Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)

1966-09-11 / nr. 6747

Anul XXIII, nr. 6747 Duminică, 11 septembrie 1966 4 pagini 25 bani Sfl HBHHH IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Centenarul George Coşbuc pag. a 3-a • SIRIA O nouă încercare de lovitură de stat eșuată pag. a 4-a ÎNCHEIEREA VIZITEI CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN REGIUNEA BACĂU «» " La capătul a două zile de entuziaste şi fructuoase întîlniri cu muncitorii, ţăranii cooperatori, intelec­tualii din oraşele şi satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriţei, Trotuşului, Siretului, vineri seara, în­tr-o atmosferă de mare însufleţire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid şi de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragos­tei şi ataşamentului faţă de partid, a hotărîrii oame­nilor muncii din regiune de a transpune în viaţă obiectivele stabilite­­de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, în numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre continuarea vizitei în regiune ; întîl­­nirea cu activul regional de partid şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In oraşul de pe apa Moldovei Roman, străveche aşezare la apa Moldovei. Apropierea oraşului este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale halelor uzinei de ţevi — efigie sugestivă a Romanu­lui contemporan. Laminoriştii i-au întîmpinat pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Coliu în acest prim popas al vizitei în ora­șul lor cu dogoarea dragostei pentru partid, izvorîtă parcă din însăși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. In întîmpinare au venit mi­nistrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiei de partid, ai sindicatului, sute şi sute de muncitori, în faţa unei scheme ce prezin­tă înfăţişarea de azi şi de mîine a întreprinderii, şi a unui mare grafic, pe care sunt jalonate în cifre elocvente evoluţia şi perspec­tivele ei de dezvoltare, are loc o discuţie privind sarcinile ce re­vin acestui colectiv în anii cinci­nalului. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de stadiul actual al producţiei şi productivi­tăţii muncii, de gradul de folosi­re a utilajelor şi spaţiilor de pro­ducţie. în legătură cu faptul că 60 la sută din producţie este exportată, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au reco­mandat o grijă sporită pentru ri­dicarea continuă a nivelului cali­tăţii în aşa fel încît ea să cores­pundă exigenţelor crescînde ale pieţei mondiale­, în această ordi­ne de idei, referindu-se la viitoa­rea extindere a uzinelor — lami­norul de 6 ţoli şi atelierul de ţevi din oţel aliat — secretarul gene­ral al C.C. al P.C.R. şi preşedin­tele Consiliului de Miniştri au in­dicat să se ţină seama la dotare că ţevile ce vor fi produse tre­buie să atingă cele mai înalte nor­me internaţionale. întîmpinaţi peste tot cu bucu­rie şi entuziasm de muncitori, in­gineri şi tehnicieni, oaspeţii ur­mează apoi drumul metalului incandescent — din clipa cînd tagla de oţel de cinci sute de kilo­grame se prăbuşeşte în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins îşi începe goana pe trenurile de role, metamorfozîn­­du-se, prin diferite agregate suc­cesive, în ţeava rotundă de 15 metri lungime ce poposeşte pe pa­tul de răcire. Panorama ce­lor şapte hale ce alcătuiesc un uriaş corp comun impre­sionează prin amploarea dimen­siunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de utilaje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid şi de stat au semnat în cartea de onoare următorul text : „Aflîndu-ne în mijlocul harni­cilor laminorişti din Roman, care în anii noştri au scris o nouă pa­gină în istoria industrializării a­­cestor meleaguri moldoveneşti, am f­­st plăcut impresionaţi de re­zultatele eforturilor lor creatoare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptăţită pentru­ contribuţia însemnată, pe care o aduc la dezvoltarea industrială a ţării îşi va găsi noi temeiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal". Vizita a continuat apoi în o­­raşul Roman. In mulţimea aflată pe străzile străbătute de coloana de maşini înflorea frumosul port popular purtat de miile de săteni sosiţi din Bozieni, Gîdinţi, Bo­­ghicea, Doljeşti, Poenari, Moldo­venii, Sagna, din alte numeroase comune care au ţinut să fie de faţă la acest moment de neuitat, în ciuda unei burniţe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeţii. La mitingul care a avut loc în piaţa centrală a oraşului Roman, în numele locuitorilor, conducăto­rii de partid şi de stat au fost sa­lutaţi de profesoara Elena Teo­­dorescu. Tovarăşul Gheorghe Ibă­­nescu, prim-secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor mun­cii din acest oraş de a munci şi mai departe cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresu­lui al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamaţii înde­lungate a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. După ce a mulţumit pentru pri­mirea călduroasă făcută de către locuitorii oraşului Roman, vorbi­torul a spus : Oraşul Roman datează, în isto­rie, de la sfîrşitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe fur­tuni, prin multe greutăţi a trecut. Greutăţile înfruntate de-a lungul veacurilor au oţelit poporul nos­tru, l-au făcut mai ferm, mai ho­­tărît în voinţa de a-şi făuri vii­torul aşa cum îl doreşte el, de a face totul pentru a asigura patriei independenţa şi suveranitatea na­ţională. Romanul, ca şi întreaga regiu­ne Bacău, are tradiţii multe de luptă pentru eliberarea naţiona­lă şi socială. Aici, o dată cu creş­terea clasei muncitoare s-a dez­voltat o puternică mişcare mun­citorească revoluţionară împotri­va exploatării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către întregul popor, în anii construcţiei socialiste — a spus în continuare vorbitorul — oraşul dv. a cunoscut puter­nice­­ transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reutilat şi mărit întreprinderile vechi, s-au con­struit noi întreprinderi. Oraşul de acum aproape 600 de ani, începe să întinerească şi fără nici o în­doială că, sub conducerea comu­niştilor, în mîinile harnice ale oa­menilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr şi mai înfloritor. . După cum ştiţi, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire a pa­triei noastre. în cadrul acestui program şi dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini impor­tante. Se vor dezvolta uzina de ţevi, fabrica de utilaj forestier şi alte întreprinderi. Oraşul dv. se va dezvolta, vor creşte posibili­tăţile ca noi oameni ai muncii să intre în producţie, sporind ast­fel veniturile locuitorilor oraşului, bunăstarea lor, odată cu bunăsta­rea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a în­tregului nostru popor, care tra­duce neabătut în viaţă politica partidului. Sigur că au fost şi greutăţi, au fost şi lipsuri, înfăp­tuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi u­­şoară. Aceasta cere muncă, efor­turi, dar noi ştim că la capătul acestor eforturi ne aşteaptă bucu­ria realizării năzuinţelor noastre de a face patria mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul român să ducă o viaţă mai îm­belşugată, mai civilizată. După ce a relevat că dezvol­tarea economiei şi culturii, ridi­carea nivelului de trai al poporu­lui demonstrează, în fapte, supe­rioritatea socialismului, vorbitorul a spus în continuare : Aveţi re­zultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătăţit în uzinele dv. Tre­buie să acordaţi mai multă a­­tenţie calităţii produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produse­lor similare de pe­ piaţa mondială. Numai aşa, producînd şi mult şi bine, cu maximum de eficienţă e­­conomică, noi vom reuşi să îna­intăm într-un ritm şi mai susţi­nut în opera de desăvîrşire a con­strucţiei socialiste, de creare , . De la intrarea în oraşul Bacău şi pînă la Complexul de indus­trializare a lemnului, oaspeţii sînt însoţiţi de uralele şi ovaţiile zeci­lor de mii de locuitori veniţi pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalţii oaspeţi sunt întîmpinaţi de tova­răşul Mihai Suder, ministrul eco­nomiei forestiere, de conducători ai organelor locale de partid şi ai complexului, de sute de sala­riaţi. în holul blocului adminis­trativ, oaspeţii vizitează o expo­ziţie cuprinzînd produsele reali­zate în fabricile complexului. în faţa unei machete, S. Buchler, di­rectorul complexului,­­ dă expli­caţii privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale acestui important obiectiv al industriei prelucrării lemnului. Deşi­ a intrat în funcţiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila şi binalele ne­cesare pentru circa 20.000 de a­­partamente, produsele realizate bucurîndu-se de aprecierea bene­ficiarilor interni şi externi, în apropierea blocului adminis­trativ, constructorii­ au pus teme­lia unor noi obiective din cadrul complexului : o fabrică ce va pro­duce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase , cea mai mare de acest fel din ţară, o fabrică de ambalaje şi una de elemente prefabricate din lemn destinate construcţiilor agricole. Prin intra­rea lor în funcţiune, la sfîrşitul cincinalului, producţia complexu­lui va fi de 3 ori mai­­mare de­­cît cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeţii vizitează apoi secţiile fabricii de mobilă, dotate cu uti­laje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noas­tră constructoare de maşini, în cartea de onoare a comple­xului înalţii oaspeţi au scris : „Vizitînd această modernă în­treprindere în care lemnul stră­vechilor păduri ale Moldovei ca­pătă forme suple şi elegante, urăm harnicului colectiv de aici noi suc­cese în realizarea unor­­ produse cu înalte calităţi de confort, dura­bilitate şi frumuseţe,­ spre folosul a mii şi mii­­de familii, pentru ridicarea prestigiului mobilei ro­mâneşti peste hotare“. Adresîndu-se celor de faţă, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Mi se pare că tovarăşii aveau de gînd ca aici să se ţină nişte cu­­vîntări mai lungi, dar din cauza, ploii propun să renunţăm. Eu aş dori numai să subliniez necesita­tea de a vă strădui să daţi pro-condiţiilor pentru a trece ulterior la construirea comunismului în România. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe oamenii muncii din oraşul Roman pentru rezultatele obţinute în îndeplini­rea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru în­făptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subliniate în repetate rînduri cu puternice urale. în această atmosferă de entu­ziasm, oaspeţii şi-au luat rămas bun de la locuitorii oraşului Ro­man, îndreptîndu-se spre Bacău, ducţie de bună calitate — şi mo­bilă şi binale şi plăci fibrolem­­noase — pentru că numai aşa veţi aduce şi dv. contribuţia la înde­plinirea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult succes în munca dv. în continuare, oaspeţii au vi­zitat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în oraşul Bacău ——■ Fabrica de bere, intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, în întîmpinare a sosit tov. Bucur Şchiopu, minis­trul industriei alimentare. Direc­torul fabricii, Ion Budu, prezintă conducătorilor de partid şi de stat moderna secţie de fierbere, dota­tă cu utilaje de înaltă tehnicitate. (Continuare în pag. a 2-a) în zona industriala a Bacăului . Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Austria în cursul zilei de sîmbătă, la C.G. al P.C.R. au continuat con­vorbirile între delegaţia Partidu­lui Comunist Român condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu,­ se­cretar general al C.C. al P.C.R., şi delegaţia Partidului Comunist din Austria, condusă de tovară­şul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Cele două delegaţii au stabilit să dea publicităţii un comunicat, în legătură cu vizita delegaţiei Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost ofe­rită o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muh­ri, preşedintele P. C. din Aus­tria. Au luat parte tovarăşii­­ Nico­lae­ Ceauşescu,­ Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer,­ Gheorghe A­­postol, Alexandru­­ Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Ra­um, Ştefan Voi­tec — membri ai Comitetului Executiv­ al C.C. al P.C.R., membri supleanţi ai­ Co­mitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R. Utilaje care aşteaptă să fie utilizate Zestrea tehnică a întreprinderilor noastre creşte an de an. Sume tot mai importante sunt destinate procu­rării de utilaje moderne, instalaţii de mare capacitate, a unor linii teh­nologice corespunzătoare nivelului tehnicii actuale. Numai în acest an, în scopul dez­voltării bazei tehnice a uzinelor şi fabricilor sibiene, bunăoară,­ s-a alo­cat — pentru procurarea utilajelor — suma de 122 milioane lei, cu a­­proape 40 milioane lei mai mult de­cât în anul precedent. Multe unităţi economice sibiene aşa cum sunt uzina „Independenţa“, Întreprinde­rea de electricitate, Uzina textilă din Cisnădie, Uzina mecanică Mîr­­şa, uzina „Elastic“ şi altele, au­ pus recent în funcţiune noi capacităţi de producţie. Folosirea lor eficientă po­larizează atenţia cadrelor tehnice, a muncitorilor care le folosesc, în­treprinderea „Flamura roșie“, de pildă, a fost dotată, printre altele, cu o modernă linie de mașini de in­jectat materiale plastice, care avea termen de dare în exploatare 31 de­cembrie a.c. La îndemnul comitetu­lui de partid de aici, conducerea în­treprinderii a luat astfel de măsuri îneît o bună parte din utilajele im­portate au fost instalate la scurt timp după sosirea lor şi au început să producă încă din primul trimestru al anului. In prezent, întreaga linie produce cu întreaga capacitate. In acelaşi fel s-a procedat şi la fa­brica „Libertatea" unde cele 80 de războaie automate instalate au în­registrat, imediat după punerea lor în funcţiune, o creştere a indicilor de utilizare de la 3.800 bătăi răz­­boi/oră — cît se realiza cu vechile maşini — la 5.700, determinând o creştere a productivităţii muncii cu 50 la sută încă din perioada de rodaj. Cu toate că în marea majoritate a cazurilor se constată o grijă deose­bită faţă de punerea în funcţiune, într-un termen cît mai scurt, a noi­lor capacităţi de producţie obţinute din import, există însă şi întreprin­deri în care nu au fost luate măsu­rile corespunzătoare pentru monta­­rea lor la termen, pentru cunoaşte­rea lor temeinică în vederea unei exploatări raţionale, pentru pregăti­rea cadrelor care au datoria să le întreţină. Ca urmare, unele utilaje pentru care s-au­ făcut investiţii im­portante, aşteaptă -i montate şi ne­montate — să fie introduse în cir­cuitul producţiei. Valoarea lor de­păşeşte 12 milioane lei. Aşa, de exemplu, la I.M.C.C. stau nefolosite o serie de maşini procu­rate din investiţiile pe anul 1963. Valoarea lor totală este de 4.463.000 lei. Printre altele, o soartă vitregă are linia automată de confecţionat cutii nerotunde pentru conserve, care nu produce, ca urmare a defec­tării şi nereparării ei. Sumele ce se plătesc pentru amortizarea maşini­lor care nu funcţionează, diminuea­ză anual eforturile colectivului, pen­tru reducerea continuă a preţului de cost, cu 180.000 lei. Abia de puţin timp — în sfîrşit — au fost luate unele măsuri mai energice pentru lichidarea acestor deficienţe. Efectul i­.. ...—­U.. _____| IUI mc dfLCjJLrtl 11134 dulii 111 dltui viitor. Deci, în continuare, în loc si producă, noile utilaje vor provoca pierderi în bilanţul economic al în­treprinderii. Uneori conducerile întreprinderi­lor se pripesc să solicite utilaje fără să analizeze temeinic, ştiinţific, dacă AL. CONSTANTINESCU (Continuare,­­în, pag. a 3-a) Un nou loc de betoniere este gata de expediţie la uzina sibiană „Independenţa“, în acest an uzina li­vrează 23.000 betoniere cu o capacitate de 1 m.c. fiecare. Foto : GH. BANUŢĂ CONTRACT ROMÂNO - FRANCEZ CU PRIVIRE LA FABRICAŢIA DE AUTOTURISME întreprinderea de Stat pentru Comerţ Exterior, „Industrial­import“ şi Regia Na­ţională a Uzinelor Renault din Franţa au încheiat un con­tract cu privire­­ la fabricaţia, sub licen­ţă de autoturisme, au­toutilitare şi alte ma­şini derivate în Re­publica Socialistă Ro­mânia. Contractul prevede atît realizarea mon­tajului autoturisme­lor, cît şi asimilarea treptată a pieselor componente. Produc­ţia va începe cu tipul Renault 16 şi se pre­vede asimilarea în continuare şi a altor modele de fabricaţie. Uzina va intra în producţie la începu­tul anului 1969. Ca­pacitatea anuală a u­­zinei va fi de 50.000 autovehicule. (Agerpres) Primul pas spre recolta viitoare O sarcină deosebit de importantă consemnată de planul cincinal este sporirea necontenită a producţiei cerealiere, în general, şi a celei de grîu, în special. Cooperativa agricolă din Feldioa­­ra a dobîndit o experienţă bună la cultura griului, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii tot mai ridicate. în anul acesta, de exemplu, de pe cele 511 hectare cultivate am obţinut o producţie medie de 2.500 kg. la hectar. Condiţiile de care dis­punem permit însă obţinerea unor recolte mult mai mari. De aceea, ne-am şi planificat ca pînă în anul 1970 să realizăm o producţie medie de cel puţin 3.000 kg. la hectar. Unul din factorii cărora noi le a­­cordăm cea mai mare atenţie este asigurarea şi pregătirea seminţelor. Anul trecut, am semănat două soiuri de grîu : Bezostaia (pe 88 la sută din suprafaţă) şi Harrac. Am obser­vat că în condiţiile noastre pedo­climatice soiul Bezostaia a dat o producţie cu circa 1.000 kg. la ha. mai mare decît soiul Harrac. De aceea, în toamna acestui an vom în­­sămînţa cu acest soi 490 ha., din 510 ha. planificate să fie cultivate cu grîu, întreaga cantitate de sămînţă, de­­calitate foarte bună, ne-am asi­gurat-o din loturile semincere pro­prii.­­Sămînţa, în cea mai mare par­te selectată, este bine păstrată în magazii. De asemenea, am trimis­ din timp probe la laborator pentru ana­liză şi ne-am asigurat substanţele necesare pentru­ tratarea griului. Amplasarea griului după cele mai bune plante premergătoare constituie o altă condiţie pentru realizarea de producţii mari. Elocvent în acest sens este faptul­ că pe jumătate din suprafaţa cultivată cu grîu, unde în acest an am avut ca premergătoare trifoi, s-a obţinut o producţie mai mare decît pe celelalte suprafeţe, pe unele loturi ajungînd la peste 4.000 kg. grîu la hectar. Producţii bune , s-au obţinut şi acolo unde ca plante premergătoare au fost cartoful şi sfecla de zahăr. Şi în acest an, o mare parte din­­ grîu îl vom semăna tot după ase­menea plante. De aceea, în prezent, principala noastră atenţie este în­dreptată spre eliberarea şi pregătirea din timp a terenului. Prima măsură luată, şi aplicată deja, este efectua­rea arăturilor pe totul cultivat cu trifoi. In cîteva zile vom termina de pregătit şi suprafaţa de 70 ha. ce a fost cultivată cu sfeclă de zahăr pentru, sămînţă. Ne-am pregătit te­meinic şi pentru recoltatul cartofi­lor : oamenii ştiu ce au de făcut, maşinile de recoltat sunt bine puse la punct, mijloacele de transport, de asemenea. Pe măsură ce eliberăm terenul, executăm îngrăşarea lui cu superfosfat şi azotat de amoniu şi apoi, imediat îl arăm. Pînă acum, au lucrat permanent la arat cinci trac­toare. In zilele următoare vom re­partiza pentru efectuarea acestei lu­crări opt tractoare, astfel ca să pu­tem depăşi viteza de 30 hectare pe zi. în planul operativ ne-am fixat ca dată pentru începerea campaniei de însămînţări 28 septembrie, iar pen­tru încheierea ei 20 octombrie. Bine­înţeles, aceste date nu sînt rigide. Astfel, în cazul în care vremea se va răci, vom începe mai repede în­­sămînţările. Important este să ne încadrăm în timpul optim de însă­mînţări, aceasta influenţînd în mod deosebit asupra producţiei. Pentru asigurarea unei densităţi optime de plante pe metru pătrat, anul acesta vom mări cantitatea de sămînţă aplicată la hectar, de la 260 kg, cît am dat în anul trecut, la 280 kg„ în funcţie de particularităţile biologice ale soiului de grîu şi de măsurile agrotehnice aplicate. Tot­odată, prevenim şi eventualitatea distrugerii prin îngheţ a unor Semin­ţe. O importanţă deosebită în pre­gătirea recoltei viitoare se acordă în cooperativa noastră organizării mun­cii înainte şi în timpul efectuării campaniei de însămînţări. Amplasa­rea culturilor, fertilizarea solului, în­­sămînţatul sunt lucrări care se fac pe brigăzi, sub directa îndrumare şi supraveghere a inginerului. De ase­menea, şerpănătorile tractoarele sunt repartizate separat pe cele cinci brigăzi. In acest fel controlul, efec­tuat sistematic de membrii consiliu­lui de conducere, este mai eficace, iar întrecerea socialistă se poate ur­mări mai uşor. Sîntem convinşi că, respectînd şi mai mult decît în alţi ani întregul complex de măsuri agrotehnice, or­­ganizînd bine munca şi făcînd efor­turi pentru a ne­ încadra în timpul optim de însămînţări, vom asigura pentru anul viitor o recoltă bogată la grîu. Ing. ION VIŞA, de la cooperativa agricolă de producţie Feldioara, raionul Sf. Gheorghe La cooperativa agricolă din Cristian- Braşov, se acordă o atenţie deosebită pregătirii solului pentru însămînţări. Foto­­ N. CIRSTEA s

Next