Drum Nou, aprilie 1966 (Anul 23, nr. 6609-6634)

1966-04-01 / nr. 6609

Anul XXIII, nr. 6609 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VA î umfiu 0RfiAN Al COMITITULUI REGIONAL BRASOV Al RC.R. BU— SI Al SFĂTUI01 POPULAR REGIONAL Vineri, 1 aprilie 1966 4 pagini 25 bani IN CUPRINSUL ZIARULUI! ■ Viaţa de partid : S-a dat întîietate bărbaţi­lor (pag. a 3-a) B Din viaţa culturală (pag. a 2-a) B Vietnamul de sud (pag. a 4-a) H Corespondenţe : Ecuadorul fără juntă militară (pag. a 4-a) Aspect din noua hală de strungărie a întreprinderii „Nicovala“ din Sighişoara, recent dată, în folosinţă. Foto : GH. BĂNUŢĂ Schimb de experienţă pe tema organizării superioare a producţiei 1 CIMP URC DE ACIU­M­I CU PARTICIPANŢII LA ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PARTICIPA : Organizatorii de grupe sindicale Simion Mai­­lat, Mihai Comşa, Petru Inclăuzan şi Simion Speri, de la fabrica de mobilă, Gica Poleşan, Vasile Va­sin şi Iosif Lengyel, de la fabrica de plăci fibrolem­­noase din Combinatul de industrializare a lemnu­lui — Blaj. Unitate nouă, modernă, intrată în marele circuit al industriei noastre socialiste în anii şesenatului, Com­binatul de industrializare a lemnu­lui de la Blaj are o prezenţă tot mai activă în economia ţării. Colectivul acestuia şi-a îndeplinit planul pe 1965 la producţia globală, marfă şi export încă de la 18 decembrie. Primele două luni din noul cincinal le-a încheiat, de asemenea, cu un bi­lanţ pozitiv, dînd peste plan însem­nate cantităţi de produse şi realizînd economii substanţiale. Toate acestea sînt, în mare măsură, rodul preocu­pării din ce în ce mai susţinute pen­tru organizarea cît mai bună a pro­ducţiei şi a muncii. Aşa cum prevăd Directivele privind criteriile princi­pale ale întrecerii socialiste, sarcini însemnate revin în acest sens orga­nelor sindicale care au datoria să antreneze în acţiunea de perfecţio­nare continuă a organizării produc­ţiei pe fiecare participant la între­cerea socialistă. Care este, in acest sens, contribuţia organelor sindicale din combinat ? Întrebarea am adre­sat-o cîtorva organizatori de grupă sindicală, cărora le dăm cuvântul. S. MAILAT : Sub îndrumarea or­ganizaţiilor de partid, ne străduim să ne aducem aportul, prin mijloace specifice muncii sindicale, la organi­zarea superioară, pe baze ştiinţifice, a producţiei şi a muncii. In urma unei instruiri temeinice făcute de comitetul sindicatului, birourile gru­pelor sindicale îşi prevăd în planu­rile lor de muncă diferite acţiuni menite să sprijine desfăşurarea unor studii şi aplicarea operativă şi efi­cientă a măsurilor propuse de colec­tivul de specialişti constituit în com­binat. Bunăoară, cînd s-a studiat la noi în sector problema folosirii mai raţionale a spaţiului de producţie, am arătat oamenilor importanţa ac­ţiunii, cerîndu-le să-şi aducă apor­tul. Acelaşi lucru l-am dezbătut in­tr-o adunare sindicală lunară. Pro­punerile făcute — între care se află zonarea precisă a locului de activi­tate a fiecărei echipe şi plasarea ma­terialelor de către fiecare schimb în locuri judicios stabilite — au condus nu numai la înlăturarea dezordinei din secţie, ci şi la creşterea produc­tivităţii muncii prin eliminarea stag­nărilor cauzate de timpul pierdut pentru sortarea reperelor, care erau puse de-a valma. . M. COMŞA : Subscriu la cele spu­se. Aş mai adăuga că stă în putinţa noastră să organizăm în acest scop şi acţiuni proprii. Iată un exemplu edificator : acţiunea pornită cu suc­ces privind introducerea lotizării. Lucrăm dulapuri pentru export. Pla­nul nostru lunar este de 1.100 bu­căţi. La realizarea lui participăm atît noi, cei de la „pregătire II“, cît şi cei de la hăiţuire, finisaj, montaj, în trecut interveneau dese stagnări în munca celor de la finisaj şi mon­taj. Îndrumate de organizaţia de par­tid, birourile grupelor noastre sindi­cale, cu spiijiiul vu.urm­­uri iii.iii catului, au studiat cauz­ele stagnări­lor. Am constatat astfel că atenţia noastră era îndreptată numai spre anumite repere şi nu spre întreaga garnitură. Ajungeau astfel la finisaj sau montaj garnituri incomplete care, din cauza lipsei unor repere, nu pu­teau fi montate. De aici stagnare, apoi iureş la sfîrşit de lună, ceea ce sucă efecte negative şi asupra cani­­taţii. în urma concluziilor desprinse s-a hotărît ca fiecare colectiv de muncă să expedieze zilnic loturi complete de cite 50 de dulapuri. E­­fectul a fost dublu : ne îndeplinim obligaţiile faţă de cei cu care cola­borăm şi, totodată, realizăm şi de­păşim ritmic planul. In ianuarie am dat peste plan 95 de dulapuri, în fe­bruarie şi mai multe, iar acum, deşi suntem­ abia la 24 martie, pe graficul nostru figurează deja 52 de dulapuri în plus. P. M­CLĂNZAN: Eu lucrez la montaj şi pot aprecia eficacitatea măsurii amintite. Aş mai vrea să a­­daug că tot în urma propunerii fă­cute într-o adunare lunară de grupă sindicală, conducerea combinatului a luat măsura ca plata muncii să nu se mai facă după cantitatea de repe­re produse, ci după garniturile com­plete, gata recepţionate. Această măsură, pe care am sprijinit-o pe deplin, a stimulat şi mai mult preo­cuparea membrilor grupelor sindica-/ Ie pentru respectarea cerinţelor loti­zării, ceea ce are efecte pozitive asu­pra îndeplinirii planului. Menţionez numai că desfăşurarea activităţii în mod ritmic, îndeplinirea zi de zi nu Anchetă realizată de NICOLAE GHEORGHIU (Continuare în pag. a 3-a) O noua hala modernă La uzina „Rulmentul“ din Braşov, utilajele pentru fabrica­rea bilelor au fost amplasate zi­lele acestea într-o nouă hală mo­dernă, cu o suprafaţă de peste 14.500 m.p., înălţată de colecti­vul Întreprinderii de construcţii industriale şi montaje Braşov. Atît pereţii laterali cît şi tava­nul noii hale sunt prevăzuţi cu instalaţii fonice, capabile să cap­teze o mare parte din zgomo­tele produse de utilaje, creînd astfel condiţii care corespund normelor de tehnica securităţii muncii. Instalarea celor peste 400 uti­laje în noua hală s-a făcut fără stagnarea procesului de produc­ţie. Paralel cu acestea, au fost date în funcţiune două agrega­te automate de tratament ter­mic cu o capacitate de 70 kg. bile pe oră care asigură o cali­tate superioară a produselor. I. PAVELESCU, coresp. AGENDĂ CETĂŢENEASCĂ 9 De la 1 aprilie a intrat în vigoare noul sistem de vînzare a u­­nor mărfuri cu plata în rate. încheierea con­tractelor pentru cum­părături cu plata în ra­te se face pe baza unor dovezi tip. In oraşul Braşov, dovezile tip se vor ridica de la sediul organizaţiilor comercia­le, din strada Gh. Ba­­riţiu nr. 1. Dovada tre­buie completată în mod obligatoriu pe baza da­telor din buletinul de identitate. In cazurile în care întreprinderea sau instituţia unde este încadrat cumpărătorul poate asigura reţinerea ratelor numai pe o anu­mită perioadă, va men­ţiona aceasta în dova­dă, pentru ca organiza­ţia comercială să eşalo­neze ratele scadente în limita perioadei pentru care se asigură reţinerea din remuneraţia cuve­nită. • începînd cu data de 1 aprilie va funcţio­na o nouă linie de autobuze ale I.T.Bv. Autobuzul, purtînd nr. 35, va face cîte o sin­gură cursă, plecînd la ora 5,30 din satul Şi­­mon şi la ora 16 d­in oraşul Braşov spre sa­tul Şim­on. • Casa de Economii şi Consemnaţiuni a in­trodus un nou instru­ment de economisire : libretul de economii pentru construire de lo­cuinţe. Aceste librete se emit în sume fixe de 5.000 lei de către casele raionale şi orăşeneşti de economii şi de către a­­genţiile C.E.C. autoriza­te în acest scop. Pentru sumele depuse pe aceste librete, Casa de Economii şi Consem­naţiuni acordă o dobîn­­dă de 3,5 la sută pe an, sub formă de cîştiguri în bani prin trageri la sorţi trimestriale la ca­re participă libretele de economii ale căror de­puneri au fost păstrate la C.E.C. în tot cursul trimestrului pentru care se efectuează tragerea. m CUVlNTAREA NICOLAE CEAUŞESCU rostită la Congresul al XXIII-lea al P.C.U.S. Dragi tovarăşi, Permiteţi-mi, înainte de toate, să mulţumesc, în numele delegaţiei Par­tidului Comunist Român, pentru in­vitaţia de a participa la cel de-al 23-lea Congres al Partidului Comu­nist al Uniunii Sovietice, îmi revine plăcuta misiune de a vă adresa dum­neavoastră, delegaţi la Congres, tu­turor comuniştilor, întregului popor, salutul cald şi mesajul de prietenie şi solidaritate internaţionalistă al Co­mitetului Central al Partidului nos­tru, al comuniştilor, al oamenilor muncii din Republica Socialistă Ro­mânia. Delegaţia română urmăreşte cu deosebit interes lucrările congresului dumneavoastră, în documentele pe care le dezbateţi, în amplu­ raport prezentat de tovarăşul Brejnev, în cuvîntările delegaţilor se oglindeşte cu pregnanţă înalta răspundere cu care comuniştii abordează proble­mele progresului economiei şi cul­turii ţării, ale activităţii Partidului Comunist pentru întărirea şi înflori­rea continuă a Uniunii Sovietice. Poporul român se bucură din toa­tă inima de succesele remarcabile do­­bîndite de popoarele sovietice în dezvoltarea industriei, a bazei teh­­nico-materiale a agriculturii, în ri­dicarea nivelului de trai material şi spiritual al celor ce muncesc, în toate domeniile activităţii sociale. Schimbările profunde petrecute în economia sovietică, creşterea impe­tuoasă a forţelor de producţie, au transformat Uniunea Sovietică în­­tr-un stat socialist cu un uriaş po­tenţial economic, într-o mare putere industrială a lumii contemporane. Remarcabilele victorii obţinute în explorarea Cosmosului, în folosirea energiei nucleare, în tehnica rache­telor şi în alte domenii de impor­tanţă hotărîtoare pentru dezvoltarea civilizaţiei situează Ţara Sovietelor la loc de frunte în ştiinţa şi tehnica mondială. Realizările Uniunii Sovietice — rod al muncii eroice, creatoare şi pline de abnegaţie a poporului, al vastei activităţi organizatorice şi politice a încercatului Partid Comu­nist al Uniunii Sovietice — consti­tuie un aport de mare însemnătate la întărirea forţei economice, politi­ce, militare, a sistemului mondial so­cialist, o contribuţie de seamă la creşterea influenţei socialismului, a forţelor progresului în lume. Stabilind directivele noului plan cincinal, trasînd obiectivele dezvol­­tarii viitoare a ţarii, Congresul Par­tidului Comunist al Uniunii Sovieti­ce deschide perspective însufleţitoare pentru un nou avînt al economiei, ştiinţei şi culturii, al întregii vieţi sociale, pentru înaintarea continuă a patriei dumneavoastră pe drumul comunismului, spre binele popoare­lor Uniunii Sovietice, al cauzei so­­ciaalismului şi pocii. Vă uram, cîraţi tovarăşi, succes deplin în realizarea acestor măreţe sarcini. Tovarăşi, Poporul român, care a încheiat o etapă importantă în construcţia so­cietăţii socialiste, a făcut de curînd bilanţul unor însemnate realizări în industrializarea ţării, în transforma­rea socialistă a satului, în creşterea nivelului de viaţă al celor ce mun­cesc. In prezent, el îşi concentrează eforturile spre înfăptuirea progra­mului de dezvoltare multilaterală a ţării, stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român. A­­plicînd în mod creator învăţătura marxist-leninistă la condiţiile con­crete ale României, folosind expe­rienţa acumulată, partidul nostru perfecţionează continuu conducerea economiei, cercetării ştiinţifice, în­­văţămîntului şi a altor domenii de activitate. Punînd în continuare accentul pe industrializarea ţării — baza dezvol­tării întregii economii, a ridicării nivelului de trai al poporului, parti­dul nostru acordă o atenţie deosebită agriculturii, înzestrării ei tehnico­­materiale, îmbunătăţirii conducerii şi îndrumării acestei ramuri, cores­punzător cerinţelor sporite ale desă­­vîrşirii construcţiei socialismului. In vederea asigurării unei mai largi par­ticipări a ţărănimii la conducerea a­­griculturii, a dezvoltării democraţiei cooperatiste şi în general a democra­ţiei socialiste, potrivit hotărîrii Co­mitetului Central al partidului nos­tru, au fost create uniunile raionale şi regionale ale cooperativelor agri­cole de producţie, iar recent a avut loc congresul ţărănimii cooperatiste, la care s-a constituit Uniunea Na­ţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. Deşi de la congresul partidului nostru a trecut un timp scurt, re­zultatele obţinute în această perioa­dă, munca entuziastă desfăşurată de popor pentru îndeplinirea hotărâri­­lor congresului evidenţiază caracte­rul realist al obiectivelor stabilite, concordanţa lor cu necesităţile vi­tale ale ţării, constituie garanţia în­făptuirii cu succes a prevederilor noului plan cincinal, a progresului continuu al României socialiste. Tovarăşi, între popoarele român şi sovietic, între ţările noastre se dezvoltă re­laţii trainice de prietenie şi alianţă, de colaborare tovărăşească în dome­niul economic, tehnico-ştiinţific, cultural, se extind legăturile fră­ţeşti dintre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice, schimburile de expe­rienţă în construcţia noii orînduiri sociale, consultările şi vizitele reci­proce de delegaţii. Vizita făcută nu de mult de delegaţia română de partid şi guvernamentală în ţara dumneavoastră, convorbirile purtate cu conducătorii partidului şi statu­lui sovietic, întîlnirile cu populaţia au contribuit la întărirea prieteniei dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, în interesul cauzei socialis­mului şi păcii. Punînd în centrul politicii sale externe prietenia şi alianţa frăţeas­că cu toate ţările socialiste, Repu­blica Socialistă România dezvoltă totodată relaţii de colaborare cu toate statele, indiferent de orândui­rea lor socială. Colaborarea internaţională şi men­ţinerea păcii presupun respectarea principiilor suveranităţii şi indepen­denţei naţionale, egalităţii în drep­turi, neamestecului în treburile in­terne, avantajului reciproc, a drep­tului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege, co­respunzător voinţei şi intereselor sa­le, calea dezvoltării politice, econo­mice şi sociale. Fidelă acestor prin­cipii, ţara noastră condamnă acţiu­nile cercurilor imperialiste agresive, care recurg la imixtiuni în treburi­le interne ale altor ţări, la presiuni şi comploturi, atentează la indepen­denţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Partidul şi guvernul ţării noastre cer cu ho­­tărîre încetarea agresiunii imperia­liste a Statelor Unite ale Americii în Vietnam, retragerea tuturor tru­pelor străine şi aplicarea acorduri­lor de la Geneva, ele sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pen­tru libertatea şi independenţa pa­triei sale. Evidenţiind creşterea agresivităţii imperialismului, în frunte cu cel a­­merican, pericolul pe care îl con­stituie acesta pentru cauza păcii, raportul prezentat de tovarăşul Brejnev a subliniat totodată hotă­­rîrea Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice de a acţiona pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste internaţionale pe baza egalităţii, a independenţei fiecărui partid, a neamestecului în treburile interne, a marxism-leni­­nismului şi internaţionalismului so­cialist. Pe toate continentele, forţe uria­şe acţionează astăzi pentru democra­ţie şi progres social, pentru apăra­rea păcii mondiale, împotriva pla­nurilor agresive ale cercurilor im­perialiste. O condiţie esenţială a victoriei în această luptă nobilă este coeziunea ţărilor socialiste, a miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale, a tuturor forţelor anti­­imperialiste. Viaţa arată că o im­portanţă hotărîtoare pentru reali­zarea şi întărirea acestei unităţi are aplicarea consecventă a normelor de bază ale relaţiilor dintre partidele frăţeşti, discutarea de la partid la partid, de la conducere la condu­cere, în mod sincer, tovărăşesc, în spirit de stimă şi respect reciproc, a problemelor de interes comun. Partidul nostru consideră că di­ficultăţile existente în mişcarea co­munistă nu sînt de netrecut şi că nu este prea tîrziu ca, prin efortu­rile stăruitoare, pline de răspundere şi de răbdare ale tuturor partide­lor, să se împiedice agravarea diver­genţelor şi adîncirea sciziunii, să se salvgardeze unitatea şi coeziunea mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Exprimîndu-şi con­vingerea că mai puternice decît deo­sebirile de vederi şi precumpănitoa­re sînt interesele şi ţelurile comune ce unesc partidele comuniste, sub steagul marxism-leninismului, al in­ternaţionalismului proletar, Partidul Comunist Român va depune şi în viitor toate eforturile pentru a con­tribui la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a mişcării comuniste in­ternaţionale. Dragi tovarăşi, In încheiere, vă urez încă o dată, din toată inima, deplin succes în desfăşurarea lucrărilor congresului, în înfăptuirea hotărîrilor pe care le veţi adopta pentru fericirea şi prosperitatea popoarelor Uniunii Sovietice, în interesul cauzei comu­nismului şi păcii. Trăiască prietenia frăţească româ­­no-sovietică ! Trăiască unitatea ţărilor socialiste, a mişcării comuniste internaţionale! DE CE A SCĂZUT PRODUCŢIA DE LAPTE LA COOPERATIVA AGRICOLĂ DIN PREJMER Cooperativa agricolă de pro­ducţie din Prejmer se numără printre unităţile agricole din ra­ionul Sf. Gheorghe care cresc, în­graşă şi livrează statului un mare număr de animale. Aceeaşi grijă se observă aici şi în privinţa mă­firii turmei de bază din prăsilă proprie. în ce priveşte producţia de lapte, aceasta este mult sub posibilităţile cooperativei agrico­le. Dacă în 1965 planul anual de 1.400 litri lapte pe vacă furajată a fost depăşit cu 20 litri, anul acesta, pînă în prezent, produc­ţia globală de lapte este cu aproape 8.000 litri mai mică decît cea realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut. Practic, aceasta înseamnă că de la efectivul de vaci mediu furajat s-au realizat zilnic, pe vacă fu­rajată, cîte 3,2 litri lapte, numai cu un litru mai mult decît în perioada păşunatului, în discuţia pe care am avut-o cu ing. Maria Băltăceanu, căreia i s-a încredinţat sarcina să răs­pundă de sectorul zootehnic al cooperativei, am aflat cîteva din cauzele care au dus la această stare de lucruri. Iată-le : lipsa apei, a furajelor de bună cali­tate, a unui ajutor efectiv şi a u­­nui control riguros şi sistematic, nerespectarea întocmai a progra­mului de grajd. Aşadar, să le analizăm pe rînd. Să începem cu asigurarea apei, unul din elementele care au făcut, aşa cum aprecia inginera, ca pro-GH. MITREA (Continuare în pag. a 3-a) La creşa, de viţei a cooperativei alăptînd viţeii la biberon, agricole din Ocna Sibiului, Ana Oprişor, una din îngrijitoarele fruntaşe. Foto : GH. BĂNUŢĂ Conferinţa Uniunii regionale a cooperativelor de consum­ In ziua de 31 martie, în sala Pa­latului culturii din Braşov, au avut loc lucrările conferinţei Uniunii re­gionale a cooperativelor de consum. Au participat tovarăşii Ioan Baboie, secretar al Comitetului regional Bra­şov al P.C.R., Francisc Ţapos, vice­preşedinte al Centrocoop, Iosif Hess, vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional, Darea de seamă asupra activităţii consiliului Uniunii regionale în pe­rioada martie 1964—martie 1966 şi sarcinile de plan ce revin uniunii pe anul în curs, au fost prezentate de tov. Alexandru Spiridon, preşedinte­le Uniunii regionale, în cadrul conferinţei s-au mai pre­zentat : Darea de seamă a comisiei de cenzori şi un referat privitor la repartizarea beneficiului realizat pe anul 1965, precum şi planul de ve­nituri şi cheltuieli pe anul în curs. La discuţii s-au înscris numeroşi delegaţi şi invitaţi. Ei au împărtăşit din experienţa lor venind totodată cu propuneri şi sugestii pentru con­tinua îmbunătăţire a muncii. Conferinţa a adoptat un plan de măsuri, menit să ducă la ridicarea pe o treaptă superioară a comerţu­lui cooperatist, atît prin extinderea numărului unităţilor comerciale cît şi a unităţilor de deservire a popu­laţiei.

Next