Drum Nou, octombrie 1965 (Anul 22, nr. 6454-6480)

1965-10-19 / nr. 6469

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, I­NIŢI­VAI um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PCP “ Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6469 Marți, 19 octombrie 1965 4 pagini, 25 bani ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA ADUNĂRILOR DE ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID DIN ORAŞUL MEDIAŞ CU EXIGENŢĂ ŞI PRINCIPIALITATEPARTINICĂ Munca de partid presupune crea­ţie continuă, să nu te mulţumeşti azi cu ceea ce ai realizat ieri, mîine cu ceea ce ai făcut astăzi. Fiecare fapt trebuie examinat cu o înaltă exigenţă, trebuie căutată perspecti­va de a munci mai bine. Iată spiri­tul în care se desfăşoară adunările de dare de seamă şi alegeri în orga­nizaţiile de partid din oraşul Mediaş. Făcînd bilanţul rezultatelor dobîn­­dite pînă acum, dările de seamă, par­ticipanţii la discuţii, stabilesc căile şi metodele de muncă pentru ca sar­cinile prevăzute de Congresul al IX-lea al P.C.R. să fie traduse în fapt. în oraşul Mediaş au avut loc pînă în prezent adunări de dare de sea­mă şi alegeri în peste 50 de organi­zaţii de bază. Ce concluzii se des­prind ? Din noianul de probleme — esenţialul! La atelierul de pictură al fabricii „Vitrometan“ darea de seamă a ară­tat numeroase rezultate dobîndite în acest an ; membrii de partid au muncit mai bine la locurile lor de muncă, au reuşit să mobilizeze şi pe ceilalţi muncitori la creşterea pro­ducţiei şi productivităţii muncii , a fost îndrumată mai eficient activi­tatea grupelor sindicale. Datorită susţinutei munci politico-educative organizaţia de bază s-a întărit nu­meric şi calitativ, prin primirea în partid a celor mai buni muncitori, bine pregătiţi profesional, cu un orizont politic corespunzător, cu o conduită morală exemplară. La un moment dat însă în faţa co­muniştilor a fost pusă această între­bare : „Dar calitatea produselor Intr-adevăr, la acest capitol lucru­rile nu au stat întotdeauna cel mai bine. Şi aşa după cum s-a arătat în Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al IX-lea, organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii trebuie să se pre­ocupe necontenit pentru a ridica fie­care produs la nivelul celor mai bune realizări pe plan internaţional. De la acest considerent s-a pornit atunci cînd s-a stabilit ca darea de seamă să ceară membrilor de partid păre­rea asupra felului cum trebuie mun­cit mai departe, cum pot fi înlătu­rate neajunsurile care s-au făcut simţite. Comuniştii avînd clar în faţă pro­blemele cărora trebuie să le dea răspunsul, au arătat un spirit critic şi autocritic cum s-a muncit, ce se poate face pentru înlăturarea lipsu­rilor. — Pînă acum noi am obţinut re­zultate bune, arăta comunista Ana Sîrbu. Nu este însă mai puţin ade­vărat că am avut şi deficienţe. In primul rînd, unii dintre noi nu am intervenit la timp atunci cînd în ju­rul nostru se iveau abateri de la tehnologie, n-am desfăşurat o susţi­nută muncă politică de la om la om pentru ca fiecare muncitor să pună la inimă problema calităţii. Rînd pe rînd comuniştii au arătat, pe locuri de muncă, ce trebuie făcut ca producţia să se desfăşoare mai bine : secţiile de prelucrare să li­vreze ritmic vasele de sticlă, cu mun­citorii sortatori să se organizeze cursuri de ridicare a calificării, con­ducerea secţiei să organizeze mai bine controlul pe faze. Prezenţa problemelor esenţiale care se cer rezolvate, caracterul de lucru al adunărilor, a fost specific şi altor organizaţii de bază. De pildă, la în­treprinderea „8 Mai“, în organiza­ţia de bază din secţia curele au fost evidenţiate numeroase fapte rodnice din activitatea colectivului. în acest an, prin reducerea consumurilor spe­cifice au fost obţinute economii la preţul de cost în valoare de 196.000 lei. Dar aceste rezultate — se subli­nia în darea de seamă — pot fi şi mai bune. O cerinţă în acest sens este îmbunătăţirea muncii politice de masă pentru ca fiecare muncitor să dea o mai mare atenţie reducerii consumurilor specifice.­­ Nu întotdeauna fiecare măsură pe care a elaborat-o biroul organi­zaţiei de bază a fost explicată pe larg masei largi de muncitori, ingi­neri şi tehnicieni. Noi am avut unele greutăţi cu respectarea tehnologiei. Membrii de partid Gyeled Francisc, Szász Ştefan şi alţii, puteau munci mai mult pentru ca la fiecare fază să se respecte cu rigurozitate consu­murile specifice — arăta în inter­venţia sa comunistul Ion Biltz. Nici gazeta de perete nu a creat întotdeauna opinie de masă împotri­va neajunsurilor — a întregit ideea Maria Iuga. N-a pus degetul pe rană atunci cînd intr-un loc sau altul de muncă erau lipsuri care influenţau negativ producţia. Ea nu trebuie să se piardă în generalităţi, ci să fie ca un semnal şi un mijloc de mobili­zare a atenţiei şi efortului întregului colectiv pentru îmbunătăţirea cali­tăţii producţiei şi creşterea produc­tivităţii muncii. Ce a făcut gazeta noastră de perete ? Aceasta a dez­bătut teme pe care noi le găsim de obicei în presa de specialitate şi, fi­reşte, acolo sunt tratate mai pe larg, le înţelegi mai bine. Acest fel de a munci este rezultatul faptului că bi­roul organizaţiei de bază nu a în­drumat şi controlat îndeaproape ac­tivitatea­­colectivului gazetei de pe­rete. Aşadar, dezbaterea problemelor cheie, analizarea lor prin prisma muncii de partid sunt cerinţe de care trebuie să ţinem seama în fiecare or­ganizaţie de bază. A procedat în felul acesta organizaţia de bază nr. 6 de la uzina „Automecanica“ ? Nu. Darea de seamă cuprindea multe cifre şi date tehniciste, înşirate ca intr-un raport administrativ, nu se făcea o analiză a rezultatelor muncii şi deficienţelor manifestate prin pris­ma muncii politice. Fără îndoială că o astfel de prezentare a lucrurilor nu putea să ducă la dezbateri fruc­tuoase. Şi chiar aşa s-a întîmplat. Vorbind despre planul de aprovizio­nare, despre ridicarea calificării pro­fesionale a muncitorilor din fabrica­ţie şi alte probleme, unii comunişti au excelat în generalităţi, în timpul dezbaterilor tovarăşul care condu­cea adunarea a intervenit arătînd comuniştilor că ei trebuie să se refe­re la problemele specifice activităţii lor, cum şi-au îndeplinit sarcinile profesionale, ce trebuie să facă or­ganizaţia de bază pentru întărirea muncii politico-educative. Este ade­vărat că după aceea discuţiile au fost mai rodnice. Nu era însă firesc ca sprijinul comitetului de partid să se facă simţit încă din perioada de pregătire a dării de seamă ? Punctul de vedere Simţămîntul că fiecare membru de partid este răspunzător nu numai de felul cum îşi îndeplineşte sarci-DUMITRU TOLCIU, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Mediaş I. CIUTACU (Continuare în pag. a 3-a) în cuprinsul ziarului: Sport (pag- a 2-a) Creşterea patrimoniului ar­tistic al Muzeului regional (pag. a 3-a) Filmele săptăminii (pag. a 3-a) Mitinguri şi demonstraţii împotriva acţiunilor S.U.A. în­­Vietnam (pag. a 4-a) Grave tulburări la Buenos Aires (pag- a 4-a) Componenţa noului guvern congolez (pag- a 4-a) „Gemenii“ din cartierul Steagul Roşu Braşov. Foto : GH. BĂNUŢĂ I­I 0 I I­I­I Controlorul C.T.C. Constantin Linţă, şeful de echipă Constantin Drăgănescu şi muncitorul Gheorghe Braşov, controlînd calitatea elemenţilo, in­diaioarele I.D.E. Filimon­­de, la Fabrica de radiatoare şi cabluri foto : GH. BĂNUŢĂ ii­ mmm De ce se tărăgănează treieri­şul trifolienelor ? Dacă recoltatul trifolienelor se a­­propie de sfîrşit în regiune, în schimb treierişul acestora este rămas mult în urmă. Pînă în prezent, din canti­tatea de trifoi recoltată s-a treierat 44,5 la sută, iar din lucerna 43,8 la sută. Mai avansate sunt raioanele Mediaş şi Sibiu. Sub posibilităţi se desfăşoară treierişul trifoiului în ra­ it R I F O I ionul Tg. Secuiesc şi localităţile ce aparţin de oraşul Braşov. Sunt necesare măsuri din partea consiliilor agricole şi­ a specialiştilor din unităţi pentru impulsionarea treierişului­ . Iată cum se prezintă situaţia tre­­ierişului la trifoi şi lucern­ă la data de 17 octombrie : LUCERNA Total pe regiune: 44,5 la sută Total pe regiune : 43,8 la sută 1. Mediaş 80,1 la sută 1. Sibiu 76,3 la sută 2. Sibiu 71,9 la sută 2. Mediaş 75,2 la sută 3. Agnita 61,3 la sută 3. Agnita 68,2 la sută 4. Sf.­­Gheorghe 40,7 la sută 4. Sighişoara 46,8 la sută 5. Sighişoara 40,4 la sută 5. Sf. Gheorghe 44,0 la sută 6. Rupea 32,9 la sută6. Or. Braşov 16,1 la sută 7. Făgăraş 20,9 la sută 7. Tg. Secuiesc 15,4 la sută 8. Tg. Secuiesc 18,7 la sută 8. Rupea 13,1 la sută 9. Or. Braşov 12,0 la sută 9. Făgăraş n-are plan Preluarea cartofilor în pas cu recoltatul In ultimele zile recoltatul carto­filor se desfăşoară cu o tot mai ma­re intensitate. în comunele ce apar­ţin oraşului Braşov precum şi în ra­ioanele Agnita, Mediaş, Rupea, Sighişoara şi Sf. Gheorghe recolta­tul se apropie de sfîrşit. în ritmul cu care a început să se lucreze există posibilitatea ca recoltatul să se în­cheie în întreaga regiune cît de cu­­rînd. Concomitent, se desfăşoară şi lu­crările de recepţionare­ şi preluare a cartofilor contractaţi­ La sfîrşitul săptăminii trecute vi­teza de preluare a sporit în cadrul multor centre, dar aceasta încă nu poate fi mulţumitoare. Măsuri njai...energice sunt necesare în special în raioanele FĂGĂRAŞ şi TG. SECUIESC unde cantităţile predate sunt mici în raport cu­ pre­vederile înscrise în contracte şi cu suprafeţele recoltate. Acţiunea de preluare a cartofilor trebuie să se desfăşoare peste tot în regiune în ritmul iniţial stabilit. Pentru aceasta însă, organele U.R.C.C. sunt chemate să ia măsuri­le cuvenite. DUPĂ CE A PLECAT COMISIA ! S-au intilnit la fabrica „Libertatea“ din Sibiu a cărei curte prezintă tabloul unui important şantier. Creste capacitatea secţiilor, se modernizează, s-au amenajat noi laboratoare. Cei cinci oaspeţi ai fabri­cii sunt specialişti în industria textila, ingineri şi teh­nicieni, cu o bogată experienţă tehnică, pricepuţi în conducerea şi organizarea producţiei. Acest grup de specialişti a fost condus de inginerul Toma Popa, directorul fabricii „Drapelul Roşu“. Vizita - or­ganizată de comitetul orăşenesc de partid -- avea ca scop analiza cauzelor care au provocat refuzuri de produse din partea beneficiarilor. A devenit o practică în activitatea comisiilor eco­nomice ale comitetelor raionale şi orăşeneşti de par­tid de a forma colective de specialişti pentru a ajuta — in urma unor analize tehnico-economice compe­tente — organizaţiile de partid şi conducerile teh­­nico-administrative din întreprinderile care întîmpină unele greutăţi in realizarea sarcinilor de plan. Uneori însă ajutorul nu-şi atinge decit in parte ţinta, şi aceasta pentru că măsurile recomandate — deşi re­cunoscute ca fiind rezerve valoroase ale producţiei — rămân totuşi în carnetele de notiţe ale partici­panţilor la şedinţa în care colectivul de specialişti işi prezintă concluziile. Mai intii despre politeţea gazdelor După primul trimestru valoarea refuzurilor la fa­brica „Libertatea” se în­drepta vertiginos către un milion. Poate că acest fapt nu ar fi fost de ajuns, dar bilanţul lunii aprilie a a­­dus un argument nou : be­neficiarii au refuzat alte produse în valoare de încă 1.364.000 lei. Dacă la toate acestea se adaugă şi faptul că în anul trecut numai re­fuzurile pentru slaba cali­tate a unor produse s-au ridicat la 2.000.000 lei, a­­pare cît se poate de opor­tună hotărîrea comitetului orășenesc de partid de a da un ajutor mai concret textiliștilor de la fabrica „Libertatea“. Ca urmare, un colectiv de specialiști din alte întreprinderi a fost invitat să-şi spună cu­­vîntul cu competenţă şi obiectivitate. Analiza re­zervelor producţiei solici­tă, se înţelege, o muncă intensă, plină de o mare răspundere. Ea cere efor­turi, o bună organizare, dăruire, spirit creator. Fi­reşte că o asemenea anali­ză mai are şi scopul de a facilita un schimb de ex­perienţă între gazde şi oas­peţi. Dar să ne întoarcem în zilele primăvăraticului mai cînd a avut loc analiza de faţă. După o vizită prin secţiile şi serviciile fabricii, oaspeţii şi-au spus părerea despre cele văzute, au evi­denţiat metodele bune, au recomandat unele măsuri. Gazdele au ascultat cu toată atenţia şi la sfîrşit, cu politeţe, au adresat căl­duroase mulţumiri pentru ajutorul primit. Ce s-a în­tîmplat între timp ? Pe o ureche intră şi pe al­ta iese L-am invitat pe condu­cătorul grupului de spe­cialişti să ne însoţească în fabrică, propunîndu-i să parcurgă împreună cu noi traseul din primăvară. In­ginerul Popa Toma ne-a răspuns cu amabilitate, mărturisindu-şi dorinţa de a vedea aplicate in viaţă recomandările făcute altă­dată. — Cînd am venit a­­tunci, aveaţi un plan de măsuri tehnico-organizato­rice cu 54 de obiective. Dar acum ? — Tot 54 ! — răspunde inginerul șef, Ștefan Adam. Inginerul Toma s-a gîft­­dit cu părere de rău la ui­na din recomandările făcu­te : împrospătarea în con­tinuare a planului de mă­suri pentru calitate­, pro­duselor cu obiective noi. La rîndul nostru prebăm: oare în aceste cinci luni producţia nu a mai cerut nici un fel de intervenţii tehnice şi organ''.nforice ? Faptul este incredibil. — La unele măsuri ne­realizate, deşi au termene scadente în primul trimes­tru, urmează să se asigure o realizare grabnică ! — au mai recomandat partici­panţii la analiză. La serviciul tehnic, con­­sultînd planul, avem sur­priza nerealizării în conti­nuare a unor măsuri apar­­ţinînd primelor luni ale a­­nului. Ele constituie semne de întrebare pentru meca­­nicul-şef, inginer Richard Wittenberger, şi pentru şe­fii secţiilor în care urmau să fie aplicate. La ţesătorie o rugăm pe inginera Viorica Gîrleanu să ne spună cum s-au în­deplinit în secţie măsurile stabilite. — Noi le-am aplicat pe toate — afirmă dînsa. Dar atunci cînd discu­tăm, pe rînd, obiectivele prevăzute, se constată că li­nele dintre ele au fost rea­lizate numai parţial. Pla­nul a rămas şi aici o piesă de dosar imuabilă. Faţă de 20 la sută produse de pri­ma calitate, secţia a reali­zat numai 18, dar planului nu i se aduc nici un fel de îmbunătăţiri care să con­tribuie la încadrarea pro­ducţiei secţiei în limitele prevăzute. — Am mai recomandat să se organizeze cursuri cu lucrătorii de la control — ne informează inginerul Pora. Stăm deci de vorbă cu Maria Vinţan, adjunct al șefului serviciului control tehnic de calitate . — Noi facem instructaje cu controlorii. Acestea se fac în mod obișnuit. Dar recomanda­rea specialiştilor avea în vedere o formă bine orga­nizată, cu un plan tematic de pregătire în perspecti­vă, cu teme stabilite pe baza consultării cursanţi­lor, specialiştilor din fa­brică, solicitîndu-se lectori şi din afara serviciului, specialişti în tehnologia di­feritelor secţii, făcîndu-se organizat verificarea gra­dului de asimilare a celor predate, şi aşa mai departe. Inginerul Popa Tudor încearcă să afle ce s-a în­tîmplat cu o altă indica­ţie : — Cu prilejul analizei, am discutat despre faptul că sînt necesare măsuri pentru reducerea procen­tului de cupoane. — S-au luat ! — ne asi­gură inginerul șef. Rezultatul: la data vi­zitei colectivului de spe­cialiști procentul de cu­poane era de 0,39, în tri­mestrul următor — 0,60, în prezent — 0,40 ; în continuare deci peste 0,32 la sută, cît a fost media a­­nului trecut. Atunci pentru ce au mai adresat gazdele mulţumiri celor care au făcut ana­liza ? Al patrulea unghi al unui., triunghi Inginerul şef, Adam Şte­fan, ne împărtăşeşte sinte­za elementelor asupra ca­re ia conducerea fabricii D. CRISTEA şi S. SCHMIDT (Continuare în pag. a 3-a) INERETUL RASPUNDERILE LUI Ieri, în oraşul Zărneşti, a a­­vut loc, din iniţiativa Comite­tului orăşenesc U.T.C. Braşov, un interesant simpozion. Cu a­­cest prilej, cinematograful ,,Partizanul” şi clubul uzinei „6 Martie" din Zărneşti au prezentat filmul „A cui e vi­na !” — producţie a studioului. Alexandru Sabia din Bucureşti — şi respectiv procesul literar al piesei de teatru „E vinovată Mana Serafin Cu acest prilej au vorbit despre răspunderile majore ce revin generaţiei tinere în so­cietatea socialistă, profesorul Silvestru Patiţa şi jurista Mag­dalena Grigoriu. A. Grăbiţi recoltatul porumbului... în urma controalelor efectuate în aceste zile în lanurile de porumb, spe­cialiştii au tras concluzia că po­rumbul a ajuns la maturitate şi deci se poate recolta din plin. Culesul a în­ceput în toate raioanele cultivatoare de porumb, însă ritmul de lucru nu poate fi socotit mulţumitor. între 15 şi 17 octombrie, în gospodăriile de stat şi cooperativele agricole de pro­ducţie au fost recoltate numai 359 ha. în această perioadă destul de propi­ce culesului, în raionul Făgăraş nu s-a recoltat nici un ha. de porumb, iar în raionul Rupea doar un singur hectar. Este adevărat că în raioanele aminti­te, şi cu deosebire în Făgăraş, mai sunt de recoltat mari suprafeţe de sfeclă de zahăr, însă, printr-o mai bună organi­zare a muncii şi mobilizarea tuturor forţelor la lucru se pot cuprinde şi lucrările de recoltare şi transportare a porumbului. Pînă la 17 octombrie, în G.A.S. şi cooperativele agricole s-au recoltat pes­te 2.800 ha. porumb. Avînd în vedere suprafaţa mare de porumb existentă în unităţile agricole şi timpul înaintat, trebuie luate măsuri pentru culesul lui şi eliberarea de îndată a suprafeţelor care urmează a fi arate şi semănate în primăvară. ...şi al sfeclei de zahăr Din cele 14.145 ha. cultivate cu sfeclă de zahăr, au fost recoltate pînă în seara zilei de 17 octombrie 7.602 ha. în raioanele Mediaş, Sighişoara, Rupea şi Sibiu, sfecla de zahăr a fost recoltată în proporţie de 93, 86,7, 75,7 şi respectiv 73,9 la sută din plan. în cooperativele agricole din raionul Tg. Secuiesc şi cele ce aparţin de oraşul Bra­şov, recoltatul sfeclei s-a făcut în pro­porţie de numai 23,4 la sută din plan. Din această cauză, procentul realizat pe regiune este mic. N-a ajuns oare sfecla peste tot la maturitate ? Despre aşa ceva nu poate fi vorba. în schimb se poate vorbi de slaba organizare a muncii, de faptul că în unele cooperative nu sunt mobi­lizate toate forţele la lucru. Destul de slab se stă şi cu decolera­­tul şi transportul. Pe cîmp mai există încă 28.034 tone sfeclă de zahăr ne­transportată. Transportul sfeclei trebuie să se des­fășoare în pas cu recoltatul. Maria Bujac, de la biblioteca comunală din Racoviţa, raionul Sibiu, este des solicitată de cei aproape 500 de cititori ai comunei. Foto : N. CÎRSTEA TRAIECTORIA CINEMA­TOGRAFICĂ A „STELEIFĂRĂ NUME" „Steaua fără nume“ a lui Mihail Sebastian a căpătat — cinemato­grafic — un nume de mare rezonanţă: Marina Vlady. Traiectoria ei pe peliculă e realizată de subtilul regizor Henri Colpi. Cea de-a şaptea artă îi deschide­ astfel lui Mihail Sebastian calea spre marea scenă a Uimit, eroii piesei — emisari și ideilor dramaturgului. — se pregătesc în aceste­ zile pentru marea confruntare cu publicul cinefil de pe toate meridianele. Aceasta, în limbaj strict cinematografic, înseamnă că se turnează din plin la „Steaua fără nume". Mihail Sebastian ne este mult prea apropiat fiecăruia dintre noi, aşa că urmărim cu atenţie destinul pieselor sale. Ne-a bucurat vestea ecrani­zării „Stelei fără nume* şi am ascultat cu interes opinia realizatorilor despre film, autor, personaje, exprimată cu prilejul conferinţei de presă organizate duminică dimineaţa la Braşov la hotelul „Carpaţi“, confe­rinţă la care au participat reprezentanţi ai Consiliului cinematografiei, ai presei centrale şi locale. Cea mai puternică impresie, ascultînd discuţiile, ne-o da prezenţa vie a lui Mihail Sebastian in zilele noastre şi respectul realizatorilor filmului faţă de personalitatea dramaturgului, grija lor de a nu-i trăda intenţiile. Am reţinut această idee exprimată de regizorul Colpi: — Mihail Sebastian a scris o piesă foane frumoasă ; din onestitate intelectuală am rămas foarte aproape de ea. Personal, sunt împotriva ecranizărilor care fac de nerecunoscut opera din care s-au inspirat. Evident insă că anumite fragmente specifice scenei le-am adaptat cine­matografic. — Piesa a ridicat probleme în legătură cu transpunerea ei pe ecran ? La această întrebare, ridicată de un participant, răspunsul regizorului şi al interpreţilor francezi a fost, cu mici variante, acelaşi: — Caracterul universal valabil al problematicii şi eroilor din „Steaua fără nume* o fac înţeleasă pretutindeni, iar în faţa noastră nu a ridicat dificultăţi de netrecut. Marina Vlady intervine : — Cunosc piesa de acum doi ani şi de aunci mi-a plăcut rolul Monei. îl consider un rol ideal. Dacă există totuşi unele elemente noi in scenariul cinematografic, ele nu trădează intenţiile autorului ci prelungesc sensurile piesei, le ampli­fică. Iată de pildă finalul filmului, în concepţia regizorului (coscenarist alături de Al. Mirodan) : — Mona lasă o dîra luminoasă nu numai in viaţa lui Miroiu, ci a întregului orăşel de provincie. Trecerea ei meteorică nu schimbă pro­­priu-zis viaţa oamenilor, dar îi determină­­să privească puţin altfel lucrurile. Miroiu nu se repliază în el revenind la pagina întreruptă a cărţii ca în piesă ; imaginea finală a filmului ni-l arată depărtîndu-se cu eleva — ea însăşi o viitoare, posibilă Mona pentru cineva. Această perspectivă a continuării vieţii şi visului pe un alt plan, superior, şi finalului povestirii acea împlinire şi luminozitate de care spectatorul are nevoie. Udrea, domnişoara Cucu, gara prin care trec trenurile ce „poartă visele oamenilor“, muzica filmului, apropierea rolurilor din film de alte roluri jucate de interpreţi, proiectele cinematografice ale regizorului, ca şi consideraţiile in legătură cu epoca în care se desfăşoară acţiunea fil­mului sau cu personajul Monei, au făcut obiectul unor discuţii intere­sante, care au oglindit munca pasionantă a echipei de filmare la „Steaua fură nume", ceea ce e o garanţie a reuşitei acestui film aşteptat cu deo­sebit interes de spectatorii noştri. VAL. COLIBAN

Next