Drum Nou, martie 1966 (Anul 23, nr. 6582-6608)

1966-03-01 / nr. 6582

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE LTNIŢI-VA! um nou ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PC.R. ŞI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6582 Marţi, 1 martie 1966 4 pagini 25 bani Blocuri moderne în cartierul „Steagul Roşu*. Foto: GH. BANUŢĂ Construcţiile cincinalului LA PARAMETRII UNEI EFICIENŢE SPORITE Prima Consfătuire pe ţară a lucrătorilor din construcţii, a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de oamenii muncii de pe şantiere, din institutele de proiectare şi întreprinderile produ­cătoare de materiale de construcţii în anii sesenatului. Totoda­tă, ca urmare a analizei ştiinţifice făcute, au fost stabilite sar­cinile actuale şi de perspectivă pe care le ridică îndeplinirea obiectivelor planului cincinal.. In cuvîntarea ţinută în faţa participanţilor la Consfătuire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a arătat : „Constructorilor şi proiectanţilor le re­vine sarcina de cinste de a pune în valoare cu rezultate economice maxime marile fonduri de investiţii alocate de stat în acest cincinal, de a concretiza importantul efort material pe care îl face poporul nostru, în lucrări trainice, de înaltă calitate, care să sporească bogăţia patriei apropiindu-ne de ţările avansate ale lumii". Chemarea Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din construc­ţii a găsit un larg ecou,­însufleţind colectivele şantierelor şi in­stitutelor de proiectare, ale întreprinderilor furnizoare de ma­teriale de construcţii în preocuparea lor pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor încredinţate. Vom extinde mecanizarea lucrărilor din lucrările Consfătuirii pe ţară a constructorilor, dovadă a înaltei aprecieri de care se bucură mun­ca noastră, am înţeles că pe şantiere mai avem multe de făcut pentru a îmbunătăţi confortul, şi a diversifica tipurile noilor locuinţe, de a realiza o arhitectură modernă, variată, care să ţină seama de spe­cificul şi tradiţiile oraşelor şi re­giunii. Aprecierile făcute în Rapor­tul prezentat la Consfătuire, ansam­blurilor de locuinţe din cartierul „Steagul Roşu“ ne obligă să ridicăm pe o treaptă şi mai înaltă calitatea­­locuinţelor. Avem condiţii să ne îm­­­­bunătăţim activitatea noastră la fie­care loc de muncă. Aşa de pildă, ne-am propus să perfecţionăm orga­nizarea producţiei pe baze ştiinţifi­ce, să extindem metoda de lucru în lanţ pe faze, să reducem şi mai mult volumul manoperei prin ridi­carea gradului 1 de mecanizare. Pentru a satisface tot mai mult cerinţele crescînde ale benefi­ciarilor, vom extinde mecanizarea lucrărilor la finisaje, a transportului pe verticală a mortarelor, recepţia lucrărilor pe faze între brigăzi şi echipe. Eşalonarea lucrărilor o vom face pe baza graficelor şi a fişelor tehnologice, ceea ce ne va permite să eliminăm suprapunerile de ope­raţii, asigurînd astfel desfăşurarea ritmică a producţiei. Pentru continua reducere a pre­ţului de cost pe apartament în aten­ţia noastră va sta introducerea de fişe limită la consumul de mate­riale pe formaţii de lucru, asigurînd în acelaşi timp o bună depozitare a materialelor şi înlăturarea risipei. După experienţa acumulată pînă în prezent, avem posibilitatea ca lu­crările de finisare la un bloc cu 40 de apartamente să fie reduse de la două luni şi jumătate la două luni, ceea ce contribuie la reducerea chel­tuielilor de regie. Muncind cu abnegaţie, cu senti­mentul că în toate realizările noas­tre se află o părticică din munca, clanul şi visele avîntate ale harnicu­lui nostru popor, vom fi demni de încrederea care ni se acordă. VICTOR OPRESCU, maistru principal la Şantierul de locuinţe din cartierul „Steagul Roşu“ Armonie în dezvoltarea oraşelor şi satelor Am urmărit cu deosebit interes lucrările primei Consfătuiri pe ţa­ră a constructorilor, care pe lîngă un bilanţ însufleţitor a stabilit şi căile de realizare a sarcinilor pla­nului cincinal, în lumina Directive­lor Congresului al IX-lea al parti­dului. Rezultatele obţinute în proiec­tare, în cadrul cărora şi D.S.A.P.C. Braşov şi-a adus aportul, constituie o garanţie pentru realizarea acelui salt calitativ care pe drept cuvînt ni se cere în etapa actuală, în domeniul sistematizării , con­ducerea D.S.A.P.C. a luat o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea ela­borării proiectelor, asigurînd dez­voltarea armonioasă a reţelei de lo­calităţi din regiunea noastră, şi crearea unor condiţii optime de muncă, trai, cultură şi odihnă oa­menilor muncii. Totodată ne preocu­pă elaborarea studiilor teritoriale şi a schiţelor de sistematizare pentru satele regiunii. Ponderea mare a proiectelor C.S.A.P.C. o reprezintă cele desti­nate construcţiilor de locuinţe şi so­­cial-culturale. Ne vom înzeci eforturile pentru a realiza o varietate mai mare de ansambluri urbane, să ridicăm con­fortul şi aspectul locuinţelor, să pre­vedem soluţii pentru reducerea cos­tului acestora, pentru ca în cadru aceluiaşi volum de investiţii, să rea­lizăm un număr cît mai mare de apartamente. Folosind în continuare tehnica cea mai avansată vom căuta să aplicăm învăţămintele bogate tradiţii ale arhitecturii româneşi­ punînd în valoare monumentele de mare importanţă istorică şi arhitec­turală, promovînd şi dezvoltînd ca­racterul specific al oraşelor regiuni noastre. Arhitect ERNEST SZIGETI, şeful atelierului de sistematizare al C.S.A.P.C. Braşov Elemente prefabricate cu un mnart grad de finisare Nouă, lucrătorilor din con­strucţii ne sunt încredinţate lu­crări de mare răspundere. Cuvîn­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., ne mobilizează pentru a descoperi şi valorifica mai bine rezervele de care dispun secţiile şi atelierele între­prinderii de prefabricate şi elemente de construcţii din Braşov. La lucră­rile Consfătuirii s-a arătat pe bună dreptate că pe lîngă succesele obţi­nute în sporirea volumului de lo­­­­cuinţe, s-au semnalat şi unele aspec­te negative manifestate prin mono­tonia unor cartiere. Aceasta, deoare­ce, în momentul de faţă se realizează un sortiment restrîns de panouri mari prefabricate. Pentru a contribui într-o măsură mai mare la creşterea gradului de industrializare a construcţiilor şi re­ducerea proceselor umede pe şantie­re, şi la înlăturarea monotoniei, îm­preună cu C.S.A.P.C. am stabilit u­­nele măsuri de îmbunătăţire a aspec­tului finisajelor. In această privinţă, din luna martie a.c., se va trece la blocurile de locuinţe cu plăcuţe ce­ramice glazurate în diferite culori. De asemenea, la o altă parte din pa­nouri se va realiza în jurul ferestre­lor un profil din beton mozaicat. Tot pentru îmbunătăţirea finisajului se va experimenta tratarea faţadelor cu mozaic din beton aparent. Ne vom strădui să lărgim şi mai mult gama sortimentelor de prefa­bricate, ajutînd astfel constructori în ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor de montaj. Aşa de pildă, ne-am propus să organizăm o linie tehnologică de fabricaţie pentru ele­mentele mici, care­­se folosesc­ în can­tităţi mari pe şantiere, cum­ sunt­­ dale, borduri, boiandrugi. Toate a­­cestea vor contribui la reducerea ma­noperei în executarea lucrărilor şi la reducerea preţului de cost pe apar­­ament. IOAN MOICEANU, inginer şef adjunct cu producţia la întreprinderea de prefabricate şi elemente de construcţii Braşov « LUCRĂTORI DIN GOSPODĂRIILE DE STAT, ŢĂRANI COOPERATORI, MECANIZATORI! Terminaţi grabnic transportul îngrăşăminte­lor naturale, selectatul seminţelor şi trimiterea probelor de seminţe la laboratoare ! Folosiţi din plin timpul prielnic pentru semănatul griului de primăvară, ovăzului, mazării, borceagului şi a celorlalte culturi din prima urgenţă ! Tractoriştii Sebestyén Dominic şi Zoltán Ambrus, de la S.M.T. Tg. Secuiesc, brigada 13 din Ză­bala, fac ultimele verificări la utilajele care sunt gata pregătite pentru campania de primăvară. In curînd calitatea muncii meca­nizatorilor va trece examenul primelor lucrări pe ogoare. Foto : N. CIRSTEA Buletinul lucrărilor agricole Desprimăvărarea timpurie din acest an, a impus grăbirea lucră­rilor pregătitoare pentru buna desfăşurare a campaniei agrico­le, şi în acelaşi timp efectuarea în cîmp a tot mai multe lucrări. Dar, trebuie spus, că deşi tim­pul este destul de înaintat, nu­meroase cooperative agricole de producţie nu sunt încă pregătite din toate punctele de vedere pentru declanşarea la timpul op­tim a lucrărilor de primăvară. De aceea se impune ca specialiş­tii de la consiliile agricole raio­nale, conducerile G.A.S. şi ale S.M.T., consiliile de conducere ale cooperativelor agricole să ia măsuri pentru terminarea grab­nică a lucrărilor pegătitoare. In acest sens se cere urgentarea condiţionării seminţelor din pro­ducţia proprie şi trimiterea ime­diată a probelor pentru analiză la laboratoarele regionale. Con­diţionarea seminţelor trebuie impulsionată în raioanele Făgă­raş (65,6 la sută), Mediaş (76,7 la sută) şi Tg. Secuiesc (79,5 la sută). Din sămînţa de ovăz analiza­tă pînă în prezent, 34,6 la sută a fost respinsă pentru lipsă de pu­ritate, iar 33,8 la sută pentru ger­minaţia slabă. Cele mai mari can­tităţi de seminţe necorespunzătoa­­re sunt în cooperativele agricole de producţie din raioanele Agni­ta, Făgăraş şi Sibiu. Situaţia este asemănătoare şi la mazăre şi măzăriche. întreprinderea regională „Agro­­sem“, întreprinderea regională de valorificare a produselor agricole, toate unităţile contrac­tante care asigură seminţele res­pective, trebuie ca în următoa­rele 2-3 zile să dirijeze toate seminţele repartizate în locali­tăţile de distribuire şi în coope­rativele agricole, iar consiliile agricole şi uniunile raionale ale cooperativelor agricole să ia măsuri ca unităţile să le ridice imediat, dînd întîietate seminţe­lor ce se seamănă în prima epo­că : ovăzul, borceagul, mazărea, sfecla de zahăr şi sfecla furajeră, inul de fuior, orzoaica. Aplicarea îngrăşămintelor chi­mice, acţiune extrem de impor­tantă în sporirea producţiei la hectar, trebuie să stea, de aseme­nea, în centrul atenţiei consiliilor agricole, conducerilor S.M.T., al tuturor specialiştilor, al consilii­lor de conducere ale cooperative­lor agricole de producţie şi al întreprinderilor care au contrac­tat produsele culturilor la care s-au repartizat aceste îngrăşă­minte. In cursul acestei săptămîni trebuie împrăştiate toate can­tităţile de superfosfat şi nitrocal­­car existente în cooperativele agricole, deoarece este ştiut că pînă în prezent, pe regiune s-au aplicat numai circa 18 la sută. Se vor fertiliza cu prioritate te­renurile destinate cartofului, consiliile agricole urmărind ca l­a această acţiune să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. La împrăştierea lor vor fi organizaţi cît mai mulţi ţărani cooperatori, iar apoi, pe măsură ce terenul va permite, se vor folosi şi utilajele S.M.T. Timpul s-a încălzit. Deci, semănatul culturilor din prima epocă trebuie început în aceste zile. Se vor însămînţa, de ase­menea morcovii, pătrunjelul, sa­lata, ceapa, mazărea pentru păs­tăi, etc. Specialiştii din agricultură vor identifica în teren zi de zi tar­lalele şi parcelele care se pot în­­sămînţa şi, de îndată ce terenul este pregătit, se va trece cu toate forţele la semănatul culturilor respective, avîndu-se grijă ca lu­crările să se facă în cele mai bu­ne condiţiuni agrotehnice. In cursul săptămînii acesteia, toţi inginerii şi şefii de brigăzi din S.M.T., mecanizatorii care vor lucra la plantatul cartofilor şi semănatul culturilor principa­le, inginerii consiliilor agricole şi cei din cooperativele agricole vor lua parte la un instructaj privind cunoaşterea şi reglarea maşinilor de plantat cartofi, plantatul semi-mecanizat cu cul­tivatoarele, reglarea semănători­lor S.U. 29 pentru însămînţatul în benzi a sfeclei de zahăr şi a cicoarei, a trifolienelor şi a se­mănătorilor S.P.C. 6 şi 2 S.P.C. 2. (Continuare în pas. a 3-a l Ce se mai aşteaptă în raionul Sibiu? La gospodăria de stat „Horti­cola“, cooperativa agricolă de producţie din Vurpăr şi în cadrul altor unităţi agricole din raionul Sibiu au început însămînţările de primăvară, iar la Şelimbăr, Cris­tian, Şura Mare tractoarele lucrea­ză din plin la pregătirea solului. Pentru ca însămînţările de pri­măvară să se poată efectua la timp şi în cele mai bune condiţii agro­tehnice, este necesar ca toate pre­gătirile să fie terminate grabnic. în ce stadiu se află aceste lu­crări în raionul Sibiu ? Este cunoscut faptul că ferti­lizarea unor suprafeţe cît mai mari de teren constituie una din condiţiile principale pentru spo­rirea producţiei agricole. Or, în raion, pînă la data de 25 februa­­rie din cele 90.000 tone îngrăşă­­minte organice planificate au fost ransportate la cîmp abia 50.500 roiţe, adică 56,1 la sută. In raion sînt cooperative agricole în care de la 17 la 24 februarie, deşi au fost zile bune de lucru, nu s-a transportat nici o căruţă de gunoi la cîmp. Iată cîteva exemple : coperativa agricolă din Aciliu s-a prevăzut în plan să transpor­te o cantitate de 2.000 tone îngră­şăminte organice şi a transportat numai 260 tone. Deşi cooperativa dispune de 43 atelaje, în perioada 17—25 februarie n-a efectuat nici măcar un transport de gunoi de grajd. In aceeaşi situaţie se gă­seşte şi cooperativa agricolă din Poplaca. Cu neîngăduită înceti­neală se desfăşoară acţiunea de fertilizare a solului şi la coopera­tivele agricole din Bogatu (din 4.100 tone planificate s-au tran­sportat numai 480 tone), Săcel, Tălmaciu, Topîrcea şi altele. La întrebarea : de ce coopera­tivele agricole din Aciliu, Armeni, Bogatu şi altele au rămas în urma cu transportul îngrăşămintelor or­ganice, inginerul Ioan Năstase, vicepreşedinte al consiliului agri­col raional, ne-a răspuns : „In primul rînd din cauza slabei or­ganizări a muncii , atelajele n-au fost reparate din vreme ; lucrul se porneşte tîrziu, după orele 9, din care cauză se efectuează un număr mic de transporturi. De a­­semenea, caii nu sunt potcoviţi la timp ceea ce îngreunează efectua­rea transporturilor de îngrăşă­minte“. Ni se pare însă curios faptul că aceste lipsuri deşi au fost cu­noscute de consiliul agricol raio­nal, totuşi n-au fost luate măsuri din timp pentru lichidarea lor. Transportul îngrăşămintelor or­ganice este o acţiune ce nu mai poate fi amînată de pe o zi pe alta. De aceea, este necesar ca pînă la începerea din plin a însămîn­­ţărilor de primăvară să fie mobi­lizate forţe şi mijloace sporite pentru urgentarea ei. Consiliul a­­gricol raional, uniunea raională a cooperativelor agricole au da­toria să-şi îndrepte atenţia îndeo­sebi asupra unităţilor rămase în urmă şi să le acorde tot sprijinul pentru înlăturarea neajunsurilor existente. Problema asigurării şi condiţio­nării sentinţelor nici în prezent nu este rezolvată în toate coope­rativele agricole din raion. Unele cooperative nu şi-au asigurat prin schimb sămînţa de orzoaică, deşi aceasta trebuie însămînţată în a­ceste zile. Laboratorul de contro­lul seminţelor din Sibiu a respins unele probe de seminţe din cauza gradului ridicat de impurităţi. Asigurarea şi condiţionarea se­minţelor este o problemă majoră care, de asemenea, nu suportă tă­răgănare. Consiliile de conducere ale cooperativelor agricole trebuie, în primul rînd, să ia măsuri pen­tru rezolvarea ei. In raionul Sibiu sînt forţe şi mijloace pentru ca lucrările agri­cole din primăvara acestui an să se desfăşoare la timp şi la un înalt nivel calitativ. Trebuie însă ca ele să fie mobilizate din plin. I. FĂGĂRĂŞANU COTIDIENE Dispozitive pentru combaterea manei la culturile de cartofi La Staţiunea experimentală agri­colă Braşov au fost realizate dis­pozitive care pot fi adoptate la maşinile de stropit şi prăfuit fo­losite pentru combaterea manei la culturile de cartofi. Unul din­tre ele permite efectuarea stropi­rilor cu zeamă bordeleză pe par­tea inferioară a frunzelor. Cu celălalt ,se­ efectuează stropirile pe ■ ambele, părţi. în­ cazul dispozitive­lor de stropit pe sub tufe, se ata­şează la braţele maşinilor tuburi verticale prevăzute cu pulveriza­­toare simple sau duble, după cum cere cultura. Aceste dispozitive pot fi folo­­site şi la combaterea diferitelor insecte care se adăpostesc pe par­tea inferioară a frunzelor, atît­­ cartofi cît şi la alte culturi prâ­şitoare. Noi unităţi comerciale Din Agnita, IOAN ANDREI, de la subredacţia noastră volun­tară, ne informează că în cen­trul acestui oraş a fost deschis un modern magazin pentru di­fuzarea presei şi filatelie. Despre o nouă unitate comer­cială, deschisă în oraşul Sf. Gheorghe, ne informează şi GH. BRIOTĂ, din cadrul subredacţiei voluntare locale. Este vorba de magazinul specializat de merce­rie, pe care O.C.L. Mixt Sf. Gheorghe l-a deschis pe strada Ciucului. In oraşul Făgăraş, ne scrie A­­GLAIA SORCA, s-a deschis, complet renovat, restaurantul „Bîlea“. Localul este modern a­­menajat, oferind consumatorilor, pe lîngă specialităţile casei, o ambianţă plăcută şi o bună de­servire. Întîlnire cu acad. Alexandru Graur în sala clubului întreprinderii „6 Martie" din Sighişoara, a avut loc o întîlnire a publicului local cu academicianul prof. Alexan­dru Graur, care a făcut o ex­punere despre : „Etimologia cu­vintelor“. Expunerea a stîrnit mult interes în rîndurile celor aproape 500 participanţi, care au pus întrebări pe marginea aces­tui subiect. (STAN VIRTAN, coresp.). Foileton de ELEFTERIE VOICULESCU Canguri pe păşunile Făgăraşului Intr-o seară din pri­măvara anului trecut, mai mulţi cetăţeni din oraşul Făgăraş au fost martorii unui fapt cu totul deosebit : un ber­bec tuns a la Beatles şi cu pantaloni a la Celentano trecea prin mijlocul oraşului, pur­­tînd la gît un loc de cravată, o cutiuţă cu brînză topită „Pălti­­niş“. Uimirea a crescut şi mai mult atunci cind patrupedul a intrat pe poarta sfatului popu­lar orăşenesc. Pantofii prăfuiţi ai ovinei ară­tau că făcuse o cale lungă pentru a ajunge aici. Portarul, rămas cu gura căscată în faţa unei astfel de arătări, abia a putut să dea din cap cind a auzit că oaspetele neaşteptat ce­re audienţă. Grigore Blaga, care întîmplător se găsea pe acolo, îi răspunse că audienţele sînt în alte zile. Berbecul îşi scoa­se o batistă tăiată din sădită şi-şi şterse la­crimile care curgeau­ molcom sub pleoapele-i obosite. Blaga se simți adine înduioșat : ■ — Suferi de­­ gălbea­­ză ? — Nici gălbeaza, nici febra aftoasă, nici că­piata oilor nu m-ar face să sufăr cît alt necaz care-mi macină inima. Înmuiat peste măsu­ră de atîta suferință, Blaga îl îmbie din nou să-și spună păsul, ară­­tîndu-i că în calitate de şofer al tovarăşului loan Moşuţiu, preşe­dintele sfatului popu­lar orăşenesc, ar putea pune o vorbă bună. Berbecul se învioră şi, desfăcînd capacul cutiei de brînză topi­tă, oferi o bucată şo­ferului. — Voiam să fac o propunere, in numele tuturor admiratoarelor mele care, după cum știți, sînt destule. Blaga se gîndi cîte­va clipe dacă nu cum­va berbecul face vreo aluzie ironică. Ghicindu-i gîndurile, patrupedul caută să-i înlăture orice bănuială : — Nu fac nici o alu­zie la anumite minți flușturatice. Voiam însă să arăt că de mii de ani, în viaţa noastră s-au produs foarte pu­ţine schimbări, în vre­me ce produsele noas­tre, după cum se vede şi din acest ambalaj al brînzei topite, s-au transformat radical. De ce, adică, păstorul nos­tru să bată coclaurile pe jos şi să nu aibă o maşinuţă la umbra căreia, noi bărbaţii, să mai adastăm în zilele călduroase ? Blaga îl privea din ce in ce mai uimit. — In felul acesta păstorul ar putea să a­­lerge dintr-un capăt în altul al raionului să găsească şi să contrac­teze cele mai frumoa­se păşuni, eu mi-aş­­ conduce admiratoarele în aceste eden­uri şi fă­ră îndoială că m-aş bucura de un prestigiu din ce în ce mai mare. S-ar putea face ceva ? Şoferul îl rugă să-şi lase adresa urm­înd să analizeze această pro­punere cu toată serio­zitatea. Cei doi se des­părţiră imbrăţişîndu-se. La cîteva­ luni de zile după această întîm­­plare, Grigore Blaga se prezentă cu maşina la adresa indicată de ber­bec. — Dragul meu, ii spuse şoferul, am re­flectat asupra propu­nerii făcute şi am a­­juns la concluzia că ai avut o idee excepţio­nală. — Aceasta-i maşina noastră ? — Nu, este a sfatu­lui popular, însă o poţi considera ca şi a noas-Continuare în pag. a 3-a 1

Next