Drum Nou, iunie 1966 (Anul 23, nr. 6660-6685)
1966-06-01 / nr. 6660
Anul XXIII, nr. 6660 am nou !H PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNITI-VA * ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL BRASOV Al PC.R. SI Al SFĂTUIUI POPULAR REGIONAL Miercuri, 1 iunie 1966 4 pagini 25 bani Consfătuirea pe ţară a lucrătorilor din industria construcţiilor de maşini Lucrările consfătuirii constructorilor de maşini au continuat marţi, în cursul dimineţii, lucrările s-au ţinut pe secţii de specialitate. După amiază a avut loc şedinţa plenară, la începutul căreia au prezentat concluziile dezbaterilor din secţiile de specialitate Gheorghe Oprea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini pentru secţia de autovehicule, tractoare, material rulant şi construcţii navale ; Ion Avram, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de utilaj tehnologic şi echipament metalic ; Cornel Mihulecea, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de electrotehnică şi Nicolae Constantin, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini — pentru secţia de maşiniunelte, mecanică fină şi maşini agricole. Au continuat apoi discuţiile asupra raportului. Luînd cuvîntul pe marginea raportului prezentat de tovarăşul Ilie Verdeţ, toţi vorbitorii de luni şi marţi au relevat cu mîndrie marile realizări obţinute de oamenii muncii în înfăptuirea politicii consecvente şi ferme a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă a ţării, chezăşie sigură a dezvoltării multilaterale a economiei naţionale, a creşterii bunăstării poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale. Ei au subliniat — amintind numeroase fapte — importanţa deosebită acordată de partid şi guvern industriei construcţi»aţ*£ rj? macini o Ccrrcí chcZ YOÎtdrS rapidă, în ritmuri înalte, a contribuit în măsură tot mai mare la înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei naţionale. Relevînd rezultatele bune obţinute în primele luni ale acestui prim an al cincinalului, participanţii şi-au manifestat încă o dată hotărîrea de a îndeplini marile sarcini ce le revin din vastul program de dezvoltare a ţării, elaborat de Congresul al IX-lea al partidului. Ei şi-au exprimat bucuria pentru organizarea acestei consfătuiri la care participă conducătorii partidului şi statului nostru, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, subliniind că aceasta demonstrează, o dată mai mult, preţuirea de care se bucură munca avîntată, aportul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi specialiştilor constructori de maşini la progresul multilateral al ţării. Participanţii la dezbateri au analizat pe larg, în lumina experienţei dobîndite, căile pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor ce revin constructorilor de maşini în actualul cincinal, neajunsurile care s-au manifestat în unele domenii şi felul în care acestea trebuie înlăturate, au făcut numeroase propuneri preţioase pentru valorificarea mai deplină a marilor rezerve existente în fiecare întreprindere, pentru îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele acestei ramuri. Numeroşi vorbitori s-au referit, în cuvîntul lor, la principalele aspecte ale dezvoltării, diversificării şi modernizării continue a producţiei de maşini-unelte în lumina sarcinii trasate de documentele Congresului al IX-lea al P.C.R., privind sporirea contribuţiei acesteia la reînnoirea şi creşterea parcului de mijloace tehnice al uzinelor, la automatizarea procesului de producţie al diferitelor ramuri ale economiei naţionale. Ing. Aurel Bozgan, directorul general al Publicii de maşini-unelte şi agregate din Bucureşti, ing. Virgil Bogza, directorul întreprinderii mecanice din Roman, ing. Constantin Ionescu, directorul uzinei „înfrăţirea“ din Oradea, şi alţii au arătat că îndeplinirea sarcinilor de asimilare şi producere, în cantităţi sporite, a noi maşiniunelte la nivelul tehnicii contemporane trebuie să se bazeze nu numai pe crearea de noi capacităţi ci, într-o mai mare măsură, pe folosirea integrală a capacităţilor de producţie şi a forţelor de muncă existente, pe utilizarea raţională a fondurilor de investiţii alocate de către stat. Darea în exploatare a noi capacităţi trebuie să creeze, ca şi în alte domenii, posibilităţi de extindere a celor mai avantajoase tehnologii. Ei au relevat, în acelaşi timp, că întreaga activitate de cercetare ştiinţifică şi proiectare trebuie orientată mai perseverent spre soluţii constructive şi tehnologice îndrăzneţe, care să asigure produselor o înaltă precizie şi siguranţă în exploatare, randamente ridicate, durate de funcţionare îndelungate. Crearea unui institut de cercetări şi proiectări în domeniul maşinilor-unelte va contribui la întărirea activităţii de concepţie; în acelaşi timp serviciile de concepţie din uzine trebuie să aibă o mai mare contribuţie proprie la proiectarea maşinilor-unelte. O sursă importantă de sugestii şi măsuri pentru perfecţionarea activităţii din acest sector principal al industriei constructoare de maşini o constituie urmărirea atentă, organizată şi sistematică a comportării în exploatare a maşinilor-unelte. Departe de a fi epuizată, această metodă trebuie să stea în mai mare măsură în atenţia uzinelor furnizoare. Să se utilizeze pe scară largă chestionare-tip în aşa fel întocmite încât să asigure obţinerea unor date concludente şi utile, să se organizeze grupe de urmărire la beneficiari a utilajelor livrate. Schimburi de experienţă în ţară, studii în străinătate, examinarea aprofundată a unor modele de referinţă, ca şi analiza comparativă a cataloagelor de produse ale diferitelor firme constructoare din lume — au arătat vorbitorii — ar trebui să constituie, de asemenea, într-o mai mare măsură, mijloace pentru continua ridicare a calificării şi îmbogăţirea documentării proiectanţilor şi executanţilor de maşini-unelte. Ing. Alexandru Roşea, directorul întreprinderii „Electro-Mureş“ — Tg. Mureş, ing. Sanda Popescu, constructor-şef al Uzinei „Electronica“, şi alţi participanţi la discuţii s-au ocupat de problemele industriei electrotehnice. Ei au arătat că necesitatea ca investiţiile prevăzute în acest sector, de 3,5 ori mai mari decât în cei 5 ani precedenţi, să fie realizate într-un ritm accelerat, încît modernizarea şi dezvoltarea uzinelor existente să fie efectuate cît mai urgent, iar cele 8 noi întreprinderi, ce se vor construi, să intre în funcţiune cît mai grabnic, cu întreaga lor capacitate. S-a relevat că la realizarea sarcinii de a se asimila şi moderniza m 5 ani 2.000 tipodimensiuni de produse trebuie să dea un aport mai substanţial Institutul de cercetări şi proiectări electrotehnice. Se cere intensificarea cercetării proprii din partea specialiştilor care lucrează în institutele departamentale şi laboratoarele uzinale, precum şi valorificarea deplină şi cît mai operativă a licenţelor şi documentaţiilor tehnice procurate de peste hotare. In subramura radio-electronică, ca şi în alte domenii, trebuie să-şi găsească un larg cîmp de aplicare acţiunea de tipizare a unor produse şi subansamble, elaborarea unor aparate unitare din punct de vedere funcţional, constructiv şi tehnologic. In multe cazuri, nivelul tehnologic al execuţiei ar putea fi îmbunătăţit prin utilizarea unor scule complexe, de înaltă tehnicitate, prin probe de laborator executate cu mai mare atenţie. Vorbitorii au arătat, de asemenea, că vor fi depuse eforturi mai susţinute decit pînă acum în privinţa diversificării, şi îmbunătăţirii calităţii produselor electrotehnice de larg consum, pentru ca, printr-o mai strînsă colaborare cu comerţul şi o mai temeinică cunoaştere a cererii pieţei, să se poată satisface mai bine cerinţele şi preferinţele cumpărătorilor. Posibilităţile de a asigura, în tot mai bune condiţii, piesele de schimb necesare întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei au fost analizate de ing. Mircea Bilă, director general al uzinei „Steagul Roşu“Braşov, şi de alţi vorbitori. Ei au subliniat că piesele de schimb constituie un produs care nu trebuie subapreciat. Sporirea cantităţii acestora se va putea obţine — desigur — prin darea în exploatare a noi capacităţi, dar mai cu seamă prin utilizarea raţională a tuturor capacităţilor de producţie existente, asigurarea unei continuităţi şi ritmicităţi a fabricaţiei lor. (Continuare în pag. a 4-a) Memoria statisticii în anul şcolar 1938—1939 funcţionau în ţară 1.577 grădiniţe cu 90.787 copii şi 1.819 educatoare. în anul şcolar 1964—1965 au funcţionat 7.635 grădiniţe cu 359.076 copii şi 13.513 educatoare. 9 în anul şcolar 1938—1939 s-au înscris 1.604.481 elevi în învăţâmîntul de cultură generală predat de 45.359 cadre didactice, în anul şcolar 1964—1965 în România socialistă s-au înscris 3.321.428 elevi, care au avut 135.289 cadre didactice. S-a generalizat învăţămîntul obligatoriu de 8 ani. O expresie a grijii partidului şi guvernului faţă de tînăra generaţie este acordarea gratuită a manualelor şcolare la 3,2 milioane elevi din clasele I—XI. Numai in regiunea Braşov, valoarea manualelor şcolare atribuite gratuit se ridică anul acesta la peste 3.000.000 lei. • Faţă de 24 case de naşteri cu 174 paturi existente în 1948 in regiunea Braşov, numărul unităţilor a crescut în 1964 la 89, iar al paturilor la 396. în 1950, din întreaga ţară, au fost trimişi la odihnă şi tratament în staţiuni climaterice, tabere şi colonii, 266.991 copii, iar în 1964 au fost trimişi 754.334 copii. 9 Noul plan cincinal alocă 3,5 miliarde de lei dezvoltării bazei materiale a învăţămintului de toate gradele din România. 9 La cele peste 24.000 săli de clasă construite în perioada 1960—1965, în actualul cincinal se adaugă în oraşele şi satele patriei, alte 4.000. 9 în 1965—1970 vor fi date în folosinţă în numeroase localităţi ale ţării noastre, internate şcolare cu o capacitate de circa 54.000 locuri. A PORNIT LA DRUM CEL DE-AL 100.000-TEA AUTOCAMION Trimişii speciali ai Agenţiei Române de Presă transmiteau, în primăvara lui 1954, o veste care a stîrnit o legitimă mîndrie : „Primul lot de autocamioane româneşti S.R.-101 — o nouă victorie a industriei noastre socialiste“. Informaţia lapidară, potrivit căreia din multisecularul oraş de la poalele Timpei pornise pe drumurile însorite ale patriei primul autocamion românesc atesta, o dată mai mult, tradiţionalele însuşiri ale poporului nostru — hărnicia, setea de a stăpîni tainele ştiinţei şi tehnicii, capacitatea creatoare, entuziasmul, dorinţa de a se autodepăşi necontenit , valorificate, la chemarea partidului, în răsunătoare victorii obţinute pe frontul edificării României socialiste. Ieri, colectivul aceleiaşi uzine a participat la un moment jubiliar , din secţia de montaj general a pornit ce! de-al 100.000,ha autocamion. AcCSl xupl k foâu i'âpOi'uiL tii MUU“ dune de reprezentanţii colectivului uzinei „Steagul Roşu“ la prima consfătuire pe ţară a constructorilor de maşini. Ne-am întîlnit, cu acest prilej, cu cîţiva dintre făurarii primelor autocamioane. Ei ne-au vorbit despre dezvoltarea uzinei, despre felul în care, odată cu aceasta, au crescut oamenii. Comuniştii Anton Damian, Ioan Pătulescu, Marica P. Alexandru, Richard Thalmeier, au povestit cu emoţie despre primele confruntări ale autocamioanelor cu drumurile patriei. Ultimul dintre ei ne mărturiseşte că a avut cinstea să conducă primul autocamion din lotul care a participat la primăvărateca demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală. De atunci, răspunzînd nevoilor sporite ale transportului rutier, colectivul uzinei a realizat 8 tipuri şi variante de autocamioane printre care se află cunoscutele „Carpaţi“ şi „Bucegi“. De-a lungul anilor uzina a colaborat şi colaborează activ la construcţia autobuzelor româneşti, a troleibuzelor, autobasculantelor şi autoutilitarelor de tot felul. Importante fonduri au fost alocate dezvoltării şi modernizării uzinei. An de an constructorii au dat în folosinţă secţii noi, moderne, montorii şi instalatorii au sporit zestrea tehnică a secţiilor, au fost construite în uzină maşini şi utilaje de înaltă productivitate. Ca urmare, în anul trecut, producţia realizată a fost de aproape 6 ori mai mare decît cea realizată în al doilea an de fabricaţie. Intr-o discuţie purtată zilele trecute cu directorul general al uzinei, ing. Mircea Bîlă, care se pregătea să participe la lucrările Consfătuirii constructorilor de maşini, am fost informaţi că odată cu autocamionul jubiliar, forţa autocamioanelor construite la uzina „Steagul Roşu“ însumează aproape 11.600.000 de cai putere. Ele stabilesc operativ legături între diferitele compartimente ale economiei naţionale, participă la impresionantul volum de muncă destinat aprovizionării tehnico-materiale a unităţilor industriale şi agricole, sunt prezente în uriaşul puls al legăturilor vitale dintre sat şi oraş, îşi aduc din plin contribuţia la marile lucrări de pe şantierele patriei noastre, aleargă pe panglicile drumurilor şerpuind prin brădetul munţilor, sînt participante la strînsul mănoaselor recolte. D. CRISTEA (Continuare în pag. a 3-a) Al 100.000-lea autocamion părăseşte banda de montaj general însoţit de aplauzele şi florile colectivului care i-a dat viaţă. Foto : GH. BANUTA 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului ÎN PÎRGĂ Primăvara a scuturat florile merilor, şi în grădina Casei pionierilor din Braşov au înflorit bluzele albe, care ieri au urcat treptele spre sălile cercurilor pentru ultima dată în acest an şcolar. In curtea interioară, directoarea face un scurt bilanţ al activităţii, după care cei mai buni din cei mai buni primesc premii în cărţi şi jucării. Printre cei mici se numără Florin Amzică, elev în clasa a II-a de la Şcoala generală nr. 12 din localitate, care are şi cele mai multe desene în expoziţia cercului de artă plastică : „Carnaval“, „Mama la bucătărie“, „Vikingii“, „La săniuş". Acestea sunt numai cîteva din lucrările executate în acest an; celelalte au fost trimise la Ministerul Invăţămîntului pentru a fi expediate în R. S. Cehoslovacă, unde vor participa la o expoziţie internaţională. Cel mai mare, Böjde Ladislau, elev în clasa a XI-a la Liceul nr. 5, nu numai că a învăţat să evite la diverse instrumente într-un timp record, dar a ţinut să ajute în cursul anului şi pe cei mici să descopere taina numeroaselor instrumente din cadrul cercului. Viorica Iordănescu a absolvit clasa a IV-a cu media 9,90, iar cercul de muzică vocală cu premiu, alături de colegele sale Claudia Ivan, Mariana Mînzat, Lidia Leancă şi atîtea altele care au avut nu numai o foarte bună frecvenţă la acest cerc, ci s-au şi străduit în mod deosebit să-şi însuşească cunoştinţele muzicale. După un scurt program de dans, pionierii — participanţi la serbare — coboară în sala de proiecţii, unde vizionează diferite filme printre care şi cele realizate de micii cineamatori. In filmul „Eroi preferaţi“, eroina cu notele cele mai slabe este interpretată de o elevă care nu are note sub 10 : Panseluţa Lambrea. Sus, la etaj, s-a deschis o bogată expoziţie cuprinzînd cele mai bune lucrări în traforaj ale „mîinilor îndemînatice“, cele mai frumoase aeromodele, fotografii din anul care s-a scurs, aparate de radio construite de micii electronişti, o seră în miniatură a viitorilor naturalişti şi atîtea alte exponate E. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA LA BRAŞOV A MAIESTĂŢII SALE IMPERIALE ŞAHINŞAHUL IRANULUI BRAŞOV — De la trimişii speciali Agerpres, Mircea Moarcăş şi Adrian Ionescu , Maiestatea Sa Imperială, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi-a continuat marţi vizita în regiunea Braşov, însoţit de Gheorghe Rădulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional, de alte persoane oficiale, ca şi de membrii suitei sale, suveranul Iranului a vizitat în cursul dimineţii cunoscutul monument arhitectonic — Biserica Neagră. Aici, înaltul oaspete, după ce a luat cunoştinţă de istoricul acestei vechi construcţii braşovene, a asistat la interpretarea la orgă a unui preludiu de Bach. Coloana maşinilor oficiale a străbătut apoi străzi principale ale oraşului, de-a lungul cărora numeroşi braşoveni au salutat cordial pe înaltul oaspete. Drumul a continuat spre Prejmer, unde, după obiceiul locului, săteni călări, în port naţional, au ieşit în întîmpinarea Şahinşahului. Aceeaşi primire ospitalieră şi la sediul gospodăriei agricole de stat din localitate. La sosire, suveranul Iranului a fost salutat de Angelo Miculescu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Superior al Agriculturii. Prezentarea activităţii gospodăriei, de către directorul ei, ing. Ion Toma, a suscitat interesul Şahinşahului, care şi-a exprimat dorinţa de a cunoaşte îndeaproape fermele sectorului zootehnic. „Ne interesează foarte mult ce aţi realizat dv., deoarece avem intenţia de a organiza în Iran o fermă de acest gen pe 4.000 de hectare“ , a subliniat înaltul oaspete. Au fost arătate „recordmenele“ fermei, fiecare vacă de rasă de aici dînd în jurul a 45 litri de lapte pe zi. S-a mers apoi la păstrăvăria gospodăriei. La încheierea acestui popas la Prejmer, Şahinşahul a felicitat pe directorul gospodăriei. „Vă doresc cele mai bune realizări şi o prosperitate continuă — a spus Maiestatea Sa Imperială. Contribuţia pe care o aduceţi economiei ţării dv. să fie tot mai mare“. ... Din nou o scurtă revedere cu oraşul de la poalele Timpei, în drum spre Poiana Braşov. La una din serpentinele noii şosele ce şerpuieşte în coasta muntelui, maşinile se opresc. Oaspeţii admiră panorama oraşului ce se pierde în depărtare, spre Ţara Birsei. La amiază, în saloanele hotelului „Sport“ din Poiană, preşedintele Sfatului popular regional a oferit un dejun în onoarea Maiestăţii Sale Imperiale. In timpul mesei, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate, au fost rostite scurte toasturi. Este pentru mine o deosebită cinste să salut prezenţa în mijlocul nostru a Şahinşahului Iranului — a spus Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului popular regional. Ne exprimăm satisfacţia că în cursul călătoriei în România, Maiestatea Sa Imperială a binevoit să viziteze şi regiunea Braşov, pentru a cunoaşte unele din realizările noastre. Braşovul — a continuat el —, oraş cu o veche şi bogată tradiţie culturală şi economică, este astăzi un puternic centru industrial cunoscut în multe ţări prin produsele fabricilor sale. Tractoarele, rulmenţii şi alte maşini exportate peste hotare, în cadrul relaţiilor noastre comerciale, contribuie la strîngerea legăturilor cu alte popoare, printre care şi cu harnicul popor iranian prieten. Primirea făcută de locuitorii regiunii noastre este o dovadă a sentimentelor prieteneşti pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul iranian. Gazda a toastat apoi în sănătatea Maiestăţii Sale Imperiale, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, pentru prietenia româno-irarjiană, pentru pace în lume. A răspuns Şahinşahul Iranului. Mulţumindu-vă pentru calda ospitalitate, a spus înaltul oaspete, ţin să vă felicit pentru realizările impresionante obţinute în regiunea şi oraşul dv. ___________________/ (Continuare în pag. a 4-a) Copilărie fericită, viitor luminos. Foto :GH. BANUTA COPILULUI MEU Eşti păminteanu-acestui viitor Copilul meu cu bucle moi de soare Ca pasărea din pomul roditor Te-nalţi în veac şi creşti cu mîiie mare. Te prinzi în cîmp cu florile la sfat Şi toate-n jur îţi rîd de bucurie Sau construind din cuburi un palat Priveşti la el ca la o casă view Sau poate-n şaua astrelor suind Pe scări de cer s-aprinzi păduri de torţe Să-ţi simtă luna braţul dăltuind Pe pieptul ei pecetea marii forţe. TEODOR POIANA * (Continuare în pag. a 3-a) Însemnut Preludiu pentru Egee mea Eminescu, este dovada cea mai convingătoare că oamenii din toate timpurile, indiferent de ţară, au iubit şi au apreciat frumosul. In folclor se vede nespus de bine interacţiunea dintre etic şi estetic, dintre social şi particular , poporul a găsit totdeauna cuvîntul potrivit, gestul potrivit, ca să-şi plasticizeze gîndurile, sentimentele şi aspiraţiile , nici o stridenţă, nici o linie de prisos, o viziune aproape cosmică asupra lumii, izvorită dintr-o conştiinţă a idealurilor, precisă şi revelatorie. Interpretului de folclor i se pun deci probleme dintre cele mai complexe, privind ritmul, culoarea, armonia, originalitatea, pe care trebuie să le rezolve în aşa fel, incit să redea cu noi valori estetice, dar cu fidelitate, ceea ce cîntăreţul sau dansatorul anonim au transpus cu înalt simţ artistic de-a lungul veacurilor. Constatăm la ansamblul braşovean această străduinţă neobosită spre o interpretare desăvîrşită, spre un echilibru perfect între mişcări şi sunete, într-un cuvînt, spre o interpretare ireproşabilă. Deţinător al premiului I al Festivalului folcloric internaţional de la Cairo, Laureat al celui de-al VI-lea Concurs al formaţiilor artistice de amatori, ansamblul de dansuri al Palatului culturii din Braşov este decis ca să-şi cîştige aprecierile cele mai bune şi la concursul în pregătire. După cîteva întrebări adresate membrilor echipei ne-am dat seama că această convingere nu izvorăşte dintr-o exagerare a posibilităţilor proprii, din infatuare, ci dintr-o cunoaştere exactă a valorii formaţiei. Care este secretul succeselor deosebite ale echipei ? întrebarea primeşte un răspuns edificator, pe măsură ce urmărim migala pusă în evoluţia dansurilor, asigurînd treceri spontane de la ritmul domol al „plimbării“ cu paşi sincopaţi ai Haţeganei, de la tropotitul în paşi mărunţi, executat aproape pe loc, cu o tehnică aproape verticală, al dansurilor din Oaş şi Maramureş, la dinamica aprinsă, cu combinaţii de paşi, cu bătăi în contratimp, sincope, piruete, foarfeci şi sărituri a Căluşului, care cer artistului să stăpînească perfect tehnica coregrafică, să aibă un simţ al ritmului deplin. O completare la răspuns ne dă tov. Maria Lambucă, directoarea Palatului culturii din Braşov : — Secretul reuşitei lor ? In primul rînd muncă, muncă şi iar muncă; un repertoriu original, tinzînd să cuprindă toate regiunile ţării; un instructor pasionat de folclor şi cunoscător pînă în cele mai mici amănunte al dansului. Şi, fireşte, talent, mult talent, dublat de răbdare, perseverenţă şi dragoste pentru artă, la toţi membrii formaţiei. Intrăm în sala de repetiţii. Vedem tineri obişnuiţi, avînd în ochi fericirea de a fi învins încă o încercare dificilă. Instructorul, tov. Ion Vasiliu, explică, retuşează, ca un meşter migălos şi exigent de viori. In 1918, cînd a fost înfiinţata, formaţia n-avea decît zece membri şi cîteva dansuri în repertoriu. Instructorul Ion Vasiliu a început munca grea a alcătuirii unui repertoriu original şi a instruirii tinerilor. Un carmen kehiaian Patria lui Ulisse se pregăteşte de sărbătoare : în august, la Pireu, douăzeci şi cinci de ţări vor concura pentru titlul de cel mai bun interpret folcloric, pe scene care perpetuează pînă astăzi miturile nemuritoare ale lui Prometeu şi ale Penelopei. Concursul folcloric internaţional, care de la an la an angajează tot mai multe ţări, are şi o finalitate majoră, tradusă în stabilirea de noi legături între popoare. Folclorul, „izvor pururi remtineritor“, cum îl nu