Drum Nou, iunie 1966 (Anul 23, nr. 6660-6685)

1966-06-01 / nr. 6660

Anul XXIII, nr. 6660 am­ nou !H PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VA * ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC.R.­­ SI Al SFĂTUI­UI POPULAR REGIONAL Miercuri, 1 iunie 1966 4 pagini 25 bani Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini Lucrările consfătuirii constructo­rilor de maşini au continuat marţi, în cursul dimineţii, lucrările s-au ţinut pe secţii de specialitate. După amiază a avut loc şedinţa plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate Gheorghe Oprea, ad­junct al ministrului industriei con­strucţiilor de maşini­­ pentru sec­ţia de autovehicule, tractoare, ma­terial rulant şi construcţii navale ; Ion Avram, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de utilaj tehnolo­gic şi echipament metalic ; Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de electrotehnică şi Nicolae Constantin, adjunct al mi­nistrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de maşini­­unelte, mecanică fină şi maşini agri­cole. Au continuat apoi discuţiile asu­pra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea ra­portului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîn­­drie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea poli­ticii consecvente şi ferme a Partidu­lui Comunist Român de industriali­zare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a econo­miei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Ei au sub­liniat — amintind numeroase fapte — importanţa deosebită acordată de partid şi guvern industriei construc­ţi»aţ*£ rj? macini o Ccrrcí chcZ YOÎtdrS rapidă, în ritmuri înalte, a contri­buit în măsură tot mai mare la în­zestrarea tehnică a tuturor ramuri­lor economiei naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincina­lului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării, ela­borat de Congresul al IX-lea al par­tidului. Ei şi-au exprimat bucu­ria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă con­ducătorii partidului şi statului nos­tru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniind că aceasta de­monstrează, o dată mai mult, pre­ţuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, teh­nicienilor, inginerilor şi specialişti­lor constructori de maşini la pro­gresul multilateral al ţării. Participanţii la dezbateri au anali­zat pe larg, în lumina ex­perienţei dobîndite, căile pen­tru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin con­structorilor de maşini în actualul cin­cinal, neajunsurile care s-au mani­festat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele as­pecte ale dez­voltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehni­ce al uzinelor, la automatizarea pro­cesului de producţie al diferitelor ra­muri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Publicii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, di­rectorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, di­rectorul uzinei „înfrăţirea“ din Ora­dea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşini­­unelte la nivelul tehnicii contempo­rane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, în­­tr-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităţilor de produc­ţie şi a forţelor de muncă existente, pe utilizarea raţională a fondurilor de investiţii alocate de către stat. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte do­menii, posibilităţi de extindere a ce­lor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în acelaşi timp, că întrea­ga activitate de cercetare ştiinţifică şi proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluţii constructive şi tehnologice îndrăzneţe, care să asi­gure produselor o înaltă precizie şi siguranţă în exploatare, randamente ridicate, durate de funcţionare în­delungate. Crearea unui institut de cercetări şi proiectări în domeniul maşinilor-unelte va contribui la în­tărirea activităţii de concepţie; în a­­celaşi timp serviciile de concepţie din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuţie proprie la proiectarea maşinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea acti­vităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organi­zată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. De­parte de a fi epuizată, această meto­dă trebuie să stea în mai mare mă­sură în atenţia uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestio­­nare-tip în aşa fel întocmite încât să asigure obţinerea unor date conclu­dente şi utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a utilaje­lor livrate. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, exami­narea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferi­telor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îm­bogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, directorul întreprinderii „Electro-Mureş“ — Tg. Mureş, ing. Sanda Popescu, construc­­tor-şef al Uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocu­pat de problemele industriei electro­tehnice. Ei au arătat că nece­sitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari de­cât în cei 5 ani precedenţi, să fie rea­lizate într-un ritm accelerat, încît modernizarea şi dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cît mai ur­gent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcţiune cît mai grabnic, cu întreaga lor ca­pacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza m 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere in­tensificarea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în institutele departamentale şi labora­toarele uzinale, precum şi valorifi­carea deplină şi cît mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice procurate de peste hotare. In sub­­ramura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansam­­ble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, con­structiv şi tehnologic. In multe ca­zuri, nivelul tehnologic al execuţiei ar putea fi îmbunătăţit prin utiliza­rea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenţie. Vor­bitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susţinute decit pînă acum în privinţa diversi­ficării, şi îmbunătăţirii calităţii pro­duselor electrotehnice de larg con­sum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerţul şi o mai te­meinică cunoaştere a cererii pieţei, să se poată satisface mai bine cerin­ţele şi preferinţele cumpărătorilor. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost anali­zate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul Roşu“­­Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea can­tităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a tuturor capacităţilor de producţie existente, asigurarea unei continui­tăţi şi ritmicităţi a fabricaţiei lor. (Continuare în pag. a 4-a) Memoria statisticii­ ­ în anul şcolar 1938—1939 funcţionau în ţară 1.577 grădi­niţe cu 90.787 copii şi 1.819 educatoare. în anul şcolar 1964—1965 au funcţionat 7.635 grădiniţe cu 359.076 copii şi 13.513 educatoare. 9 în anul şcolar 1938—1939 s-au înscris 1.604.481 elevi în învăţâmîntul de cultură generală predat de 45.359 cadre didactice, în anul şcolar 1964—1965 în România socialistă s-au înscris 3.321.428 elevi, care au avut 135.289 cadre didactice. S-a generali­zat învăţămîntul obligatoriu de 8 ani.­­ O expresie a grijii partidului şi guvernului faţă de tînăra generaţie este acordarea gratuită a manualelor şcolare la 3,2 mi­lioane elevi din clasele I—XI. Numai in regiunea Braşov, valoarea manualelor şcolare atribuite gratuit se ridică anul acesta la peste 3.000.000 lei. • Faţă de 24 case de naşteri cu 174 paturi existente în 1948 in regiunea Braşov, numărul unităţilor a crescut în 1964 la 89, iar al paturilor la 396.­­ în 1950, din întreaga ţară, au fost trimişi la odihnă şi tratament în staţiuni climaterice, tabere şi colonii, 266.991 copii, iar în 1964 au fost trimişi 754.334 copii. 9 Noul plan cincinal alocă 3,5 miliarde de lei dezvoltării bazei materiale a învăţămintului de toate gradele din România. 9 La cele peste 24.000 săli de clasă construite în perioada 1960—1965, în actualul cincinal se adaugă în oraşele şi satele pa­triei, alte 4.000. 9 în 1965—1970 vor fi date în folosinţă în numeroase lo­calităţi ale ţării noastre, internate şcolare cu o capacitate de circa 54.000 locuri. A PORNIT LA DRUM CEL DE-AL 100.000-TEA AUTOCAMION Trimişii speciali ai Agenţiei Ro­mâne de Presă transmiteau, în primăvara lui 1954, o veste care a stîrnit o legitimă mîndrie : „Pri­mul lot de autocamioane româneşti S.R.-101 — o nouă victorie a indus­triei noastre socialiste“. Informaţia lapidară, potrivit căreia din multi­secularul oraş de la poalele Timpei pornise pe drumurile însorite ale patriei primul autocamion românesc atesta, o dată mai mult, tradiţiona­lele însuşiri ale poporului nostru — hărnicia, setea de a stăpîni tai­nele ştiinţei şi tehnicii, capacitatea creatoare, entuziasmul, dorinţa de a se autodepăşi necontenit , valo­rificate, la chemarea partidului, în răsunătoare victorii obţinute pe frontul edificării României socia­liste. Ieri, colectivul aceleiaşi uzine a participat la un moment jubiliar , din secţia de montaj general a por­nit ce! de-al 100.000­,h­a autocamion. AcCSl xupl k foâu i'âpOi'uiL tii MUU“ dune de reprezentanţii colectivului uzinei „Steagul Roşu“ la prima con­sfătuire pe ţară a constructorilor de maşini. Ne-am întîlnit, cu acest prilej, cu cîţiva dintre făurarii primelor autocamioane. Ei ne-au vorbit des­pre dezvoltarea uzinei, despre felul în care, odată cu aceasta, au cres­cut oamenii. Comuniştii Anton Da­mian, Ioan Pătulescu, Marica P. Alexandru, Rich­ard Thalmeier, au povestit cu emoţie despre primele confruntări ale autocamioanelor cu drumurile patriei. Ultimul dintre ei ne mărturiseşte că a avut cinstea să conducă primul autocamion din lo­tul care a participat la primăvăra­teca demonstraţie a oamenilor mun­cii din Capitală. De atunci, răspunzînd nevoilor sporite ale transportului rutier, co­lectivul uzinei a realizat 8 tipuri şi variante de autocamioane printre care se află cunoscutele „Carpaţi“ şi „Bucegi“. De-a lungul anilor uzina a colaborat şi colaborează activ la construcţia autobuzelor româneşti, a troleibuzelor, autobasculantelor şi autoutilitarelor de tot felul. Impor­tante fonduri au fost alocate dez­voltării şi modernizării uzinei. An de an constructorii au dat în folo­sinţă secţii noi, moderne, montorii şi instalatorii au sporit zestrea teh­nică a secţiilor, au fost construite în uzină maşini şi utilaje de înaltă productivitate. Ca urmare, în anul trecut, producţia realizată a fost de aproape 6 ori mai mare decît cea realizată în al doilea an de fabri­caţie. Intr-o discuţie purtată zilele tre­cute cu directorul general al uzi­nei, ing. Mircea Bîlă, care se pregă­tea să participe la lucrările Consfă­tuirii constructorilor de maşini, am fost informaţi că odată cu auto­camionul jubiliar, forţa autocamioa­nelor construite la uzina „Steagul Roşu“ însumează aproape 11.600.000 de cai putere. Ele stabilesc operativ legături între diferitele compartimen­te ale economiei naţionale, participă la impresionantul volum de muncă destinat aprovizionării tehnico-ma­­teriale a unităţilor industriale şi a­­gricole, sunt prezente în uriaşul puls al legăturilor vitale dintre sat şi oraş, îşi aduc din plin contribuţia la marile lucrări de pe şantierele patriei noastre, aleargă pe panglicile drumurilor şerpuind prin brădetul munţilor, sînt participante la strînsul mănoaselor recolte. D. CRISTEA (Continuare în pag. a 3-a) Al 100.000-lea autocamion părăseşte banda de montaj general însoţit de aplauzele şi florile colectivului care i-a dat viaţă. Foto : GH. BANUTA 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului ÎN PÎRGĂ Primăvara a scu­turat florile merilor, şi în grădina Casei pionierilor din Bra­şov au înflorit bluze­le albe, care ieri au urcat treptele spre sălile cercurilor pen­tru ultima dată în a­­cest an şcolar. In curtea interioa­ră, directoarea face un scurt bilanţ al acti­vităţii, după care cei mai buni din cei mai buni primesc premii în cărţi şi jucării. Printre cei mici se numără Florin Amzi­­că, elev în clasa a II-a de la Şcoala ge­nerală nr. 12 din lo­calitate, care are şi cele mai multe dese­ne în expoziţia cercu­lui de artă plastică : „Carnaval“, „Mama la bucătărie“, „Vi­kingii“, „La săniuş". Acestea sunt numai cîteva din lucrările executate în acest an; celelalte au fost tri­mise la Ministerul Invăţămîntului pen­tru a fi expediate în R. S. Cehoslovacă, unde vor participa la o expoziţie interna­ţională. Cel mai mare, Böj­­de Ladislau, elev în clasa a XI-a la Li­ceul nr. 5, nu numai că a învăţat să evite la diverse instrumen­te într-un timp re­cord, dar a ţinut să ajute în cursul anului şi pe cei mici să des­copere taina nume­roaselor instrumente din cadrul cercului. Viorica Iordănescu a absolvit clasa a IV-a cu media 9,90, iar cercul de muzică vocală cu premiu, a­­lături de colegele sale Claudia Ivan, Ma­riana Mînzat, Lidia Leancă şi atîtea al­tele care au avut nu numai o foarte bună frecvenţă la acest cerc, ci s-au şi stră­duit în mod deosebit să-şi însuşească cu­noştinţele muzicale. După un scurt program de dans, pionierii — partici­panţi la serbare — coboară în sala de proiecţii, unde vizio­nează diferite filme printre care şi cele realizate de micii cineamatori. In fil­mul „Eroi preferaţi“, eroina cu notele cele mai slabe este inter­pretată de o elevă care nu are note sub 10 : Panseluţa Lam­­brea. Sus, la etaj, s-a deschis o bogată ex­poziţie cuprinzînd cele mai bune lucrări în traforaj ale „mîi­­nilor îndemînatice“, cele mai frumoase aeromodele, fotogra­fii din anul care s-a scurs, aparate de ra­dio construite de mi­cii electr­onişti, o seră în miniatură a vii­torilor naturalişti şi atîtea alte exponate E. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA LA BRAŞOV A­­ MAIESTĂŢII SALE IMPERIALE ŞAHINŞAHUL IRANULUI BRAŞOV — De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, Corneliu­ Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, pre­şedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranu­lui a vizitat în cursul dimineţii cu­noscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspe­te, după ce a luat cunoştinţă de is­toricul acestei vechi construcţii bra­şovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a stră­bătut apoi străzi principale a­le ora­şului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înal­tul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţio­nal, au ieşit în întîmpinarea Şahin­­şahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suve­ranul Iranului a fost salutat de An­gelo Miculescu, prim-vicepreşedin­­te al Consiliului Superior al Agri­culturii. Prezentarea activităţii gos­podăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahin­­şahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesea­ză foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a orga­niza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „re­­cordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păs­­trăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribu­ţia pe care o aduceţi economiei ţă­rii dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la poalele Timpei, în drum spre Poiana Braşov. La una din ser­pentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Im­periale. In timpul mesei, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de caldă cordia­litate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfa­tului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Bra­şov, pentru a cunoaşte unele din rea­lizările noastre. Braşovul — a conti­nuat el —, oraş cu o veche şi bo­gată tradiţie culturală şi economi­că, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Trac­toarele, rulmenţii şi alte maşini ex­portate peste hotare, în cadrul re­laţiilor noastre comerciale, contri­buie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii re­giunii noastre este o dovadă a sen­timentelor prieteneşti pe care po­porul român le nutreşte faţă de po­porul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Impe­riale, Mohammad Reza Pahlavi Ary­amehr, Şahinşahul Iranului, pen­tru prietenia româno-irarjiană, pen­tru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospi­talitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările im­presionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. ___________________/ (Continuare în pag. a 4-a) Copilărie fericită, viitor luminos. Foto :GH. BANUTA COPILULUI MEU Eşti păminteanu-acestui viitor Copilul meu cu bucle moi de soare Ca pasărea din pomul roditor Te-nalţi în veac şi creşti cu mîiie mare. Te prinzi în cîmp cu florile la sfat Şi toate-n jur îţi rîd de bucurie Sau construind din cuburi un palat Priveşti la el ca la o casă view Sau poate-n şaua astrelor suind Pe scări de cer s-aprinzi păduri de torţe Să-ţi simtă luna braţul dăltuind Pe pieptul ei pecetea marii forţe. TEODOR POIANA * (Continuare în pag. a 3-a) Însemnut Preludiu pentru Egee mea Eminescu, este dovada cea mai convingătoare că oamenii din toate timpurile, indiferent de ţară, au iubit şi au apreciat frumosul. In folclor se vede nespus de bine interacţiunea dintre etic şi estetic, dintre social şi particular , poporul a găsit totdeauna cuvîntul potrivit, gestul potrivit, ca să-şi plasticizeze gîndurile, sentimen­tele şi aspiraţiile , nici o stridenţă, nici o linie de prisos, o viziune a­­proape cosmică asupra lumii, izvorită dintr-o conştiinţă a idealurilor, pre­cisă şi revelatorie. Interpretului de folclor i se pun deci probleme din­tre cele mai complexe, privind rit­mul, culoarea, armonia, originalita­tea, pe care trebuie să le rezolve în aşa fel, incit să redea cu noi va­lori estetice, dar cu fidelitate, ceea ce cîntăreţul sau dansatorul anonim au transpus cu înalt simţ artistic de-a lungul veacurilor. Constatăm la ansamblul braşovean această străduinţă neobosită spre o interpretare desăvîrşită, spre un echi­libru perfect între mişcări şi sunete, într-un cuvînt, spre o interpretare ireproşabilă. Deţinător al premiului I al Festivalului folcloric internaţio­nal de la Cairo, Laureat al celui de-al VI-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori, ansamblul de dansuri al Palatului culturii din Bra­şov este decis ca să-şi cîştige apre­cierile cele mai bune şi la concursul în pregătire. După cîteva întrebări adresate membrilor echipei ne-am dat seama că această convingere nu izvorăşte dintr-o exagerare a posibi­lităţilor proprii, din infatuare, ci dintr-o cunoaştere exactă a valorii formaţiei. Care este secretul succeselor deo­sebite ale echipei ? întrebarea pri­meşte un răspuns edificator, pe mă­sură ce urmărim migala pusă în evo­l­­uţia dansurilor, asigurînd treceri spontane de la ritmul domol al „plimbării“ cu paşi sincopaţi ai Ha­­ţeganei, de la tropotitul în paşi mă­runţi, executat aproape pe loc, cu o tehnică aproape verticală, al dansuri­lor din Oaş şi Maramureş, la dina­mica aprinsă, cu combinaţii de paşi, cu bătăi în contratimp, sincope, pi­ruete, foarfeci şi sărituri a Căluşului, care cer artistului să stăpînească per­fect tehnica coregrafică, să aibă un simţ al ritmului deplin. O completare la răspuns ne dă tov. Maria Lambu­­că, directoarea Palatului culturii din Braşov : — Secretul reuşitei lor ? In primul rînd muncă, muncă şi iar muncă; un repertoriu original, tinzînd să cu­prindă toate regiunile ţării; un in­structor pasionat de folclor şi cunos­cător pînă în cele mai mici amă­nunte al dansului. Şi, fireşte, talent, mult talent, dublat de răbdare, per­severenţă şi dragoste pentru artă, la toţi membrii formaţiei. Intrăm în sala de repetiţii. Vedem tineri obişnuiţi, avînd în ochi feri­cirea de a fi învins încă o încercare dificilă. Instructorul, tov. Ion Vasi­­liu, explică, retuşează, ca un meşter migălos şi exigent de viori. In 1918, cînd a fost înfiinţata, formaţia n-avea decît zece membri şi cîteva dansuri în repertoriu. Instruc­torul Ion Vasiliu a început munca grea a alcătuirii unui repertoriu ori­ginal şi a instruirii tinerilor. Un carmen kehiaian Patria lui Ulisse se pregăteşte de sărbătoare : în august, la Pireu, două­zeci şi cinci de ţări vor concura pentru titlul de cel mai bun inter­pret folcloric, pe scene care perpe­tuează pînă astăzi miturile nemuri­toare ale lui Prometeu şi ale Pene­lopei. Concursul folcloric internaţio­nal, care de la an la an angajează tot mai multe ţări, are şi o finalitate majoră, tradusă în stabilirea de noi legături între popoare. Folclorul, „iz­vor pururi remtineritor“, cum îl nu­

Next