nu te mulţumeşti azi cu ceea ce ai realizat ieri, mîine cu ceea ce ai făcut astăzi. Fiecare fapt trebuie examinat cu o înaltă exigenţă, trebuie căutată perspectiva de a munci mai bine. Iată spiritul în care se desfăşoară adunările de dare de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid din oraşul Mediaş. Făcînd bilanţul rezultatelor dobîndite pînă acum, dările de seamă, participanţii la discuţii, stabilesc căile şi metodele de muncă pentru ca sarcinile prevăzute de Congresul al IX-lea al P.C.R. să fie traduse în fapt. în oraşul Mediaş au avut loc pînă în prezent adunări de dare de seamă şi alegeri în peste 50 de organizaţii de bază. Ce concluzii se desprind ? Din noianul de probleme — esenţialul! La atelierul de pictură al fabricii „Vitrometan“ darea de seamă a arătat numeroase rezultate dobîndite în acest an ; membrii de partid au muncit mai bine la locurile lor de muncă, au reuşit să mobilizeze şi pe ceilalţi muncitori la creşterea producţiei şi productivităţii muncii , a fost îndrumată mai eficient activitatea grupelor sindicale. Datorită susţinutei munci politico-educative organizaţia de bază s-a întărit numeric şi calitativ, prin primirea în partid a celor mai buni muncitori, bine pregătiţi profesional, cu un orizont politic corespunzător, cu o conduită morală exemplară. La un moment dat însă în faţa comuniştilor a fost pusă această întrebare : „Dar calitatea produselor Intr-adevăr, la acest capitol lucrurile nu au stat întotdeauna cel mai bine. Şi aşa după cum s-a arătat în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al IX-lea, organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii trebuie să se preocupe necontenit pentru a ridica fiecare produs la nivelul celor mai bune realizări pe plan internaţional. De la acest considerent s-a pornit atunci cînd s-a stabilit ca darea de seamă să ceară membrilor de partid părerea asupra felului cum trebuie muncit mai departe, cum pot fi înlăturate neajunsurile care s-au făcut simţite. Comuniştii avînd clar în faţă problemele cărora trebuie să le dea răspunsul, au arătat un spirit critic şi autocritic cum s-a muncit, ce se poate face pentru înlăturarea lipsurilor. — Pînă acum noi am obţinut rezultate bune, arăta comunista Ana Sîrbu. Nu este însă mai puţin adevărat că am avut şi deficienţe. In primul rînd, unii dintre noi nu am intervenit la timp atunci cînd în jurul nostru se iveau abateri de la tehnologie, n-am desfăşurat o susţinută muncă politică de la om la om pentru ca fiecare muncitor să pună la inimă problema calităţii. Rînd pe rînd comuniştii au arătat, pe locuri de muncă, ce trebuie făcut ca producţia să se desfăşoare mai bine : secţiile de prelucrare să livreze ritmic vasele de sticlă, cu muncitorii sortatori să se organizeze cursuri de ridicare a calificării, conducerea secţiei să organizeze mai bine controlul pe faze. Prezenţa problemelor esenţiale care se cer rezolvate, caracterul de lucru al adunărilor, a fost specific şi altor organizaţii de bază. De pildă, la întreprinderea „8 Mai“, în organizaţia de bază din secţia curele au fost evidenţiate numeroase fapte rodnice din activitatea colectivului. în acest an, prin reducerea consumurilor specifice au fost obţinute economii la preţul de cost în valoare de 196.000 lei. Dar aceste rezultate — se sublinia în darea de seamă — pot fi şi mai bune. O cerinţă în acest sens este îmbunătăţirea muncii politice de masă pentru ca fiecare muncitor să dea o mai mare atenţie reducerii consumurilor specifice. Nu întotdeauna fiecare măsură pe care a elaborat-o biroul organizaţiei de bază a fost explicată pe larg masei largi de muncitori, ingineri şi tehnicieni. Noi am avut unele greutăţi cu respectarea tehnologiei. Membrii de partid Gyeled Francisc, Szász Ştefan şi alţii, puteau munci mai mult pentru ca la fiecare fază să se respecte cu rigurozitate consumurile specifice — arăta în intervenţia sa comunistul Ion Biltz. Nici gazeta de perete nu a creat întotdeauna opinie de masă împotriva neajunsurilor — a întregit ideea Maria Iuga. N-a pus degetul pe rană atunci cînd intr-un loc sau altul de muncă erau lipsuri care influenţau negativ producţia. Ea nu trebuie să se piardă în generalităţi, ci să fie ca un semnal şi un mijloc de mobilizare a atenţiei şi efortului întregului colectiv pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi creşterea productivităţii muncii. Ce a făcut gazeta noastră de perete ? Aceasta a dezbătut teme pe care noi le găsim de obicei în presa de specialitate şi, fireşte, acolo sunt tratate mai pe larg, le înţelegi mai bine. Acest fel de a munci este rezultatul faptului că biroul organizaţiei de bază nu a îndrumat şi controlat îndeaproape activitateacolectivului gazetei de perete. Aşadar, dezbaterea problemelor cheie, analizarea lor prin prisma muncii de partid sunt cerinţe de care trebuie să ţinem seama în fiecare organizaţie de bază. A procedat în felul acesta organizaţia de bază nr. 6 de la uzina „Automecanica“ ? Nu. Darea de seamă cuprindea multe cifre şi date tehniciste, înşirate ca intr-un raport administrativ, nu se făcea o analiză a rezultatelor muncii şi deficienţelor manifestate prin prisma muncii politice. Fără îndoială că o astfel de prezentare a lucrurilor nu putea să ducă la dezbateri fructuoase. Şi chiar aşa s-a întîmplat. Vorbind despre planul de aprovizionare, despre ridicarea calificării profesionale a muncitorilor din fabricaţie şi alte probleme, unii comunişti au excelat în generalităţi, în timpul dezbaterilor tovarăşul care conducea adunarea a intervenit arătînd comuniştilor că ei trebuie să se refere la problemele specifice activităţii lor, cum şi-au îndeplinit sarcinile profesionale, ce trebuie să facă organizaţia de bază pentru întărirea muncii politico-educative. Este adevărat că după aceea discuţiile au fost mai rodnice. Nu era însă firesc ca sprijinul comitetului de partid să se facă simţit încă din perioada de pregătire a dării de seamă ? Punctul de vedere Simţămîntul că fiecare membru de partid este răspunzător nu numai de felul cum îşi îndeplineşte sarci-DUMITRU TOLCIU, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Mediaş I. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) în cuprinsul ziarului: Sport (pag- a 2-a) Creşterea patrimoniului artistic al Muzeului regional (pag. a 3-a) Filmele săptăminii (pag. a 3-a) Mitinguri şi demonstraţii împotriva acţiunilor S.U.A. înVietnam (pag. a 4-a) Grave tulburări la Buenos Aires (pag- a 4-a) Componenţa noului guvern congolez (pag- a 4-a) „Gemenii“ din cartierul Steagul Roşu Braşov. Foto : GH. BĂNUŢĂ II 0 I III Controlorul C.T.C. Constantin Linţă, şeful de echipă Constantin Drăgănescu şi muncitorul Gheorghe Braşov, controlînd calitatea elemenţilo, indiaioarele I.D.E. Filimonde, la Fabrica de radiatoare şi cabluri foto : GH. BĂNUŢĂ ii mmm De ce se tărăgănează treierişul trifolienelor ? Dacă recoltatul trifolienelor se apropie de sfîrşit în regiune, în schimb treierişul acestora este rămas mult în urmă. Pînă în prezent, din cantitatea de trifoi recoltată s-a treierat 44,5 la sută, iar din lucerna 43,8 la sută. Mai avansate sunt raioanele Mediaş şi Sibiu. Sub posibilităţi se desfăşoară treierişul trifoiului în ra it R I F O I ionul Tg. Secuiesc şi localităţile ce aparţin de oraşul Braşov. Sunt necesare măsuri din partea consiliilor agricole şi a specialiştilor din unităţi pentru impulsionarea treierişului . Iată cum se prezintă situaţia treierişului la trifoi şi lucernă la data de 17 octombrie : LUCERNA Total pe regiune: 44,5 la sută Total pe regiune : 43,8 la sută 1. Mediaş 80,1 la sută 1. Sibiu 76,3 la sută 2. Sibiu 71,9 la sută 2. Mediaş 75,2 la sută 3. Agnita 61,3 la sută 3. Agnita 68,2 la sută 4. Sf.Gheorghe 40,7 la sută 4. Sighişoara 46,8 la sută 5. Sighişoara 40,4 la sută 5. Sf. Gheorghe 44,0 la sută 6. Rupea 32,9 la sută6. Or. Braşov 16,1 la sută 7. Făgăraş 20,9 la sută 7. Tg. Secuiesc 15,4 la sută 8. Tg. Secuiesc 18,7 la sută 8. Rupea 13,1 la sută 9. Or. Braşov 12,0 la sută 9. Făgăraş n-are plan Preluarea cartofilor în pas cu recoltatul In ultimele zile recoltatul cartofilor se desfăşoară cu o tot mai mare intensitate. în comunele ce aparţin oraşului Braşov precum şi în raioanele Agnita, Mediaş, Rupea, Sighişoara şi Sf. Gheorghe recoltatul se apropie de sfîrşit. în ritmul cu care a început să se lucreze există posibilitatea ca recoltatul să se încheie în întreaga regiune cît de curînd. Concomitent, se desfăşoară şi lucrările de recepţionare şi preluare a cartofilor contractaţi La sfîrşitul săptăminii trecute viteza de preluare a sporit în cadrul multor centre, dar aceasta încă nu poate fi mulţumitoare. Măsuri njai...energice sunt necesare în special în raioanele FĂGĂRAŞ şi TG. SECUIESC unde cantităţile predate sunt mici în raport cu prevederile înscrise în contracte şi cu suprafeţele recoltate. Acţiunea de preluare a cartofilor trebuie să se desfăşoare peste tot în regiune în ritmul iniţial stabilit. Pentru aceasta însă, organele U.R.C.C. sunt chemate să ia măsurile cuvenite. DUPĂ CE A PLECAT COMISIA ! S-au intilnit la fabrica „Libertatea“ din Sibiu a cărei curte prezintă tabloul unui important şantier. Creste capacitatea secţiilor, se modernizează, s-au amenajat noi laboratoare. Cei cinci oaspeţi ai fabricii sunt specialişti în industria textila, ingineri şi tehnicieni, cu o bogată experienţă tehnică, pricepuţi în conducerea şi organizarea producţiei. Acest grup de specialişti a fost condus de inginerul Toma Popa, directorul fabricii „Drapelul Roşu“. Vizita - organizată de comitetul orăşenesc de partid -- avea ca scop analiza cauzelor care au provocat refuzuri de produse din partea beneficiarilor. A devenit o practică în activitatea comisiilor economice ale comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid de a forma colective de specialişti pentru a ajuta — in urma unor analize tehnico-economice competente — organizaţiile de partid şi conducerile tehnico-administrative din întreprinderile care întîmpină unele greutăţi in realizarea sarcinilor de plan. Uneori însă ajutorul nu-şi atinge decit in parte ţinta, şi aceasta pentru că măsurile recomandate — deşi recunoscute ca fiind rezerve valoroase ale producţiei — rămân totuşi în carnetele de notiţe ale participanţilor la şedinţa în care colectivul de specialişti işi prezintă concluziile. Mai intii despre politeţea gazdelor După primul trimestru valoarea refuzurilor la fabrica „Libertatea” se îndrepta vertiginos către un milion. Poate că acest fapt nu ar fi fost de ajuns, dar bilanţul lunii aprilie a adus un argument nou : beneficiarii au refuzat alte produse în valoare de încă 1.364.000 lei. Dacă la toate acestea se adaugă şi faptul că în anul trecut numai refuzurile pentru slaba calitate a unor produse s-au ridicat la 2.000.000 lei, apare cît se poate de oportună hotărîrea comitetului orășenesc de partid de a da un ajutor mai concret textiliștilor de la fabrica „Libertatea“. Ca urmare, un colectiv de specialiști din alte întreprinderi a fost invitat să-şi spună cuvîntul cu competenţă şi obiectivitate. Analiza rezervelor producţiei solicită, se înţelege, o muncă intensă, plină de o mare răspundere. Ea cere eforturi, o bună organizare, dăruire, spirit creator. Fireşte că o asemenea analiză mai are şi scopul de a facilita un schimb de experienţă între gazde şi oaspeţi. Dar să ne întoarcem în zilele primăvăraticului mai cînd a avut loc analiza de faţă. După o vizită prin secţiile şi serviciile fabricii, oaspeţii şi-au spus părerea despre cele văzute, au evidenţiat metodele bune, au recomandat unele măsuri. Gazdele au ascultat cu toată atenţia şi la sfîrşit, cu politeţe, au adresat călduroase mulţumiri pentru ajutorul primit. Ce s-a întîmplat între timp ? Pe o ureche intră şi pe alta iese L-am invitat pe conducătorul grupului de specialişti să ne însoţească în fabrică, propunîndu-i să parcurgă împreună cu noi traseul din primăvară. Inginerul Popa Toma ne-a răspuns cu amabilitate, mărturisindu-şi dorinţa de a vedea aplicate in viaţă recomandările făcute altădată. — Cînd am venit atunci, aveaţi un plan de măsuri tehnico-organizatorice cu 54 de obiective. Dar acum ? — Tot 54 ! — răspunde inginerul șef, Ștefan Adam. Inginerul Toma s-a gîftdit cu părere de rău la uina din recomandările făcute : împrospătarea în continuare a planului de măsuri pentru calitate, produselor cu obiective noi. La rîndul nostru prebăm: oare în aceste cinci luni producţia nu a mai cerut nici un fel de intervenţii tehnice şi organ''.nforice ? Faptul este incredibil. — La unele măsuri nerealizate, deşi au termene scadente în primul trimestru, urmează să se asigure o realizare grabnică ! — au mai recomandat participanţii la analiză. La serviciul tehnic, consultînd planul, avem surpriza nerealizării în continuare a unor măsuri aparţinînd primelor luni ale anului. Ele constituie semne de întrebare pentru mecanicul-şef, inginer Richard Wittenberger, şi pentru şefii secţiilor în care urmau să fie aplicate. La ţesătorie o rugăm pe inginera Viorica Gîrleanu să ne spună cum s-au îndeplinit în secţie măsurile stabilite. — Noi le-am aplicat pe toate — afirmă dînsa. Dar atunci cînd discutăm, pe rînd, obiectivele prevăzute, se constată că linele dintre ele au fost realizate numai parţial. Planul a rămas şi aici o piesă de dosar imuabilă. Faţă de 20 la sută produse de prima calitate, secţia a realizat numai 18, dar planului nu i se aduc nici un fel de îmbunătăţiri care să contribuie la încadrarea producţiei secţiei în limitele prevăzute. — Am mai recomandat să se organizeze cursuri cu lucrătorii de la control — ne informează inginerul Pora. Stăm deci de vorbă cu Maria Vinţan, adjunct al șefului serviciului control tehnic de calitate . — Noi facem instructaje cu controlorii. Acestea se fac în mod obișnuit. Dar recomandarea specialiştilor avea în vedere o formă bine organizată, cu un plan tematic de pregătire în perspectivă, cu teme stabilite pe baza consultării cursanţilor, specialiştilor din fabrică, solicitîndu-se lectori şi din afara serviciului, specialişti în tehnologia diferitelor secţii, făcîndu-se organizat verificarea gradului de asimilare a celor predate, şi aşa mai departe. Inginerul Popa Tudor încearcă să afle ce s-a întîmplat cu o altă indicaţie : — Cu prilejul analizei, am discutat despre faptul că sînt necesare măsuri pentru reducerea procentului de cupoane. — S-au luat ! — ne asigură inginerul șef. Rezultatul: la data vizitei colectivului de specialiști procentul de cupoane era de 0,39, în trimestrul următor — 0,60, în prezent — 0,40 ; în continuare deci peste 0,32 la sută, cît a fost media anului trecut. Atunci pentru ce au mai adresat gazdele mulţumiri celor care au făcut analiza ? Al patrulea unghi al unui., triunghi Inginerul şef, Adam Ştefan, ne împărtăşeşte sinteza elementelor asupra care ia conducerea fabricii D. CRISTEA şi S. SCHMIDT (Continuare în pag. a 3-a) INERETUL RASPUNDERILE LUI Ieri, în oraşul Zărneşti, a avut loc, din iniţiativa Comitetului orăşenesc U.T.C. Braşov, un interesant simpozion. Cu acest prilej, cinematograful ,,Partizanul” şi clubul uzinei „6 Martie" din Zărneşti au prezentat filmul „A cui e vina !” — producţie a studioului. Alexandru Sabia din Bucureşti — şi respectiv procesul literar al piesei de teatru „E vinovată Mana Serafin Cu acest prilej au vorbit despre răspunderile majore ce revin generaţiei tinere în societatea socialistă, profesorul Silvestru Patiţa şi jurista Magdalena Grigoriu. A. Grăbiţi recoltatul porumbului... în urma controalelor efectuate în aceste zile în lanurile de porumb, specialiştii au tras concluzia că porumbul a ajuns la maturitate şi deci se poate recolta din plin. Culesul a început în toate raioanele cultivatoare de porumb, însă ritmul de lucru nu poate fi socotit mulţumitor. între 15 şi 17 octombrie, în gospodăriile de stat şi cooperativele agricole de producţie au fost recoltate numai 359 ha. în această perioadă destul de propice culesului, în raionul Făgăraş nu s-a recoltat nici un ha. de porumb, iar în raionul Rupea doar un singur hectar. Este adevărat că în raioanele amintite, şi cu deosebire în Făgăraş, mai sunt de recoltat mari suprafeţe de sfeclă de zahăr, însă, printr-o mai bună organizare a muncii şi mobilizarea tuturor forţelor la lucru se pot cuprinde şi lucrările de recoltare şi transportare a porumbului. Pînă la 17 octombrie, în G.A.S. şi cooperativele agricole s-au recoltat peste 2.800 ha. porumb. Avînd în vedere suprafaţa mare de porumb existentă în unităţile agricole şi timpul înaintat, trebuie luate măsuri pentru culesul lui şi eliberarea de îndată a suprafeţelor care urmează a fi arate şi semănate în primăvară. ...şi al sfeclei de zahăr Din cele 14.145 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, au fost recoltate pînă în seara zilei de 17 octombrie 7.602 ha. în raioanele Mediaş, Sighişoara, Rupea şi Sibiu, sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 93, 86,7, 75,7 şi respectiv 73,9 la sută din plan. în cooperativele agricole din raionul Tg. Secuiesc şi cele ce aparţin de oraşul Braşov, recoltatul sfeclei s-a făcut în proporţie de numai 23,4 la sută din plan. Din această cauză, procentul realizat pe regiune este mic. N-a ajuns oare sfecla peste tot la maturitate ? Despre aşa ceva nu poate fi vorba. în schimb se poate vorbi de slaba organizare a muncii, de faptul că în unele cooperative nu sunt mobilizate toate forţele la lucru. Destul de slab se stă şi cu decoleratul şi transportul. Pe cîmp mai există încă 28.034 tone sfeclă de zahăr netransportată. Transportul sfeclei trebuie să se desfășoare în pas cu recoltatul. Maria Bujac, de la biblioteca comunală din Racoviţa, raionul Sibiu, este des solicitată de cei aproape 500 de cititori ai comunei. Foto : N. CÎRSTEA TRAIECTORIA CINEMATOGRAFICĂ A „STELEIFĂRĂ NUME" „Steaua fără nume“ a lui Mihail Sebastian a căpătat — cinematografic — un nume de mare rezonanţă: Marina Vlady. Traiectoria ei pe peliculă e realizată de subtilul regizor Henri Colpi. Cea de-a şaptea artă îi deschide astfel lui Mihail Sebastian calea spre marea scenă a Uimit, eroii piesei — emisari și ideilor dramaturgului. — se pregătesc în aceste zile pentru marea confruntare cu publicul cinefil de pe toate meridianele. Aceasta, în limbaj strict cinematografic, înseamnă că se turnează din plin la „Steaua fără nume". Mihail Sebastian ne este mult prea apropiat fiecăruia dintre noi, aşa că urmărim cu atenţie destinul pieselor sale. Ne-a bucurat vestea ecranizării „Stelei fără nume* şi am ascultat cu interes opinia realizatorilor despre film, autor, personaje, exprimată cu prilejul conferinţei de presă organizate duminică dimineaţa la Braşov la hotelul „Carpaţi“, conferinţă la care au participat reprezentanţi ai Consiliului cinematografiei, ai presei centrale şi locale. Cea mai puternică impresie, ascultînd discuţiile, ne-o da prezenţa vie a lui Mihail Sebastian in zilele noastre şi respectul realizatorilor filmului faţă de personalitatea dramaturgului, grija lor de a nu-i trăda intenţiile. Am reţinut această idee exprimată de regizorul Colpi: — Mihail Sebastian a scris o piesă foane frumoasă ; din onestitate intelectuală am rămas foarte aproape de ea. Personal, sunt împotriva ecranizărilor care fac de nerecunoscut opera din care s-au inspirat. Evident insă că anumite fragmente specifice scenei le-am adaptat cinematografic. — Piesa a ridicat probleme în legătură cu transpunerea ei pe ecran ? La această întrebare, ridicată de un participant, răspunsul regizorului şi al interpreţilor francezi a fost, cu mici variante, acelaşi: — Caracterul universal valabil al problematicii şi eroilor din „Steaua fără nume* o fac înţeleasă pretutindeni, iar în faţa noastră nu a ridicat dificultăţi de netrecut. Marina Vlady intervine : — Cunosc piesa de acum doi ani şi de aunci mi-a plăcut rolul Monei. îl consider un rol ideal. Dacă există totuşi unele elemente noi in scenariul cinematografic, ele nu trădează intenţiile autorului ci prelungesc sensurile piesei, le amplifică. Iată de pildă finalul filmului, în concepţia regizorului (coscenarist alături de Al. Mirodan) : — Mona lasă o dîra luminoasă nu numai in viaţa lui Miroiu, ci a întregului orăşel de provincie. Trecerea ei meteorică nu schimbă propriu-zis viaţa oamenilor, dar îi determinăsă privească puţin altfel lucrurile. Miroiu nu se repliază în el revenind la pagina întreruptă a cărţii ca în piesă ; imaginea finală a filmului ni-l arată depărtîndu-se cu eleva — ea însăşi o viitoare, posibilă Mona pentru cineva. Această perspectivă a continuării vieţii şi visului pe un alt plan, superior, şi finalului povestirii acea împlinire şi luminozitate de care spectatorul are nevoie. Udrea, domnişoara Cucu, gara prin care trec trenurile ce „poartă visele oamenilor“, muzica filmului, apropierea rolurilor din film de alte roluri jucate de interpreţi, proiectele cinematografice ale regizorului, ca şi consideraţiile in legătură cu epoca în care se desfăşoară acţiunea filmului sau cu personajul Monei, au făcut obiectul unor discuţii interesante, care au oglindit munca pasionantă a echipei de filmare la „Steaua fură nume", ceea ce e o garanţie a reuşitei acestui film aşteptat cu deosebit interes de spectatorii noştri. VAL. COLIBAN