Drum Nou, martie 1966 (Anul 23, nr. 6582-6608)
1966-03-01 / nr. 6582
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE LTNIŢI-VA! um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PC.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6582 Marţi, 1 martie 1966 4 pagini 25 bani Blocuri moderne în cartierul „Steagul Roşu*. Foto: GH. BANUŢĂ Construcţiile cincinalului LA PARAMETRII UNEI EFICIENŢE SPORITE Prima Consfătuire pe ţară a lucrătorilor din construcţii, a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de oamenii muncii de pe şantiere, din institutele de proiectare şi întreprinderile producătoare de materiale de construcţii în anii sesenatului. Totodată, ca urmare a analizei ştiinţifice făcute, au fost stabilite sarcinile actuale şi de perspectivă pe care le ridică îndeplinirea obiectivelor planului cincinal.. In cuvîntarea ţinută în faţa participanţilor la Consfătuire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a arătat : „Constructorilor şi proiectanţilor le revine sarcina de cinste de a pune în valoare cu rezultate economice maxime marile fonduri de investiţii alocate de stat în acest cincinal, de a concretiza importantul efort material pe care îl face poporul nostru, în lucrări trainice, de înaltă calitate, care să sporească bogăţia patriei apropiindu-ne de ţările avansate ale lumii". Chemarea Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din construcţii a găsit un larg ecou,însufleţind colectivele şantierelor şi institutelor de proiectare, ale întreprinderilor furnizoare de materiale de construcţii în preocuparea lor pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor încredinţate. Vom extinde mecanizarea lucrărilor din lucrările Consfătuirii pe ţară a constructorilor, dovadă a înaltei aprecieri de care se bucură munca noastră, am înţeles că pe şantiere mai avem multe de făcut pentru a îmbunătăţi confortul, şi a diversifica tipurile noilor locuinţe, de a realiza o arhitectură modernă, variată, care să ţină seama de specificul şi tradiţiile oraşelor şi regiunii. Aprecierile făcute în Raportul prezentat la Consfătuire, ansamblurilor de locuinţe din cartierul „Steagul Roşu“ ne obligă să ridicăm pe o treaptă şi mai înaltă calitatealocuinţelor. Avem condiţii să ne îmbunătăţim activitatea noastră la fiecare loc de muncă. Aşa de pildă, ne-am propus să perfecţionăm organizarea producţiei pe baze ştiinţifice, să extindem metoda de lucru în lanţ pe faze, să reducem şi mai mult volumul manoperei prin ridicarea gradului 1 de mecanizare. Pentru a satisface tot mai mult cerinţele crescînde ale beneficiarilor, vom extinde mecanizarea lucrărilor la finisaje, a transportului pe verticală a mortarelor, recepţia lucrărilor pe faze între brigăzi şi echipe. Eşalonarea lucrărilor o vom face pe baza graficelor şi a fişelor tehnologice, ceea ce ne va permite să eliminăm suprapunerile de operaţii, asigurînd astfel desfăşurarea ritmică a producţiei. Pentru continua reducere a preţului de cost pe apartament în atenţia noastră va sta introducerea de fişe limită la consumul de materiale pe formaţii de lucru, asigurînd în acelaşi timp o bună depozitare a materialelor şi înlăturarea risipei. După experienţa acumulată pînă în prezent, avem posibilitatea ca lucrările de finisare la un bloc cu 40 de apartamente să fie reduse de la două luni şi jumătate la două luni, ceea ce contribuie la reducerea cheltuielilor de regie. Muncind cu abnegaţie, cu sentimentul că în toate realizările noastre se află o părticică din munca, clanul şi visele avîntate ale harnicului nostru popor, vom fi demni de încrederea care ni se acordă. VICTOR OPRESCU, maistru principal la Şantierul de locuinţe din cartierul „Steagul Roşu“ Armonie în dezvoltarea oraşelor şi satelor Am urmărit cu deosebit interes lucrările primei Consfătuiri pe ţară a constructorilor, care pe lîngă un bilanţ însufleţitor a stabilit şi căile de realizare a sarcinilor planului cincinal, în lumina Directivelor Congresului al IX-lea al partidului. Rezultatele obţinute în proiectare, în cadrul cărora şi D.S.A.P.C. Braşov şi-a adus aportul, constituie o garanţie pentru realizarea acelui salt calitativ care pe drept cuvînt ni se cere în etapa actuală, în domeniul sistematizării , conducerea D.S.A.P.C. a luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea elaborării proiectelor, asigurînd dezvoltarea armonioasă a reţelei de localităţi din regiunea noastră, şi crearea unor condiţii optime de muncă, trai, cultură şi odihnă oamenilor muncii. Totodată ne preocupă elaborarea studiilor teritoriale şi a schiţelor de sistematizare pentru satele regiunii. Ponderea mare a proiectelor C.S.A.P.C. o reprezintă cele destinate construcţiilor de locuinţe şi social-culturale. Ne vom înzeci eforturile pentru a realiza o varietate mai mare de ansambluri urbane, să ridicăm confortul şi aspectul locuinţelor, să prevedem soluţii pentru reducerea costului acestora, pentru ca în cadru aceluiaşi volum de investiţii, să realizăm un număr cît mai mare de apartamente. Folosind în continuare tehnica cea mai avansată vom căuta să aplicăm învăţămintele bogate tradiţii ale arhitecturii româneşi punînd în valoare monumentele de mare importanţă istorică şi arhitecturală, promovînd şi dezvoltînd caracterul specific al oraşelor regiuni noastre. Arhitect ERNEST SZIGETI, şeful atelierului de sistematizare al C.S.A.P.C. Braşov Elemente prefabricate cu un mnart grad de finisare Nouă, lucrătorilor din construcţii ne sunt încredinţate lucrări de mare răspundere. Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., ne mobilizează pentru a descoperi şi valorifica mai bine rezervele de care dispun secţiile şi atelierele întreprinderii de prefabricate şi elemente de construcţii din Braşov. La lucrările Consfătuirii s-a arătat pe bună dreptate că pe lîngă succesele obţinute în sporirea volumului de locuinţe, s-au semnalat şi unele aspecte negative manifestate prin monotonia unor cartiere. Aceasta, deoarece, în momentul de faţă se realizează un sortiment restrîns de panouri mari prefabricate. Pentru a contribui într-o măsură mai mare la creşterea gradului de industrializare a construcţiilor şi reducerea proceselor umede pe şantiere, şi la înlăturarea monotoniei, împreună cu C.S.A.P.C. am stabilit unele măsuri de îmbunătăţire a aspectului finisajelor. In această privinţă, din luna martie a.c., se va trece la blocurile de locuinţe cu plăcuţe ceramice glazurate în diferite culori. De asemenea, la o altă parte din panouri se va realiza în jurul ferestrelor un profil din beton mozaicat. Tot pentru îmbunătăţirea finisajului se va experimenta tratarea faţadelor cu mozaic din beton aparent. Ne vom strădui să lărgim şi mai mult gama sortimentelor de prefabricate, ajutînd astfel constructori în ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor de montaj. Aşa de pildă, ne-am propus să organizăm o linie tehnologică de fabricaţie pentru elementele mici, carese folosesc în cantităţi mari pe şantiere, cum sunt dale, borduri, boiandrugi. Toate acestea vor contribui la reducerea manoperei în executarea lucrărilor şi la reducerea preţului de cost pe aparament. IOAN MOICEANU, inginer şef adjunct cu producţia la întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii Braşov « LUCRĂTORI DIN GOSPODĂRIILE DE STAT, ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI! Terminaţi grabnic transportul îngrăşămintelor naturale, selectatul seminţelor şi trimiterea probelor de seminţe la laboratoare ! Folosiţi din plin timpul prielnic pentru semănatul griului de primăvară, ovăzului, mazării, borceagului şi a celorlalte culturi din prima urgenţă ! Tractoriştii Sebestyén Dominic şi Zoltán Ambrus, de la S.M.T. Tg. Secuiesc, brigada 13 din Zăbala, fac ultimele verificări la utilajele care sunt gata pregătite pentru campania de primăvară. In curînd calitatea muncii mecanizatorilor va trece examenul primelor lucrări pe ogoare. Foto : N. CIRSTEA Buletinul lucrărilor agricole Desprimăvărarea timpurie din acest an, a impus grăbirea lucrărilor pregătitoare pentru buna desfăşurare a campaniei agricole, şi în acelaşi timp efectuarea în cîmp a tot mai multe lucrări. Dar, trebuie spus, că deşi timpul este destul de înaintat, numeroase cooperative agricole de producţie nu sunt încă pregătite din toate punctele de vedere pentru declanşarea la timpul optim a lucrărilor de primăvară. De aceea se impune ca specialiştii de la consiliile agricole raionale, conducerile G.A.S. şi ale S.M.T., consiliile de conducere ale cooperativelor agricole să ia măsuri pentru terminarea grabnică a lucrărilor pegătitoare. In acest sens se cere urgentarea condiţionării seminţelor din producţia proprie şi trimiterea imediată a probelor pentru analiză la laboratoarele regionale. Condiţionarea seminţelor trebuie impulsionată în raioanele Făgăraş (65,6 la sută), Mediaş (76,7 la sută) şi Tg. Secuiesc (79,5 la sută). Din sămînţa de ovăz analizată pînă în prezent, 34,6 la sută a fost respinsă pentru lipsă de puritate, iar 33,8 la sută pentru germinaţia slabă. Cele mai mari cantităţi de seminţe necorespunzătoare sunt în cooperativele agricole de producţie din raioanele Agnita, Făgăraş şi Sibiu. Situaţia este asemănătoare şi la mazăre şi măzăriche. întreprinderea regională „Agrosem“, întreprinderea regională de valorificare a produselor agricole, toate unităţile contractante care asigură seminţele respective, trebuie ca în următoarele 2-3 zile să dirijeze toate seminţele repartizate în localităţile de distribuire şi în cooperativele agricole, iar consiliile agricole şi uniunile raionale ale cooperativelor agricole să ia măsuri ca unităţile să le ridice imediat, dînd întîietate seminţelor ce se seamănă în prima epocă : ovăzul, borceagul, mazărea, sfecla de zahăr şi sfecla furajeră, inul de fuior, orzoaica. Aplicarea îngrăşămintelor chimice, acţiune extrem de importantă în sporirea producţiei la hectar, trebuie să stea, de asemenea, în centrul atenţiei consiliilor agricole, conducerilor S.M.T., al tuturor specialiştilor, al consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie şi al întreprinderilor care au contractat produsele culturilor la care s-au repartizat aceste îngrăşăminte. In cursul acestei săptămîni trebuie împrăştiate toate cantităţile de superfosfat şi nitrocalcar existente în cooperativele agricole, deoarece este ştiut că pînă în prezent, pe regiune s-au aplicat numai circa 18 la sută. Se vor fertiliza cu prioritate terenurile destinate cartofului, consiliile agricole urmărind ca la această acţiune să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. La împrăştierea lor vor fi organizaţi cît mai mulţi ţărani cooperatori, iar apoi, pe măsură ce terenul va permite, se vor folosi şi utilajele S.M.T. Timpul s-a încălzit. Deci, semănatul culturilor din prima epocă trebuie început în aceste zile. Se vor însămînţa, de asemenea morcovii, pătrunjelul, salata, ceapa, mazărea pentru păstăi, etc. Specialiştii din agricultură vor identifica în teren zi de zi tarlalele şi parcelele care se pot însămînţa şi, de îndată ce terenul este pregătit, se va trece cu toate forţele la semănatul culturilor respective, avîndu-se grijă ca lucrările să se facă în cele mai bune condiţiuni agrotehnice. In cursul săptămînii acesteia, toţi inginerii şi şefii de brigăzi din S.M.T., mecanizatorii care vor lucra la plantatul cartofilor şi semănatul culturilor principale, inginerii consiliilor agricole şi cei din cooperativele agricole vor lua parte la un instructaj privind cunoaşterea şi reglarea maşinilor de plantat cartofi, plantatul semi-mecanizat cu cultivatoarele, reglarea semănătorilor S.U. 29 pentru însămînţatul în benzi a sfeclei de zahăr şi a cicoarei, a trifolienelor şi a semănătorilor S.P.C. 6 şi 2 S.P.C. 2. (Continuare în pas. a 3-a l Ce se mai aşteaptă în raionul Sibiu? La gospodăria de stat „Horticola“, cooperativa agricolă de producţie din Vurpăr şi în cadrul altor unităţi agricole din raionul Sibiu au început însămînţările de primăvară, iar la Şelimbăr, Cristian, Şura Mare tractoarele lucrează din plin la pregătirea solului. Pentru ca însămînţările de primăvară să se poată efectua la timp şi în cele mai bune condiţii agrotehnice, este necesar ca toate pregătirile să fie terminate grabnic. în ce stadiu se află aceste lucrări în raionul Sibiu ? Este cunoscut faptul că fertilizarea unor suprafeţe cît mai mari de teren constituie una din condiţiile principale pentru sporirea producţiei agricole. Or, în raion, pînă la data de 25 februarie din cele 90.000 tone îngrăşăminte organice planificate au fost ransportate la cîmp abia 50.500 roiţe, adică 56,1 la sută. In raion sînt cooperative agricole în care de la 17 la 24 februarie, deşi au fost zile bune de lucru, nu s-a transportat nici o căruţă de gunoi la cîmp. Iată cîteva exemple : coperativa agricolă din Aciliu s-a prevăzut în plan să transporte o cantitate de 2.000 tone îngrăşăminte organice şi a transportat numai 260 tone. Deşi cooperativa dispune de 43 atelaje, în perioada 17—25 februarie n-a efectuat nici măcar un transport de gunoi de grajd. In aceeaşi situaţie se găseşte şi cooperativa agricolă din Poplaca. Cu neîngăduită încetineală se desfăşoară acţiunea de fertilizare a solului şi la cooperativele agricole din Bogatu (din 4.100 tone planificate s-au transportat numai 480 tone), Săcel, Tălmaciu, Topîrcea şi altele. La întrebarea : de ce cooperativele agricole din Aciliu, Armeni, Bogatu şi altele au rămas în urma cu transportul îngrăşămintelor organice, inginerul Ioan Năstase, vicepreşedinte al consiliului agricol raional, ne-a răspuns : „In primul rînd din cauza slabei organizări a muncii , atelajele n-au fost reparate din vreme ; lucrul se porneşte tîrziu, după orele 9, din care cauză se efectuează un număr mic de transporturi. De asemenea, caii nu sunt potcoviţi la timp ceea ce îngreunează efectuarea transporturilor de îngrăşăminte“. Ni se pare însă curios faptul că aceste lipsuri deşi au fost cunoscute de consiliul agricol raional, totuşi n-au fost luate măsuri din timp pentru lichidarea lor. Transportul îngrăşămintelor organice este o acţiune ce nu mai poate fi amînată de pe o zi pe alta. De aceea, este necesar ca pînă la începerea din plin a însămînţărilor de primăvară să fie mobilizate forţe şi mijloace sporite pentru urgentarea ei. Consiliul agricol raional, uniunea raională a cooperativelor agricole au datoria să-şi îndrepte atenţia îndeosebi asupra unităţilor rămase în urmă şi să le acorde tot sprijinul pentru înlăturarea neajunsurilor existente. Problema asigurării şi condiţionării sentinţelor nici în prezent nu este rezolvată în toate cooperativele agricole din raion. Unele cooperative nu şi-au asigurat prin schimb sămînţa de orzoaică, deşi aceasta trebuie însămînţată în aceste zile. Laboratorul de controlul seminţelor din Sibiu a respins unele probe de seminţe din cauza gradului ridicat de impurităţi. Asigurarea şi condiţionarea seminţelor este o problemă majoră care, de asemenea, nu suportă tărăgănare. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole trebuie, în primul rînd, să ia măsuri pentru rezolvarea ei. In raionul Sibiu sînt forţe şi mijloace pentru ca lucrările agricole din primăvara acestui an să se desfăşoare la timp şi la un înalt nivel calitativ. Trebuie însă ca ele să fie mobilizate din plin. I. FĂGĂRĂŞANU COTIDIENE Dispozitive pentru combaterea manei la culturile de cartofi La Staţiunea experimentală agricolă Braşov au fost realizate dispozitive care pot fi adoptate la maşinile de stropit şi prăfuit folosite pentru combaterea manei la culturile de cartofi. Unul dintre ele permite efectuarea stropirilor cu zeamă bordeleză pe partea inferioară a frunzelor. Cu celălalt ,se efectuează stropirile pe ■ ambele, părţi. în cazul dispozitivelor de stropit pe sub tufe, se ataşează la braţele maşinilor tuburi verticale prevăzute cu pulverizatoare simple sau duble, după cum cere cultura. Aceste dispozitive pot fi folosite şi la combaterea diferitelor insecte care se adăpostesc pe partea inferioară a frunzelor, atît cartofi cît şi la alte culturi prâşitoare. Noi unităţi comerciale Din Agnita, IOAN ANDREI, de la subredacţia noastră voluntară, ne informează că în centrul acestui oraş a fost deschis un modern magazin pentru difuzarea presei şi filatelie. Despre o nouă unitate comercială, deschisă în oraşul Sf. Gheorghe, ne informează şi GH. BRIOTĂ, din cadrul subredacţiei voluntare locale. Este vorba de magazinul specializat de mercerie, pe care O.C.L. Mixt Sf. Gheorghe l-a deschis pe strada Ciucului. In oraşul Făgăraş, ne scrie AGLAIA SORCA, s-a deschis, complet renovat, restaurantul „Bîlea“. Localul este modern amenajat, oferind consumatorilor, pe lîngă specialităţile casei, o ambianţă plăcută şi o bună deservire. Întîlnire cu acad. Alexandru Graur în sala clubului întreprinderii „6 Martie" din Sighişoara, a avut loc o întîlnire a publicului local cu academicianul prof. Alexandru Graur, care a făcut o expunere despre : „Etimologia cuvintelor“. Expunerea a stîrnit mult interes în rîndurile celor aproape 500 participanţi, care au pus întrebări pe marginea acestui subiect. (STAN VIRTAN, coresp.). Foileton de ELEFTERIE VOICULESCU Canguri pe păşunile Făgăraşului Intr-o seară din primăvara anului trecut, mai mulţi cetăţeni din oraşul Făgăraş au fost martorii unui fapt cu totul deosebit : un berbec tuns a la Beatles şi cu pantaloni a la Celentano trecea prin mijlocul oraşului, purtînd la gît un loc de cravată, o cutiuţă cu brînză topită „Păltiniş“. Uimirea a crescut şi mai mult atunci cind patrupedul a intrat pe poarta sfatului popular orăşenesc. Pantofii prăfuiţi ai ovinei arătau că făcuse o cale lungă pentru a ajunge aici. Portarul, rămas cu gura căscată în faţa unei astfel de arătări, abia a putut să dea din cap cind a auzit că oaspetele neaşteptat cere audienţă. Grigore Blaga, care întîmplător se găsea pe acolo, îi răspunse că audienţele sînt în alte zile. Berbecul îşi scoase o batistă tăiată din sădită şi-şi şterse lacrimile care curgeau molcom sub pleoapele-i obosite. Blaga se simți adine înduioșat : ■ — Suferi de gălbează ? — Nici gălbeaza, nici febra aftoasă, nici căpiata oilor nu m-ar face să sufăr cît alt necaz care-mi macină inima. Înmuiat peste măsură de atîta suferință, Blaga îl îmbie din nou să-și spună păsul, arătîndu-i că în calitate de şofer al tovarăşului loan Moşuţiu, preşedintele sfatului popular orăşenesc, ar putea pune o vorbă bună. Berbecul se învioră şi, desfăcînd capacul cutiei de brînză topită, oferi o bucată şoferului. — Voiam să fac o propunere, in numele tuturor admiratoarelor mele care, după cum știți, sînt destule. Blaga se gîndi cîteva clipe dacă nu cumva berbecul face vreo aluzie ironică. Ghicindu-i gîndurile, patrupedul caută să-i înlăture orice bănuială : — Nu fac nici o aluzie la anumite minți flușturatice. Voiam însă să arăt că de mii de ani, în viaţa noastră s-au produs foarte puţine schimbări, în vreme ce produsele noastre, după cum se vede şi din acest ambalaj al brînzei topite, s-au transformat radical. De ce, adică, păstorul nostru să bată coclaurile pe jos şi să nu aibă o maşinuţă la umbra căreia, noi bărbaţii, să mai adastăm în zilele călduroase ? Blaga îl privea din ce in ce mai uimit. — In felul acesta păstorul ar putea să alerge dintr-un capăt în altul al raionului să găsească şi să contracteze cele mai frumoase păşuni, eu mi-aş conduce admiratoarele în aceste edenuri şi fără îndoială că m-aş bucura de un prestigiu din ce în ce mai mare. S-ar putea face ceva ? Şoferul îl rugă să-şi lase adresa urmînd să analizeze această propunere cu toată seriozitatea. Cei doi se despărţiră imbrăţişîndu-se. La cîteva luni de zile după această întîmplare, Grigore Blaga se prezentă cu maşina la adresa indicată de berbec. — Dragul meu, ii spuse şoferul, am reflectat asupra propunerii făcute şi am ajuns la concluzia că ai avut o idee excepţională. — Aceasta-i maşina noastră ? — Nu, este a sfatului popular, însă o poţi considera ca şi a noas-Continuare în pag. a 3-a 1