Drum Nou, decembrie 1965 (Anul 22, nr. 6506-6532)

1965-12-01 / nr. 6506

* PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE (UNIȚI VAI upTnon ŞSr®' ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC.R. ' ) SI al SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XXII, N. 6506 MIERCURI, 1 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI, 25 BANI Instruirea noilor secretari ai comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază DIFERENŢIAT ŞI STRÂNS LEGAT DE SARCINILE ACTUALE Convorbire cu tov. VIOREL METEA, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Braşov al P. C. R. In organizaţiile de partid din întreprinderile şi instituţiile oraşului Braşov, cît şi din comunele aparţinătoare, adunările de dare de seamă şi alegeri au luat sfîrşit. In prezent se pune problema instruirii noilor organe în strînsă legătură cu specificul locului de producţie, înarmarea lor cu sar­cinile curente şi de perspectivă. Un redactor al ziarului nostru a avut pe această temă o convorbire cu tovarăşul Viorel Metea, prim-secretar al Comi­tetului orăşenesc de partid Braşov. — Pentru început v-am ruga să ne relataţi modul cum a fost organi­zată instruirea, formele şi metodele folosite, măsura în care se asigură caracterul diferenţiat al instruirii. — In lumina indicaţiilor primite din partea organelor superioare, in­struirea a fost organizată prin cursuri şi seminarii, fără scoaterea din producţie — pe o perioadă de două săptămîni (cite 3 jumătăţi de zi) — a secretarilor comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază din întreprinderi, instituţii, organi­zaţii comerciale şi cartiere. Pentru cei care îndeplinesc pentru prima oară această funcţie, precum şi pentru cei care nu au şcoli de partid, durata instruirii este mai lungă. Pentru secretarii comitetelor de partid din gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de pro­ducţie, cît şi pentru secretarii organi­zaţiilor de bază din aceste unităţi, in­struirea se va face cu scoaterea din producţie , durata instruirii variind între 5 şi 12 zile, fiind mai scurtă pentru secretarii realeşi şi mai lungă pentru cei care îndeplinesc această muncă pentru întîia oară. Secretarii comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază din in­stitutele de învăţămînt superior, in­stituţiile de artă şi cultură vor fi instruiţi fără scoaterea din produc­ţie, durata fiind de 2—3 jumătăţi de zi. Timp de 3—4 zile, în perioada vacanţei de iarnă, vor fi instruiţi se­cretarii organizaţiilor de bază din şcolile de toate gradele. De aseme­nea, pe o perioadă de două zile, cu scoaterea din producţie, vor fi in­struiţi secretarii organizaţiilor de bază din sfaturile populare, coope­rativele de consum şi ai organizaţi­ilor de bază teritoriale de la sate. Instruirea celorlalţi membri ai co­mitetelor de partid şi ai birourilor organizaţiilor de bază, cu o durată de o jumătate de zi, se va face pe centre, în funcţie de domeniul de activitate a organizaţiilor res­pective. — V-am ruga să vă referiţi la problemele care vor sta în centrul instructajului, legătura lor cu speci­ficul fiecărei organizaţii. — Este un capitol care cuprinde desigur numeroase aspecte. Ce e însă important de subliniat ? In centrul instructajelor va sta studierea şi însuşirea temeinică a Raportului C.C. al P.C.R., prezentat la Con­gresul al IX-lea, a Rezoluţiei a­­doptate de Congres şi a Sta­tutului P.C.R., a documentelor re­centei plenare a Comitetului Central. De asemenea, vor fi studiate hotă­­rîrile şi instrucţiunile C.C. al P.C.R., hotărîrile mai importante ale Consi­liului de Miniştri, care privesc do­meniul respectiv de activitate. Programul de instruire cuprinde, totodată, probleme privind stilul şi metodele de muncă ale organizaţii­lor de partid, punîndu-se accentul în special pe sarcinile ce decurg din documentele Congresului al IX-lea al P.C.R. De pildă, în cadrul instruirii cu problemele organizatorice s-au sta­bilit discuţii pe tema „Organizaţia de baza, structura ei, rolul grupelor de partid şi al organizaţiilor de par­tid pe secţii". In cadrul temei se va insista asupra planificării muncii, a modului cum trebuie pregătite adu­nările generale, a felului de desfă­şurare a­­acestora, organizarea con­trolului îndeplinirii hotărîrilor, mun­ca cu activul fără de partid etc. O altă temă a instructajului este „Calitatea de membru de partid“. La aceasta se va insista asupra exi­genţei ce trebuie manifestată faţă de calităţile moral-politice ale celor care cer să fie primiţi în partid, cum se întocmeşte dosarul de primire in par­tid, modul de desfăşurare a adunării generale respective, gospodărirea do­cumentelor de partid, probleme de evidenţă etc. In ce priveşte instruirea cu proble­mele economice şi de propagandă se pune de asemenea accentul pe sar­cinile ce revin organizaţiilor de par­tid în lumina documentelor Congre­sului al IX-lea. O să mă refer doar la următoarele exemple : în cadrul instruirii organizaţiilor de partid din comerţ se va pune accentul pe măsurile ce trebuie luate pentru re­ducerea cheltuielilor de circulaţie, ridicarea calificării profesionale a lucrătorilor din comerţ etc. In schimb, instruirea secretarilor orga­nizaţiilor de partid din institutele de învăţămînt superior va stărui a­­supra muncii politice şi ideologice ce trebuie desfăşurată în rîndul ca­drelor didactice, în vederea perfec­ţionării continue a procesului instruc­­tiv-educativ, a ridicării nivelului activităţii ştiinţifice şi a educării comuniste a studenţilor. Se va in­ (Continuare în pag. a 3-a) Grija pentru prestigiul „mărcii fabricii" sta in centrul preocupărilor controloarei de calitate, Teodora Mihai, de la Uzina II din Braşov. Jac-o în fotografie surprinsă în toiul unei discuţii cu un grup de mun­citori ai secţiei carburatoare. Tema : calitatea produselor., 40 de apartamente peste plan Pe şantierul­ din Piaţa Gării, constructorii de la Grupul de şantiere nr. 3 Braşov, au termi­nat şi predat blocul nr. 18 cu 40 de apartamente. De menţio­nat este faptul că, prin valori­ficarea judicioasă a mijloacelor materiale şi folosirea din plin a utilajelor şi mașinilor, acest bloc s-a realizat peste prevederile pla­nului. Angajamentul constructo­rilor este ca pînă la sfîrșitul a­­nului să mai predea alte 80 de apartamente peste sarcinile plani­ficate. COTIDIENE Artiştii braşoveni pe scena sălii Palatului din Capitală După succesul obţinut in Ca­­pitală cu opereta „Vagabonzii“ de Ziehrer, Teatrul muzical din Braşov va prezenta din nou ace­laşi spectacol, sîmbătă, 4 decem­brie ora 20 în sala Palatului Re­publicii Socialiste România. Re­gia artistică a spectacolului o semnează Barbu Dumitrescu, con­ducerea muzicală Nicolae Țur­­canu, scenografia Nicolae Lebas, coregrafia Adriana Dumitrescu, iar maestru de cor, Sava Vlad. In rolurile principale vor apare Vasile Pop, Maria Brînzea, Liviu Butnariu, Mia Munteanu, Mircea Giurgiuman, Maria Păunescu, Ma­ria Burz şi alții. Lucrări pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă La Poiana Braşov se află în faza de organizare un şantier în vederea începerii lucrărilor pen­tru îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă. In prima etapă se va începe construcţia unei con­ducte de refulare care va face legătura cu puţurile forate, con­ducta respectivă fiind prevăzută cu trei staţii de repompare a apei. Tot în prima etapă se înscrie şi construcţia la Poiana a unui re­zervor cu o capacitate de 500 metri cubi. SUNTEŢI PREGĂTIŢI PENTRU PRODUCŢIA ANULUI 1966 ? Realizarea exemplară Ne răspunde ing. Tănase Zaharescu, director general al Combinatului chimic din Făgăraş Relaţiile comerciale externe ale ţării noastre — în continuă dezvol­tare — au făcut cunoscute produ­sele Combinatului chimic din Făgă­raş şi peste hotarele patriei. Ne-am străduit, ca an de an, să ne achi­tăm cu promptitudine de sarcinile noastre de export, considerîndu-le o chestiune de prestigiu naţional. Măr­furile trebuie să oglindească capaci­tatea noastră creatoare în produc­ţie, nivelul tehnic înalt de fabrica­ţie, organizarea judicioasă a produc­ţiei. Iată de ce, în jurul exportului s-a concentrat munca politică sus­ţinută a comuniştilor, strădania in­ginerilor şi tehnicienilor noştri, a întregului colectiv de chimişti în promovarea noului. Desigur că a­­ceastă muncă susţinută este plină de învăţăminte , greutăţile şi lipsu­rile au fost analizate cu simţ de răspundere, îmbunătăţindu-se in con­tinuare modul de realizare a sarci­nilor de export. Acum, cînd puţine zile ne mai despart de începerea primului an al cincinalului , în care ne sunt re­zervate sarcini deosebite şi pe linia exportului — o trecere în revistă a experienţei dobîndite şi valorifica­rea ei creatoare este absolut necesară. înainte de toate, pentru ilustrarea dinamicii contribuţiei combinatului nostru în exportul de produse, vreau să arăt că în anii sesenatului valoa­rea produselor exportate a crescut de circa 18 ori. In aceşti ani pro­dusele noastre şi-au făcut prezenţa în în ţări. In spatele acestor cifre se află stră­dania chimiştilor de a alinia produ­sele noastre la nivelul parametrilor optimi de pe piaţa mondială, de a fi punctuali în livrări şi de a oferi noi şi noi produse la export. Res­pectarea acestor cerinţe ridică presti­giul produselor noastre peste hotare. Anul trecut, de pildă, calitatea fenolului a ridicat o serie de pro­bleme. Aveam sarcini însemnate şi pentru export. Ponderea calităţii fo­nd­ului extra nu reprezenta însă de­cit 45 la sută din totalul producţiei şi se părea că nu vom depăşi acest procentaj. Situaţia periclita oarecum şi realizarea exemplară a obligaţiilor pe piaţa mondială. Problema a fost discutată cu simţ de răspundere la comitetul de partid şi în cadrul or­ganizaţiei de bază din secţia res­pectivă. S-a creat o opinie de masă în jurul necesităţii rezolvării aces­tei probleme. Colective formate din cei mai buni ingineri, tehnicieni şi operatori din secţie au întreprins o adevărată ofensivă pentru a trece dincolo de cele „45 la sută“. Au fost făcute studii şi experimentări, au fost cercetate cu atenţia cuvenită reviste de specialitate. Constatările au condus la stabilirea unor măsuri concrete care au făcut posibilă eli­minarea fazei de oxidare ; aceasta crea produşi intermediari şi ducea deci la impurificarea fenolului. De asemenea, s-au îmbunătăţit condiţii­le de depozitare a fenolului. a planului de export N-aş putea da rezultatele obţinute fără a sublinia abnegaţia şi pricepe­rea colectivului secţiei a 14-a din cadrul combinatului şi activitatea inginerului şef Ioan Pirvulescu, care au făcut ca în acest an ponderea ca­lităţii extra la fenol să crească la 75 la sută. în acest rezultat, care de altfel a influenţat pozitiv producţia de fenol în ansamblu, rezidă şi po­sibilitatea depăşirii sarcinilor de ex­port la acest produs cu 40 la sută. Iată doar un singur exemplu care demonstrează strădania chimiştilor noştri, rolul deosebit al analizelor întreprinse şi al muncii politice des­făşurate pentru valorificarea unor noi rezerve ale tehnicii. Cu toate acestea, încă nu s-a fă­cut totul. Calitatea ambalajului în care se încarcă o parte din fenolul exportat nu este încă corespunză­toare. Fabrica de articole din tablă din Codlea va trebui — cu spriji­nul direcţiei generale — să între­prindă măsuri pentru ridicarea ni­velului tehnic de execuţie a butoaie­lor, contribuind astfel la îmbunătă­­s ! . . . (Continuare în pag. a 3-a) In fotografie: Turnul de granulare al instalaţiei pentru obţinerea azo­tatului de amoniu, de la Combina­tul chimic Făgăraş. . Foto : JSL CIRSTEA CREŞTEREA EFICACITĂŢII MUNCII DIDACTICE în toamna acestui an, în atmosfe­ra generatoare de entuziasm în care oamenii muncii din toate domeniile au pornit cu elan să-şi amplifice rezultatele bune prin traducerea în viaţă a Directivelor celui de-al IX- lea Congres al Partidului Comunist Român, institutul pedagogic de 3 ani din Braşov şi-a început cel de-al şaselea an de activitate. Folosind condiţiile materiale con­siderabil îmbunătăţite faţă de anul trecut, prin înfiinţarea a două la­boratoare noi (chimie fizică şi in­dustrie chimică), prin lărgirea spa­ţiului necesar laboratorului de foto­­cinematografie şi prin îmbogăţirea laboratoarelor existente (chimie anorganică şi analitică, chimie organică şi biologică, metodica predării chimiei şi fizicii) cu noi aparate şi utilaje, unele realizate cu forţe proprii în laboratoarele de cu­noştinţe de producţie industrială ale institutului, colectivul catedrei de chimie şi-a reluat activitatea sub semnul unei exigenţe sporite. In prezent, întregul colectiv al catedrei noastre este preocupat de rezolvarea măsurilor pentru conti­nua îmbunătăţire a muncii instruc­­tiv-educative stabilite în cadrul Con­siliului ştiinţific (lărgit) al institu­tului. Una dintre cele mai însemna­te preocupări o constituie permanenta îmbunătăţire a conţinutului învăţă­­mîntului pe baza unei continue mo­dernizări a planurilor de învăţămînt, a programelor de curs, a metodelor şi mijloacelor de predare, fixare şi control a calităţii cunoştinţelor, le­garea lor de cerinţele practicii. Co­lectivul nostru, pe baza experienţei de muncă , îmbogăţită de la an la an, şi-a adus şi îşi aduce o contri­buţie din ce­ în ce mai consistentă. Ea se concretizează în unele pro­puneri de îmbunătăţire a planului de învăţămînt pentru facultatea de fizică-chimie, în aportul pe care l-au adus unii membri ai catedrei la îmbunătăţirea programelor de curs, prin redactarea de către toţi membrii catedrei cu funcţii de pre­dare, a cursurilor şi multiplicarea lor cu mijloacele institutului, prin elaborarea de către asistenţi a ca­ietelor de lucrări practice de labo­rator şi a culegerilor proprii de pro­bleme şi exerciţii pentru studenţi. Cum este şi firesc, toate aceste realizări rămîn totuşi insuficiente în con­diţiile rapidei dezvoltări a ştiin­ţei. Şcoala trebuie să cunoască o continuă perfecţionare a conţinutu­lui şi a mijloacelor de realizare, ea trebuie să ţină pasul cu cerinţele crescânde care i se adresează în con­diţiile construcţiei unei societăţi noi. De aceea, colectivul catedrei noas­tre se preocupă mereu de revizuirea conţinutului cursurilor, spre a le feri de unele repetări inutile ale u­­nor părţi cunoscute de studenţi din anii de studiu în liceu, de unele paralelisme cu alte discipline înru­dite, de a le elibera de teorii­ înve­chite care şi-au pierdut importanţa şi a introduce în loc noile cuceriri ale chimiei. Ne străduim să facem cunoscute studenţilor contribuţia oa­menilor noştri de ştiinţă, la dezvol­tarea ştiinţei mondiale, realizările minunate din ţara noastră şi per­spectivele de dezvoltare a chimiei româneşti în lumina documentelor de partid. Schimburile de experienţă ale ca­drelor didactice aparţinînd catedrei, din ce în ce mai dese, urmate de discu­ţii directe sau în cadrul catedrei, a­­nalizele de lecţii, seminarii, lucrări DIN EXPERIENŢA INSTITUTULUI PEDAGOGIC practice de laborator, practica pe­dagogică sub raportul conţinutului ştiinţific, educativ, metodic, al efi­cienţei (accesibilitate, însuşire) sunt tot atîtea căi care sunt folosite în scopul continuei îmbunătăţiri a con­ţinutului muncii noastre. O atenţie deosebită acordă co­lectivul catedrei noastre folosirii pe scară tot mai largă a mijloacelor moderne de ilustrare, spre asigura­rea celei mai înalte eficienţe a lec­ţiei. In acest scop, pe lingă formele mai obişnuite, bine cunoscute ori­cărui cadru didactic — scheme pe tablă cu cretă colorată (în măsura­­cerută şi nu numai de dragul de a o folosi), scheme trase în­ tuş, planşe primite de la întreprinderea de ma­terial didactic sau realizate cu forţe proprii, experienţe demonstrative la curs sau în laborator — la orele noastre şi-a făcut loc tot mai mult, cu rezultate foarte bune, proiecţia de diapozitive, diafilme şi filme ştiinţi­fice legate de tema cursului. Ceea ce este nou însă e faptul că unele dia­pozitive şi diafilme au început să fie realizate în laboratorul nostru de fotocinematografie (cunoscut şi sub numele de laboratorul de mijloace moderne de predare), iar pentru proiectare a început să fie folosit cu foarte bune rezultate un mic agre­gat (aparat de proiecţie diafilme, a­­parat de proiecţie cinematografică, aparat cu spot luminos) care poate fi pus în funcţiune parţial sau si­multan (integral) în mod automat de la un mic pupitru de comandă mobil. El a fost realizat în labora­torul amintit, din cadrul catedrei noastre, de­ un colectiv condus de şeful de lucrări ing. chimist Ba­­rozzi Dan şi cred că poate, face o­­biectul unei extinderi şi în alte in­stitute. Folosirea acestui mic agregat, deo­camdată pentru disciplina industriei chimice, a modificat substanţial ni­velul şi posibilităţile de ilustrare a materialului predat. Agregatul ur­mează să fie multiplicat pînă la în­ceputul noului an universitar cel tîrziu, pentru toate cursurile tutu­ror facultăţilor şi în toate sălile de curs, urmărind în acelaşi timp ca­­ el să fie prezentat şi tuturor studenţi­lor din anul III (în cadrul discipli­nei I,Metode moderne audio-vizuale de predare") spre a­ şi-l însuşi şi a­­plica în şcolile generale la care vor fi repartizaţi ca profesori. Paralel cu continua modernizare a mijloacelor şi metodelor de preda­re, colectivul catedrei se preocupă de perfecţionarea pregătirii sale me­todice şi ştiinţifice. Participarea tu­turor cadrelor­ didactice la munca de îndrumare a practicii pedagogice a studenţilor în şcoli, creează posibili­tatea de a cunoaşte direct cerinţele în şcoala generală. Pe de altă parte, participarea cadrelor didactice din colectivul nostru şi al catedrei de chimie de la Institutul politehnic şi seminariile pe­ teme moderne ale spe­cialităţii, conduse de cadre didacti­ce cu multă experienţă didactică şi ştiinţifică ale Universităţii din Bucu­reşti sau alte instituţii de învăţă­­mânt superior din ţară, referatele de informare ştiinţifică asupra celor mai importante probleme apărute în reviste de specialitate româneşti sau străine urmărite de fiecare din mem­brii colectivului nostru, activitatea desfăşurată, de cadrele tinere, timp de 1-3 luni la­ catedrele de speciali­tate ale diferitelor instituţii de în­văţămînt superior din ţară (univer­sităţi) sub conducerea cadrelor di­dactice cu o bogată experienţă di­dactică şi ştiinţifică, perfecţionarea în cadrul sistemului de aspirantură, precum şi muzica de cercetare ştiin­ţifică în colectiv, reprezintă căi de continuă perfecţionare a pregătirii cadrelor colectivului catedrei noastre. în fine, raporturile de strînsă co­laborare din cadrul catedrei şi cu­­catedrele care mai lucrează pentru pregătirea studenţilor fizico-chimişti, pentru realizarea unei unităţi de cerinţe, colaborarea strînsă a­­ cadre­lor didactice cu cadrele didactice în­drumători de grupe şi an, şi în pri­mul rînd,cu organizaţia U.T.C. din facultate şi Consiliul asociaţiei stu­denţilor, reprezintă preocupări pe­­care colectivul nostru le socoteşte nu numai necesare, dar şi de cea mai mare însemnătate pentru asigurarea unor rezultate bune. Creşterea eficacităţii muncii didac­tice — criteriu al calităţii învăţă­­mîntului superior — este o contribuţie la continua ridicare a nivelului în­­văţămîntului nostru. Conf. univ. EUGEN CHIŞ, rector al Institutului pedagogic Braşov, şeful catedrei de chimie IN PAGINA a 2-a PĂŞUNILE ŞI FINEŢELE POT DEVENI MAI PRODUCTIVE Însemnări Elocvenţa faptului mărunt Primatul eticii, în societatea noastră, îl impune însăşi struc­tura ei. Toate acţiunile noastre şi solidaritatea în acţiune, se rea­lizează sub impulsul unui nivel de conştiinţă ridicat. Monumen­talul epocii socialismului include în substanţa sa nu numai actul de creaţie plănuit şi executat la proporţii vaste, dar şi miriadele de fapte mărunte ale aceloraşi oameni. Fapte mărunte care se înscriu pe portativul vieţii cu ac­cent mergînd de la sublim la ba­nal, dar totdeauna semnificative. Ne scrie un cetăţean că a gă­sit un purcel. Că ora exactă şi locul u­­de a avut plăcuta întîl­­nire, face presupuneri asupra pă­gubaşului, foloseşte argumente pentru a ne convinge să publi­căm cît mai repede amănunte, aşa ca păgubaşul să-şi poată revendica obiectul pierdut. Intr-o lume care tinde spre comorile co­lectivităţii, omul refuză să adu­ne comori prin rapt. Avînd treburi prin coridoarele întortocheate ale fabricii, două muncitoare, Ana Silea şi Elena Runceanu, au găsit un portmoneu cu­­70 de lei. „Identificînd imediat păgubaşa, restituindu-i banii mun­ciţi, cele două tovarăşe au pro­cedat la nivelul de conştiinţă la care ne-a ridicat societatea noas­tră— constată cu satisfacţie muncitorul 1. Dineu, atunci cînd ne relatează fapta. In conduita fiecărui om se o­­glindeşte chipul său moral. Din păcate nu întîlnim numai fapte oglindind un chip tinăr, frumos. Urît chip reflectă o faptă ca a­­ceea comunicată ziarului de pu­blicistul Popescu-Șoimu, la care a asistat recent. Un om cît un munte, imbulzindu-se fără mo­tiv pe scara trenului, doboară o bătrînă care, în urma leziunilor căpătate în cădere, trebuie inter­nată în spital. In loc să dea o mină de ajutor, ,,eroul“ dispare grabnic, urmărit de indignarea celor care au asistat la incident. Şi cit de îmbătrânit şi puhav e chipul moral al tinerilor semnalaţi în scrisoarea a două eleve, că­rora le-au tulburat plimbarea du­minicală, molestindu-le şi arun­­cindu-le cuvinte jignitoare. Pot asemenea acte — penibil atavism de la omul cavernelor — să aibă ceva comun cu omul zilelor noas­tre ! Simţim o solidară satisfacţie atunei cînd faptele se înscriu pe spirala propriilor noastre aspi­raţii. Ne bucurăm, de pildă, îm­preună cu Colda Petru din Bra­şov, cînd ne sene despre fapta a doi pionieri, Deldebia Marian şi Linguraru Gheorghe, care au ajutat unei bătrîne să transporte pînă acasă căruciorul cu cartofi, pe care nu-l mai putea trage. N-a fost un simplu act de respect faţă de un om în vîrstă. Aju­­tînd-o să-şi repare căruţul stri­cat, ţinînd umărul şi scutind bă­­trîna de un lung efort, cei doi purtători ai cravatei roşii s-au dovedit şi vrednici purtători ai umanismului profund al societăţii noastre. Pe fondul măreţelor construcţii destinate să ne poarte spre comunism, asemenea fapte mărunte, cu elocvența lor pătrun­zătoare, ne merg drept la inimă. SANDU PLUGARU *1

Next