Drum Nou, august 1966 (Anul 23, nr. 6713-6737)
1966-08-02 / nr. 6713
PROLETAR* DW TOATE ŢĂRILE UNITI-VX f iun nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PCR.» Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6713 marţi, 7 august Sarcinile primului an al cincinalului-îndeplinite exemplar M.T.C.-PIRGI IMPORTANTE VALORIFICAREA REZERVELOR Bilanțul bogat al realizărilor dobîndite de colectivele întreprinderilor industriale din regiunea noastră oglindeşte entuziasmul cu care s-a trecut la înfăptuirea prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, concretizarea eficacităţii măsurilor tehnico-organizatorice adoptate. în cuvîntul de închidere rostit la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iulie 1966 tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Pe baza programului de perspectivă pe care îl oferă fiecărei întreprinderi planul cincinal, colectivele de conducere trebuie să elaboreze, consultînd masa largă a muncitorilor și tehnicienilor, întregul complex de măsuri tehnico-organizatorice cerute de realizarea tuturor indicilor de plan“. Colectivele întreprinderilor din regiunea noastră, îndrumate de organele şi organizaţiile de partid, au dobîndit o experienţă valoroasă în elaborarea planului M.T.O. Faptul că în primul semestru al anului s-au aplicat în procesul de producţie peste 4.800 de măsuri tehnico-orrganizatorice, este rodul traducerii în viaţă a indicaţiilor conducerii partidului şi a hotărîrii, adoptate de ultima conferinţă regională de partid, unde s-a stabilit, ca majoritatea obiectivelor M.T.O. care concură la îndeplinirea planului să fie aplicate în primul , semestru al anului. Eficacitatea măsurilor adoptate se cifrează la 64.642.000 lei, depăşind cu peste 10 milioane lei cea preconizată prin antecalcul. De remarcat este şi preocuparea organelor şi organizaţiilor de partid, care prin analizarea temeinică a modului de elaborare şi de realizare a planului M.T.O., au preîntâmpinat tendinţa conducerilor unor întreprinderi care la stabilirea măsurilor tehnico-organizatorice n-au urmărit decît îndeplinirea unei formalităţi uzuale. Este momentul ca acum, cînd se vor dezbate cifrele planului cincinal desfăşurate pe ani, să se acorde importanţă cuvenită măsurilor tehnicoorganizatorice în toate întreprinderile industriale, ele reprezentînd o pîrghie eficientă de valorificare a inepuizabilelor rezerve interne. Este necesar să fie elaborat un complex de măsuri pentru realizarea tuturor indicatorilor de plan. Oare actualele planuri M.T.O. se ridică la nivelul acestei cerinţe ? Din bilanţul semestrial al realizării planurilor M.T.O. rezultă că în numeroase întreprinderi au fost elaborate măsuri pentru creşterea volumului producţiei, a productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produselor, a condiţiilor de muncă, reducerea preţului de cost şi a consumurilor specifice, deci în sprijinul realizării principalilor indicatori de plan. Dacă comparăm însă nivelul indicatorilor stabilit prin planul de stat şi eficacitatea măsurilor luate, observăm că planurile M.T.O. oglindesc parţial valorificarea sistematică a rezervelor de care dispun întreprinderile, că ele se mai prezintă în unele întreprinderi doar ca o simplă formalitate. Aşa se explică şi faptul că eficacitatea obiectivelor, aplicate din planul M.T.O. pe ansamblul industriei regiunii nu reprezintă decît 65 milioane de lei, deşi în această perioadă, prin punerea în valoare a numeroase rezerve interne, planul de producţie a fost depăşit cu circa 185 milioane lei, iar la preţul de cost al întregii producţii-marfă s-au înregistrat economii de peste 47 milioane lei. Iată aşadar că obiectivele planului M.T.O. nu reprezintă în prezent decît o mică parte a măsurilor ce se iau pentru îndeplinirea indicatorilor de plan, fapt ce privează colectivele întreprinderilor de valorificarea sistematică şi eficientă a rezervelor de care dispun. O importantă rezervă în ridicarea rolului planului M.T.O. constă în perfecţionarea modului de determinare a eficacităţii obiectivelor stabilite. Este necesar ca măsurile ce se stabilesc, prin eficacitatea lor, să fundamenteze realizarea fiecărui indicator de plan în parte, stabilindu-se o corelaţie între eficacitatea obiectivelor M.T.O. şi nivelul sarcinilor de plan. Din păcate, în semestrul care a trecut această corelaţie n-a fost realizată nici pe ansamblul regiunii şi nici în majoritatea întreprinderilor, în industria oraşului Braşov, de pildă, eficacitatea antecalculată, a tuturor măsurilor nu se ridică decît la 1.945.000 lei — cam la nivelul obiectivelor din raionul Agnita, în timp ce în oraşul Sibiu s-a prevăzut o eficacitate de peste 20 milioane de lei, prevedere depăşită cu aproape 2 milioane de lei. Cauza se datoreşte faptului că multe din întreprinderile oraşului Braşov s-au eschivat de la stabilirea eficacităţii măsurilor preconizate. Comitetul orăşenesc de partid Braşov va trebui sa ia atitudine faţă de aceste deficienţe manifestate la uzinele „Steagul roşu“, „Rulmentul“, întreprinderea de unelte şi scule, Rafinăria, Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zărneşti, fabrica „Partizanul roşu“ şi altele, urmărind ca dezbaterea cifrelor cincinalului să fie însoţită de fixarea unor măsuri eficiente pentru îndeplinirea fiecărui indicator de plan în parte. Este necesar să se studieze practica unor întreprinderi care pentru fiecare capitol al planului M.T.O., folosesc unităţi de măsură specifice indicatorilor la realizarea cărora concură ca : lei pentru sporul de producţie, omore pentru productivitatea muncii, lei economii pentru reducerea preţului de cost etc. Organele şi organizaţiile de partid sunt chemate să îndrume conducerile întreprinderilor ca pe măsura descoperirii unor noi rezerve interne, şi pe baza propunerilor ce se fac în consfătuirile de producţie, să completeze planul M.T.O. cu noi obiective, asigurîndu-i astfel un caracter dinamic. în prezent, acest aspect esenţial al valorificării sistematice a rezervelor interne este neglijat de conducerile unor întreprinderi pe motivul că ar fi o simplă formalitate scriptică, ascunzînd de fapt fuga de răspundere pentru realizarea la timp a obiectivelor propuse. Cu toate succesele dobîndite, nu trebuie uitat nici o clipă faptul că în cel de-al II-lea semestru se cer eforturi susţinute pentru realizarea sarcinilor sporite de plan. Sîntem într-o etapă în care majoritatea obiectivelor din planurile M.T.O. pe 1966 au fost aplicate ; este momentul ca în fiecare întreprindere să fie adoptate noi măsuri tehnico-organizatorice cu termen de aplicare încă în cursul acestui semestru, paralel cu stabilirea unor obiective de perspectivă pentru fundamentarea prevederilor în toţi anii cincinalului. Pe această cale se creează posibilitatea suplimentării angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe primul an al cincinalului, condiţie esenţială pentru realizarea exemplară a planului la toţi indicatorii. „ în urmă cu 20 de ani, prim-topitorul Dumitru Petre a luat parte la turnarea primei şarje la oţelăria uzinei „Steagul roşu“-Braşov. Azi este purtător a trei insigne de fruntaş. Din ţara 3 Noi tipuri de utilaje de Înalta tehnicitate Numeroase întreprinderi constructoare de maşini din ţara noastră anunţă introducerea în fabricaţie a unor produse noi. Uzinele ,,Electrotehnica“ din Capitală, de exemplu au început producţia de serie a unui grup de comandă pentru instalaţiile de foraj care asigură conducerea simultană a patru instalaţii de foraj. Constructorii de utilaje grele pentru construcţii de la uzinele „Progresul“ din Brăila au produs un rulou compresor pe pneuri, variantă perfecţionată a cunoscutelor rulouri cu tamburi de metal. El este destinat îndeosebi terenurilor nisipoase şi cu umiditate ridicată. Lărgind gama agregatelor de ridicat şi transportat aşa cum şi-a propus, colectivul uzinelor mecanice din Timişoara a completat seria podurilor rulante cu instalaţii de 5 şi 8 tone. Tot acest colectiv a realizat şi cîteva utilaje noi pentru industria alimentară. Caracteristic pentru noile utilaje este gradul tehnic superior la care sunt realizate, ele puţind fi comparate cu utilaje similare produse de alte ţări. Importante zăcăminte de pigmenţi minerali CLUJ — Cercetările întreprinse de către un colectiv de specialişti de la Ministerul Industriei Uşoare şi Universitatea „Babeş- Bolyai din Cluj au ca rezultat punerea în valoare a unor importante zăcăminte de pigmenţi minerali din Transilvania. Printre acestea se află Ocrul de Crucişor, pigmentat cu limonit galben-auriu. Folosit în glazura unor obiecte de porţelan, acesta dă o coloraţie roşie deschisă, de nuanţă plăcută, uniformă ca repartiţie şi foarte stabili. Stibina de Baia Sprie, după o prelucrare prealabilă, e utilizată cu succes la obţinerea unei ceramici în culoarea cunoscută sub denumirea de „galben de Neapole". Introducerea în procesul tehnologic a acestor pigmenţi a permis fabricii „Porţelanul“ din Cluj să-şi lărgească gama de sortimente. Staţia pilot pentru protecţie antiacidă cu email de la U.P.R.U.C. Făgăraş, este dotată cu instalaţii moderne, de înaltă tehnicitate. ÎNTOARCEREA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE DIN TURCIA Duminică s-a înapoiat în Capitală, venind din Ankara, delegaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care,, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, a făcut o vizită în această ţară. La sosire pe aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Rădulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Argun Coban, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Turciei la Bucureşti şi membri ai ambasadei. VIZITA ÎN DANEMARCA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Danemarca Duminică, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele P.C. din Danemarca, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tovarăşii Boul Emanuel, membru al Comitetului Executiv şi secretar al Comitetului Central al P.C. din Danemarca, şi Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, delegaţia Partidului Comunist din Danemarca condusă de tovarăşul Knud Jespersen, preşedintele Partidului Comunist din Danemarca, a sosit luni în regiunea Dobrogea. Delegaţia este însoţită de tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul dimineţii, membrii delegaţiei au vizitat staţiuni de pe litoral şi oraşul Constanţa. LA SECERIŞ — folosiţi din plin „ferestrele luminoase11! Atît în cooperativele din raionul Sf. Gheorghe, cit şi în cele din Tg. Secuiesc, cerealele păioase au ajuns în bună parte în faza de recoltat. Ca urmare, în numeroase unităţi s-a şi început din plin secerişul. Pînă la data de 31 iulie, de pildă, în raionul Sf. Gheorghe s-au recoltat peste 1.100 ha. grîu-secară, iar în Tg. Secuiesc 1.100 ha. De la început însă, trebuie să spunem că realizările obţinute pînă acum la recoltări în ambele raioane nu sunt pe măsura posibilităţilor. Aceasta datorită, pe de o parte ploilor care au căzut cu intermitenţă, iar pe de alta insuficientei preocupări de care au dat dovadă atît consiliile agricole şi uniunile cooperativelor agricole, cit şi consiliile de conducere pentru a organiza în mod concret şi temeinic munca, astfel ca de la început această importantă campanie să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii. Dar iată, pe scurt, cele constatate cu prilejul rai,nului-anchetă întreprins în cele două raioane. In raionul Tg. Secuiesc sînt cîteva cooperative agricole care s-au distanţat destul de mult de media pe raion. Dintre acestea cele mai bune realizări le-a obţinut cooperativa din Cernatul, unde pînă în seara zilei de29 iulie griul a fost recoltat pe mai bine de 250 ha., din cele 643 ha. planificate. Cit vezi cu ochii, snopii sînt puşi în clăi aşezate în linie dreaptă.. In curînd aici va începe din plin transportul la aici, iar pe mirişte arătura de vară. La Catalina, pînă la aceeaşi dată s-au recoltat 35 ha. cu grîu. Cînd am poposit aici, erau pe cîmp aproape 80 de oameni care lucrau la recoltat. După cum ne spunea inginera Gizella Ferencz, consiliul cooperativei are în permanenţă în vedere ca fiecare oră bună de lucru să fie utilizată din plin. Recoltarea se face mai întii pe parcelele unde griul s-a copt, fără a se aştepta maturizarea plantelor pe întreaga suprafaţă. Deocamdată secerişul se face manual, iar cînd vor putea intra şi combinele în lan, vor fi folosite şi acestea. Cam în felul acesta se lucrează şi la cooperativa agricolă din Brateş. Aici, pînă sîmbătă, griul a fost recoltat de pe 90 ha. Important este faptul că la această cooperativă s-a terminat in întregime transportul finului de pe cele 503 ha., ceea ce permite ca de-acum înainte toate forţele existente în cooperativă să fie utilizate exclusiv la seceriş. „Măsurile luate în această direcţie de consiliul de conducere al cooperativei, ne-a spus ing. Oscar Manto, creează posibilitatea ca în 10 zile bune de lucru să se termine complet secerişul“. Dar în raionul Tg. Secuiesc sunt multe cooperative care încă n-au început recoltatul, deşi griul a ajuns la maturitate pe suprafeţe mari. Aşa este cazul celor din Boroşneul Mare, Mărtineni, Poian şi altele. La fel şi în raionul Sf. Gheorghe. Au fost zile şi ore bune de lucru în care se puteau recolta zeci de hectare, dar conducerile cooperativelor agricole n-au mobilizat forţe suficiente la timp. La cooperativa agricolă din Aita Mare, de pildă, în ziua de 28 iulie s-ar fi putut lucra pînă spre seară cu toate forţele, dar n-au fost mobilizaţi decît... 11 cosaşi. De altfel, trebuie arătat că deşi în planul operativ de recoltare al acestei unităţi sunt prevăzute 4 combine şi o f , ’ secerătoare, in cooperativă există numai două combine. — Secerătoarea care ne-a fost repartizată, ne-a spus preşedintele cooperativei din Aita Mare, se află la * ale noastre — mărturicooperativa agricolă din seşte, cu reproș, Mihaela Sf. Gheorghe, dar prese- I Vintilă, directoarea Cadintele de aici nu vrea să I sei de cultură din Cone-o trimită. întrebăm : dlea. Nu vin la ele, ca cine dirijează mașinile în cadrul cooperativelor din raion, preşedinţii de unii din jurul casei de cal odinioară, în număr impresionant. . . “ Mărturisirea conţine mare adevăr şi ca toţi sau conducerea S.M.T. I nn şi comandamentul agricol poate fi interpretată şi raional ? De ce aceste ori ca o încercare timidă de gane nu rezolvă cu opera- I autocritică, tivitate şi promptitudine ! Intr-adevăr, în piaţa repartizam maproblema sinilor ? A lăsa ca acest lucru să se desfăşoare după bunul plac al fiecăruia, înseamnă a favoriza nerealizarea o biectivelor prevăzute în planurile operative şi deci ■ tărăgănarea în mod ne- I justificat a secerişului şi tre- * ierişului. « Condiţiile existente în I raioanele Tg. Secuiesc şi * Sf. Gheorghe fac posibilă creşterea, în următoarele I zile, a ritmului recoltării * griului. Pentru aceasta se I cere din partea comitetului raional de partid, a consiliului agricol şi uniunii I cooperativelor agricole, ur- | mărirea atentă şi zilnică a mersului lucrărilor, luîn- I du-se măsuri operative pentru înlăturarea oricăror deficienţe ce s-ar ivi în timpul lucrului. în primul rînd se cere o mobilizare masivă de forţe , pentru ca fiecare „fereastră I luminoasă“, fiecare oră şi tură se adună zeci şi zeci de tineri. Discută şi comentează fapte cotidi■ ene, cu pasiunea tinereşi bune de lucru să poată ţti. Soarele se pregăteşte şi folosite la maximum. De asemenea, este necesar ca maşinile şi tractoarele să I fie cît mai judicios repar- I tizate de către comandamentul agricol raional în I funcţie de necesităţile fie- cărei cooperative, astfel ca acestea să poată fi utilizate să apună. Ceasurile sunt deci tocmai potrivite pentru un popas la casa de cultură. Cei mai mulţi dintre tineri nu-i trec însă pragul şi asta din două motive : intrarea principală e încuiată, iar cu întreaga lor capacitate. I înăuntru nu pot vedea I. TOCANIE ■ nimic d î n afara unor formaţii orchestrale care re-i petă. N-au putut nici măcar să vizioneze „mon-I dialele", din simplul m motiv că televizorul instituţiei e stricat, în aceste condiţii cum putem reproşa tinerilor că sunt nereceptivi ? Ce le oferă casa de cultură, care să-i atragă, să-i intereseze ? Ce le oferă pentru distracţia lor ? încercăm să găsim răspunsurile din lecturarea planului de muncă pe luna iulie. Pe o filă, bătută la două rînduri, planul ne apare total necorespunzător, superficial, care nu poate satisface nici exigenţele unui cămin cultural din„Tinerilor nu le prea plac unele manifestări tr-un sat aparţinător. Jumătate din plan pluteşte în generalităţi de genul acesta : „Sprijinirea a cooperativei agricole de producţie“, „Educarea ştiinţifică a oamenilor muncii“ etc. Aceste obiective sunt tratate prin cîteva expuneri, unele din ele nenominalizate, la un nivel slab, neconvingător, stereotip, fapt pentru care, după relatările directoarei, ele nu au adeziunea ascultătorilor. Sediul casei de cultură oferi posibilităţi largi pentru o activitate la sediu, zilnică şi susţinută. Ne referim la sala de spectacole, la anexele instituţiei şi mai cu seamă la frumoasa sală în care se fac nunţile. Această clădire în timpul săptămînii are aspectul unui locaş părăsit, adormit. Oare ar refuza tinerii să-şi dea aici întîlnire, în unele seri, în cadrul unor interesante simpozioane pe teme economice şi tehnice, seri de consultaţii (cu participarea unor specialişti de prestigiu, ştiinţifice, distractive sau de dans? Ne îndoim de acest lucru. Casa de cultură dispune de două fanfare, orchestre de muzică populară şi uşoară. Ce-i lipseşte deci pentru a transforma acest locaş în ceea ce ar trebui să fie, adică un loc de influenţare educativă, de petrecere organizată, atractivă a tineretului ? Lipseşte iniţiativa activiştilor culturali, interesul pentru organizarea plăcută a timpului liber al tineretului, în viziunea factorilor de răspundere din oraş stăruie probabil ideea că tinerii au pentru distracţie res- ATTILA SOCACIU II economico-organizatorica (Continuare în pag. a 2-a) In pauza de prînz, membrii cooperatiei agricole din Bîrghiş, raionul Agnita, fac cunoştinţă cu ultimele evenimente de pe plan intern şi internaţional. I SM. Despre receptivitatea tineretului I II I