Drum Nou, august 1966 (Anul 23, nr. 6713-6737)

1966-08-02 / nr. 6713

PROLETAR* DW TOATE ŢĂRILE UNITI-VX f iun nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRAŞOV Al PCR.» Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXIII, nr. 6713 m­­arţi, 7 august Sarcinile primului an al cincinalului-îndeplinite exemplar M.T.C.-PIRGI IMPORTANTE VALORIFICAREA REZERVELOR Bilanțul bogat al realizărilor do­­bîndite de colectivele întreprinderilor industriale din regiunea noastră oglindeşte entuziasmul cu care s-a trecut la înfăptuirea prevederilor ce­lui de-al IX-lea Congres al partidu­lui, concretizarea eficacităţii măsu­rilor tehnico-organizatorice adopta­te. în cuvîntul de închidere rostit la Plenara C.C. al P.C.R. din 27—28 iul­ie 1966 tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu sublinia : „Pe baza programu­lui de perspectivă pe care îl oferă fiecărei întreprinderi planul cin­cinal, colectivele de conducere trebuie să elaboreze, consultînd masa largă a muncitorilor și tehni­cienilor, întregul complex de măsuri tehnico-organizatorice cerute de rea­lizarea tuturor indicilor de plan“. Colectivele întreprinderilor din regiunea noastră, îndrumate de or­ganele şi organizaţiile de partid, au dobîndit o experienţă valoroasă în elaborarea planului M.T.O. Faptul că în primul semestru al anului s-au aplicat în procesul de producţie peste 4.800 de măsuri tehnico-orr­ganizatorice, este rodul traducerii în viaţă a indicaţiilor conducerii par­tidului şi a hotărîrii, adoptate de ul­tima conferinţă regională de partid, unde s-a stabilit, ca majoritatea o­­biectivelor M.T.O. care concură la îndeplinirea planului să fie aplicate în primul , semestru al anului. Eficacita­tea măsurilor adoptate se cifrează la 64.642.000 lei, depăşind cu peste 10 milioane lei cea preconizată prin an­­tecalcul. De remarcat este şi preocuparea organelor şi organizaţiilor de par­tid, care prin analizarea temeinică a modului de elaborare şi de reali­zare a planului M.T.O., au preîn­tâmpinat tendinţa conducerilor unor întreprinderi care la stabilirea măsu­rilor tehnico-organizatorice n-au ur­mărit decît îndeplinirea unei forma­lităţi uzuale. Este momentul ca acum, cînd se vor dezbate cifrele planului cincinal desfăşurate pe ani, să se acorde im­portanţă cuvenită măsurilor tehnico­­organizatorice în toate întreprinde­rile industriale, ele reprezentînd o pîrghie eficientă de valorificare a inepuizabilelor rezerve interne. Este necesar să fie elaborat un complex de măsuri pentru realiza­rea tuturor indicatorilor de plan. Oare actualele planuri M.T.O. se ri­dică la nivelul acestei cerinţe ? Din bilanţul semestrial al realizării pla­nurilor M.T.O. rezultă că în nume­roase întreprinderi au fost elaborate măsuri pentru creşterea volumului producţiei, a productivităţii mun­cii, îmbunătăţirea calităţii produse­lor, a condiţiilor de muncă, redu­cerea preţului de cost şi a consumu­rilor specifice, deci în­­ sprijinul rea­lizării principalilor­­ indicatori de plan. Dacă comparăm­ însă nivelul indicatorilor stabilit prin­­ planul de stat şi eficacitatea măsurilor luate, observăm că planurile M.T.O. oglin­desc parţial valorificarea sistematică a rezervelor de care dispun între­prinderile, că ele se mai prezintă în unele întreprinderi doar ca o simplă formalitate. Aşa se explică şi faptul că eficacitatea obiectivelor, aplicate din planul M.T.O. pe ansamblul in­dustriei regiunii nu reprezintă decît 65 milioane de lei, deşi în această perioadă, prin punerea în valoare a numeroase rezerve interne, planul de producţie a fost depăşit cu circa 185 milioane lei, iar la preţul de cost al întregii producţii-marfă s-au înregistrat economii de peste 47 mi­lioane lei. Iată aşadar că obiectivele planului M.T.O. nu reprezintă în prezent decît o mică parte a măsu­rilor ce se iau pentru îndeplinirea indicatorilor de­ plan, fapt ce pri­vează colectivele întreprinderilor de valorificarea sistematică şi eficientă a rezervelor de care dispun. O importantă rezervă în ridicarea rolului planului M.T.O. constă în perfecţionarea modului de determi­nare a eficacităţii obiectivelor stabi­lite. Este necesar ca măsurile ce se stabilesc, prin eficacitatea lor, să fundamenteze realizarea fiecărui in­dicator de plan în parte, stabilin­­du-se o corelaţie între eficacitatea obiectivelor M.T.O. şi nivelul sarci­nilor de plan. Din păcate, în semes­trul care a trecut această corelaţie n-a fost realizată nici pe ansamblul regiunii şi nici în majoritatea între­prinderilor, în industria oraşului Braşov, de pildă, eficacitatea ante­­calculată, a tuturor măsurilor nu se ridică decît la 1.945.000 lei — cam la nivelul obiectivelor din raionul Agnita, în timp ce în oraşul Sibiu s-a prevăzut o eficacitate de peste 20 milioane de lei, prevedere depă­şită cu aproape 2 milioane de lei. Cauza se datoreşte faptului că multe din întreprinderile oraşului Braşov s-au eschivat de la stabilirea efica­cităţii măsurilor preconizate. Comi­tetul orăşenesc de partid Braşov va trebui sa ia atitudine faţă de aceste deficienţe manifestate la uz­inele „Steagul roşu“, „Rulmentul“, între­prinderea de unelte şi scule, Rafină­ria, Fabrica de celuloză şi hîrtie din Zărneşti, fabrica „Partizanul roşu“ şi altele, urmărind ca dezbaterea ci­frelor cincinalului să fie însoţită de fixarea unor măsuri eficiente pen­tru îndeplinirea fiecărui indicator de plan în parte. Este necesar să se studieze prac­tica unor întreprinderi care pentru fiecare capitol al planului M.T.O., folosesc unităţi de măsură specifice indicatorilor la realizarea cărora con­cură ca : lei pentru sporul de pro­ducţie, om­ore pentru productivita­tea muncii, lei economii pentru re­ducerea preţului de cost etc. Organele şi organizaţiile de par­tid sunt chemate să îndrume condu­cerile întreprinderilor ca pe măsura descoperirii unor noi rezerve inter­ne, şi pe baza propunerilor ce se fac în consfătuirile de producţie, să completeze planul M.T.O. cu noi o­­biective, asigurîndu-i astfel un ca­racter dinamic. în prezent, acest as­pect esenţial al valorificării sistema­tice a rezervelor interne este negli­jat de conducerile unor întreprin­deri pe motivul că ar fi o simplă formalitate scriptică, ascunzînd de fapt fuga de răspundere pentru rea­lizarea la timp a obiectivelor pro­puse. Cu toate succesele dobîndite, nu trebuie uitat nici o clipă faptul că în cel de-al II-lea semestru se cer e­­forturi susţinute pentru realizarea sarcinilor sporite de plan. Sîntem într-o etapă în care majoritatea o­­biectivelor din planurile M.T.O. pe 1966 au fost aplicate ; este momen­tul ca în fiecare întreprindere să fie adoptate noi măsuri tehnico-orga­nizatorice cu termen de aplicare încă în cursul acestui semestru, pa­ralel cu stabilirea unor obiective de perspectivă pentru fundamentarea prevederilor în toţi anii cincinalului. Pe această cale se creează posibili­tatea­­ suplimentării angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe pri­mul an al cincinalului, condiţie esen­ţială pentru realizarea exemplară a planului la toţi indicatorii. „ în urmă cu 20 de ani, prim-topitorul Dumitru Petre a luat parte la tur­narea primei şarje la oţelăria uzinei „Steagul roşu“-Braşov. Azi este purtător a trei insigne de fruntaş. Din ţara 3 Noi tipuri de utilaje de Înalta tehnicitate Numeroase întreprinderi con­structoare de maşini din ţara noastră anunţă introducerea în fa­bricaţie a unor produse noi. Uzi­nele ,,Electrotehnica“ din Capitală, de exemplu au început producţia de serie a unui grup de coman­dă pentru instalaţiile de foraj ca­re asigură conducerea simultană a patru instalaţii de foraj. Construc­torii de utilaje grele pentru con­strucţii de la uzinele „Progresul“ din Brăila au produs un rulou compresor pe pneuri, variantă per­fecţionată a cunoscutelor rulouri cu tamburi de metal. El este des­tinat îndeosebi terenurilor nisi­poase şi cu umiditate ridicată. Lărgind gama agregatelor de ridicat şi transportat aşa cum şi-a propus, colectivul uzinelor meca­nice din Timişoara a completat seria podurilor rulante cu insta­laţii de 5 şi 8 tone. Tot acest co­lectiv a realizat şi cîteva utilaje noi pentru industria alimentară. Caracteristic pentru noile uti­laje este gradul tehnic superior la care sunt realizate, ele puţind fi comparate cu utilaje similare pro­duse de alte ţări. Importante zăcăminte de pigmenţi minerali CLUJ — Cercetările întreprin­se de către un colectiv de spe­cialişti de la Ministerul Industriei Uşoare şi Universitatea „Babeş- Bolyai din Cluj au ca rezultat punerea în valoare a unor impor­tante zăcăminte de pigmenţi mi­nerali din Transilvania. Printre acestea se află Ocrul de Crucişor, pigmentat cu limonit galben-auriu. Folosit în glazura unor obiecte de porţelan, acesta dă o colora­ţie roşie deschisă, de nuanţă plă­cută, uniformă ca repartiţie şi foarte stabili. Stibina de Baia Sprie, după o prelucrare preala­bilă, e utilizată cu succes la obţi­nerea unei ceramici în culoarea cunoscută sub denumirea de „gal­ben de Neapole". Introducerea în procesul tehno­logic a acestor pigmenţi a per­mis fabricii „Porţelanul“ din Cluj să-şi lărgească gama de sortimente. Staţia pilot pentru protecţie antiacidă cu email de la U.P.R.U.C. Făgă­raş, este dotată cu instalaţii moderne, de înaltă tehnicitate. ÎNTOARCEREA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE ROMÂNE DIN TURCIA Duminică s-a înapoiat în Ca­pitală, venind din Ankara, dele­gaţia guvernamentală română condusă de preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care,, la invitaţia preşe­dintelui Consiliului de Miniştri al Republicii Turcia, Suleyman De­­mirel, a făcut o vizită în această ţară. La sosire pe aeroportul Bă­­neasa, delegaţia a fost salutată de tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Dră­­ghici, Ilie Verdeţ, Gheorghe Ră­­dulescu, Iosif Banc, de membri ai guvernului. Au fost de faţă Ar­gun Coban, însărcinatul cu afa­ceri ad-interim al Turciei la Bucu­reşti şi membri ai ambasadei. VIZITA ÎN DANEMARCA A TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER La invitaţia guvernului danez, preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vi­zită oficială în Danemarca, în a doua jumătate a lunii august a.c. Sosirea unei delegaţii a Partidului Comunist din Danemarca Duminică, a sosit în Capitală o delegaţie a Partidului Comunist din Danemarca, condusă de tova­răşul Knud Jespersen, preşedin­tele P.C. din Danemarca, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, face o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte tova­răşii Boul Emanuel, membru al Comitetului Executiv şi secretar al Comitetului Central al P.C. din Danemarca, şi Jorgen Jensen, membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C. din Danemarca. La aeroportul Băneasa delega­ţia a fost întîmpinată de tovarăşii Alexandru Drăghici, membru al Comitetului Executiv şi al Prezi­diului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constan­tin Vasiliu, adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R., de activişti de partid. Continuîndu-şi vizita în ţara noastră, delegaţia Partidului Co­munist din Danemarca condusă de tovarăşul Knud Jespersen, pre­şedintele Partidului Comunist din Danemarca, a­ sosit luni în regiu­nea Dobrogea. Delegaţia este înso­ţită de tovarăşa Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cursul dimineţii, membrii delegaţiei au vizitat staţiuni de pe litoral şi oraşul Constanţa. LA SECERIŞ — folosiţi din plin „ferestrele luminoase11! Atît în cooperativele din raionul Sf. Gheorghe, cit şi în cele din Tg. Secuiesc, cerealele păioase au ajuns în bună parte în faza de recoltat. Ca urmare, în numeroase unităţi s-a şi început din plin secerişul. Pînă la data de 31 iulie, de pildă, în raionul Sf. Gheorghe s-au recoltat peste 1.100 ha. grîu-secară, iar în Tg. Secuiesc 1.100 ha. De la început însă, tre­buie să spunem că realiză­rile obţinute pînă acum la recoltări în ambele raioane nu sunt pe măsura posibi­lităţilor. Aceasta datorită, pe de o parte ploilor care au căzut cu intermitenţă, iar pe de alta insuficientei preocupări de care au dat dovadă atît consiliile agri­cole şi uniunile cooperati­velor agricole, cit şi con­siliile de conducere pentru a organiza în mod concret şi temeinic munca, astfel ca de la început această importantă campanie să se poată desfăşura în cele mai bune condiţii. Dar iată, pe scurt, cele constatate cu prilejul rai­,­nului-anchetă întreprins în cele două raioane. In raionul Tg. Secuiesc sînt cîteva cooperative a­­gricole care s-au distanţat destul de mult de media pe raion. Dintre acestea cele mai bune realizări le-a obţinut cooperativa din Cernatul, unde pînă în seara­ zilei de­­29 iulie griul a fost recoltat pe mai bine de 250 ha., din cele 643 ha. planificate. Cit vezi cu ochii, snopii sînt puşi în clăi aşezate în linie dreaptă.. In curînd aici va începe din plin transportul la a­­ici, iar pe mirişte arătura de vară. La Catalina, pînă la a­­ceeaşi dată s-au recoltat 35 ha. cu grîu. Cînd am po­posit aici, erau pe cîmp a­­proape 80 de oameni care lucrau la recoltat. După cum ne spunea inginera Gizella Ferencz, consiliul cooperativei are în per­manenţă în vedere ca fie­care oră bună de lucru să fie utilizată din plin. Re­coltarea se face mai întii pe parcelele unde griul s-a copt, fără a se aştepta ma­turizarea plantelor pe în­treaga suprafaţă. Deocam­dată secerişul se face ma­nual, iar cînd vor putea intra şi combinele în lan, vor fi folosite şi acestea. Cam în felul acesta se lucrează şi la cooperativa agricolă din Brateş. Aici, pînă sîmbătă, griul a fost recoltat de pe 90 ha. Im­portant este faptul că la această cooperativă s-a ter­minat in întregime trans­portul finului de pe cele 503 ha., ceea ce permite ca de-acum înainte toate forţele existente în coope­rativă să fie utilizate ex­clusiv la seceriş. „Măsurile luate în această direcţie de consiliul de conducere al cooperativei, ne-a spus ing. Oscar Manto, creează posi­bilitatea ca în 10 zile bune de lucru să se termine com­plet secerişul“. Dar în raionul Tg. Se­cuiesc sunt multe coope­rative care încă n-au în­ceput recoltatul, deşi griul a ajuns la maturitate pe suprafeţe mari. Aşa este cazul celor din Boroşneul Mare, Mărtineni, Poian şi altele. La fel şi în raionul Sf. Gheorghe. Au fost zile şi ore bune de lucru în care se puteau recolta zeci de hectare, dar conducerile cooperativelor agricole n-au mobilizat forţe suficiente la timp. La cooperativa a­­gricolă din Aita Mare, de pildă, în ziua de 28 iulie s-ar fi putut lucra pînă spre seară cu toate forţele, dar n-au fost mobilizaţi decît... 11 cosaşi. De altfel, trebuie arătat că deşi în planul operativ de recol­tare al acestei unităţi sunt prevăzute 4 combine şi o f , ’ secerătoare, in cooperativă există numai două combine. — Secerătoarea care ne-a fost repartizată, ne-a spus preşedintele cooperativei din Aita Mare, se află la * ale noastre — mărturi­­cooperativa agricolă din seşte, cu reproș, Mihaela Sf. Gheorghe, dar prese- I Vintilă, directoarea Ca­­dintele de aici nu vrea să I sei de cultură din Co­­ne-o trimită. întrebăm : dlea. Nu vin la ele, ca cine dirijează mașinile în cadrul cooperativelor din raion, preşedinţii de uni­i din jurul casei de cal­ odinioară, în număr im­presionant. . . “ Mărturisirea conţine mare adevăr şi ca toţi sau conducerea S.M.T. I nn şi comandamentul agricol­­ poate fi interpretată şi raional ? De ce aceste ori ca o încercare timidă de gane nu rezolvă cu opera- I autocritică, tivitate şi promptitudine ! Intr-adevăr, în piaţa repartizam ma­problema sinilor ? A lăsa ca acest lucru să se desfăşoare după bunul plac al fiecăruia, înseamnă­­ a favoriza nerealizarea o­­­ biectivelor prevăzute în­­ planurile operative şi deci ■ tărăgănarea în mod ne- I justificat a secerişului şi tre- * ierişului. « Condiţiile existente în I raioanele Tg. Secuiesc şi * Sf. Gheorghe fac posibilă­­ creşterea, în următoarele I zile, a ritmului recoltării * griului. Pentru aceasta se I cere din partea comitetului­­ raional de partid, a con­siliului agricol şi uniunii I cooperativelor agricole, ur- | mărirea atentă şi zilnică a mersului lucrărilor, luîn- I du-se măsuri operative pen­tru înlăturarea oricăror de­ficienţe ce s-ar ivi în timpul lucrului. în primul rînd se cere o mobilizare masivă de forţe , pentru ca fiecare „fereastră I luminoasă“, fiecare oră şi tură se adună zeci şi zeci de tineri. Discută şi comentează fapte cotidi­­■ ene, cu pasiunea tinere­şi bune de lucru să poată­­ ţti. Soarele se pregăteşte şi folosite la maximum. De asemenea, este necesar ca maşinile şi tractoarele să I fie cît mai judicios repar- I tizate­ de către comanda­mentul agricol raional în I funcţie de necesităţile fie-­­ cărei cooperative, astfel ca acestea să poată fi utilizate să apună. Ceasurile sunt deci tocmai potrivite pentru un popas la casa de cultură. Cei mai mulţi dintre tineri nu-i trec însă pragul şi asta din două motive : intrarea principală e încuiată, iar cu întreaga lor capacitate. I înăuntru nu pot vedea I. TOCANIE ■ nimic d î n afara unor for­maţii orchestrale care re-i petă. N-au putut nici mă­car să vizioneze „mon-I dialele", din simplul m mo­­tiv că televizorul institu­ţiei e stricat, în aceste condiţii cum putem re­proşa tinerilor că sunt nereceptivi ? Ce le oferă casa de cultură, care să-i atragă, să-i intereseze ? Ce le oferă pentru dis­tracţia lor ? încercăm să găsim răspunsurile din lecturarea planului de muncă pe luna iulie. Pe o filă, bătută la două rînduri, planul ne apare total necorespunzător, superficial, care nu poate satisface nici exigenţele unui cămin cultural din­„Tinerilor nu le prea­­ plac unele manifestări tr-un sat aparţinător. Ju­mătate din plan pluteş­te în generalităţi de ge­­­­nul acesta : „Sprijinirea a cooperativei agricole de producţie“, „Educa­rea ştiinţifică a oameni­lor muncii“ etc. Aceste obiective sunt tratate prin cîteva expuneri, unele din ele nenomina­lizate, la un nivel slab, neconvingător, stereotip, fapt pentru care, după relatările directoarei, ele nu au adeziunea ascul­tătorilor. Sediul casei de cultură oferi posibilităţi largi pentru o activitate la se­diu, zilnică şi susţinută. Ne referim la sala de spectacole, la anexele in­stituţiei şi mai cu seamă la frumoasa sală în care se fac nunţile. Această clădire în timpul săptă­­mînii are aspectul unui locaş părăsit, adormit. Oare ar refuza tinerii să-şi dea aici întîlnire, în unele seri, în cadrul unor interesante simpozioane pe teme economice şi tehnice, seri de consultaţii (cu participarea unor specialişti de prestigiu­, ştiinţifice, distractive sau de dans? Ne îndoim de acest lucru. Casa de cul­tură dispune de două fanfare, orchestre de mu­zică populară şi uşoară. Ce-i lipseşte deci pentru a transforma acest locaş în ceea ce ar trebui să fie, adică un loc de in­fluenţare educativă, de petrecere organizată, a­­tractivă a tineretului ? Lipseşte iniţiativa acti­viştilor culturali, intere­sul pentru organizarea plăcută a timpului liber al tineretului, în viziu­nea factorilor de răspun­dere din oraş stăruie probabil ideea că tinerii au pentru distracţie res- ATTILA SOCACIU I­I economico-organizatorica (Continuare în pag. a 2-a) In pauza de prînz, membrii cooperati­ei agricole din Bîrghiş, raionul Agnita, fac cunoştinţă cu ultimele evenimente de pe plan intern şi internaţional. I­ ­SM. Despre receptivitatea­­ tineretului I I­I I

Next