Drum Nou, septembrie 1966 (Anul 23, nr. 6738-6763)
1966-09-11 / nr. 6747
Anul XXIII, nr. 6747 Duminică, 11 septembrie 1966 4 pagini 25 bani Sfl HBHHH IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Centenarul George Coşbuc pag. a 3-a • SIRIA O nouă încercare de lovitură de stat eșuată pag. a 4-a ÎNCHEIEREA VIZITEI CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT ÎN REGIUNEA BACĂU «» " La capătul a două zile de entuziaste şi fructuoase întîlniri cu muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii din oraşele şi satele de pe frumoasele meleaguri ale Bistriţei, Trotuşului, Siretului, vineri seara, într-o atmosferă de mare însufleţire, s-a încheiat vizita în regiunea Bacău a conducătorilor de partid şi de stat. Vizita a prilejuit o puternică manifestare a dragostei şi ataşamentului faţă de partid, a hotărîrii oamenilor muncii din regiune de a transpune în viaţă obiectivele stabilitede Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, în numărul de astăzi al ziarului: reportaje despre continuarea vizitei în regiune ; întîlnirea cu activul regional de partid şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In oraşul de pe apa Moldovei Roman, străveche aşezare la apa Moldovei. Apropierea oraşului este vestită încă de departe de siluetele impunătoare ale halelor uzinei de ţevi — efigie sugestivă a Romanului contemporan. Laminoriştii i-au întîmpinat pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Petre Blajovici, Dumitru Coliu în acest prim popas al vizitei în orașul lor cu dogoarea dragostei pentru partid, izvorîtă parcă din însăși văpaia flăcărilor în care transformă metalul după vrerea lor. In întîmpinare au venit ministrul industriei metalurgice, Ion Marinescu, directorul general al uzinelor, Vasile Sav, reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiei de partid, ai sindicatului, sute şi sute de muncitori, în faţa unei scheme ce prezintă înfăţişarea de azi şi de mîine a întreprinderii, şi a unui mare grafic, pe care sunt jalonate în cifre elocvente evoluţia şi perspectivele ei de dezvoltare, are loc o discuţie privind sarcinile ce revin acestui colectiv în anii cincinalului. Conducătorii de partid şi de stat s-au interesat de stadiul actual al producţiei şi productivităţii muncii, de gradul de folosire a utilajelor şi spaţiilor de producţie. în legătură cu faptul că 60 la sută din producţie este exportată, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au recomandat o grijă sporită pentru ridicarea continuă a nivelului calităţii în aşa fel încît ea să corespundă exigenţelor crescînde ale pieţei mondiale, în această ordine de idei, referindu-se la viitoarea extindere a uzinelor — laminorul de 6 ţoli şi atelierul de ţevi din oţel aliat — secretarul general al C.C. al P.C.R. şi preşedintele Consiliului de Miniştri au indicat să se ţină seama la dotare că ţevile ce vor fi produse trebuie să atingă cele mai înalte norme internaţionale. întîmpinaţi peste tot cu bucurie şi entuziasm de muncitori, ingineri şi tehnicieni, oaspeţii urmează apoi drumul metalului incandescent — din clipa cînd tagla de oţel de cinci sute de kilograme se prăbuşeşte în flăcările cuptorului pînă în momentul cînd blocul încins îşi începe goana pe trenurile de role, metamorfozîndu-se, prin diferite agregate succesive, în ţeava rotundă de 15 metri lungime ce poposeşte pe patul de răcire. Panorama celor şapte hale ce alcătuiesc un uriaş corp comun impresionează prin amploarea dimensiunilor sale pe măsura celor 21.000 tone de utilaje tehnologice instalate aici. La încheierea vizitei la uzină, conducătorii de partid şi de stat au semnat în cartea de onoare următorul text : „Aflîndu-ne în mijlocul harnicilor laminorişti din Roman, care în anii noştri au scris o nouă pagină în istoria industrializării acestor meleaguri moldoveneşti, am fst plăcut impresionaţi de rezultatele eforturilor lor creatoare. Ne exprimăm convingerea că mîndria lor îndreptăţită pentru contribuţia însemnată, pe care o aduc la dezvoltarea industrială a ţării îşi va găsi noi temeiuri în realizarea cu succes a sarcinilor importante ce le revin în cadrul planului cincinal". Vizita a continuat apoi în oraşul Roman. In mulţimea aflată pe străzile străbătute de coloana de maşini înflorea frumosul port popular purtat de miile de săteni sosiţi din Bozieni, Gîdinţi, Boghicea, Doljeşti, Poenari, Moldovenii, Sagna, din alte numeroase comune care au ţinut să fie de faţă la acest moment de neuitat, în ciuda unei burniţe de toamnă, ei nu au părăsit o clipă străzile pe unde urmau să treacă oaspeţii. La mitingul care a avut loc în piaţa centrală a oraşului Roman, în numele locuitorilor, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi de profesoara Elena Teodorescu. Tovarăşul Gheorghe Ibănescu, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Roman, exprimă hotărîrea oamenilor muncii din acest oraş de a munci şi mai departe cu abnegaţie pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. întîmpinat cu aclamaţii îndelungate a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. După ce a mulţumit pentru primirea călduroasă făcută de către locuitorii oraşului Roman, vorbitorul a spus : Oraşul Roman datează, în istorie, de la sfîrşitul secolului al XIV-lea. A cunoscut multe furtuni, prin multe greutăţi a trecut. Greutăţile înfruntate de-a lungul veacurilor au oţelit poporul nostru, l-au făcut mai ferm, mai hotărît în voinţa de a-şi făuri viitorul aşa cum îl doreşte el, de a face totul pentru a asigura patriei independenţa şi suveranitatea naţională. Romanul, ca şi întreaga regiune Bacău, are tradiţii multe de luptă pentru eliberarea naţională şi socială. Aici, o dată cu creşterea clasei muncitoare s-a dezvoltat o puternică mişcare muncitorească revoluţionară împotriva exploatării, pentru cucerirea puterii de către clasa muncitoare, de către întregul popor, în anii construcţiei socialiste — a spus în continuare vorbitorul — oraşul dv. a cunoscut puternice transformări. S-a dezvoltat industria, s-au reutilat şi mărit întreprinderile vechi, s-au construit noi întreprinderi. Oraşul de acum aproape 600 de ani, începe să întinerească şi fără nici o îndoială că, sub conducerea comuniştilor, în mîinile harnice ale oamenilor muncii care îl locuiesc va deveni din ce în ce mai tînăr şi mai înfloritor. . După cum ştiţi, Congresul al IX-lea al partidului a trasat un program larg de înflorire a patriei noastre. în cadrul acestui program şi dv., locuitorilor din Roman, vă revin sarcini importante. Se vor dezvolta uzina de ţevi, fabrica de utilaj forestier şi alte întreprinderi. Oraşul dv. se va dezvolta, vor creşte posibilităţile ca noi oameni ai muncii să intre în producţie, sporind astfel veniturile locuitorilor oraşului, bunăstarea lor, odată cu bunăstarea întregului nostru popor. Tot ceea ce am înfăptuit pînă acum este rodul muncii neobosite a întregului nostru popor, care traduce neabătut în viaţă politica partidului. Sigur că au fost şi greutăţi, au fost şi lipsuri, înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea nu va fi uşoară. Aceasta cere muncă, eforturi, dar noi ştim că la capătul acestor eforturi ne aşteaptă bucuria realizării năzuinţelor noastre de a face patria mai bogată, mai înfloritoare, de a face ca poporul român să ducă o viaţă mai îmbelşugată, mai civilizată. După ce a relevat că dezvoltarea economiei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al poporului demonstrează, în fapte, superioritatea socialismului, vorbitorul a spus în continuare : Aveţi rezultate bune, dar mai sunt lucruri de îmbunătăţit în uzinele dv. Trebuie să acordaţi mai multă atenţie calităţii produselor, pentru ca ele să fie la nivelul produselor similare de pe piaţa mondială. Numai aşa, producînd şi mult şi bine, cu maximum de eficienţă economică, noi vom reuşi să înaintăm într-un ritm şi mai susţinut în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste, de creare , . De la intrarea în oraşul Bacău şi pînă la Complexul de industrializare a lemnului, oaspeţii sînt însoţiţi de uralele şi ovaţiile zecilor de mii de locuitori veniţi pentru a-i revedea, în ciuda ploii care cerne mărunt de cîteva ore. La intrarea în Complexul de industrializare a lemnului, înalţii oaspeţi sunt întîmpinaţi de tovarăşul Mihai Suder, ministrul economiei forestiere, de conducători ai organelor locale de partid şi ai complexului, de sute de salariaţi. în holul blocului administrativ, oaspeţii vizitează o expoziţie cuprinzînd produsele realizate în fabricile complexului. în faţa unei machete, S. Buchler, directorul complexului, dă explicaţii privind fabricile construite aici, perspectivele de dezvoltare ale acestui important obiectiv al industriei prelucrării lemnului. Deşi a intrat în funcţiune abia în anul 1965, complexul a livrat pînă acum mobila şi binalele necesare pentru circa 20.000 de apartamente, produsele realizate bucurîndu-se de aprecierea beneficiarilor interni şi externi, în apropierea blocului administrativ, constructorii au pus temelia unor noi obiective din cadrul complexului : o fabrică ce va produce anual 45.000 de tone de plăci fibrolemnoase , cea mai mare de acest fel din ţară, o fabrică de ambalaje şi una de elemente prefabricate din lemn destinate construcţiilor agricole. Prin intrarea lor în funcţiune, la sfîrşitul cincinalului, producţia complexului va fi de 3 ori maimare decît cea prevăzută pentru anul 1966. Oaspeţii vizitează apoi secţiile fabricii de mobilă, dotate cu utilaje moderne, în cea mai mare parte realizate de industria noastră constructoare de maşini, în cartea de onoare a complexului înalţii oaspeţi au scris : „Vizitînd această modernă întreprindere în care lemnul străvechilor păduri ale Moldovei capătă forme suple şi elegante, urăm harnicului colectiv de aici noi succese în realizarea unor produse cu înalte calităţi de confort, durabilitate şi frumuseţe, spre folosul a mii şi miide familii, pentru ridicarea prestigiului mobilei româneşti peste hotare“. Adresîndu-se celor de faţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus: Mi se pare că tovarăşii aveau de gînd ca aici să se ţină nişte cuvîntări mai lungi, dar din cauza, ploii propun să renunţăm. Eu aş dori numai să subliniez necesitatea de a vă strădui să daţi pro-condiţiilor pentru a trece ulterior la construirea comunismului în România. In încheiere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat pe oamenii muncii din oraşul Roman pentru rezultatele obţinute în îndeplinirea planului pe acest an, urîndu-le noi succese în munca pentru înfăptuirea programului stabilit de Congresul al IX-lea. Cuvintele secretarului general al C.C. al P.C.R. au fost subliniate în repetate rînduri cu puternice urale. în această atmosferă de entuziasm, oaspeţii şi-au luat rămas bun de la locuitorii oraşului Roman, îndreptîndu-se spre Bacău, ducţie de bună calitate — şi mobilă şi binale şi plăci fibrolemnoase — pentru că numai aşa veţi aduce şi dv. contribuţia la îndeplinirea programului stabilit de Congresul al IX-lea al partidului. Vă doresc mult succes în munca dv. în continuare, oaspeţii au vizitat unul dintre cele mai tinere obiective industriale construite în oraşul Bacău ——■ Fabrica de bere, intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, în întîmpinare a sosit tov. Bucur Şchiopu, ministrul industriei alimentare. Directorul fabricii, Ion Budu, prezintă conducătorilor de partid şi de stat moderna secţie de fierbere, dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate. (Continuare în pag. a 2-a) în zona industriala a Bacăului . Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român şi delegaţia Partidului Comunist din Austria în cursul zilei de sîmbătă, la C.G. al P.C.R. au continuat convorbirile între delegaţia Partidului Comunist Român condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., şi delegaţia Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie. Cele două delegaţii au stabilit să dea publicităţii un comunicat, în legătură cu vizita delegaţiei Partidului Comunist din Austria în Republica Socialistă România. ★ Sîmbătă la amiază a fost oferită o masă în cinstea delegaţiei Partidului Comunist din Austria, condusă de tovarăşul Franz Muhri, preşedintele P. C. din Austria. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Leonte Raum, Ştefan Voitec — membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri supleanţi ai Comitetului Executiv şi secretari ai C.C. al P.C.R. Utilaje care aşteaptă să fie utilizate Zestrea tehnică a întreprinderilor noastre creşte an de an. Sume tot mai importante sunt destinate procurării de utilaje moderne, instalaţii de mare capacitate, a unor linii tehnologice corespunzătoare nivelului tehnicii actuale. Numai în acest an, în scopul dezvoltării bazei tehnice a uzinelor şi fabricilor sibiene, bunăoară, s-a alocat — pentru procurarea utilajelor — suma de 122 milioane lei, cu aproape 40 milioane lei mai mult decât în anul precedent. Multe unităţi economice sibiene aşa cum sunt uzina „Independenţa“, Întreprinderea de electricitate, Uzina textilă din Cisnădie, Uzina mecanică Mîrşa, uzina „Elastic“ şi altele, au pus recent în funcţiune noi capacităţi de producţie. Folosirea lor eficientă polarizează atenţia cadrelor tehnice, a muncitorilor care le folosesc, întreprinderea „Flamura roșie“, de pildă, a fost dotată, printre altele, cu o modernă linie de mașini de injectat materiale plastice, care avea termen de dare în exploatare 31 decembrie a.c. La îndemnul comitetului de partid de aici, conducerea întreprinderii a luat astfel de măsuri îneît o bună parte din utilajele importate au fost instalate la scurt timp după sosirea lor şi au început să producă încă din primul trimestru al anului. In prezent, întreaga linie produce cu întreaga capacitate. In acelaşi fel s-a procedat şi la fabrica „Libertatea" unde cele 80 de războaie automate instalate au înregistrat, imediat după punerea lor în funcţiune, o creştere a indicilor de utilizare de la 3.800 bătăi război/oră — cît se realiza cu vechile maşini — la 5.700, determinând o creştere a productivităţii muncii cu 50 la sută încă din perioada de rodaj. Cu toate că în marea majoritate a cazurilor se constată o grijă deosebită faţă de punerea în funcţiune, într-un termen cît mai scurt, a noilor capacităţi de producţie obţinute din import, există însă şi întreprinderi în care nu au fost luate măsurile corespunzătoare pentru montarea lor la termen, pentru cunoaşterea lor temeinică în vederea unei exploatări raţionale, pentru pregătirea cadrelor care au datoria să le întreţină. Ca urmare, unele utilaje pentru care s-au făcut investiţii importante, aşteaptă -i montate şi nemontate — să fie introduse în circuitul producţiei. Valoarea lor depăşeşte 12 milioane lei. Aşa, de exemplu, la I.M.C.C. stau nefolosite o serie de maşini procurate din investiţiile pe anul 1963. Valoarea lor totală este de 4.463.000 lei. Printre altele, o soartă vitregă are linia automată de confecţionat cutii nerotunde pentru conserve, care nu produce, ca urmare a defectării şi nereparării ei. Sumele ce se plătesc pentru amortizarea maşinilor care nu funcţionează, diminuează anual eforturile colectivului, pentru reducerea continuă a preţului de cost, cu 180.000 lei. Abia de puţin timp — în sfîrşit — au fost luate unele măsuri mai energice pentru lichidarea acestor deficienţe. Efectul i.. ...—U.. _____| IUI mc dfLCjJLrtl 11134 dulii 111 dltui viitor. Deci, în continuare, în loc si producă, noile utilaje vor provoca pierderi în bilanţul economic al întreprinderii. Uneori conducerile întreprinderilor se pripesc să solicite utilaje fără să analizeze temeinic, ştiinţific, dacă AL. CONSTANTINESCU (Continuare,în, pag. a 3-a) Un nou loc de betoniere este gata de expediţie la uzina sibiană „Independenţa“, în acest an uzina livrează 23.000 betoniere cu o capacitate de 1 m.c. fiecare. Foto : GH. BANUŢĂ CONTRACT ROMÂNO - FRANCEZ CU PRIVIRE LA FABRICAŢIA DE AUTOTURISME întreprinderea de Stat pentru Comerţ Exterior, „Industrialimport“ şi Regia Naţională a Uzinelor Renault din Franţa au încheiat un contract cu privire la fabricaţia, sub licenţă de autoturisme, autoutilitare şi alte maşini derivate în Republica Socialistă România. Contractul prevede atît realizarea montajului autoturismelor, cît şi asimilarea treptată a pieselor componente. Producţia va începe cu tipul Renault 16 şi se prevede asimilarea în continuare şi a altor modele de fabricaţie. Uzina va intra în producţie la începutul anului 1969. Capacitatea anuală a uzinei va fi de 50.000 autovehicule. (Agerpres) Primul pas spre recolta viitoare O sarcină deosebit de importantă consemnată de planul cincinal este sporirea necontenită a producţiei cerealiere, în general, şi a celei de grîu, în special. Cooperativa agricolă din Feldioara a dobîndit o experienţă bună la cultura griului, ceea ce a dus la obţinerea unor producţii tot mai ridicate. în anul acesta, de exemplu, de pe cele 511 hectare cultivate am obţinut o producţie medie de 2.500 kg. la hectar. Condiţiile de care dispunem permit însă obţinerea unor recolte mult mai mari. De aceea, ne-am şi planificat ca pînă în anul 1970 să realizăm o producţie medie de cel puţin 3.000 kg. la hectar. Unul din factorii cărora noi le acordăm cea mai mare atenţie este asigurarea şi pregătirea seminţelor. Anul trecut, am semănat două soiuri de grîu : Bezostaia (pe 88 la sută din suprafaţă) şi Harrac. Am observat că în condiţiile noastre pedoclimatice soiul Bezostaia a dat o producţie cu circa 1.000 kg. la ha. mai mare decît soiul Harrac. De aceea, în toamna acestui an vom însămînţa cu acest soi 490 ha., din 510 ha. planificate să fie cultivate cu grîu, întreaga cantitate de sămînţă, decalitate foarte bună, ne-am asigurat-o din loturile semincere proprii.Sămînţa, în cea mai mare parte selectată, este bine păstrată în magazii. De asemenea, am trimis din timp probe la laborator pentru analiză şi ne-am asigurat substanţele necesare pentru tratarea griului. Amplasarea griului după cele mai bune plante premergătoare constituie o altă condiţie pentru realizarea de producţii mari. Elocvent în acest sens este faptul că pe jumătate din suprafaţa cultivată cu grîu, unde în acest an am avut ca premergătoare trifoi, s-a obţinut o producţie mai mare decît pe celelalte suprafeţe, pe unele loturi ajungînd la peste 4.000 kg. grîu la hectar. Producţii bune , s-au obţinut şi acolo unde ca plante premergătoare au fost cartoful şi sfecla de zahăr. Şi în acest an, o mare parte din grîu îl vom semăna tot după asemenea plante. De aceea, în prezent, principala noastră atenţie este îndreptată spre eliberarea şi pregătirea din timp a terenului. Prima măsură luată, şi aplicată deja, este efectuarea arăturilor pe totul cultivat cu trifoi. In cîteva zile vom termina de pregătit şi suprafaţa de 70 ha. ce a fost cultivată cu sfeclă de zahăr pentru, sămînţă. Ne-am pregătit temeinic şi pentru recoltatul cartofilor : oamenii ştiu ce au de făcut, maşinile de recoltat sunt bine puse la punct, mijloacele de transport, de asemenea. Pe măsură ce eliberăm terenul, executăm îngrăşarea lui cu superfosfat şi azotat de amoniu şi apoi, imediat îl arăm. Pînă acum, au lucrat permanent la arat cinci tractoare. In zilele următoare vom repartiza pentru efectuarea acestei lucrări opt tractoare, astfel ca să putem depăşi viteza de 30 hectare pe zi. în planul operativ ne-am fixat ca dată pentru începerea campaniei de însămînţări 28 septembrie, iar pentru încheierea ei 20 octombrie. Bineînţeles, aceste date nu sînt rigide. Astfel, în cazul în care vremea se va răci, vom începe mai repede însămînţările. Important este să ne încadrăm în timpul optim de însămînţări, aceasta influenţînd în mod deosebit asupra producţiei. Pentru asigurarea unei densităţi optime de plante pe metru pătrat, anul acesta vom mări cantitatea de sămînţă aplicată la hectar, de la 260 kg, cît am dat în anul trecut, la 280 kg„ în funcţie de particularităţile biologice ale soiului de grîu şi de măsurile agrotehnice aplicate. Totodată, prevenim şi eventualitatea distrugerii prin îngheţ a unor Seminţe. O importanţă deosebită în pregătirea recoltei viitoare se acordă în cooperativa noastră organizării muncii înainte şi în timpul efectuării campaniei de însămînţări. Amplasarea culturilor, fertilizarea solului, însămînţatul sunt lucrări care se fac pe brigăzi, sub directa îndrumare şi supraveghere a inginerului. De asemenea, şerpănătorile tractoarele sunt repartizate separat pe cele cinci brigăzi. In acest fel controlul, efectuat sistematic de membrii consiliului de conducere, este mai eficace, iar întrecerea socialistă se poate urmări mai uşor. Sîntem convinşi că, respectînd şi mai mult decît în alţi ani întregul complex de măsuri agrotehnice, organizînd bine munca şi făcînd eforturi pentru a ne încadra în timpul optim de însămînţări, vom asigura pentru anul viitor o recoltă bogată la grîu. Ing. ION VIŞA, de la cooperativa agricolă de producţie Feldioara, raionul Sf. Gheorghe La cooperativa agricolă din Cristian- Braşov, se acordă o atenţie deosebită pregătirii solului pentru însămînţări. Foto N. CIRSTEA s