Drum Nou, aprilie 1966 (Anul 23, nr. 6609-6634)
1966-04-01 / nr. 6609
Anul XXIII, nr. 6609 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VA î umfiu 0RfiAN Al COMITITULUI REGIONAL BRASOV Al RC.R. BU— SI Al SFĂTUI01 POPULAR REGIONAL Vineri, 1 aprilie 1966 4 pagini 25 bani IN CUPRINSUL ZIARULUI! ■ Viaţa de partid : S-a dat întîietate bărbaţilor (pag. a 3-a) B Din viaţa culturală (pag. a 2-a) B Vietnamul de sud (pag. a 4-a) H Corespondenţe : Ecuadorul fără juntă militară (pag. a 4-a) Aspect din noua hală de strungărie a întreprinderii „Nicovala“ din Sighişoara, recent dată, în folosinţă. Foto : GH. BĂNUŢĂ Schimb de experienţă pe tema organizării superioare a producţiei 1 CIMP URC DE ACIUMI CU PARTICIPANŢII LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PARTICIPA : Organizatorii de grupe sindicale Simion Mailat, Mihai Comşa, Petru Inclăuzan şi Simion Speri, de la fabrica de mobilă, Gica Poleşan, Vasile Vasin şi Iosif Lengyel, de la fabrica de plăci fibrolemnoase din Combinatul de industrializare a lemnului — Blaj. Unitate nouă, modernă, intrată în marele circuit al industriei noastre socialiste în anii şesenatului, Combinatul de industrializare a lemnului de la Blaj are o prezenţă tot mai activă în economia ţării. Colectivul acestuia şi-a îndeplinit planul pe 1965 la producţia globală, marfă şi export încă de la 18 decembrie. Primele două luni din noul cincinal le-a încheiat, de asemenea, cu un bilanţ pozitiv, dînd peste plan însemnate cantităţi de produse şi realizînd economii substanţiale. Toate acestea sînt, în mare măsură, rodul preocupării din ce în ce mai susţinute pentru organizarea cît mai bună a producţiei şi a muncii. Aşa cum prevăd Directivele privind criteriile principale ale întrecerii socialiste, sarcini însemnate revin în acest sens organelor sindicale care au datoria să antreneze în acţiunea de perfecţionare continuă a organizării producţiei pe fiecare participant la întrecerea socialistă. Care este, in acest sens, contribuţia organelor sindicale din combinat ? Întrebarea am adresat-o cîtorva organizatori de grupă sindicală, cărora le dăm cuvântul. S. MAILAT : Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, ne străduim să ne aducem aportul, prin mijloace specifice muncii sindicale, la organizarea superioară, pe baze ştiinţifice, a producţiei şi a muncii. In urma unei instruiri temeinice făcute de comitetul sindicatului, birourile grupelor sindicale îşi prevăd în planurile lor de muncă diferite acţiuni menite să sprijine desfăşurarea unor studii şi aplicarea operativă şi eficientă a măsurilor propuse de colectivul de specialişti constituit în combinat. Bunăoară, cînd s-a studiat la noi în sector problema folosirii mai raţionale a spaţiului de producţie, am arătat oamenilor importanţa acţiunii, cerîndu-le să-şi aducă aportul. Acelaşi lucru l-am dezbătut intr-o adunare sindicală lunară. Propunerile făcute — între care se află zonarea precisă a locului de activitate a fiecărei echipe şi plasarea materialelor de către fiecare schimb în locuri judicios stabilite — au condus nu numai la înlăturarea dezordinei din secţie, ci şi la creşterea productivităţii muncii prin eliminarea stagnărilor cauzate de timpul pierdut pentru sortarea reperelor, care erau puse de-a valma. . M. COMŞA : Subscriu la cele spuse. Aş mai adăuga că stă în putinţa noastră să organizăm în acest scop şi acţiuni proprii. Iată un exemplu edificator : acţiunea pornită cu succes privind introducerea lotizării. Lucrăm dulapuri pentru export. Planul nostru lunar este de 1.100 bucăţi. La realizarea lui participăm atît noi, cei de la „pregătire II“, cît şi cei de la hăiţuire, finisaj, montaj, în trecut interveneau dese stagnări în munca celor de la finisaj şi montaj. Îndrumate de organizaţia de partid, birourile grupelor noastre sindicale, cu spiijiiul vu.urmuri iii.iii catului, au studiat cauzele stagnărilor. Am constatat astfel că atenţia noastră era îndreptată numai spre anumite repere şi nu spre întreaga garnitură. Ajungeau astfel la finisaj sau montaj garnituri incomplete care, din cauza lipsei unor repere, nu puteau fi montate. De aici stagnare, apoi iureş la sfîrşit de lună, ceea ce sucă efecte negative şi asupra canitaţii. în urma concluziilor desprinse s-a hotărît ca fiecare colectiv de muncă să expedieze zilnic loturi complete de cite 50 de dulapuri. Efectul a fost dublu : ne îndeplinim obligaţiile faţă de cei cu care colaborăm şi, totodată, realizăm şi depăşim ritmic planul. In ianuarie am dat peste plan 95 de dulapuri, în februarie şi mai multe, iar acum, deşi suntem abia la 24 martie, pe graficul nostru figurează deja 52 de dulapuri în plus. P. MCLĂNZAN: Eu lucrez la montaj şi pot aprecia eficacitatea măsurii amintite. Aş mai vrea să adaug că tot în urma propunerii făcute într-o adunare lunară de grupă sindicală, conducerea combinatului a luat măsura ca plata muncii să nu se mai facă după cantitatea de repere produse, ci după garniturile complete, gata recepţionate. Această măsură, pe care am sprijinit-o pe deplin, a stimulat şi mai mult preocuparea membrilor grupelor sindica-/ Ie pentru respectarea cerinţelor lotizării, ceea ce are efecte pozitive asupra îndeplinirii planului. Menţionez numai că desfăşurarea activităţii în mod ritmic, îndeplinirea zi de zi nu Anchetă realizată de NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. a 3-a) O noua hala modernă La uzina „Rulmentul“ din Braşov, utilajele pentru fabricarea bilelor au fost amplasate zilele acestea într-o nouă hală modernă, cu o suprafaţă de peste 14.500 m.p., înălţată de colectivul Întreprinderii de construcţii industriale şi montaje Braşov. Atît pereţii laterali cît şi tavanul noii hale sunt prevăzuţi cu instalaţii fonice, capabile să capteze o mare parte din zgomotele produse de utilaje, creînd astfel condiţii care corespund normelor de tehnica securităţii muncii. Instalarea celor peste 400 utilaje în noua hală s-a făcut fără stagnarea procesului de producţie. Paralel cu acestea, au fost date în funcţiune două agregate automate de tratament termic cu o capacitate de 70 kg. bile pe oră care asigură o calitate superioară a produselor. I. PAVELESCU, coresp. AGENDĂ CETĂŢENEASCĂ 9 De la 1 aprilie a intrat în vigoare noul sistem de vînzare a unor mărfuri cu plata în rate. încheierea contractelor pentru cumpărături cu plata în rate se face pe baza unor dovezi tip. In oraşul Braşov, dovezile tip se vor ridica de la sediul organizaţiilor comerciale, din strada Gh. Bariţiu nr. 1. Dovada trebuie completată în mod obligatoriu pe baza datelor din buletinul de identitate. In cazurile în care întreprinderea sau instituţia unde este încadrat cumpărătorul poate asigura reţinerea ratelor numai pe o anumită perioadă, va menţiona aceasta în dovadă, pentru ca organizaţia comercială să eşaloneze ratele scadente în limita perioadei pentru care se asigură reţinerea din remuneraţia cuvenită. • începînd cu data de 1 aprilie va funcţiona o nouă linie de autobuze ale I.T.Bv. Autobuzul, purtînd nr. 35, va face cîte o singură cursă, plecînd la ora 5,30 din satul Şimon şi la ora 16 din oraşul Braşov spre satul Şimon. • Casa de Economii şi Consemnaţiuni a introdus un nou instrument de economisire : libretul de economii pentru construire de locuinţe. Aceste librete se emit în sume fixe de 5.000 lei de către casele raionale şi orăşeneşti de economii şi de către agenţiile C.E.C. autorizate în acest scop. Pentru sumele depuse pe aceste librete, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani prin trageri la sorţi trimestriale la care participă libretele de economii ale căror depuneri au fost păstrate la C.E.C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea. m CUVlNTAREA NICOLAE CEAUŞESCU rostită la Congresul al XXIII-lea al P.C.U.S. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Partidului Comunist Român, pentru invitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dumneavoastră, delegaţi la Congres, tuturor comuniştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Comitetului Central al Partidului nostru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă România. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră, în documentele pe care le dezbateţi, în amplu raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii abordează problemele progresului economiei şi culturii ţării, ale activităţii Partidului Comunist pentru întărirea şi înflorirea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toată inima de succesele remarcabile dobîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei tehnico-materiale a agriculturii, în ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impetuoasă a forţelor de producţie, au transformat Uniunea Sovietică într-un stat socialist cu un uriaş potenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rachetelor şi în alte domenii de importanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comunist al Uniunii Sovietice — constituie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, politice, militare, a sistemului mondial socialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvoltarii viitoare a ţarii, Congresul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoarelor Uniunii Sovietice, al cauzei sociaalismului şi pocii. Vă uram, cîraţi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia societăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transformarea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce muncesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea programului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. Aplicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile concrete ale României, folosind experienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, învăţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvoltării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului, partidul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnicomateriale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, corespunzător cerinţelor sporite ale desăvîrşirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi participări a ţărănimii la conducerea agriculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democraţiei socialiste, potrivit hotărîrii Comitetului Central al partidului nostru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agricole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, rezultatele obţinute în această perioadă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotărârilor congresului evidenţiază caracterul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vitale ale ţării, constituie garanţia înfăptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă relaţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în domeniul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile frăţeşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, schimburile de experienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reciproce de delegaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statului sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialismului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste, Republica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orânduirea lor socială. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, egalităţii în drepturi, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, a dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu hotărîre încetarea agresiunii imperialiste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel american, pericolul pe care îl constituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotărîrea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului în treburile interne, a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale, împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a tuturor forţelor antiimperialiste. Viaţa arată că o importanţă hotărîtoare pentru realizarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la conducere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că dificultăţile existente în mişcarea comunistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin eforturile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partidelor, să se împiedice agravarea divergenţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi convingerea că mai puternice decît deosebirile de vederi şi precumpănitoare sînt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al internaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a contribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comunismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româno-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale! DE CE A SCĂZUT PRODUCŢIA DE LAPTE LA COOPERATIVA AGRICOLĂ DIN PREJMER Cooperativa agricolă de producţie din Prejmer se numără printre unităţile agricole din raionul Sf. Gheorghe care cresc, îngraşă şi livrează statului un mare număr de animale. Aceeaşi grijă se observă aici şi în privinţa măfirii turmei de bază din prăsilă proprie. în ce priveşte producţia de lapte, aceasta este mult sub posibilităţile cooperativei agricole. Dacă în 1965 planul anual de 1.400 litri lapte pe vacă furajată a fost depăşit cu 20 litri, anul acesta, pînă în prezent, producţia globală de lapte este cu aproape 8.000 litri mai mică decît cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, aceasta înseamnă că de la efectivul de vaci mediu furajat s-au realizat zilnic, pe vacă furajată, cîte 3,2 litri lapte, numai cu un litru mai mult decît în perioada păşunatului, în discuţia pe care am avut-o cu ing. Maria Băltăceanu, căreia i s-a încredinţat sarcina să răspundă de sectorul zootehnic al cooperativei, am aflat cîteva din cauzele care au dus la această stare de lucruri. Iată-le : lipsa apei, a furajelor de bună calitate, a unui ajutor efectiv şi a unui control riguros şi sistematic, nerespectarea întocmai a programului de grajd. Aşadar, să le analizăm pe rînd. Să începem cu asigurarea apei, unul din elementele care au făcut, aşa cum aprecia inginera, ca pro-GH. MITREA (Continuare în pag. a 3-a) La creşa, de viţei a cooperativei alăptînd viţeii la biberon, agricole din Ocna Sibiului, Ana Oprişor, una din îngrijitoarele fruntaşe. Foto : GH. BĂNUŢĂ Conferinţa Uniunii regionale a cooperativelor de consum In ziua de 31 martie, în sala Palatului culturii din Braşov, au avut loc lucrările conferinţei Uniunii regionale a cooperativelor de consum. Au participat tovarăşii Ioan Baboie, secretar al Comitetului regional Braşov al P.C.R., Francisc Ţapos, vicepreşedinte al Centrocoop, Iosif Hess, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Sfatului popular regional, Darea de seamă asupra activităţii consiliului Uniunii regionale în perioada martie 1964—martie 1966 şi sarcinile de plan ce revin uniunii pe anul în curs, au fost prezentate de tov. Alexandru Spiridon, preşedintele Uniunii regionale, în cadrul conferinţei s-au mai prezentat : Darea de seamă a comisiei de cenzori şi un referat privitor la repartizarea beneficiului realizat pe anul 1965, precum şi planul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs. La discuţii s-au înscris numeroşi delegaţi şi invitaţi. Ei au împărtăşit din experienţa lor venind totodată cu propuneri şi sugestii pentru continua îmbunătăţire a muncii. Conferinţa a adoptat un plan de măsuri, menit să ducă la ridicarea pe o treaptă superioară a comerţului cooperatist, atît prin extinderea numărului unităţilor comerciale cît şi a unităţilor de deservire a populaţiei.